Anulu X. Nr. 47.

Ise de due ori in septemana: J o l - a si tomlneo'a; ra candu va pretinde imfpwtanti'a materieloru, va esi de trei seu de patra ori iu septemana.

Budapesta, domineca n 13/25 iuliu 1875.

sunt a se adresa si corespundintiele, o* prirescu Redactionea, administrai unea su speditur'a; cte vorfinefrancate, nuae vor primi, ra cele anonime nu se vor publiea
Pentru .nunele si alte comunicauni de interesu pri vatu se respunde cte 7 ar. e linia; repetirile se facu cu pretiu scaiutu. Pretiulu timbrului cte 30 ar. pentru una data se anticipa. dactiune S t a t l o n s g a M Hr. 1, unde

Prenumeratiuni se facu la toti dd. cot* spundinti ai notri, si de a dreptului IU-

retiulu

de

prenumeratiune,
a. a. a. a. a.

pentru Austria : [ pe anu intregu 8fl.r. , diumetate de anu 4fl.v. , patrariu 2fl.v. pentru Somania sl strainet&te: , anu intregu 12fl.r. i diumetate de anu 6fl.v.

A T "R TIU A A l i J D i AMA

u n

fora nici una operaiune finantiale, Passivtatea este celu mai reu ina-\ Ori cum primulu pasu de apretuira la cum se dicu astadi mprumuturile de micu alu acestei relatiuni. In acestu puntu a acestei abnormi tti in corpulu si orstatu constitutiunile se asemena muieriloru, pre ganismulu statului magiaru lu-fece Astfeliu de tt este vorb'a, de ctu adeoa si pentru unele si altele ne P. Lloyd;" noi i recomendmu sl lui sl tt sciu se vorbsca foile, numai mic'a nu este mai p e r i c u l o s , de ctu pe seme8trulu alu H-lea, resp. p a patroniloru su amiciloru sei de la potere, despre usiurarea sarcineloru publice, ne- nepassarea de ele!...." trariulu alu III-lea alu anului curinte, se nu se oprsoa la att'a, ci s mrga Pretiurile si eonditiunile se vedu voieloru poporului nime nu scia se Amintesce apoi, cum la alegerile apretiuindu mai de parte, in tote conin fruntea foi. si resp. le-ampuhlieatu spun nemic'a / I tr&eute nu numai in Transilvania, unde secintiele sale passivtatea nationalittiin iir{4 precedinti Si intr'aceea totu mai multu se do- referinti'a a remasu cea vechia sl idei'a loru cea actualminte essistinte, preBudapesta, in 12/24 iuliu 1875 vedesce, c Dieu recolt'a n'o se ni de activitate n'a facutu progresu la Ro cum sl cea-ce se pregatesce, si noi Dej foile domniloru se ocupa de aduc muli bani in tira, r essecu- mani", dar chiar- sl serbii, alta data 8untemu convini, c fie domnii de la ordinea lucrriloru Dietei ce are a se tiunile de dri, o s lase bietului poporu attu de zeloi pre terenulu alegeriloru potere patrioi, fie egoiti, nu voru pot co8iurile gole si copii plangendu de acum se aretara forte cunctatori si ntruni la 28 augustu. a nu fi forte ingrigiti asupra urmriloru, fme ! pucinu caldi! asupra viitoriuui! Acesta Dieta, dupa socotl'a aceloru Tocmai o scire din Transilvania Un'a trebue ah protesmu solenelu, foi, pana pe la 20 sept. seu dra sl mai * I n fine amintesce de specialulu suDa, c 3000 de locuitori din Secuime in contra insinuatiunei cu totulu ne'ntelungu, se va ocupa de verificri, de si sengularulu casu din cerculu alu duoisi din tir'a Bersei stau se emigredie in constituirea sa, si de desbaterea adresei lea alu Mercurii, nnde la 6 iuliu nici meiate, c deputaii naionaliafara Apoi va alege delegatiunea, carea Romnia, r domnii dela potere fecera unu alegetoriu nu se ivi pentru d'a esse de politic'a de statu si de naionalitate, despre celelalte ntrebri ale tierei, ba in data se va ocupa de lucru, adec de iute intrebare, c ce este caus'a? U t a actulu de alegere! Dar ce alt'a se fie caus'a, denici ale cercuriloru nu s'ar fi interevotarea speseloru comuni pentru anulu Despre celelalte cercuri romane din ctu c la noi poporulu nu mai pote V, ^ , satu. Adeverulu e, e ori unde ai ori viitoriu 1876 . Pana pela mediloculu lui optomvre, trai de domni si de sarcine ! Dca ar av ! Transilvania - nu scie nemic'a, sl anume ctu ei au incercatu a se interesa, puru> aninntate, cu ri au fost respini, tocmai pentru okuasia se crede, c delegatiunile vor fivo- a face cu turcii, s'ar rescol sl la noi, i casi in Bosnia si Erzegovina\ .... ? ! f f . pwtotmdenia prin fost ei. tatu cele vr'o suta si vr'o duedieci si D'ar fi Romnia mcar de trei ori r l , .eputatn, anume in prile N a Celu mai eclatante essemplu ni \ mai cte-va milline ! g sunt in acesta privintia propunerile fDup'aceea Diet'a si-va continua ea ctu e, ca se emigrmu - tote poporale, " . , , cute intru interesulu fostei granitie mi marile afaceri, adec se va apuca sl cu micu cu mare acolo, si s lasmu p r e i domni magiari si cu magiaronii loru si k ~ f \ * , litari. ea de votarea bugetului pentru 1876, si c u s i o g o r i i loru de peste Laita, s-si jce i ^ " ' ca v f e n statulu prin acesta se atepta, c pana la feriele de cratiunu si de anulu nou, sl aci se vor fidecretatu - ei de ei senguri mandre-le, pana vor ! gtinentia, dar totui este unu lucru Budapesta, in 24 iuliu n. 1875. I lrfee genante, a ved o fraciune din cele vr'o due sute si patru-dieci si cte- plesni de sburdati! Dia strainetate inca avemu cte-va forte : poterile poporului retragendu-se superata va milline pe umerii tierei, adec ai interesanti de no tatu. ; la o parte, intr'unu anghiu bieteloru popra! RescoTa orestiniloru diu Hertegomna, Intre Romanii Transilvaniei de la att'a se crti si despretiul de drguii notri Astfeliu optimitii. Cei cam mai Kste pentru antai'a ra, c o fia 1848 s'a formatu o classe de inteligintia stepanitori din cci si din eolo de Lats, pana imisti pretindu, c este fora esUitst funcionari mai nali, militarist^ candu ne suprinsera soirile ofiiciali, oomea sem piu, si deci ne'ndreptatitu a~8tept, dotnu%cr s r H i r c ^ - ^ preoi, ^rlesf axTvooati . e t.c . T ^ f r T B : iu rvMm iwt^rfi^gj ^io*,'oBiora^lojirile; celu . . , ca Diet'a magiara se termine unu bugetu mai latita dintre tote, P. Lloyd cte se intern piatra, esTra ru ptatm . , j o potentia oresi- turcii totu casulu representa o turci, si in fine cumca cordouulu austriaou de i i . . asi de curendu, mai vertosu avendu atatu de desu inspiratu desusu.seocupa . . I 1. J. , v . are spirituale in parti si ar pote la granitia a trebui tu iute intaritu! in acele p . ! , , , , . , acel'a a trece sl prin cas'a magnatiloru, cu senositate de passivtatea nationahta-, se intaresca elementele magiare, dar Dn Spania, continua a sosi sciri totu * i Oa t nr o raono o I r>mo-n Tin m a m o r o rlafi intre cari din urma tocmai astadi se afla despre naintarea armatei regali si etrimprin efericjt'a abstinentia se perde mai tilnru, punendu temeiu pre ea si afiand'o muli opositionali! trirea Carlistiloru, cari ej perdura o mulde totu Si asi destulu c cu ajutoriulu forte periculsa. ime de interiture si de soldai, arme sl mu0 dominec'a face acst'atrecuta, numit'a fia in nrulu (nrulu 163,) \ ' g a i a r e a lui P. Lloyd" nitiuni. Ddieidui magiaru," nalt'a stepanire li- seu de Adunarea nationale a Francii totu moetandu acum sfasiarea intre berale are se-si ajung fericita anulu de intr'unu articlu speciale de fondu, luandu : > nu vr s mra: a vot prorogarea de la 4 partitele magiare, acestora acuma fussi dile alu vietiei, de candu adec este la po- in consideratiune passivtatea asi cum aug. pan' la 4 novembre, de unde urmdia, o tere, devenita aci, pentru d'a reform, re- incep a se manifesta ea nu numai in ; onate, li va succede prin potentiat'a alegerile nvaj adunri si a senatului abia ' loru potere atractiva, a infrange neferi; gul,economis si imbunetati starea tierei si Transilvania, ci si la poporulu serbescu. voru pot A aiba locu in prima vr'a anului cit'a passivitate a Romaniloru din Tran- viitoriu. intr'aceea adunarea pre sente votDespre cea-ce se prepara peste t o t u la a poporaloru, fora insa d'a fi facutu alfa, I silvania! dia in-^ga mare bugetulu anului 1876, a dectu sl mai sentita tuturoru ca- Romanii din Ungaria si Banatu, domnii caro'suma totale pentru oheltuelee: 2569 * Slaba, forte slaba mangaiare ce si-o notri inca nici nu visdia! lamitatea, seraci'a, anarcM'a publica! n>dine franci, intre cari interesele dipa deP. Lloyd" recunsce, c nvin- face campionulu guvernamentalu! Acesta definitiune practica are se o ori'a publica facu: 1182 milline, restulade Elu, dca ar av ochii deschii, an 1387 acoperindu trebuintiele tierei. Deficitu cscige fussiunea si liberalismulu mini- gerea morale a magiarismului de la poBteriulu Wenkheim-lisza dupa prevesti tere, cscigata prin trnti rea multoru trebui se vda si se reconsca, cumcp"" nu se prevede 1 rile ce ni facu organele acestui minis- candidai ai nationalittiloru in cercu- tocmai poterea fussionata a d o m r l rile nemagiare, si-are si partea sa cea este, carea prin potenti'a sa n ' < teriu, despre intentiunile sale. B n d a p e s t a , in * * si violente a adusu passiv** * ' ^ S ni dica tta lumea mintiunosi intuneesa ; reconsce c dieu nu er, Are ner*"' i ' de buna adusu sl soma cor-u-ta de banii d lui b. Wodianer, a tocmai spre stricarea ideiei de statu ma- mai mare perfeciune si si calmniatori, dca nu va fi asi! pre Romanii din Ungari? $i Banatu, ca iac in P. Lloyd* de astadi, pentruc in Si apoi, implinindu cu fericire unu giaru dca nvingeau mai muli canne miscamintele electorali din cerculu Oravitiei, s o reclame cu tta e^ 9 anu la potere, acestu minunatu de didai ai nationalittiloru la alegeri. Cci: am aperatu oandidatur'a lui Mangiuca, defaiunic'a politica n a t i o A corespundia Aceti domni, adec deputaii nageniale si liberale ministeriu, ( n o t a tria constitutiuni a d m i n i s t r a t i v ^ mandu pre alegetorii liberali* si mai verbene, dca va fi se implinsca!) firesce tionalittiloru, sunt ce e dreptu, intre tosu pe unii ^brbai particulari onorabili.* magiare a b s o l u t ^ demorali tne de M.intiunsele faime si calumnie, ce se c cea mai de aprpe ingrigire va trebui tote imprejurrile ctu se pte de nesurespndira in cei din urma trei nri ai Albinei /_ ., . se-i fie: cum s-si intoemsca treburile, feribili in parlamentulu magiaru; de poporu! in ac&sto. privintia, sunt chiar revoltatrie \ P IS&d " " passivtatea [pentru ca s mai implinsca totu ra-ce ei, fiindu totalminte preocupai Asia?? P i ^ s a pentru procei cu ajutoriulu Ddieului magiariloru sl in sfer'a politicei loru naionali, pururi R o m a n i ^ Sunt faime mintiundse si calumnie ? sulu ? regenerare a statului magiaru Ei bine, dati-ne in judecata; scii c judecalu duoilea anu asemenea fericitu? sunt dispui a las freu liberu furrei Semnu c domnii de la potere ile sunt ale vstre. Prim'a trebuintia va fi, precum l o r u , r la celelalte proprie lucrri ale a nu p r i Sunt revoltatrie? Ei bine revolta> P p u inca, su se facu a damu cu socotla, atunci, dca nu mai casei] ei nu participa defeliu, ba ei ti-ve ; cine ve opresce ! dau chiar nici desluciri despre c r P ^ cepe adeverat'a insemnetate a passivinainte a contrage unu imprumutu, Noi cei de la Albina,* n'am spriginitu cu conditiuni firesce orientali, adec stantiele speciali din cercurile ce T^ , ' tatei; semnu ca ei nu sciu bine cumpeni, candidatur'a lui Mangiuca ; ba inca am bao^nfa turcesci, firesce, cci spre Oriinte tin- s e n t a ; ctra acst'a ei sunt cei . . ce va s dica pentru unu statu, carele nuit'o. Geea-ce noi am aperatu, a fost dreptulu demu noi. Vremu se dicemu, c domnii matiunile loru gole, cu scenp* y d e c l a' - vr s fie numeratu intre cele culte si si legea ; ceea-ce noi am ataoatu b infera tu, de dreptu, vre se se organisedie si asenotri, mergendu de a dreptulu a ocupa tatrie, pre cari - le p > a fost scandalsele abusuri si coruptiuni fcuredie, dechiararea astadi a unei a si civilis Oriintele, firesce imitdia pentru scandalu." cute pe facia, or de domnii corespondeni ai Si totui _ d ^ - patr'a, mane a unei a trei'a prti, si dra notri insirate specialminte. pre Turcia, specialminte inctu pentru poimane a due prti de trei din popo" depredarea tierei si mbogirea ban car i- meiata j u d e c a t ' a ^ Facia de acestea este o ticloia coratiunea sa, c nu vru s scie ne- osale a celoru atacai cu date speciali, a feri acestea t > < bine a primi l u p t a loru strini, parte pentru d'a face mic'a de drepturile si libertile sale pu- vorbi de mintiuni si calumnie. Dca vreu se P pre popra domole, ca sfe primsca civi- despre d r e ^ blice mintiunse, b c respingu de fie splai de peoate, are te naintea judectop r o p r i u ^ ^ dreptu,. cu reconlisatiunea, adec mintiun'a in locu de ^ p o n t a n a fapteca a acestui dreptu la sine esserciarea acelora, ne-avendu riei competinti, c cele dise despre ei cultura si libertate, parte pentru d'a nu sunt adeverate, ci scorniri malitise. Pana face pre bancari amici buni, ca se-ii aiba rfai prin ocuparea acestui terenu, nici cta inoredere, stima, si iubire ctra nu arta acst'a, nu li ajungu nemic'a injuyre reconscere apoi medilocitu se co- supremii faptori legelativi si administra- rrile contra Albinei si denunciarile vomate spriginitori intru acestu mare o p u ! munica si poporatiuniloru, ce privescu tivi ai statului, si supunendu-se legiloru n contra lui Bdbesiuprin foi strine; pana Nici c i s'ar sied acestui Jibf \ si ordenatiuniloru numai de nevoia! atuncia ei, onorabilii acei parteculari de rofo* ministeriu, a stepam att'a *n aceti deputai pre representantii loru.

Invitare de prenumeratiune

A L B I N A ,

00

S c i e

a (

e a

c a r

a l e

ace

ea

C a t l

a l e

e t o n

fi

8 6

I a u d a

a 8 U

Passivtatea incepe aflapret iiita!

11

U n i c

m a n

, l o r u a

n o r a a

i u l i u

60

aarea

o r e

n e

ia

8 1

ei

s i

106

11

e r

c u

r i c e

r e

c e i e

i u c u

a n i

e 8 t e e s

n e n t e a 8 U

m a l

s t a t u

s c e r 0 j > Q(

acst'a Associatiune, cum isbescu Domniele- sericesou, nu este atributu nici ortodosu, nici Temlsiora in 12 iuliu 1875. loru in tte ce sunt romanesci; 2) s'a nationalu ! (Ctev'a reflessiuni asupra apucaturilor* luatu in consideratiuno, c mai potrivitu ar Aceste cieruri ale nstre, cari pana a Este fi urbea Eeginu, ca locu de adunare in estu fo3t poporulu in iobagfa, a sciutu se-lu apere domnesci la alegerile deputailoru anu pentru aceea, cci osemintele mare- si s si ctige pag ne de onre in istorl'a na- cunoscutu, c in cerculu electoralu alu Remlui defunctu b. Bas. Ladislau Popu, fiindu tionale, aceste cieruri adi candu poporulu se siului pirtid'a natiunala opositiunala aci asiediato, aci s'ar pot aduce din partea dice liberu, lu-vindu pe facia, vrendu a-lu fost pusu de candidatu alu seu pentru ableadunrii omagiele ultime acestui sufletu bine aduce r la iobgia, si inca la un'a mai rea, gatu dietalu pre demnulu si binemeritatuh protopresviteru tractuale diu Georgiu Crati meritatu de naiune in generalu si de acesta la cea naionala ! associatiune specialminte. Timpulu mai de aprpe va aret dca nescv, carele fiindu ingagiatu la acestu Dupa aducerea acestui conclusu, la pro- mai marii din cleru pricepu mai multu B au mandatu din partea conferintiei a sl primitu punerea dlui Mihaiu Cirlea, se alese o comis- vertute mai multa, dectu popii supui loru? candidatura si tte se porniser bine ; intrg'a siune de trei membrii, in persnele domniloru su c dra se apropia epoc'a decadintiei ro- int'eligintia tractuala, preoii, invetiatorii si Aless. Comanescv, Aless, l'ordosianu si Grig. maniloru cu totu cu biseric'a loru, ca a unora potemu dice, c mai toti alegatorii romani, Mezei, pentru nscrierea membriloru nuoi. mai misiei in asta tira, tocmai atunci, candu ci cane-canesce scapr de condeiulu sterPresiedintele suspinde apoi siedinti'ape lumea se atepta la emanciparea loru, prin gatoriu alu d-lui protonotariu comitatense, o diumetate de ra, in care tempu s se pta auton omi'aloru ? ! Li s'au datu sufletele omeni- toti cu toii erau insufletiti pentru alegerea nscrie membrii nuoi si s se gatsca si pro- loru in putere si ei le lasa pe viclesiugulu sa- acestui barbatu nationale. Dar' ctu ce li veni de sere acst'a domX. Y. tocolulu adunrii. Deschidiendu-se apoi tanei !" niloru stepanitori, d'odati sarira cu toti, si cei siedinti'a, membrii nuoi inscrisi, prin aclama dela comitatu ai cei de sus, alarmar lumea, tiune si urri de Se traisca" se proclamar Tinea, inliu 1875. se puser pa capulu printelui, Eppu elu nosde primii, ra protocolulu pe langa pucine La 7 1. c. se tien alegerea de deputatu tru din Aradu si denunciandu c protopomodificri se verifica. In urma presiedintele intre ndelungate strigri de se traiesca* si la noi. Crturarii romani se adunaser la pulu candidatu cu preotimea si cu invetiatorii dechiara adunarea de nchisa cu vorbele fi- svatuire in acsta trba cu 9 dsle nainte de ambla agitandu,adeca invetiandu si luminandu nali: La revedere in Reginuk Dupa alegere la diu Gr. Dringu. Aci oterira s lupte pre alegetori prin comune, i cerura intreveBudapesta, in 2 4 iuliu n. 1875. adunare toti membrii se ntrunir la unu pentru scoterea unui deputatu nationale si si nirea categorica, pentru d'a influinti si nSub titlulu: Faptele mplinite ale lui prandiu frugale si cordiale in chiosculu de pe facura o scrisore prin care se indetorira s dupleca pre candidatulu nationale ca s reTraianu Doda," guvernementalulu Hon, in promenad'a orasiului, unde firesce c toas- lucie din resputeri pentru nvingere si s ib- pasisca in favrea candidatului loru guvernrulu seu de astadi, publica unu articlu tele ocasionali nu lipsir. scrisera acsta indetorire. niale, Jnicsry Sndor, proprietariu din Bresattu de murdaru si brutalv, attu de ordinam Pe atunci inse scrise de pe aci c>ne-va tovatiu, carele si in celea lalte trei periode A. lulianu. si bestiale, cum intr'o tira oivilisata, tira de catra Albina," c la noi se face maro larma, represent acestu cercu electorale, fora a vorb cultura si de dreptu,sisub e stepanirecurespectu ca conducetorii 8 pta vinde dlui L'povnizky unu cuventu pentru poporu. ' de sine si de umanitate, pentru unu publicu cu attu mai s umpu mandatulu de deputatu. Oravitia, in 21 iuliu n. 1875. Firesce, II. Sa printele Eppu Ioanu cu semtiu de dreptate si de bunacuvintia Ieri ni veni b. Wodianer, alesulu abrl- Cine si er s credia aoestoru vorbe, candu se Metianu dupa cum chiar' d n gur'a emisunu s'a mai pomenitu ! gatu alu cercului acestuia, si la drumulu de sci oterirea cea seriosa a carturariloru notri lui seu curieriu dlui referine consistoriCrudimea nuda a barbarului ce s'a veri tu feru l'au intempinatu si vr'o 20 de popi ro- conducetori ?! alu Petru Petroviciu audirmu, molestatu si In diu'a alegerii inse ne trediramu ou sicanatu de susu, precum si la strnirile si in lumea culta se oglindesee in acelu articlu, mani uniti si neuniti, totui mai muli carele trebue s detepte indignatiunea ani- neuniti cci este de unde, si sentiele loru pacal'a. Multime de crturari romani vedeai intetirile comitelui supremu Ormos Zsiga, meloru nestricate si scarb'a sufieteloru ro- aduser cu sine pre destui si dintre fii loHi cu cocarde strine in pelarie, unii si cu turme n'av ce face, ci grbi a provo si am pot dupa ei, alii inse senguri si paresiti. Nu mai dice, moralminte a sili pro diu Crativnescu mane ! de ori sl unde si de ori-ce partila 1 sufletesci. Fiindu in aceti de facia nri ai fiei Sr'a a fost banchetu mare in onrea sciai ce va fi si de aci. Destulu c desi ale- ca s se retrag, lasandu pe alegatori sa vonstre dej totu spatiulu ocupatu, ne margi- ablegatului, propriamente a pungei sale, in getori avemui / prti romani totui la tedie pentru diu Jnicsry. carele desi nu e nimu a semnal'a acsta spurcata sbiriada a gradin'a puscariloru, si de sine se intielege adec reesi alesu Lipovnizky 1! nationalistu, dar' ca macedonoanu ortoiossu, Medilocele ce ajutorar scotorea luiL. de s'a intert'satu de mai multe ori de binele biorganului liberale guvernementulu/ dar in c preoii au siediutu si ei dupa mese, la nrulu viitoriu vom public-o din cuventu in pahara. Publiculu observatoriu, pre muli deputatu sunt totu de acele ce se intrebuin- sericei, candu i s'a datu ocasune ! Confusiucuventu, ca pre o fidele fotografia a mora- dinire ei ii-a aflatu de meni fara modeati'a tiara prin tte prtile facia de alegetori si cu nea totui - p'aci er s-si faca prd'a; c in deosebire facia de romani. Apoi crturarii no- ultimulu momentu, candu f <i'a locala Telitatei si culturei magiare dela Hon" ; pentru de lipsa. O lumea romana s se conving, ce feliu In legtura cu banchetulu a fost si sri contribuira inca multu. A avutu mare mesvarer Zeitung" respandi faima c Cratiuest moral'a, cultur'a, patriotismulu, anim'a dantiu si aci se incepu acandalulu preotiescu; dreptu corespundintele ce spuse Albinei, c se nescu a renunciatu la candidatura, mi-ti-s acelor'a, ce-si arga dreptulu, de a dispune de cci preoii in reverende se luar de mana lucra de vinderea mandatului. Muli crturari, opintir misculantii de jidani-magiaroni, si sortile nstre in presinte ai in totu viito- si jucar hor'a naintea unui publicu ca de firesce de cei stricai, se alturar strainiloru; in diu'a premergetria alegerei puser contrariulu! 700800 de persne ! {Morala domnsca li- r unii mai fricoi se absentar de la alegere. candidatu nu scimu cu ce colre, pre cuCu attu mai vertosu vomu publica bru- berala jidovesca! Profitu adusu in cercu de D'apoi o patiramu si cu cei ce se indeto- tare Dr. Weisz, advocatu do aici. rira a fi solidari si a lucra pentru deputalitatea si denunciarea lui Hon/ fiindc sl banii lui Wodianer!!") Perplesitatea stepanitoriloru er acui se asi tocmai avemu a publica si unu respunsu ecEram si eu pela spatele popiloru, si tatu nationale. Unii din acetia nu lucrar degeneredie in desperatiune si frica de fiasco, nimica, alii lucrar chiar din contra; unii cci aderintii dlui Cratiunescu, cari facu latante, ce se d de ctra ai notri din Caran- cugetam in mine: se absentar dela alegeri, alii venir parte absolut'a maiori tte dintre cei abia 617 sebesiu cam la asemenea denunciatiune Unde este Popasu si Mihlyi f Ce peseroi oficiale in N. Tem. Zeitung," nr. 159. catu c nu-su de facia si ei, prsantitii,, a senguri, parte cu turme de alegetori si votar alegatori conscrisi, audindu de apucaturile p-arte maae.eu atrainiL Aflu de lipsa < in- domniloru, prin cari fecera si din orgavd a ogiele' popesci, 4 vda, mtm popii semu aci, c din cei cu solidaritatea natiunale: AHunarea gen. straordenaria a Asso- omoru vdi 'a si onrea si spargu legea s bi- I. Botiucu si D. Popu se absentar de la ale- nele nstre bisericesci cortesi, si midilocira ciatunei Transilvane pentu Ut. si seric'a ! si nu gati cu eugetulu, candu nain- geri, r I. Cotona, Botiucu din Siadu, Stanu retragerea candidatului nationalu,mare parte tea mea dise unu neamtiu ctra altulu, in se indignar si nu erau nici se vina la ale< cultur'a poporului romanu. limb'a nemtisca: Ce gunoiu de poporu, ca- din Comanesci, Z. Munteanu, N. Popu si Iile re, procandu cortesii jidanului in presr'a Mba-Inlia n 19 iuliu 1875. rele are astfeliu de popi!" Dar acesti'a mai din Ursadu votar cu strinii!! alegerei ingagiau oblu pre alegatorii germani Peste totu cei natiunali fura pucini, dar si bulgari si aveau sperantia a cascig si dinUnu numeru ue-asteptatu de mare de slabi la minte dectu copii nu sciu ce sunt romani inteliginti s V membri comuni, parte- ce chiamare au sl ce facu? Su c dej po- bravi si resoluti. La aceste alegeri ni s'au datu tre ai notri, cari nu mai voiau s scie de foacipara la acsta adunare generala straordi- litic'a domniloru intru att'a ii-a coruptu, in doveda, c in cine avemu de a ne increde tulu deputatu. naria a associatiunei n e pentru literatur'a ctu pe fati'a loru nu a mai remasu rosila si in viitoriu, cci s'au alesu si aretatu cei ce Scii cum dice romanulu candu se sasi cultura poporului romam, ce se tien in semtiu de ruine! sunt gata si vor o lupta resolutu do o parte, dr tura de cineva: Mai b'na mcar turcu urbea nstra ieri, adec d o m ^ in 18 iuliu Ar trebui se scia preoii notri odat de alt'a ni s'au aretatu cei stricai peste totu ce se fie, dar elu nu-mi mai trebue\" asia si er4 c. n. Chiar si din Romnia, p r ^ r j i profeso- pentru totu deaun'a, c ei, casi ori care votar de a dreptulu cu strinii, si apoi si cei s se iotemple ; cci in diu'a alegerii abi se rulu din Galatiu N. Cetatianu, * d j p^rti cetatienu liberu, ai dreptulu se votedie dupa slabi ce amblara cu duoi bani in trei pungi, infacisiara ca la vr'o 400 alegetori; Romanii atta de ndeprtate ca Canisa-mar, p u m convingere si dca am pune ntrebarea c dupa ce pentru o pasire reBoluta n'au incacu- cu preoii si invetiatorii in frunte simplu moadfocatnlu Petru Oprisiu, se numer*., care convingerea clerului ? atunci securu ragiulu. de8tu ,/ara musica si flamure; r nemii si cei presinti. Adunarea se tienu in bu, j > ar urm unu respunsu in favrea poporului; Si din reu trage omulu cte o data fo- bulgarii cu musice, flamure, cocarde, cei pengr. v>r. romana, asistandu mai antaiu toti TL. _ dar privindu la astfeliu de preoi, la ast- losu. Vom sei deci de ac cu cine s ne insotru Jnicsry albe, cei pentru Dr. Weisz brii presonti la Beryitiulu Ddieescu, du^, feliu de orgie, si cercandu mai de aprpe m- cimu si spermu c acest'a ne va ajuta multu, roie, chionandu si saltandu! care apoi diu Iazobu Bologa,vicepresiedintele prejur rile, trebue se afli, c nici unulu nu de ora ce in poporu e poterea si acest'a va Aci er s se decid candidatulu natioassociatiunei transilvane dechiar adunarea convingere, nu lucra dupa convingere, ci urm carturariloru celoru ce nu i vendu inte- nalu diu Cratiunescu; toti mi se puser cu "r-egchisa, printr'o vorbire scurta, dar alsa N a astfeliu, seu pentruc sunt persecutai resele sale straniloru. Asi s fie. rogri, se persiste la candidare ; dar scrutandu a d e ^ ' l d o ^ ! P"mita in carea si- esprese cu inc jgjtjujji criminali si credu c asia vor Unu tieranu. situatiunea, adec vodiendu c o parte mare n , . - j a de mrtea neuitatului cap j p . > domniloru, de isband'a dintre alegetorii romani intr'adeveru lipsescu, fost primu p r e s i e d ^ Vasiliu Popu, si legii. Sv. p t interese marsiave prin r jidanulu usioru pote fi tertius gaudet* mdege a totu-odata si scotfu. . vinderea de s i de unii fii sufletesci ai Sarcea, in Torontalu, in 20 iuliu n. ca se faca pace si linisce, in tcere se regenerali staordinarie. loru . ceste afurisite cauri, ei inca Alegerea de ablegatu in cerculu nostru, trasa si mai toti aderintii lui se grupar pe Conformu punctului alu treilea Q mergu pr depa. > alu Zicidorfului, nu merita a fi descrisa cu des- langa pucioii alegetori ai lui Iwiicsary, numai program'a acestei adunri generale straordi' d e vitiulu seremunera si menuntulu, si ajunge credu, a aminti att'a, ca se scape cerculu de deputatu jidanu \ narie, se alese apoi de notariu ad hoce dom- tricatmne proatttutiunea se incun , .. . , , ., w ! A s t a este o pro- c ne -avendu Romanii candidatu nat onale, Astfeliu contra-candidatulu jidanu Dr. nulujude orfanale Rubinu Patitia. f a n e r e si sacrilega si L . - J Mo voiau a sprigini pre acei'a dintre duoi candiWeisz vediendu-se paralisalu prin acsta aiiiestate i . ^tematria de MaLa ordinea dilei urma alu patrulea si iestate 1 dai, carele se aret mai poporalu si opositiantia, dupa-ce se si ncepuse votisarea afli celu mai esentialu punctu alu programei, si Ar trebui ^ tieDa unu , . . > anume: re-asumerea, eventualminte modifi- moralisarea spurcata a. a n i m e ? . I , 7 onalu ; dar si aici, ca si pre alte locuri, coi cu cale a se rotrage si diu Ianicsary deveni poternici facut'au blastamatii ~ ne mai au- aclamatu do deputatu numai prin conlucarea conclusului adunrei generali din anulu loru, si intre scandalu puMicu ' dite in tr'o tira constituionale! Pre bieii crarea romaniloru, mcar c chiar acetia au trecutu 1874 de sub nr. prot. X L I . X L I I . tarea loru la alegeri si preste totu ^P P " Dupa o desbatere mai indelugata, la tiale fcute poterniciloru dilei, p e n t r u ? " meni, pre ci potura pune man'a, ii apucira fost intrigai pana si prin abusare de aucarea intre mai muli partecipara dd. Ac- sta portare ii dediosdia pe ei nu numf.^" si cu pandurii ii puser in carele pltite de ei toritatea bisericesca a loru. Ei bine, cum se sl mai pretindemu ca sente Severu din Cricu, cassariulu associa- naintea omeniloru ce tienu ceva la omenlV si asia ii duser la urna, numai ca se scota tiunii N. Stejariu din Sibiiu, profesorulu 7. ci si a acelora cari ii folosescu de medilce in Jesu pre canditatulu guverniului Daniel Pl, poporulu nostru la alegerile de deputai diotali Tacitu din Brasiovu, protopopulu Alesandru contra poporului, totu d'o data prin trdrile tojra lui Rill. P r e sub mana s'a datu alege- s fie disciplinatu, condusu si insufletitu de Tordasianu din Alba-Iulia, economulu Grego- loru, poporulu despoindu-se de drepturi si de j * ; u si de mncare si beutu spre indestu- simtiu nationalu, de sant'a causa a nstra, s riu Mezei din Cricu, se modifica mentiona- morala! Dca consistriele din Lugosiu si maiascu intr'att'a au respectat'o, csi-au tiena cu persoverantia si credintia la canditulu conclusu enunciandu-se. c; adunarea Caransebesiu mai credu in bunacuviintia si Destulu c a ' S abusurile; alt'a nemicu. datulu seu nationale, candu cu o luna nainte genorala ordinaria de estu anu a Associatiu- morala, dca ele mai afla acestea de lipsa de alegeri lu-indemnmu la acst'a, r fuge astadi & , J f ' PP nei transilvane pentru Ut. si cult. poporului barem pentru preoi: apoi atunci ar av de- nira apoi in urm'a apucaturiloru domnesci d'odata de - c a t a ^ g u e s c i , casi oderomanu nu se va tien in Lugosiu, ci in torinti'a ca candu cu o mana facu servitiu in ajunulu alogeriloru r noi lu-abatemu Frumsa hi> . . Reginu, la 29 augustu st. n. adec domineca diavolului, recomendandu clerului sprijinirea domniloru notri. D u & const.tuhune a si indemnmu s-si die votulu candidatului dupa Santa-Maria. guvernementaliloru, cu cea-lalta s otarsca: contrariloru urgisii! ? Septeman'a t r e c u t a - ~ Motivele pentru cari intrga adunare a pana unde tiene essercitarea dreptului con- cumplita ; a nimicitu t o t l m i . g " ' (Parintele metropolitu Mironu Romaprimitu unanimu acsta modificare au fost stitutionalu si unde incepe demoralisarea si tara tte semanaturele. - C u i ? ! ' * ~ nulu,) dominec'a trecuta potrocondu aici, deosebitu due: in intielesulu statuteloru scandalulu, de cari preotulu are s se fersca, s'a facutu cercare si s'a aflatu c ^ e r a t u , luni pleca la bai'a Koritnitza din Carpatii Unassociatiunei transilvane, estindiandu-se cer- sub cea mai grea pedpsa, ca de ciuma! cte 56 meti de pre unu jugerS gariei de sus. Acst'a si ca de respunsu amiculu de activitate alu associatiunei transilIn casulu de facia ori cum capii die- unde n'a ajunsu grindin'a, dar sl acelu" ? cului ce ne intrba din Sibiiu. vane numai presto teritoriulu Transilvaniei, ceseloru, dca tienu ceva la santieni'a clerue secu, usiorU; incatu intr o magia v a u , omnipotenii de la crma nu cumva s afle lui si bisericei in societate, ar trebui s ie la Notmu, c imbuldil'a ma terieloru si a intr'aceea vre-o calcare a statuteloru, deca cercetare pre sacrilegi si s-ii pedepssca, mergu cte 6 ptrare. Poporulu e m^ orespundintieloru attu ni-a fost de mare, inmultu dectu tristu, e desperatu. M. .. adunarea s'ar tien in Lugosiu, si astufeliu pentru ca lumea se se conving, c atare por'u cele mai multe a trebnitu se le amenmu e nu li se intinda ocasiune, ca s isbsca sl in ola nu este propria organismului nostru biP v, nrii urmtori. partitei. Uberale din tienutuhi Oravitiei" r e manu omenii faradelegilor, aretate in contra'loru. '"' C este onre pentru ei, a fi inferai de Albina/ bucurosu li credemu; cci onrea loru este insielatiunea si coruptiunea doporului, fiindu c acesta li se platesce, acst'a li aduce folosu. Jafulu si talhari'a este mandrCa lotrului/ dice dical'a vechia ! Am vr noi s audimu, pre domnii Miclesci, c cu ce alte argumente rationabili ar sei ei motiv interesarea, zelulu lru celu mare pentru s'rainulu b. Wodianer, de ctu cu pung'a acestuia, cu banii cei muli ce are si este in stare s de, si dupa asecurrile loru publice , a si promisu a d ! Ei bine : aci este onorabilitatea si liberlismulu loru, aci si inca in orgiele si taveliturele popimei celei degenerate, despre care vrbesce corespundinti'a nstra din Oravitia, mai de la vale. Mance-ii ruinea cu legalitate, cu onorabilitate, cu liberalismu cu totu pre acei brbai bravi ai lui P. Lloyd 1"
a 3 i r e c a n r e C m t r e r c a m 8,1 1 n g r a t i a e n e r u c e s t e i a a u n a r i B a r 8 1 I j n n d u e s t r e m a m s u s u V
A

s n

8 u f l e t u 11

a I

o r

erT1

a r

ea

n e

a t u

u n

o r u , u

n 0 8 t

r u

n I e

un

te

8 1

1031 t o t u ura mu

a s i

n d

u l u

e s a

r e

en

pana la 2 0 0 f l . = l f l ; 3. Notariululu publicu totdeauna ai ne- preotu, ori invetiatoriu, dar firesce astfeliu 500fl.==2fl; intreruptu st spre dispuse tiunea publicului. de documinte nici din departe nu potu av votatu de Diet'a trecuta, cu 1. aug. adec in pu- Dreptu aceea, prile nu-su silite pentru acea potere, ce are documentulu notarialu, 1000fl.=3fl; cinu avendu s intre in vitia, si ca unulu nou, publicu 2000 fl.=4 fl; lui fiindu neconoscutu, trei notari publici romani o r i c e lucru neinsemnatu, d. e. pentru lega- precum aretarmu in cele nirate pana aci. 5000 fl.=5 fl; intreprinsera a-lu populrisa, splicandu-lu intr'o bro- li8area subscrierii, autenticarea copiei, pentru Cu tote aceste legea enumera cte-va cauri, r peBte 5000 fl. dela fiecare 1000 fl. siurica, in trei limbe : romanesce, unguresce si nem- abdicereade arenda, pentru admoniiune etc. a unde documentulu in totu casulu, negresitu tiesce. trebue se se faca prin notariulu publicu; cte 50 cr. Acei trei notari publici romani sunt domnii: merge la judectoria si a atepta acolo cu dilele cci la din contra documentulu n'are nici o Afara de acesta tassa mai are se capete si cu septemanile, pana candu i se implinesce Dem. Boneiu din Aradu, Mih. Besann din Lugosiu si Dr. Aur. Maniu din Oravicia. Propriamente autorulu dorinti'a, precum ateptau pana acuma la or- potere, nici o valre, adec : unu astfeliu dc notariulu publ. pentru descrierea, depurisarea principale, dupa cum suntemu informai, este Bonciu, ganele publice, carifiresce din caus'a c se documentu, fie facutu in scrisu seu cu gurV, documentului cte 10 cr. dela fiecare pagina, r ceialalti duoi au contribuitu la completare si mai aflau pr multu ocupate cu alte lucruri mai se privesce ca si candu nici nu s'ar fi facutu. carea are 25 sire scrise, r' daca pe o pagina vertosu la prelucrare in limbele cea romana si cea gerponderse,erau impedecate do a implini asemeCaurile, in cari negresitu irebue se se s'a scrisu mai multu decatu 25 sire, seu daca mana. - documentulu este provediutu cu rubrice, seu Cerendu-ni-se publicarea opsiorului in fi'a ns- nea lucrri secundarie,ci vor merge dela 1-a faca documentu notarialu sunt urmatriele : cu cifre (numere) multe : i se platesce cte 20 tra, intru interesulu on. publicu romanu, si apretiuindu Augustu incolo la notariulu publicu, care nua) contractele de cstoria, cari se inca cr. dela fiecarea pagina. noi utilitatea, ta facemu s urmedie ac: mai decatu le va implini acele lucruri. intre mire si mirsa, barbatu si socia, ori inb) Obligaiuni si alte dechiaratiuni de Invetiatura 4. Notariulu publicu este detoriu a tien tre prinii acestor'a in priviti'a diestrei; mai oblegamentu, cessiuni, impacatiuni despre cuin secretu tte afacerile prtiloru. pentru poporulu romanu departe: despre vindere b cumperare, de- tare suma de bani, dechiaratiuni de zalogire L a acst'a lu-deoblga legea si juramentulu despre spre donare (druire,) despre schimbare, si legea in privinti a notarilorn pnblici regesei. seu. Si derace la facerea documenteloru, despre mprumuturi, ce se facu intre pers- (pemnorare,) de chezesia seu asecurare ; documinte fundationali, dechiaratiuni de aaLegea despre notarii publici regesei cu daca notariulu publ. cunsce prile in per- nele acum numite. signare, cu unu cuventu: ori ce dechiaratiune sona nu se recere nici unu matore: urm1. augustu 1875 intra in vietia in tta Unb) recunosciinti'a si atestarea despre unilaterali. garia si Transilvania; si fiindu c acst'a lege dia de sine, c secretulu despre afacerile prti- primirea diestrei, precum s u n t : recunosciPentru aceste documinte tassele sunt atinge mai de aprpe tote classele poporului loru, despre regularea causeloru loru juridice intia despre sum'a baniloru, ce ii-a primitu urmatriele: este garantatu din destulu. d i n t i r a : e s t e d e lipsa, ca publiculu celu barbatulu dela soci'a ea, ori dela prini ca pana la 300 fl.=l fl; 5. Documentele originali, ce s'au facutu diestre; inventariulu facutu despre obiectele mare s cunsca ctu se pote de bine acesta , 800fl.=2fl; lege si folosulu celu mare, ce pote trage <in prin notariu si s'au svbscrisu prin pri se pa- diestrei etc. 2000fl.= 3fl; institutiunea notariatului publicu. Din acestu strda in locu securu in archiv'a notariului c) documentele orbiloru, mutiloru, sur 5000 fl 4 fl; publ. Prile capeta dela elu editiune autenpuntu de vedere am cugetat a face unu bunu diloru, (daca acetia nu sciu scrie,,) precum si r peste sum'a acst'a dola fiecare 1000 serviciu poporului romanu, daca in o mica bro- tica, carea dupa lege totu acea potere o are, a surdo-mutiloru. fl. cte 25 cr. giura spre orientare si invetiatura i vom face ca si documentulu originalu. Si daca partea Tote aceste afaceri, dela 1-a augustu Tass'a pentru descriere ca mai susu, si-perde editiunea autentica: pt capeta cunoscutu nainte de tote favorulu si folosulu 1875 incolo, numai atuncea au poterea docucelu mare, ce este impreunatu cu institutiunea dela notariu unu duplicata. In acestu casu inse menteloru de valre, daca sunt fcute prin dela fiecare pagina 10 si respective 20 cr. e) Plenipotintie, ce se dau advocatiloru, notariatului publicu, apoi terenulu de activi- editunea perduta trebue amortisata prin notariulu publicu. seu altoru persne, mai departe atestate simjudectoria. Din acst'a urmza, c documintate alu notariloru publici, si in urma i vom Nu sufere indoila, c legea notariala, ple, ori dechiaratiuni de acele, prin cari ae telo prtiloru nu se potu falsifica, derece enumera tassele fissate pentru lucrulu notacandu documintele de sub a) si b) le-a deoriginalulu se pastrza in archiv'a notariului chiaratu de competinti'a eschisiva a notariu- d dreptu de intabulare su estabulare din riului publicu. cartea funduala, su daca acele cuprindu in publicu. I. lui publicu, a voitu s faca pos ibilu, de a se sine dreptu de prioritate,ori abdicere de dreptu. 6. Documintele notariali se potu esseFolosulu impreunatu cu notariatulu incunjur insielatiunile cele multe, ce se fTass'a aceator'a e : 1 fl ; r pentru descut judectorQsce fara nici unu procesu. Ac- ceau pana acuma cu contractele de cstoria, publicu in genere. criere : ca mai subu. Notariulu publicu reg. e unu organu st'a este cea mai favorabile si mai salutaria cu recunoscintiele despre primirea diestrei, De competinti'a notariului publicu se dispositiune in legea notariala. Va se dica: cu transcrierea averei brbatului pe numele autenticu, redicatu prin statu pe sm'a publitiene mai departe: cului tierei, pentru a regula si isprvi trebile celu ce are unu astfeliu de documentu nota- sociei etc. Se scie, c daca prile cstorite 2. rialu in mana, in care se cuprinde atare convoiau se iusiele pre creditorii brbatului: si afacerile de dreptu privatu a prtiloru sintractu de arenda, de literare (furnisire,) de Documintele private a le proved cu poacst'a o poteau face pana acuma forte usioru guratice indata la inceputulu loru. Intre motivele ministrului de justiia, cu vindere si cumperare, de ntreprindere ori si fara de a pot fi pedesiti, cci fceau in- terea unui documentu publicu autenticu. Legea adec ierta apriatu, c daca cicari a substernutu dietei proiectulu de lege obligaiune etc. indata ce in acelu docu- tre sine contracte de cstoria, reeunoscintie mentu se spune apriatu obieciulu obleganeva pastrdia la sine atare documentu false despre primirea diestrei, si puneau la |despre notariatulu publicu, se cuprindu urmentului si terminulu implinirei: nu mai documentu unu datu de mai nainte, adec: privatu de mai muli ani, seu daca acuma i jmatriele: I Notariulu e o persona investita prin este silitu a incepe si a continu procesu se antedatau. Asemenea documinte apoi se in- se face atare documentu privatu prin cutare statu cu autenticitate publica, a crei chia- naintea judectoriei in contra detorasiului, tabulau in cartea funduale su se ncepea advocatu, preotu, acestui documentu s-i imare e : ca despre afaceri si despre fapte, cu nu mai este silitu a cheltui o mulime de procesu si se efeptua esecutiune falsa in con- pta mprumuta potere autentica, ntocmai jeari sunt mpreunate urmri de dreptu, s bani pentru timbrulu procesului si pentru tra brbatului, si prin acestu abusu firesce precum au documintele publice. Documentele compun documinte cu pottre publica si au- lucrulu advocatului, nici nu trebue s atepte creditorii cei adeverati erau eludai si insie- private deci, ce s'au facutu pana acuma, se cu lunile si cu anii pana se finescu tte per- l a t i ; cci pentru essecutarea pretensiunei potu preface in documente notariali si au totu tentica,* mai departe: acea potere in tta privinti'a, ca sl documinDiliginti'a, punctualitatea si conscien-. tractrile, se aduce sentintia, se apeldia si loru nu mai ei nici o avere. tele originalmente notariali. de due-ori etc. ci este indrepttitu, pe bas'a Asemene insielatiuni si eludri dela 1. (tositatea sunt acele insusiri, pre cari legea si Intre asemeni impregiurri nu se pote juramentulu le face do detorintia notariului unui documentu notarialu, a cere indata, la augustu incole nu se mai potu intempl, si publicu. Nepartialitatea este fundamentulu terminu, esecutiune judecatorsca. Esecutiu- nici prile cstorite nu mai potu fi suspitio- din destulu recomead poporului romanu, t W m i n t i t o private s i-Ie prefac fra are se sa a l efentns-caJara ^ m e n a x e ^ s i increderei in inatitutiunna. natiun&tnlii oi in oea daca essecutulu ar Tace esceptiun*- irr contra veratu intre sine, prin care ar vr s insiele amenare in documente publice notariali, cci legtura cu acst'a indetorirea notariului pu- esecutiunei: acst'a nu impedeca nici efeppre creditori; pentru c asemenea documinte prin acst'a documentulu nu se va pot blicu, ca la compunerea doeuminteloru s nu tuirea esecutiunei, nici transferarea obiectecUla 1. augustu incolo numai atuncea au po- atac cu processu nici pentru subscriere, nici fie numai unu factoru mechanicu, ci se sprigi- lora miscatrie la altu locu, ci impedeca pe tere, daca sunt fcute prin notariulu publicu. pentru cuprinsulu legalu alu documentului, nesca prile cu svatulu seu juridicu ca jure- unu scurtu timpu numai licitarea averci esNegresitu este bine si consultu, ca nea- ma ce e mai multu, fra nici u n u processu tonsultu.* secutate. Din valorea esecutabila a doeu- murile de aprpe, precum tat'a si feciorii, fra- pt capet dreptulu de esecutiune dela judePrin u r m a r e : notariulu publicuregescu minteloru notariali urmdia c la imprumu- ii si sororile, cumnaii etc. s-si faca tote do- ctoria, indata ce a sositu terminulu platirei, peste totu se pote privi de consultatoriulu, turi de bani este cu multu mai bine si mai cunintele loru de adreptulu si numai la nota- ori a implinirei cutrui lucru. svatuitoriulu si scriitoriulu poporului in tote practicu, a face obligaiune naintea notariu- riulu publicu ; cci prin acst'a nu numai c In astfeliu de cauri notariulu publicu afacerile sale de dreptu. Notariulu reg. deci lui publicu, decatu a subscrie atare cambiu auin mana unu documentu, ce nu se pote capeta numai diumetate din tassele mai susu are dreptu si detorintia, pentru o tasse ne'n- (politia.) derece politi'a la terminulu plai- ataa, ci totodat Scap de suspitionrile cele nsemnate. somnata, a compune, a scrie tote documintele rei trebue mai nainte a se protesta, a se im- mute, si nu li se mai pote dice, c au facutu Notariulu publ. mai departe are dreptu : poporului, cu potere autentica si neresturna- procesu la tribunalu, a se pertract, si nu- coitractu falsu, neadeveratu, ma scap si de 3. vera, indata ce densulu la acst'a este provo- mai atunci se pote face essecutiunea adeve- o nultime de proeesse, ce li s'ar pot face din a face testamente si condicile, aceste precatu prin cineva. rata, daca dupa tote aceste forme si afaceri patea altoru rudenie, ori din partea credicum si cele ce sunt gata fcute, a le pstr, a n s vedemu acuma, ce insusire si ce processuali creditorulu are sentintia valida in tfiloru. le primi, si a le autentica. potere are unu atare documentu ? in m a n a ; pe candu la oblegatiunea fcuta Totu din aceste motive ar fi bine si de Binefacerile mpreunate cu unu testa1. Documentulu facutu de notariulu pu- prin notariu se ordina si se efeptuiesce esse- dritu, ca tote documentele private, ce s'au mentu ce s'a facutu prin notariulu publicu, Uicu reg. are potere de documentu publicu si au- cutiunea fara nici o aciune, pertractare, as- fautu pana acuma intre peranele pomenite sunt urmatriele : cultare de martori, mandatu de platire, ori -p se prefac in documentu notarialu ; ceea tenticu. a) in intielesulu legiloru nstre pana Din acst'a urmdia de sine, ma spune j sentintia, apelata; prin urmare nu se recere cjin %. 81. a legii notariale este iertatu. acuma se recerea la fiecare testamentu infaapriatu si legea notariala c autenticita- nici timbru, nici alte spese processuali. ciasiarea de 5 martori, dela 1-augustu incolo III. 7. Notariulu publicu in prim'a linia ' tea si validitatea, precum sl cuprinsulu unui inse sunt destui 2 martori, daca testamentulu documentu notarialu, daca acest'a este prove- este responsabil pentru timbrulu, ce trebue Jhspre agendele si competinti'a nota- ae face prin notariulu publicu ; diutu cu tote recerintiele prescrise de lege, pusu pe documintele si esibitele fcute prin riului publicu in specie. b) daca cineva voiesce, ca ae remana in nu se pote trage la indoila nici naintea jude- elu. Acesta dispusetiune a legei este de mare secretu dispusetiunile sale din testementu, si Insemnmu aci indata, c Notariulu ctori ei,nici afara de judectoria, prin ur- folosu pentru poporu, cci esperinti'a de tete mare : celu ce are unu documentu publicu in dilele ne-a aretatu din destulu, ctu de muli pblicu este indrepttitu a face documinte nu voeBco a intrebuinti nici chiaru la submana, este scutitu de ori-ce procesu, in aceea au suferitu pana acuma pedepse grele de aentice notariali nu numai in cancelari'a scrierea testamentului seu vre unu martore : ce privesce subscrierea, oblegatiunea si cu- tasse indoite si ntreite, cari ne fiindu ver- siunde-si are resiedinti'a, ci ori unde in cer- acst'a o pote face frto usioru prin aceea, c sai in legile timbreloru si a tasseloru, au a- cu seu notarialu. Pote face documinte no- pentru subscrierea testamentului seu va chiaprinsulu acelui documentu. tiali nu numai pentru poporulu din cerculu m la sine duoi notari publici; Insa si acesta mprejurare este unu plicatu timbre necorespundietre actului fa- s, ci si pentru locuitorii din alte cercuri si c) in testamentele fcute de notariulu pufolosu forte mare pentru cei ce vendu, cum- cutu, su c au faoutu tardiu aretarea acte- d alte comitate, daca ei singuri vinu la noblicu nu potu intra dispusetiuni nelegiuite,penpera, schimba ceva ori se deoblga ia mpli- loru, dupa cari se arunca tassa erariala, la tiulu publicu. Nu se ierta inse, ca notariulu ! tru c notariulu publicu este indetoratu a esoficiulu de contributiune. Prile dara, canirea cutrui l u c r u , ori platirea cutrei pl. s faca atare documentu afara din cerror'a notariulu publicu va face documinte, ci seu. La notariulu publ. potu veniprtile ) plic legea, a inveti si a lumina prile dessume. ' pre aceea, ca ce ierta legile patriei; din ce 2. Notariulu publicu este indatoratu a nu vor fi espuse la astfoliu de urmri grele. c ori-care comitatu, daru elu nu pe esi \ urmdia c cu testamentele notariali nu se 8. Este o mare bunetate pentru poporu dteritoriulu tribunalului, de caro se tiene ici si a conosce forte bine tote legile tierei. potu face abusuri, nu se potu incepe proeesse nainte do a compune ducumeotulu si mprejurarea, c tassele seu adec onora- ltlu cancelariei lui, spre a face documinte ' pentru nimicirea or* delaturarea testamentuprtiloru este detoriu a se convinge despre ade- riulu notariului publicu pentru lucrulu seu uriali. lui,nicv pentru estraoarea partei legitime. Abi verat'a dorintie a prtiloru, mai departe a le suni fissate si hotarite. Aceste tasse sunt forte er testamentu pana acuma.care s nu fie fostu Chiamarea notariului publicu este : lumina si inveti despre aceea, c ce ierta mici si neinsemnate, precum acst'a se va atacatu cu processu din partea erediloru Bu 1. legile patriei nstre, si ce nu. Dreptu aceea ved mai la vale din esaemplele ce se enumoscenitoriloru: a face documente publice notariali desse presupune nu numai, ci chiar se sl pre- mera. De aci urmdia, c cu notariulu ] d) derace tote documintele notariali tinde dela notariu, ca documentele s le publicu nu se pote face nici o tocmla in pote afacerile poporului, prin cari se regu- I se pastredia prin notariulu publicu in locu compun in intieleBulu legiloru, se incunjure privinti'a pretiului pentru lucrulu seu. Totu la dreptulu privatu alu seu: i securu si sub inchisre : tc-stamentele nu ae Si adec : espressiunile dubie, precum si din c;ri s'ar insulu scie nainte, c ce, si ctu are se pla! potu perde, nici fur, cu ctu mai putienu se pot nasco atare neintielegere ori procesu. tsca notariului publ. si asia nu pt av tea) contracte despre predarea si investi- : potu falsifica; Acestea se pretindu de la notariu publicu prin mere, c va fi tassatu cu o suma mai mare i precum si despre mprirea averei, cone) notariulu publicu indata ce i-se face lege, derece elu este respunsabilu cu postulu decatu ce competo dupa lege. tte de arendare, de rente, su de venitu, cunoscuta mrtea testatoriului, este datoriu seu si cu cauiunea sa, depusa la tribunalu, cracte de asociare (tovria,) de liferare a preda judectoriei testamentulu spre puIi. (nisire,) donatiune si peste totu: ori-ce conpentru tote daunele, cari s'ar nasce prtice negresitu sunt t u ce se face intre due su mai multe blicare, r dupa publicare a-lu pastr si mai loru din smint'a seu neingrigirea lui. Nota- Despre documintele, departe in archiv'a sa ai prtiloru interesate a se face prin notariulu publicu. ]ne, precum sl testamentele, adec digpuriulu publicu reg. ne funtionendu caadvocatu a estrada cte o copia autentica. nu representa numai un'a seu a l t a parte, ci Nu e silitu nimenea a-si face documin- a de avere pentru casulu morii. Tass'a notariului publ. pentru facerea standu elu peste interesele prtiloru, repre- tele sale la notariulu publ. Legea notariala a Pentru astfelu de documinte notariulu testamenteloru este totu aceea ca si pentru senta vointi'a mprumutata, si interessele lasatu si mai departe in voia prtiloru de Ucu are s capete urmatrele tasse fissate alte dooumento; daca inse pretiulu obiectesmbeloru prii, elu esplica si talmacesce le- a-si tace documintele salo s la advocatu, a valrea obiectului, adec : loru testate nu se pote sei dupa cifra: atungile pentru ambele prti.

Institutulu notariloru publici, f

ci se computa pentru r'a antaia de lucru 4 fl. si pentru fiecarea mai de parte diumetate de ra inceputa cte 2 fl. Pentru autenticarea tustamenteloru aduse gat'a la notariu, se platosce 4 fl. 4. Estradarea de adeverintie, preeum sunt a) legal isareaa oopieloru; Tass'a este daca copi'a face celu multu due pagine si o pagina nu trece peste 25 sire 30 cr. pentru fie oare pagina urinatria cte 10 cr. b) Autenticarea estrasseloru din cr tile, (protocolele) comerciali si de intreprin deri; Tass'a e : pentru 2 pagine 50 cr ; pentru fiecarea pagina urmatria 15 cr. c) Traducerile dintr'o limba intr'alt'a; Tass'a e : pentru 2 pagiue 2 fl ; pentru fierrea urmatria 1 fl d) Autenticarea traduceriloru aduse gat'a la notariulu publicu Tass'a e : pentru 2 pagine 1 fi; pentru fiecarea ce urmdia 50 cr. e) Legalisarea subscrieriloru de nume ; Tass'a e : pentru una subscriere 50 cr ; pentru mai multe subscrieri la unu documenta, se platesce dupa fiecarea subscriere urmatria numai ote 25 or. Pentru protocolulu de autenticare deosebitu 25 cr. f) Adeverirea prese ntrei cutrui documentu ; Tass'a e : 1 fl. h) Autenticarea deciseloru din adunrile generali ale societtiloru cu aciuni, ori ale comiteteloru si a directiuniloru loru ; Tass'a e : 5 fl. peste onorar iulu dupa timpu si pentru descriere. i) Atestarea licitatatiuniloru si oferteloru intemplate, precum si a altoru fapte petrecute. Sub alte fapte se intielegu astfeliu de fapte seu afaceri, cari in vitia si in comerciu de multe-ori se ivescu intre meni, a croru intemplare su neintemplare are urmri de dreptu pentru un'a sau a l f a parte; de esemplu; daca s'a legatuitu cineva a furnisi, (lifer) vre unu negotiu, adeverinti'a c re implinit'a su b a ; dca a comandatu cineva negotiu, c ore ajunsu-a acelu negotiu la timpulu defiptu seu b a ; dca o avere essarendata este de predatu arendatoriului seu proprietariului, c re obiectulu de arenda afia-se in acea stare, ca s se pta preda in intielesulu conditiuniloru ; dca cineva spre inchiaiarea unei afaceri are a se present, c re la timpulu, prefiptu s'a infacisiatu B6U ba j 1 piudm-o faptica a unui lucru dovediroa indeplinirei predrei si primirei faptice; etc. Tass'a e : 1 fl. afara de onorariulu pentru perderea timpului si pentru descriere: k) Atestate despre incunosoiintiri, precum : admoniiuni, abdiceri de arenda, de capitale si altele, proteste, etc. Tass'a; 3 fl. 1) Adeverintie despre cuprinsulu si despre espedarea cutrui comunicatu ; Tass'a e : 1 fl; deosebitu socotindu-se tass'a pentru descriere. m) Protestarea politieloru (cambiloru, Wechsel;) Tass'a e : 2 fl. 10 c r ; pentru impartesirea protestului prin posta: 50 cr. 5. Notariulu publicu este chiamatu a pasira documinte, bani, si lucruri ori chrtie de valre. Legea notariala prin acosta dispusetiune d dreptu prtiloru de a si depune la notariulu pu-bl., la unu locu securu, documentele loru scumpe si folositre, precum sunt: obligaiunile, politiele, coutraotele, testamentele, donatiunile, chitantielo, eto. Depunerea documinteloru mai vertosu atunei se intempla, candu cineva caletoresce de a oasa pe unu timpu mai lungu ori mai scurtu, precum si atunci, candu cineva n'are locu destulu de securu a casa pentru pstrarea, loru. Banii gat'a, chrtiele de pretiu si de creditu inca se potu depune pe unu timpu scurtu si in modu provisoriu la notariulu publ. spro acelu scopu, ca acestea s se prede cutrei per sn e, judectoriei ori altei autoriti publice. Forte adese ori se intempla in vitia, c oineva pe bas'a contracteloru de arenda etc. este imbiatu a primi o suma anumita de bani, ori chrtie de valre, celu imbiatu inse din una seu alta causa nu vr s primsca banii. In casulu acst'a, pana acuma respectivulu era silitu pe o cale lunga si impreunata cu multe spese, a depune banii la judectoria, B i consta multu timpu si neplcere, pana candu apoi si-potea scote banii dela judectoria. Acst'a dela 1. augustu incolo in ce ta; cci celu ce vr s depun bani gat'a pentru cineva, n'are de ctu a se duce la notariulu publicu, care apoi imbia pa respecivulu cu banii, si daca nu ii primesce, ii depune elu insusi la judectoria. Cu unu cuveni u : notariulu pub-

licu implinesce tote afacerile ulteriori in nuTassele acestoru suplice, de rece ele toriloru si inca a uuoru neomeni si urnite gumele depunetoriului. sunt de multe feliuri, si diferu forte multu vernamentali, pentru c resolutulu uatiunaTass'a e : pentru pstrarea documinte- intre sine, attu in privinti'a insemnettii listu a vrutu s puna dupa tote formele! loru 1 fl. 50 c r ; daca documentulu trece peste causei, ctu sl in privinti'a estensiunei, nu prescrise contracandidatu nationalu si oii 20 cle 2 fl. 50 c r ; ei in urma : pentru ps- sunt stabilite, ci s'au lasatu invoirei mpru- ni este de mir ..tu si nu potemu pricepe d 1 trarea mai multoru documinte, dela fiecare mutate a prtiloru si cu notarii publici; ne- feliu e, o totu scandalulu si tote 'foradeleJ documentu urmatoriu 25 cr. Pentru pstra gtesitu inse notarii publ. chiaru sl in interes- gile si brutalitile s'au intemplatu dupa rea si estradarea baniloru gat'a su a chrtie sulu loru propriu daca nu mai pucinu, de cum ni scrie nepreocupatulu corespundinte, iu] loru de pretiu 2 fl; pentru depunerea aces securu c nu voru pretinde mai multu dectu faci'a dlui pretore si totodat candid itu gnver-j tor'a la judectoria 1 fl; r' daca sum'a trece advocaii pentru asemene lucruri. niale Antonescu ! peste 1000 fl. tass'a so pt socoti dupa tim Peste totu : notariulu publicu st neconpulu perdutu tenitu in serviciulu publicului intregu, in tote 6. afacerile si pretotindeni unde se lucra desInventarea si pertractarea lasamenteloru pre atare dreptu, ndreptire ori adeverire, asemenea se tiene de competinti'a notariului si derece notarii publici, ca nisce organe aupublicu. In aceste cause inse elu functiunedia tentice, de specialitate, cunoscu si pricepu ca e8misulu si incrediutulu judectoriei tote legile tierei, r tacsele loru in cele mai pretotindeni, unde sunt interessati minoreni multe cauri sunt stabilite: nu este temore, T>entru vacant'a parochia gr. or. romana din r' la la8amenturi de acelea, unde toti eredi c ei voru abus de ncrederea poporului, ori Ohaba-Mutnicu, protteratulu Carausesunt maioreni, va se dica: in cauri de ace c voru lu tasse ndoite su ntreite dela besiului, comit, Carasiului, provedluta cu unu lea, unde judecatori'a n'are a se mesteca in prti, acst'a cu attu mai vertosu nu, cci capelanu pe a treia parte din venitulu parotrebile moscenitoriloru,**notariulu publicu notariulu publicu de o parte este legatu ou chialu si unde se afla o veduva preotsa, oarecercarea mscenitoriloru inventdia lasa- juramentulu seu de a servi cu onre publicu- rei'a i se cuvine pro unu anu intregu diumementulu, ma face intre moscenitori sl impar lui, a nu abus de ncredere, si de legile tie- tate din tote venitele parochiali Ge le-a avutu tirea averei, in calitate de notariu publicu rei, r de alta parte pentru c elu a depusu reposatulu preotu P . G a l i o i u, ~ - se publici Din viti'a practica s'a potutu convinge la tribunalu o cauiune anumita de 2000 si concursu cu terminu de 6 se p tema ni dela totu insulu, ce neplceri, si cte processe se de 4000 fi. in bani gat'a, ori intabulatiune hi- prim'a escire in Albina." nscu mai la fiecare lasamentu intre mosceui potecaria, cu acelu scopu, ca din acosta suma Dotatiunea se cuprinde din 1. sessiune torii testamentali si legali, intre acesti'asi in s se pta despgubi totu insulu, carui'a no- de pamentu si din stolariulu indatenatusi tre legatari; a potutu ved totu insulu, ce tariulu prin negrigirea sa, ori din vointia rea, regulatu in siedinti'a comitetului parochialu j multu timpu tiene si cte spese recere unu la i-ar fi facutu paguba. de astadi. samentu pana la impartirea faptica si trans Afara de- acst'a notariulu publ. spre Concurenii au a-si instru petitiunile| crierea finale in crtile funduali, cum adeseori mare garania a publicului, este supusu unei cu documintele prescrise in stat. org. si norau fostu ngreuiai moscenitorii sl din partea pedepse forte aspre in orice oasu de negli- mate cu ordonai unea consistoriale din 7 maiu erariului cu tasse forte mari si necompetinti, gintia, pagubire, ori rea vointia, prin urmare 1873, nr. 409 bis. si pana la terminu a le numai pentru c nu se sciau adeveratii mos abia se pote trage la indoila, c notariulu substerne pr on. scaunu protterale din Cacenitori, nu se sciau detoriele, nici lasamon publicu va grig s-si implinsca detorintiele ransebesiu, adresandu-le insa comitetului patulu curatu. sale cu cea mai mare acurattia si puutuali- rochialu. Tote aceste greuti si neplceri in mare tate, ma este afara de tta indoil'a, c prin Ohaba-Mutnicu in 28 iuniu 1875. parte voru incet prin intrevenirea notariului laboriositatea, si onorabilitatea sa elu insu-si 13(a) Comitetulu parochia.lv, publicu, de rece fiindu elu responsabilu se v sili a csciga simpatiele si ncrederea puin co'ntielegere cu pr on. d. protteru pentru observarea esacta a legei de timbru si blicului celui mare. alu tractului .Nicolau Andreeviciu. de tasse erariali, moscenitorii nu voru entru vacant'a staiune invetiatorsca din ingreunati cu pedepse de timbru si de tasse Vermesiu, protopresviteratulu Jebelului, Publicatiune ofio. etc. Pentru aceea nu se pote din destulu cu care staiune este impreunatu unu salariu recomend poporului nostru, ca pentru incun Nr. 354 sc. de 200 fl. v. a. in bani, cartiru liberu, unu giurarea multoru neplceri si pentru efectuiex 874. intravilanu de 'A jugeru si estravilanu de 2 rea ctu mai grabnica a imprtirei lasamen Ctra toti invetiatorii romani gr. res. din jugere pamentu aratoriu, 8 stangeni de lemne, tului, in totu casulu, sl daca nu se afla mino dieces'a Caransebesiului. din cari se incaldiesce sl scol'a, si dela ingroreni intre moscenitori, s se intrca ctra no' Derece in adunarea generala ultima patiuni cte 20 cr. v. a. tariulu publ. si s-i cra intrevenirea. a Reuniunei invetiatoriloru romani gr. res. Recursele instruate cu tote documintele ] Tass'a e : la inventarea lasamentului din diecesa Caransebesiului, in Bocsia mon- prescrise de stat. org. sunt a se tramite res-j pentru % de di 3 fl; pentru o diua intrga 5 tana, conformu -lui 24 din statutele ei, s'a simului dnu protteru Aless. loanoviciu inf fl. Tass'a pentru pertractare, unde sunt mi fostu otaritu tienerea adunrii generali pen- Zsebely. noreni, o stabilesce judecatori'a, cu privire la tru anulu 1873 totu in acestu locu, dar fiindu Vermesiu, in 3 iuliu v. 1875. mrimea petractrii si la timpulu intrebuin o in acestu anu a intrevenitu epidemi'a cho- 1 3(r) Comitetulu par. gr. or. rom. i tiatu. Unde sunt numai maioreni: tass'a se lerii, si acea adunare nu s'a potutu tien, si in co'ntielegere cu diu protteru tractualu.] otaresce in c'ontielegere mprumutata a pr- prin urmare nici nu s'a potutu decide lotiloru, seu prin judectoria. culu si timpulu unde si candu s se tiena "Denti u vacant'a parochia din N. Maros, proj ^OTanUTO J3UI1CU este luaicfunum . auunarea generala ptiinru auuiu 1 0 T 4 : asia lopopresbitcratulu Beliului, ik comiEj 7. Consistoriulu diecesanu ca senatu colariu, Bihoru. A inventa massele concursuali si a efec Emolumintele sunt: avendu in vedere mancitatea statuteloru pena) Pamentu aratoriu de 20 cubule; tui licitatiuni. tru unu atare casu - de o parte, de alta parte b) Cuartiru liberu Cu intravilanu 800O ; Aceste le indeplinesce notariulu publicu dorindu a d ocasiune membriloru Reuniunei c) 7 0 bradii de cucurudiu, si din incredintiarea si ca esmisulu judectoriei. spre a put ingrigi de o modificare mai coresd) Stolele ndatinate. Licitatiunile, ce nu se ordindia prin judec- pundietria a statuteloru ei, in puterea inDoritorii de a ocupa acst'a parochia, torie in causa procesuali, ci se facu numai din spectiunei supreme colari confesiunali: con buna voi'a prtiloru, adec din mana; li- chiama adunarea generala a Reuniunei inve sunt avi8ati a-si aterne recursurile loru dlui bera,asemenea le efeptuesce notariulu publicu. tiatoriloru romani gr. res. din diecesa Caranse adm. protop. Iosifu Pintie p. u. Holld, in In urma notariulu publicu este ind^ep- besiuluipentru anulu curentel875 laBuziasiu Gyanta, pana in diu'a 6 augustu st. v. candu d'odata se va tien sl alegerea. tatitu ; pe diu'a de dominecain 27 iuliu cal. vechiu Datu in N. Maros, 6 iuliu v. 1875. 8. .1 Ceea ce se aduce la cunosciintia inve Din incredintiarea comitetului parochialu : A face ori ce suplice (r ogari) ctra Lu- tiatoriloru membri ai susamintitei Reuniuni torittile publice, precum si la judecatoie, pre a se pute infacisi ctu mai numeroi Ioane Bica, mp. notariu cercualu si presiedinte ad hoc. Cu nvoirea mea: 13(g) afara de cuele procesuali. De re ce notaconvocat'a adunare generala a anului Iosifu Pintil, mp. administr. protopresviteralu. riulu publ. este indetoratu si in privinti'a 91- curinte. pliceloru a observa legile si ordinatiunile, tftCaransebesiu, din siedinti'a consist, scol. " D c n t r u vacantea staiune invetiatorsca din bue s le provda acele cu subscrierea nunje- tienuta in 15 fauru 1872. Eesitia-romana, Comitatulu Carasiului, lui seu, (semntura;) deci si din acestu pu^ta protopresbiteratulu Oravitiei, se deschide conIoanu Popasu m p . do vedere potu avo prile garania depli cursu pana in 15 augustu a. c. cal. vechiu. Episcopulu diecesanu. in privinti'a compunerei corespundetorie av Emolumentele sunt 400 : fl. v. a. in bani, pliceloru prin notariulu publicu. 2 jugere, de pamentu, gradina pentru legume Astfeliu de suplice sunt d. e : de % jugeru, cartiru liberu cu due odi, cua) L a judectoria: pentru transcriere In 8 augustu st. n. a. cur. la scaldele ina, camera si staulu. averei nemiscatrie, pentru iutabularea d dela Stoica in Transilvania, avendu a se Doritorii de a ocupa acestu postu, au detorie, pentru recunscerea dreptului de pr arangi unu baiu intru favrea sclei popo- a-si tramite recursele instruate cu tote docuoritate, si renunciare de acel'a, precum si peJ rale romane gr. cat. din Lapusiulu-ung. la mentele prescrise in statutulu org. ai adretru ori ce causa dela cartea funduala, afar acosta petrecere prin acst'a se invita cu sate ctra comitetulu parochialu, D-lui Prode processu. Mai departe: pentru improtoc* onre toti binevoitorii spriginitori de scopuri topresbiteru lacobu Popoviciu :n Oravitia. larea firmeloru negutiatoresci, autentiearq filantropice, rogandu-se a onora cu prsenti'a Resitia-romana in 1. iuliu 1875. crtiloru comerciantiloru ; pentru primirea j loru seu prin ofertele loru benevole, cu attu ^) Comitetulu parochialu, darea indereptu a depositeloru ; pentru amoj mai multu, cci asi credemu, c trebue in co'ntielegere cu Diu Protopresbiteru tractuale. tisarea documinteloru perdute seu nemicit s ni fie tuturoru pricepu tu dej, cumca in pentru pretiuiri (estimatiuni) si lioitatiuij timpulu de facia numai inca prin spriginire "Dentru vacantea parochia gr. orientale romana din Oravitia-romana, Comitatulu reciproca si concordia intima potemu se ni benevoli (din mana libera) etc. Caransebesiu, protopresbiteratulu Oravitiei, b) In tote cuele, ce potu veni naintj pastrmu si cultivmu cele mai pretise te> se escrie concursu pana in 15 augusu dupa saure, eredite dela strbunii notri! la oficiulu orfanalu si tutoralu, precum sunt clind, vechiu. Lapusulu-ung. in 2 0 iuliu 1875. assignarea averei manipulate prin oficiulu o Emolumentele sunt: una sessiune de pafanalu; medilocirea impacatiuniloru, vindi Comitetulu arangiatoriu. mentu, gradina de legumi, in loou de biru dela riloru, iutarirea intreprinderiloru, recunosc* (ndreptare.) In corespundinti'a din cer- 130 case cte 50 cr, de casa, si tacsele stolari rea de maiorenu, revisiuuea si censurarea s< culu Bossiei, nrulu 45 s'au stracoratu unele statorite. cotiloru tutoriloru etc. sminte tipice, dintre cari ndrept nu aci urDoritorii de a ooup acesta parochia, au c) L a ministeriu si la oiiciele adminif trative, in cause commerciali si industria matriele due : In alineatulu alu 3-lea, irul u a-si tramite recursele instruate cu tote docueste indreptatitu a medilci concessiuni si ir 8 de din diou, in loca de cuventulu mpu- mentele presor so in statutulu org. si alredroptatiri de natura comerciale si industriale care" este a se ceti arestare," ra in alineatulu sate ctra Comitetulu parochiale, dlui Proto- . in cause militari: licentie de cstoria, d|alu 4 -lea sirulu 10, in locu de contra candi- presbiteru lacobu Popoviciu in Oravitia; pre datului" contra candidantelui. concediu (Urlaub ;) si ori-ce cause private, addatului" langa calificaiunile de rondu se recere ca ministrative, la Comitatu si la Ministeriu. ' Indreptandu acestea, nu potemu s rencurintii se aiba celu pucinu 4 clasai gimd) La oficiulu de dare, la direciunea flnu lumu de nou notitia de brutalitile nasiali, si pana la alegere se se presante la a nanciala a face suplice, reclamatiuni, apefpolitiei la alegerea de deputatu dietate in biserica, pentru de a se face cunoscutu Colatiuni in ori ce cause, ce se tienu de compeBoesia. O lunga corespundintia ce ni sosi munei. tiuii'a organeloru financiali. ;ori din parte nepreocupata, ni descrie cu Oravitia-romana in 1 iuliu 1875. e) In tote causale civili si militari alfdeamenunulu acea alegere si maltratarea inve-1 l -3 (s) Comitetulu parochialu, tiatoriulu Iosifu Oltariu din partea persecuin co'ntielegere cu Diu Protopresbiteru tractuale," privatiloru.

Publicatiuni tacsabili,
CONCURSE:

INVITARE!

1_

In tipografi'a lui EneriCII BartalitS. (Budapesta/ VIII. strad'a Eszterhzy n . 5.)

Redactoru respundietoriu Vincenti B&besiO,