I o O O U ±

Biblioteca poporal a Asocia iunii „A stra“.

Anul al 218'lea. N r. 2 4 7 1938.

Poezii patriotice
Culegere alcătuită
de

ION BREAZU l ION CHINEZU

Editura Asoeiatiunii „Astra“, Stbttu, Strada agu n a 6.

Tiparul Institutului d e arte g ra fic e „D acia Tratan “. 8. a.. Sibiiu.

P re u l 5 Lei.
a

i cu lta poporului român“ , „ÄSTRA“ .

Vlee-pre edin te: V lee-pre edin te:

Dr. Qh. Moga. Dr. (lh. Preda.
"Viee-pre edinte:
Dr. Sabin Euu ianu.
Comitetul central al „Asoela | iunli“ num r 50 de
frunta i din toate p turile societaflt române ti.

m r E datoria fiec rui bun

român s sppijinease „Aso~
eia iunea“, eetind publica iile
ei i înseriindu-se de membru.

Taxele de membru sunt următoarele:

Membru fondator al Casei Nafionale,
v odat pentru totdeauna................. kel 5000'—
A Membru fondator al „Asoeiafiunei“.
X odat pentru totdeauna..................... „ 1000'—
y Membru pe utea al „Asoeiafiunei“,
A odat pentru totdeauna..................... „ 500‘—
X Membru aettu al „Asoeiafiunei“, anual „ 30'—
y Membru ajut. al „Asoeiafiunei“. anual „ 10’—
u>cc><x><><x^><x>c><x><<><^<x><c<x><^<o=c>cn
Biblioteca poporal a Asocia iunii „A stra“ .

Anul al 28-lea. Nr. 247 1938.

Poezii patriotice
Culegere alc tuit
de

ION BREAZU şt ION CHINEZU

w
BCU Cluj-Napoca

RBCFG201504400

Editura Asocia iunii „Astra“, Sibitu. Strada aguna 0.

Tiparul Institutului de arte g ra fie e „Daeta Tratan “. s. a.. Sibitu.

P re u l 5 Lei.
 Prefaţă.
Aceast c rticic este închinat celei
mal sfinte dintre sim irile omene ti: lubtrtt
de patrie. Adânc t nel murit este aceast
sim ire l greu poate jl eoborît în euulnte,
fiindc prin patrie noi nu în elegem numai
p mântul t apele dintre grani ele rii, mun it
falnlet t u tle umbrite, dealurile domoale l
câmpitle m noase, ei, pe' deasupra tuturor
acestora, prin ea noi mai' în elegem t amin
tirea str bunilor, care au h l dutt prin uea-
eurl pe aceste plaiuri române ti, s’au bu
curat i au suferit subt aeela cer binecu-
uântat, au sângerat în lupte grele l t-au
amestecat osemintele în râna pe care o
c lc m.
Mo tenirea pe care ei ne-au l sat-o:
limba l legea, portul l datlnele — adec
tot eeeaee a f cut din noi un neam eu ro
sturi trainice l nu o strânsur de oameni —
i-a pus pe ueel pecetea el româneasc pe
acest p mânt. Prin pecetea asta p mântul
dintre Nistru l Tisa a deuenlt o patrie, o
mo ie, cum a a de frumos îl spuneau b
trânii. Pentru un om eu sufletul întreg, cum
ti i, mo ia nu este o auere oarecare, un
petec de p mânt ea oricare altul. De mo ia
1*
4

mo tenit te legi eu puterile tainice ale su

fletului, eu toate obliga iile de a o p stra
neatins , curat l sporit pe seama uiito-
rimii.
0 asemenea mo ie a tuturor câ i uorbtm
aceea i limb i ne înfr im prin acelea i
nâzuin l este patria pe care Dumnezeu ne-a
hot rît-o, în acest col desf tat al lumii, i
înainta ii ne-au inut-o prin furtuni de du
m nii, prin bezna suferin ii, eu jertfe f r
seam n. P mânt i cer, trecut i uiitor, amin
tiri l n dejdi: toate acestea se împletesc în
mintea noastr când îl rostim numele. 0a un
glas tainic de clopot ea este în fiecare b
taie a inimii, c ci din ea prin ea, i pentru
ea tr im, dela leag n pân la mormânt.
Poe ii au cântat-o în toate timpurile eu
sfin enie, eu mândrie, eu însufle ire sau amar,
dup cum au fost momentele prin care ea
a trecut. Numele ei a fost euuânt de ordine,
steag de lupt , jur mânt de credin , semn
de biruin .
A a se desprinde chipul l în elesul pa
triei noastre din uersurlle strânse în aceast
carte l a a trebue s r mâie pentru noi
i pentru cei care ne urmeaz , pân la ca
p tul ueaeurilor.
 Imnul Nafional
de VASlLtE AEEGSANDRI.

Tr iasc R e g e le
In p a c e i onor,
D e ar i u b i t o r
i - a p r t o r de a r !

F ie D o m n g l o r i o s
P e s te n o i ;
Fie ’n v ee i n o r o c o s
In r sb oi.

O, D oa m n e sfinte 1
C e r e s c p r i n te ,
Sus ine eu a Ta mân ,
C oroa n a r o m â n 1

Tr iase Patria
Cât s o a r e le c e r e s c ,
R a i d u lc e r o m â n e s c
Ce poart un mare nu m el
6

,F ie ’n v e c i e l fe rit
De n e vo i 1
F ie ’n v e c i lo c u it
De e r o ii

O, D oam ne sfinte,
C e r e s c p rinte,
întinde a Ta mân ,
P e ar a R o m â n !

De feapfâ'te Române
de A. MURE IANU.

De teapt -te. Române, din som nul c e l de

[m o a r t e ,
In ca re te-a dâncir b a r b a r ii de t i r a n ii
A c u m o r i niciodat , c r o e t e - f i alt s o a rte l
L a c a re s se ' nchine i c r u z ii t i du m anii

A cu m o r i niciodat s d m d ov e z i în lume,
C ’n aste mâni mai c u r g e un sânge de Roman
i c ’n a noastre p ie p tu ri p str m c u fal
[un nume
Trium f tor în lupte, un nume de Traian.
 7

înal - i a ta frunte i caut ’n ju r de tine,

Cum stau ea b r a z ii ’n munte vo in ic i sute de mii,
Un semn ei mai a teapt i sar ca lu p ii ’n
[stâne,
B trâni, b rb a i i t in e r i din mun i i din
[c â m p ii 1

P r i v i i m re e umbre, Mihai, tefan, C orvine,

Româna na iune, ai vo t r i str nepo i,
Cu b ra e le ’narmate, c u f o c u l vostru ’n vine,
Via ’n libertate, o r i m oarte c e re m f o i!

P e vo i v n im icir a p iz m e i r utate,
i oa rb a neunire la M ile ov i C a r p a i1
D a r n o i p trun i la suflet de sfânta libertate,
Jur m c vom da mâna, s fim pururea f r a i 1

O mam v duvit dela Mihai c e l M are,

P re tin d e dela f ii - i i ast zi a ju to r i
i blestem cu la e rim i în o c h i pe fie c a re ,
C e ‘n astfel de p e r i c o l s ’a r fa ce v â n z to ri

D e fu lg e r e s piar , de tr snet i pucioas ,

O r ic a r e s ’ar re tra g e din g l o r i o s u l lo c ,
Când Patria sa, mam cu inima duioas ,
Va c e r e ea s tre c e m prin sabie i f o c i
8

N ’ajunse iataganul b a r b a r e i sem i-lune,

A c r e i p l g i f a ta l e i a z i l e m a i s i m i m :
A c u m s e ’ndeas cnuta în v e tre le str bune.
Iar m a rto r ne e D o m nu l e v ii nu o voim.
N ’ajunse despotismul eu ’ ntreaga lu i o r b i e
A l c ru i j u g de s e c o li ca vitele-1 purt m,
A cu m se ’n eearc cru zii, în oa rb a l o r trufie,
S ne r peasc limba, d a r m o r i numai o d m 1
R om âni din patru unghiuri, acum o r i niciodat
Uni i-v în cuget, uni i-v ’n s im ir i;
S tr ig a i în lumea larg c D un rea -i furat
P r i n i n t r ig i sil , v ic le n e un e ltir ii
P r e o i eu e ru ee a ’n fr un te : c c i oastea e
[c r e tin ,
D e v i z a - i libertate i s c o p u l e i p rea sfânt,
M urim mai b in e ’n lupt cu g l o r i e deplin
D ee â t s fim s c la v i iar i în v e c h iu l nost
= = [p m â n t!

Imnul Astrei
de ANDREI BÂRSEANU.
P e c e r u l nostru înnorat
Stea mândr s ’a ivit
i iat s ’a în viora t
A p s i R s r i t.
L ’a e i lucire, f r a i Români,
D in s o m n v d e t e p t a i;
V o i inim ile v ’ne lzi i
i mintea lumina i.

D e s e h id e i l a r g i f e r e t i i u i
Sa in tre raza e i ;
P r i m i i eu d r a g c e r e s c u l s o l
i ’n l e o l u r i de b o r d e i u l
Ajung v e a c u r i de dureri,
D e când vo i su feri i
i ’n în tuneric cufunda i
T ri ti soartea v ’o j e li i 1

D e mândra stea c l uzi i,

D ru m nou vo i apuca i
i ’n gând i 'n d o r u r i strân i uni i
Ursita v ’o s c h im b a ii
M e n ire ’nalt v ’a u rzit
In lume D o m nu l S fâ n t;
D a to r i sunte i s v ’mplini i
M enirea pe p mânt 1

Iar Tu, c e ’n ceasul de d u reri,

S o lie ne^ai trim is
’al T u iz vo r de m ângâieri
Din nou ni h a i deschis,
10

Cu d r e a p ta - i s ne oerote ti.
P u te rn ic Dumneseu.
A noastr stea pe b o l i c e r e t i
Lu ce a s e ’n v e c i mereu.

Limba româneasc
de Q. SION.
M u lt e d u l c e i fr u m o a s
L im b a c e - o vo rb im ,
Alt lim b ’ armonioas
Ca ea nu g sim.
R o m â n a u l o iu b e t e
Ca sufletul s u ;
V o r b i i , s c r i e i ro m â n e t e ,
P e n t r u D u m n eseu l
Salt inima ’n p l ce re ,
Când o ascult m
i p e b u s e - a d u c e m ie r e ,
Când o cuvânt m.
R o m â n a u l o iu b e t e
Ca sufletul s u;
V o r b i i , s c r i e i ro m â n e t e ,
P e n t r u D um neseu !
 11

La Patrie
de A. SIHEEANU.
S m u lg e de p e fa - i v lul trist i ja ln ic ,
D r a g p mânt al r ii eu amar nu t r it ;
- Steaua învierii, s o a r e le c e l falnic
A l m r ir ii tale azi a r s rit.
F ii ai României, f r a ii mei de sânge,
R s c o li i cenu a v e t r e i str mo e ti,
i v paia sla vei din trecu t va’nein ge
Inim ile noastre, m a ri i b rb te ti.
S ’ap r m a noastre d re p tu ri v e c h i i sfinte;
P e du manii n o tri s in g u ri s - i s d r o b i m ;
S s p m eu palma ale l o r morm inte,
i i n t r o unire to i s ne s ilim
S d m r ii noastre vie s tr lu cire ,
S ’o 'n l m eu fal pân la nem urire /

Cântecul str in t ii
de QRIBORE GRE IANU.
R t cesc în c i strein e
D e c m inu-m i dep rtat,
P e t r e c viea a în suspine
Pâinea 'n la c r im i am udat.
F ie pâinea cât de rea
T o t mai b in e ’n ara mea 1
V ezi o culm e munteneasc
’o c su d e d e s u p t?
E s te vatra p rinteasc
Unde laptele am supt.
Fie pâinea cât de rea
Tot mai b in e ’n ara~ m ea !

Ea str in i am stat la mas

i eu e i am osp ta t;
D ar, gândind la mine'acas ,
E a c r im i r â u ri am v rsat.
Fie pâinea cât de rea
Tot mai b in e ’n ara m e a !

A h ! în ara mea frumoas

A m l sat tat iubit,
A m l sat mam duioas ,
C e de plâ n su ri a albit.
Fie pâinea cât de rea
Tot m ai b in e ’n ara m e a !

C i n e a r a î i i u b e te
Nu d lumea pentru ea :
O h ! A tun c i in im a -m i c r e te
Când gâ n d e s c a o vedea.
Fie pâinea \ cât de rea
Tot mai b in e ’n ara m e a !
 13

F e r i c i i câ i sunt aproape
D e c m inul p rin tesc 1
D e o m u ri vo i s m ’n g ro a p e
In p mântul rom ânesc.
Fie pâinea cât de rea
Tot mai b in e ’n ara m e a t

Mama lui tefan cel Mare

de D. BOLINTINEAHU.
I.
P e o stânc neagr , în trun vechiu castel,
Unde c u r g e ’n vale un râu mititel,
P lâ n g e i suspin tân ra Domni ,
Rumen , suav ca o garofi .
C c i în b t lie s o u l e i d o r it
A p le c a t cu oastea i n’a mai venit.
O c h ii s i a lb a tri a rd în l cr m ele,
Cum lu c e s c în rou dou v i o r e l e ;
B u c le le de aur cad pe a lb u -i sân,
R o e le i c r i n ii pe fa a -i se ’ngân.
Ins Doamna soacr lâng ea vegheas
i cu d ulci cuvinte o îmb rb teas .
II.
Un o r o l o g i u sun noaptea jum tate,
L a ca s te l în poart , oare cin e bate ? . . .
14

— E u sunt, bun maic , f iu l t u d o r i t ;

E u i dela oaste m în t o r c r nit.
S oa rtea noastr fuse crud ast dat :
M ica mea o tire fu g e sf râmat ,
D a r d e s c h id e -ti p o a r t a ... T u r c ii m ’n c o n jo r,
Vântul sufl re c e , r nile m d o r i
Tân ra Domni la fe re a s tr sare,
— C e f a c i tu c o p il ? sis e Doamna mare.
A p o i ea la poart atunci a ie it,
i ’n t cerea nop ii astfel a g r i t :
— C e spui tu, s t r in e? tefan e departe,
B ra u l s u prin ta b e ri m ii de m o r i.îm p a rte .
E u sunt a sa mam , e l e fiu l m e u ;
D e e ti tu acela, nu- i sunt mam eu.
Ins , dac ceru l, urând s ’ngreuese
A n ii v ie ii m ele i s -i întristeze
N o b ilu l s u suflet astfel s ’a s c h im b a t;
D a c tu e ti tefan eu adev rat,
A p o i tu aicia f r biruin
Nu p o i ca s in tri cu a mea voin .
D u -te la o tire, pentru ar m ori,
i - f i va f i mormântul c o ro n a t eu f l o r ii
lll.
te f a n s e î n t o a r c e i din c o r nu - i s un :
Oastea lu i sd rob it de p rin v i adun ,
Lupta iar î n c e p e ... du manii, s d ro b i i,
Cad ca ni te s p ic e de s e c u r i lovi i.
 15

Hora unirii
de V. ALECSANDR1.

Hai s d m mân c u mân

C e i eu inim r o m â n ;
S ’nvârtim hora fr ie i,
P e p mântul României.

Iarba rea din holde piar ,

Piar du manii din a r ;
Intre noi s nu m ai fie
D e c â t f l o r i i o m e n ie .

M i M un ten el M i v ee in e l
Vin s te p rin i eu m i n e ;
i la via cu unire
i la m oarte cu ’nfr ire.

U n d e -i unul nu i putere,
Ba n e vo i i la d u r e r e ;
Unde-s doi, puterea c re te
i du manul nu sp ore te.

Am ândoi suntem d e -o m a m :
D e - o f ptur i de o seam ,
Ca d o i b r a s i în tr’o tulpin .
Ca doi o c h i in tr 'o lumin .
A m â n d o i avem un [nume,
A m â n d oi o soa rte ’n lume,
E u i s fpate, tu -m i e ti frate,
In n o i d o i un suflet bate.

Vin la M ila ov eu g r b ir e ,
S i sec m d in tr’o s o r b i r e
i s treac drum ul mare,
P este a noastre v eeh i hotare.

i s vas sfântul soare,

tntr’o s i de s rb toare,
H ora noastr cea fr ease
P e eâmpia româneasc .

ara
de V. ALECSANDRI.
D in umbra deas’-a n orului
Întins pe r i s t r e in e ,
Cu a rip ile d o ru lu i
V o io s revin la tine,

O, c u ib al f e r i c i r il o r 1
O, ar luminoas 1
C o m o a r ’ a n lu c irilo r,
Qr dina mea fr u m o a s 1
 ’avântul tin e r e le lo r
Ce ’n sânu m i se treze te,
P r in lu m ile p o e il o r
S b u r â n d m r t ce te.
P r in fa r m e c u l avântului,
T o t c e s u b o c h i r s a re ,
In p o a le le p mântului
M a i d r g la î m i p a r e .
întinderea c â m p iilo r
In s r i mai lin se pierde,
Mai d u lc e -i r o d u l v iilo r .
Verdea a e m ai verde.
M ai nalte sunt n l imile,
M a i c a l d e m â n d ru l s o a r e ,
Mai lim p e z i lim p e zim ile
D e r â u r i i izvoare,
Ia r fe te le eu f l o r il e
Mai viu râd în tre ele,
i spun p r iv ig h it o r ile
Mai tainic v ie r s de stele.
A i c i i ar a b a s m e l o r ,
C e ’ngân’ a noastr minte
P r i n f a r m e c u l f a n t a s m e lo r
D in tim p i de m ai ’nainte.
A i c i - i vestea D o a m n e lo r
D in lumea legendar
i- a p r e lun g ir ii to a m n elor
S u b c e r d e p r im v a r .
A i c i : ara p l c e r il o r
’a d o in e lo r de ja le,
C e ’n lini tirea s e r il o r
Te in uimit în cale.
A i c i : cu l c r m i o a r e l e
B u j o r i se p rin d în hor ,
A i d a însu i s o a re le
A r e ’ntre f l o r i o sor .
i ’n stâncile C a rp a filo r
C r e s c p a s e ri n zdr vane,
i ’n sufletul b r b a ilo r
Mândriile romane.
O, gu r d u lc e a raiului,
Tu dai prin o z â m b ire
i f e r i c i r e traiului
i m o r ii f e r ic ir e .
L u c e f e r ii eterului
Râvnind p r iv e s c la tine,
i to i în g e r ii c e r u lu i
Te-au îndr git ea mine.
 19

Doina
de M. EMINESCU.

D ela Nistru pân’ la Tisa

Tot Românul plâ n su -m i-s’a
Ca nu mai poate str bate
De-atâta str in tate.
D in Hotin i pân’ Ia M are
Vin M u s ca lii de-a c lare,
Dela M are la Hotin
M e re u calea n e -o a in.
D in Boian Ia V a tra -D o rn e i
Au umplut omida cornii
i str inul te tot pa te
D e nu te mai p o i cunoa te.
Sus la munte, j o s pe vale,
i au f cu t du manii c a l e ;
D in S tm ar pân 'ii S c e le
N u m a i v a d u r i ca a ce le .
Vai de b ie t Român s racul,
Înd r t tot d ca ra c u l,
N i c i îi m erge, n ic i s e ’ndeamnq,
N i c i îi este toamna-toamn
N i c i e vara vara lui
i - i str in în ara lui.
D ela Turnu ’n D o r o h o iu
2
C u r g du manii în puhoiu
i s ’a eaz pe la n o i ;
i cum vin cu drum de fier,
T o a te c â n t e c e l e p i e r ,
S b o a r pa s e rile toate
D e n ea g r a s tr i n t a t e ;
Num ai um bra spinulu i
L a u a cre tinului,
î i d e s b ra e ara sânul,
C o d ru l — frate cu Românul —
D e s e c u r e se to t pleac
i iz vo a re le îi seac —
S r a c în ar s rac l
C ine-au în dr git s tr in ii
M â n c a -i-a r inima cânii,
M â n c a -i-a r casa pustia
i neamul nem ernicia 1
tefane, M ria Ta,
Tu la Putna nu mai sta.
L a s ’ A r h im a n d r itu lu i
Toat g r ija schitului,
L a s g r ija S fin ilo r
In seama p rin ilor,
C l o p o t e l e s l e tr a g
Z iu a ’ntreag , noaptea ‘ntreag .
 21

D o a r s ’a ’ndura Dumnezeu
6a s -ti mântui neamul taul
Tu te ’nal din mormânt,
S te-aud din c o r n sunând
i M old ova adunând.
D e - i suna din c o r n odat ,
A i s’aduni M o ld ov a toat ,
D e i suna de dou o r i
I i vin c o d r ii ’n ajutor.
D e i suna a treia oar
T o i du manii o r s piar
D in hotar în hotar , —
în d r g i-i-a r c i o r il e
i spânsur torile 1

Dumnezeul nostru
de 1. AL. LAPEDATU.
L u d a i- 1 c e m a re
Dum nezeu l
C e-a p zit c u mân tare
P e Român, p o p o r u l s u.
E l din v e c i ne-a f o s t P rin te
i St pân ;
N i c i de ast zi înainte
N ’o s uite p e Român.
M a r e e a lu i p u t e r e
i ua f i
i de câte o r i vom c e r e
S ne-afute, va veni.
A v e m s ee o li m rturie
C a l s u scut,
A p r â n d u - n e ’n u r g i e
P r in t r e valu ri ne-a trecut.
Când veneau g lo a te b a rb a re
P e s te n o i
D u m n e z e u l n o s t r u m a re
N e da b ra e de eroi.
E l ne-a s c r is pe sfânta-i c r u c e .
„B i r u i ii
i ori-un d e v v e i duce
L a u r ii s gr m di i
i ne-a dat a p o i c e r c r e i
S ’ ar t m,
C i ’n ju g u l ap s rei
A l s u nume ador m.
Când purtam în g re a r o b ie
L a n u l g re u
N o i credeam în b rb ie
i ’n t r a l nostru Dumnezeu.
 23

L -a m chemat s ne r id ic e
i-a v e n it ;
i din lan uri inamice
B ra e le ne-a despletit.

L a u d a i - l ca e m a r e
Dumnezeu,
C e-a p zit c u mâna tare
P e Român, p o p o r u l sau.

apa mea
de l. NEN1 ESCU.
A c o l o , unde’s nal i steja ri
i cât s te ja rii nal i îm i c r e s c
F l c i eu p ie p tu rile tari
Ce moartea ’n fa o p r i v e s c ;

A c o lo , unde’s stânci i mun i

i ca i mun ii nu clin tesc,
V o in ic ii c e i c u p e r i c run i
In d o r l d e ar , s tr m o e s c ;
A c o lo , unde-i c e r senin
i, ca seninul c e r , zâ m b e s c
F e m e i c e poart la ’l l o r sân
C o p ii c e pentru lupte c r e s c ;
A c o l o , este ara mea
i neamul meu c e l r o m â n e s c !
A c o l o eu s m o r a i vrea
A c o l o vreau eu sa tr iesc l

A c o l o unde întâln e ti
Gât fine ara ’n lung i ’n lat,
B t r â n e u r m e v i t e je t i
i o s u l c e l o r c e - a u lu p t a t l

i unde ve s i m ii de m orm ane

S u b ca re -a d â n c s ’au în grop a t
M ul im e de o t i r i du mane
C e eu r o b i a n e - a u c e r c a t ;

i unde d o r u l de m o ie
întotdeauna d re p t a stat,
i b r b t e a s c a v i t e ji e
A ’m p o d o b it o r i c e b rbat,

A c o l o este ara mea

i neamul meu c e l rom ânesc,
A c o l o eu s m o r a i vrea,
A c o l o v r e a u eu s t r i e s c l
 25

Pe~ l nostru steag...

de A. BÂRSEANU.

P e al nostru steag e s c r i s : „Unire,

Unire ’n c u g e t i ’n s i m i r i “ —
i sub m rea a lu i u m b rire
Vom înfrunta o r i c e lov iri.
A c e la ’n lupta g r e a s e teme,
Ce s in gu r e r t c i t o r ;
Ia r n o i uni i în o r i ee v re m e
Vom fi, vom f i în v in g to r i /

A m înarmat a noastr mân ,

Ca s p im un scum p p mânt;
Dreptatea e a lui st pân .
Iar domn e adev rul sfânt.
i ’n cartea v e c in ic ie i scrie,
C ri i neam uri vo r pieri,
Ia r ara noastr eu mândrie,
E tern , etern va înflori.

T r i a s c ' R o m â n ia m a r e
Cu B u covin a i A rd e a l,
L i n d eu f o l ’ a e i h o t a r e
P e m o t e n ir e a lu i T r a ia n
 i d e s u b v e a c u r i de r o b i e
S c o â n d tot sufletul român,
O a r d u lc e s î n v i e ]
P e osem in te de Român.

în vin g tori eu v e rd e laur

N o i fruntea nu ni o ’m podobim ,
N i c i scu m p ele g r m e s i de aur
D r e p t r spl tire nu voim .
tiin d c ’n via a trec toa re
E t e r n e f a p te - a m s v â r i t
i chinul m o r ii ’n g ro s ito a re
Bogat, b o g a t ni-a r spl tit.

Pafpiei mele
de A. BÂRSEANU.
F r u m o s te- a m a i î m p o d o b i t
P r in te le c e r e s c ,
O, patrie, p mânt iubit,
S c u m p l ea g n p r i n t e s c .

M noase câmpuri, mândre v i

In sânu- i a în tin s ;
C ’un fa ln ic brâu de mun i stânco i
M re mi l e încins.
In m iezul t u de p r e nespus
A scuns-a m ii C o m o r i;
C u c o d ri-m un ii i-a ’mbr eat
i-a tale v i cu flo ri.

i r â u ri limpezi, viu eristal,

D in sânu- i a p o rn it
i ’ntr ale lu m ii patru p r i
Ca dar le-a imp r it.

S f ii în lume, a voit,
U n c u i b de f e r i c i r i ,
Dovad v ie pe p mânt
D e a lu i c e r e t i i u b i r i l

Tresalt v e s e l sânul meu

L a numele t u sfânt,
C c i leag n d u lc e tu m i-a i f o t i
i tu-m i v e i f i mormânt 1

i ori ic â n d voiu f i chemat -

S p r e ap rarea ta,
V o io s s p r e a te mântui
Via a m i - o voiu d a i
 Un falnic glas
de ANDREI BÂRSEANU.

Un fa ln ie g la s r sun
D in v â r f u r i d e C a r p a i ;
E g la s u l r ii voastre
Români, îl a s cu lta i:
„De v e a c u r i f r num r
Ea sânu m i v h r n e s c ;
N i c i când nu da i uit rii
P mântul s tr m o e s c /“

Un gla s din dep rtare

Str bate^acuma li n :
E~ al R o m e i glas de mam
D in s r i c u c e r s e n i n :
„ Un g r a iu vo r b i t d e î n g e r i
Ga ses tre eu v am d a t;
Vorbi i-1 d e c i c u fal ,
P stra i- 1 nesch imbat /“

Ca tunetul de var
Un tulnic din p duri
T r e s e te v i i d e a lu r i
Str bate mun ii s u r i:
„De câte o r i sunat-am
In urem e de nevoi,
Venit-au m o ii vo tri.
T o t c e t e de e r o i

i noaptea din m orm inte

S ’aude — adeseori,
O ta i n i c o p tir e
C e ’n s u fl e t d f i o r i :
„P r in m ii de suferin e
Un nume v am l sat;
Bl 8t m, bl st m \ pe[acela
C e neamul i a u ita t]“

R sune acest cântec

P r in mun i i p rin c â m p ii;
T r e s e a s c in im i m o a r t e ,
Aprin d in im i vii.
Iar cine neam i ar
N e m e r n ic va tr da,
D i s p r e u l i b le s t e m u l
S f ie plata s a l “
 Trei culori
de CIPKIAN PORUMBnSCU.
T r e i c u l o r i cun o s c pe lume
C e Ie in ca sfânt o d o r ,
S u n t c o l o r i de-un vechiu renume
S uu e n iri de-un b ra v p o p o r.

R o u i f o c u l c e s t r b a te
Inima plin de d o r
Pen tru sfânta lib erta te
i al f rii viitor.

A u riu ea mândrul s o a r e
F i - v a - l nostru v iit o r
P u r u r e a ’ n e te r n f l o a r e
i de-un lu ciu netree tor.

Iar albastru e credin a

Pen tru ar , c e o nutrim,
C r e d in c io i f r s c h im b a re
P â n ’ la m oârte v re m sa fim.

C ât pe c e r i c â t in lume
V o r f i aste t r e i c u l o r i
Vom avea un fa ln ic nume
i un fa ln ic v iitor.
 31

Cântec
de GHEORQHE OO BUC.

i - a i mânat p rin v e a c u r i turm ele p e plai.

Din ste ja ru l Rom ei, tu, ml dif rupt .
i - i cântai amarul din ca v a l i nai.
D a r cum plit tu f o s t - a i când te-au dus la lupt
tefan i Mihai.

Când i - o r pune p ie d ee i du manii s c a zi

Spada ta s f i e i de-acum. Române,
F u lg e r ca re-a p rin d e, vânt c e rupe b r a z i
i te ’n e re d e -a p u ru ri c v e i f i i mâne
Tare cum e ti azi.

Sus ridic fruntea, v r e d n ic e p o p o r 1

Câ i vo r b im o lim b i purt m un nume,
T o i s ’avem o int i un singur d o r —
Mândru s se ’nalfe peste toate ’n lume
S te a g u l t r i c o l o r i
 Sus inima
de QHEORQHE COŞBUC.
A vem o mândr ar —
P r in tim pi de ja le -a m a r
S tr m o ii s e luptar
S ’o seape de st pâni.
A s i s in g u r i n o i R o m â n ii
Suntem în ea st pânii,
Sus inima, R o m â n ii

O le g e avem str bun —

P r in v e a c u r i de furtun
E a n a putut s ’apun
Strivit de p gâni.
N e a f o s t C e l - S f â n t t ri e
i 'n v e c i o s ne f i e :
Sus inima, R o m â n ii

In fara româneasc
D e - a p u r u r i s tr i a s c
C r e d in a s t r m o e a s c
i g r a i u l d in b t r â n i.
S p r e D o m nu l r ii gândul
D e -a p u r u r i n o i avându-I,
Sus, inima, R o m â n ii
 33

Cântec
de GHEORGHE CO BUC.

a r’ auem i n o i sub s o a re ,
i - o râunese du mani destui,
D a r p r i n v r e m i a s u p r it o a r e
N ’am l sat-o nim nui.
E bogat , s i c i / V ezi bine,
E bogat , c c i in ea
Multe inimi sunt, streine,
i - i frumoas , c -i a mea.
D a c - i mic nu-i de-ocar ,
C ci v ite ji în ea mai sunt,
i a p oi i la n o i în ar
C re te f ie r u l din p mânt:
Când voim îl tim cu lege,
t i m c u m s i z b i m c u el
Când du mani lipsi i de lege
Vin s p r e n o i eu gând mi el.

S tea g avem i noi, str ine,

i - l iubim c u jur mânt.
Z iua r ului când vine,
C e fru m o s se sbate ’n vâ n t1
E fru m o s i steagul vostru,
D a r p e al nostru de l p r iv e s c
Tot m ai mândru este al nostru
i mai sfânt, c i românesc.
3
Rupt d e -a s p rim ile furtunii
R s c o lite de du mani,
L -a u purtat cinstit str bunii
P r in atât amar de ani.
D e ne cheam asi la m oa rte
V e s e li m erg e m la r z b o i :
S dea D o m nu l s n i-l p oarte
i n epo ii tot ca n o ii

tim i n o i o le g e sfânt ,
i de-un vea c de ani acum
St m cu o c h ii tot s p re int ,
M e r g e m to t p e -a c e la i drum.
Pentru sfânta le g e -a c r u c ii,
Pen tru lim ba c e - o vo r b i m :
C e d e -o e l pe s b ii lu c ii
Pus-am n o i de când tr im l
t i e D u m n ezeu d e - i b in e
O r i de faeem v r ’un p cat —
D a r n o i tim c ’a a e bine
i inem c e -a m apucat.
Pentru lege, pentru limb ,
N o i eu g u r a p r i n d e m f o c :
Numai vântul se tot schimb ,
Ins mun ii stau p e loc.
 35

Sunt i neamuri mai eu nume,

M a i v es ti te l a r s b o i ;
O r f i multe poate ’n lume,
Câte n’au ajuns la noi.
D a r n o i tim c e ne’nv ar
C e i c e - a u f o s t, i c â n d r o s t i m
V o rb a sfânta „ N e a m “ i „ a r “
N o i, streine, tres rim.
Pentru c e l c e ne iube te
Tot c e -a v e m n o i d m eu drag.
D a r când neamul ni l hule te
i vr ma ne v in e ’n prag,
M ii de o ti eu e l s ’a d u c :
N o i suntem R om â n i destui —
Când de p iep t cu n o i s ’apuc ,
Aib 1 C e ru ’n pasa lu i!

Spad i credin
de QHEORGHE OOŞBUG.

C e fu rtuni mai p o rn it
Pofta r ilo r i ura
Ca s p i e r i tu neam iu b i i
D a r de to i ne a mântuit
Spada nostr i S c rip tu ra .
*
Sfântul steag ne-a fo s t altar
i subt e l s ream gr mad
S ne batem la hotar.
G h io a g d o r i c e s t e j a r ,
O r ic e coas d o spad .

Iar când b ra u l ne c dea

U n e o r i f r putere,
N i c i atunei nu ne sc dea
Inima, c ’aveam în ea
S c r i s H ristos ca mâng iere.

Ce de ur s ’a pornit,
C utând a ta p ie r z a r e !
D a r ai stat i ai biruit,
C c i prin spad i a g r it
D om nu l c e l c e ’n v e c i e tare.

Graiul neamului
de GH. COŞBUC.
Fie a voastr întreaga ar ,
i de c e r e i v mai d m,
Numai da i-ne vo i g ra iu l
Neamului. i se scula r
S ne vremuiase traiul
Câ i du mani avem pe lu m e l
C ra iu l n i-l c e re a anume
Sa l l s m 1

D a r nestr muta i str m o ii

Tot c u arma ’n mâini au stat.
Am v su i mun i de oase,
i de ânge râ u ri ro ii.
D a r din ara l o r nu-i scoase
N i c i potop i n ic i furtun .
C ra iu l l o r de vo ie bun
Nu I a u dat.

Ast zi st m i noi la pând

C ra iu l v eeh i s -l ap r m.
D a r pe-aseuns du manii cat
S n i- l fu re, s n i - l vând .
D â c ’n v re m e turburat
Nu ne am dat noi g r a iu l rii,
Azi, in ziua de tept rii,
Cum s - l d m ?

R e p e z i tr e c ea v i f o r anii,
Ispitind puterea ta,
Neam român I Cu ur mare
V o r câta m ereu du manii
C r a iu lu i r o m â n p i e r z a r e ;
D a r sa piar e i eu t o t ii :
Nu l-am dat i n ie i n epo ii
N u -l vo r da 1

Scut i pmâ
de GHEORQHE GO BUC.
D om nu l sfânt s ne iubeasc
i al S u Duh o c r o t i t o r ,
P lin de p a ce s pluteasc ,
P e s t e a ra R o m â n e a s c
i~al R o m â n ilo r p o p o r 1

N o i prin v r e m i c e ne ’neerca r
Alt arm a v u t:
Numai dragostea de /ar .
C e s tr m o ii n e -o l sar ,
i pe D o m nu l Sfânt de scut.
D a r ne a f o s t destul atâta 1
Fruntea sus vo i fr a i ai m e ii
A s tfe l c e r u l hot riUa,
S se ’nalfe am rîta
ar prin puterea ei.
M ai f i , mai f r veste
Ne*a i lov it du mani de vo ii
 39

Dar ce-a f o s t a f o s t p ov e s t e 1
D r a g o s t e a d e a r es te
i mai ta re-acum în noi.
i d e c i n e n e o f i te a m ?
Mult a fo s t s mai r bd m
N eb ga i de vo i în seam ,
Aeum ti i vo i cum ne cheam ...
D a c nu, s v ’nv m.
Numai D o m nu l ne iubeasc
i al S u Duh o c r o t i t o r
Plin de p a c e s pluteasc
P este ara Rom âneasc
i- a l R o m â n ilo r p o p o r !

O teanul i drapelul
de QH. eO BUC.
D e demult, de tine, taica
Îm i spunea m ereu pove ti,
Ca de steaua cea mai mândr
A o t ir ii ro m â n e ti;
i pe cât m i-a d u c aminte
Pom enind numele t u,
Se'n chin a p re c u m s e ’nchin
Un cre tin lu i Dumnezeu.
îm i spunea c in altarul
P a tr ie i nu i a lt o d o r
M a i de p r e deeât d rapelu l
Unui neam b iru ito r.
Avusese e l n o r o c u l
S te poarte fluturând
In r sboi, când prin v sduhuri
Tre ce a u p lu m b ii u erâ n d ;
— „Pânza ta “ zic e a b trânul
Cu g r a i b lând i mâng ios,
„ E cinstit ca i g iu lg iu l
„Sfânt al D om nului Hristos
i-a p o i, c ie ’n es tura- i
D e m tase s ’a’ntrupat.
C e ru l z il e l o r de var
L im p e d e i nep tat.
S p i c u ’m b e l u g a t a l h o l d e i
Ce se leag n de vânt,
Sângele c e a c u rs pe slava
S tr m o e s c u lu i p mânt,
i acum poate nu mai c r e d e
Stând de straj lâng tin e ;
M g ândesc la b ie tu l taica
i s ’aprinde d o r în mine.
 41

S te p o r t i eu odat
In vârtejul b t liei,
C e ti nou i i-a r sta bine
„C rucea S t e le i R o m â n iei /*

Rug mintea din urm

de GH. eO BUC.

E ti schilav t o t l Un ee r e to r
Te ‘n to r e i acum a c a s ;
i c e f e c i o r fru m o s e r a il
D a r, o ric u m e ti, c e i p a s 1 .
Tu v e i vedea ia r satul t u
i easa voastr ’n v a l e ;
i biata mam i va ie i
Plângând in cale.

i eu r mân s m o r p ’a ici
Cu liftele p g â n e i
Ah 1 parc sim t c n’am s'a jung
S v d siua de mâine.
Cu d ou zeci deodat ’n c a r
Ea groap ne vo r duce,
i bun e D om nu l de om avea
Ea cap o c ru c e .
N o i de c o p ii ne tim i-am fo s t
Ca f r a ii i mai bine.
E u de-am avut un s in g u r ban
L - a m împ r it cu tine
i tu eu gura f o c prindeai
S - m i dai a j u t o r a r e 1
S - i r spl teasc Dumnezeu
C - i bun i mare.

i - a u s i a c u m : d e - o r î n tr e b a
In sat de-a mea v e n ire ,
Tu 'n l o c de adev r, s spui
C n a i de mine t i r e ;
C n’am f o s t la un regim en t —
D a r spune-le c e - i place
C pentru ei, o r i viu, o r i mort,
Tot una face.

Iar mamei, Doamne, cum a i vrea

C redin a s ’o î n e le 1
S - i spui c m’ai l sat r nit
L a Turnu M gurele ,
D a r vo i s o s i cât de c u r â n d ;
A s c u lt -m i rug mintea,
C mama dae’a r ti c s mort,
i - a r p ie rd e mintea.
 43

Tu s ’o mâi eu s i de si
i spune-i eâte to a te ;
Ea e b trân , n’are mult
S mai tr iasc poate,
i p e n tr u c e s i a m r ti
i s il e l e - i p u p n e?
C n’are ’n lume bun i d ra g
D e c â t pe mine.

Iar L in ii, de s.’a r întâmpla

S u ’ntâlni i vreodat ,
S - i spui e -s s n tos i-a v re a
S ’o aflu m ritat .
Tu uit -te în o c h i s v e s i
D e - o d o a re o r i n o d o a r e ;
Iar dac v e i vedea o stând
N ep s to a r e ,

S - i spui e m ’ai l sat r nit

P e umedele paie,
C d o c to r u l în carnea mea
Adânc brasd taie,
C d e d u r e r i eu m i s b e s c
i urlu siua ’ntreag
i e ’am m urit gândind la ea
C m i- a f o s t d r a g .
 i dac o c h ii e i atunci
M ai tu r b u r i se vo r fa ce
N ’o mângâia 1 E de p risos,
Te r o g s ’o ia i în pace.
O frunza ve ted nu- i d
Cuvânt s z i c i c - i toamn
Sj i - o lacrim în o c h ii e i
Nim iea nu ’nseamn .

i - acum d -mi mâna I A sunat

Q o r n i s t u l de p l e c a r e .
Du O ltului din partea mea
O cald salutare.
i-a jun s în ar , eu te ro g ,
F -m i c e l din urm b i n e :
P mântul rii s - l s ru i
i pentru mine.

Balad str mo ilor

de AL. DAVILA.

D o r m i i în m orm inte t cute.

S u b d â m b u r i s d i te c u f l o r i ,
S u b pânza cu ra te i ninsori,
S u b u m b rele lini tei mute.
P it d e p a n i c i p i o i
Sunte i a m o ie i c o m o a r :
V fie râna u o a r !
N e 'a d u c e m aminte str mo i.

Voieuosi, lo gofe i, b a n i i vo r n ic i,
S p ta r i , p â r c l a b i i c l u c e r i ,
rani o r i mo neni, o r i b o ie ri,
D e -a neamului datin dorniei,
Cu t o i d e o p o t r i v v â n j o i
S t r o p it a i cu a sângelu i rou
M o iile vo a s tre amândou ...
N e 'a d u ce m aminte str mo i.

Cu Qherghi a, Baia, Rovine,

N ie o p o l, Qrumaji, R sboieni,
Cu vadul din C lug reni,
Cu r o iile b ra n i ti eosmine
C r e s ta t a i p r i n v e c i n e g u r o i
R b o j în istoria lung :
C re s t i C urcanul o d un g 1
N e aducem aminte str mo i.

N e aducem, ne aducem am in te!

C c i peatra cu c r u c e i c o r b
E cartea din c a r e se s o r b
Credin a ’n m e n irile sfinte
46

L sate de m o r ii fa im o i
i d r a g o s t e a — d u l c e po u a r —
D e L e g e , de D o m n i de a r ...
N e aducem aminte s tr m o ii
i d a c p e le s p e d e a fr â n t
P o m e ln ic u l vo s tru s ’a ters
D e v r e m i i d e - a l g l o a t e l o r m ers,
Culesu l ’a doina i - l cânt
B trâ n ilo r c o d r i p le to i
Ce scutur ’n o r i c e dumbrav
Un fream t de- a m un ilor s la v ...
N e-aducem aminte s tr m o ii
Iveasc se d e c i p e mo ie
Z o r i blânde, sau tim pi fio r o i,
Române, losinea s - i f i e :
N e-adueem aminte s tr m o ii

L a arme 1
de ST. O. 10S1F.
V e n i i v i t e j i a p r t o r i ai r ii 1
Veni i c sfânta s i a r s r it :
E siua m are a reîn l rii
D ra p e lu lu i de glo a n e sdren uit 1
Veni i din toate unghiu rile s rii
S c u c e r i m c e - a v e m de c u c e r i i
 47

L a arme c e - i de-un sânge i d e - o lege 1

L a a r m e p e n t r u N e am i p e n t r u R e g e l
Când Patria ne cheam sub drapel,
D a t o r i sunt to i c o p iii e i s ’a lerg e,
S - l apere, s moar pentru e ll
C e c r e d e i voi, n oroa d e nes tule,
C nu ne poart g r i j a C e l de Sus ?
N ’am înfruntat n o i n v liri destule
Din Mias noapte, R s rit i-A p u s ?
Adun - i Rege, o tile i du le
L a biruin p r e c u m l e ai m a i d u s l
L a arme c e - i de-un sânge i d e - o l e g e l
L a a r m e p e n tr u N e a m i p e n t r u R e g e l
Când Patria ne cheam sub drapel,
D a t o r i sunt to i c o p iii e i s ’alerge,
S - l apere, s moar pentru e ll
C u -a l nostru sânge-am s c r i s al nostru nume
In cartea g lo r i o s u l u i t r e c u t :
i m ul i du mani ap vrea s ne sugrum e
D a r pân când mai stau C arpa ii seut,
A c e l c e ne va te r g e de p e lume,
S tie to i c înc nu i n scu i
L a arme c e i de un sânge i de o leg el
L a a r m e p e n tr u N e a m i p e n t r u R e g e l
48

Gând Patria ne cheam sub drapel,

D a t o r i sunt to i c o p iii e i s ’alerge,
S -l apere, s moar pentru e l 1
S tie to i c un p o p o r nu m oare
Când v e a c u r i a luptat necontenit
i i s c r is în eartea c e l o r v iitoa re
G va s vin ceasul prea m rit
Când mândru str lu ci-v a ’ntre p o p o a re
Ca s o a r e le a ic i in R s ri i
Da arme c e - i de un sânge i d e -o l e g e l
L a arme pentru^Neam i pentru R e g e 1
Când Patria ne cheam sub drapel,
D a t o r i sunt to i c o p iii e i s 'a le rg e ,
S - l apere, s moar pentru e ll

Z ece Maiu
de P. CBRNA.
S ’aprin d lumini lâng lumine
i flutur steag lâng steag —
Te sim i mai viu, mai bun i i vine
S ‘m br i esi pe to i, de drag.
E ziua neamului ne’nvins —
E z e c e Maiu. Tot c e r u l pare
Un lampadar imens, aprins
Anume pentru s rb to a re :
 T â r î t de v a l u r i f e r i c i t e .
M e rg i f r int , n a i popas...
T r s u r i i c a r e în f lo r it e
Abia str bat pe str zi, la pas.
S u b a r c u r i v ii de lampioane
Tot c u r g e lumea pe ’ndelete —
C o p ii i zâne din b a lco a n e
îm p a r t s u r î s u r i i b u c h e t e .

E râs, e fa rm e c , e mi care...
R a c h e te — c r a i n i e i l u m i n o i —
S e ’nt r e c s chem e la s e rb a re
P e z e ii to i i p e str mo i.
i ’n seara aceasta sfânt , plin
D e a m in t ir i i d e m is t e r ,
Dureaz d ru m u ri de lumin
Intre p mânt i între cer...

P rta al f e r i c i r ii sfinte
St Lum in atul Craiu d e -o p a rte —
D e o d a t -i fu lg e r p rin minte
Vedenii din tr’un eâmp de moarte,
Un gând a p rin s s -l infioare,
i o c h ii lu i se u m e z ir :
D e la o b te a s c a s rb to a re
L ip s e s c a ce i c e - o preg tir ...
50

P mânt sfin it
de OH. D. BUZDUQAH.
P mânt sfin it al mândrei noastre ri,
P mânt s o r t it d iv in e lo r chem ri,
S tr bun p mânt sublim,
Tu, leag n, ad post i intirim,
P mânt din raiu,
C e p u i e o m o r i în suflet i în graiu,
C e dai p u te r i v it e jilo r t i f ii
i b r a z d e i rod, — o, p re a m rit s f iii
D ela a c e i c e ’n tine odihnesc,
Tu ne-ai p strat cuvântul str m o esc,
Cuvânt înaripat
D e d o ru l c e l o r c a re ne-au l sat.
V r jit cuvânt
Din glas de mam . a d ieri de vânt,
D in g ra iu de basme, doine, frunze, f lo r i,
Iar în fu rtuni din tr znetul din n o r ii
In sânul t u a teapt ’ngândura i
Str m o i, buniei, p rin i, s u r o r i i fra i,
Din s e c o li de dureri,
A teapt slujba sfintei î n v i e r i ;
i iat acum
P r in sabie, p rin f o c , p rin n o r i de fum,
Cum r spl te ti durerea cu b e l u g l
C e r o d b o g a t d b r e a z d a de s u b p l u g l
 51

— C i ara, plugule r zbun tor,

R stoarn b ra z d e la r g i in v ii t o r ;
D in brazda ta r sar
P u te rile c e le -a p strat apar
A tâ te a i e r n i ,
P mântul c e cu la u ri îl a terni —
i ’al turând osânda g r e l e i s o r i
S tr m o ii to i vo r învia din m o r ii

P streaz dar, m re altar str bun.

Cenu a c e l o r c e -a u apus i-apun
i a lo r m ei i-a mea,
S vie vrem ea r o d b o g a t s dea 1
Ia r p e m orm â n t
S sune ’ncet în a d ie ri de vânt
Cuvântul drag c e 'n st poem am s c r i s :
S cre a s c viu al p a tr ie i sfânt vis 1

Limba noastr
de AL. MATEEVICl.

L im b a n o a s tr -i o co m o a r
In adâncuri cufundat ,
Un ir a g de piatr rar
P e m o i e r ev r s a t .
n*
L i m b a n o a s t r -i f o e c e a r d e
In tr’un neam, c e f r ueste
S ’a tre zit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
L im b a noastr i numai cântec,
D oin a d o r u r il o r noastre,
Roiu de f u lg e r e c e spin tec
N o u r i negrii, z r i albastre.
L im b a n o a str -i g r a iu l pâinii,
Când de vânt se mi c v a ra ;
In ro s tire a ei, b trânii
Cu s u d o ri sfin it au ara.
L im b a n o a str -i v e c h i izvoade
P ov e s t ir i din alte v r e m u ri
i citindu-le ’n irate
Te ’n fio ri i te cutremuri.
L im b a noastr îi aleas
S r id ic e slav ’n ceru ri,
S ne spuie ’n hram ’acas
V e n i c e l e ad ev r u r i.
L im b a noa str -i lim b sfânt ,
L im b a v e c h ilo r cazanii,
C a re o p lâ n g i care-o cânt
P e la vatra l o r ranii.
 î n v ia i- v a d a r g r a i u l ,
Rugin it de multa vre m e
t e r g e i slinul, mucegaiu l
A l uit rii ’n c a r e geme.

S trâ n g e i piatra lu citoare,

C e din so a re se aprinde,
i - i avea in re v rs a re
Un p o to p nou de cuvinte.

Nu v e - i p lâ n ge-a tun ci amarnic

C v i - i limba prea s rac ,
i i vedea cât e de darnic
G r a iu l rii noastre, drag .

Plugarii
de OCTAVIAN QOGA.
L a vo i alearg totdeauna
Trudifu m i suflet s se ’n e h in e :
V o i s i n g u r i s t r j u i i a l ta r u l
N dejd ii noastre de mai bine,
A l vo s tru i plânsul strunei mele :
C re tin i c e n’avefi s rb toare,
V o i c e i mai b uni c o p ii ai firii.
U r s i i din la er m i i sudoare.
Cu m ila -i nesfâr it , c e r u l
C lip ir ii voa stre ’nduio ate,
l-a dat eea mai curat ras
Din sfânta lui senin tate.
E l v ’a dat suflet s tresare
i inim s se ’n fioare.
D e g la s u l frun s e lo r din codru,
D e o p o t tainic la isvoare.

In coapsa g r it o a r e i miri ti,

D e v re m e plugul vo s tru a r :
E p r im v a r p e c â m p ie
i ’n o c h iu l vostru i prim var .
B lând tainele v i le desface
D in sânu-i milostiva glie ,
C c i toat flo a re a v cunoa te
i toat frunsa e i v tie.

P u r t a i c u b r a e l e 'a m â n d o u
A m uncii rod n ic povar ,
S u p t str lu cirea ’nl crimat
A d im in e fe lo r de var .
i nim eni truda nu v ’alin .
D o a r bunul c e r u lu i p rinte,
D e sus, pe frunte v a eas
Cununa r a s e lg r lui sfinte,
A vo a s tr -i ja lea cea mai mape,
A vo a s tr -i truda cea mai sfânt ,
St pânul v it r e g v love te,
Gând aeru l b in e v cuvânt .
D a r dac ’n s c h im b u l pâinii voastre,
P itic u l v pl te te fie re ,
în dur tor v ’aseult D om nul
i v t r im e t e m â n g ie r e .

C ând doarm e p lu g u l pe rotile,

In pacea s e r il o r de toamn ,
L a vo i c o b o a r Cosânseana,
A v is u r ilo r noastre Doamn .
Vin e r a i cu argintate c o ifu r i
i ’n aur zânele b la ie :
Atâta s tr lu c ir e ’ncape
In bietul b o rd e ia de paie.

F ra i b un i ai f r un z e lo r de cod ru ,
C o p ii ai mândrei b o l i albastre,
S f i n i i c u r o u s u f e r in a
râna p la iu r ilo r noastre l
D in casa voastr , unde ’n umbr
P lâ n g d o in ele i râde hora,
Va str lu e i odat v r e m ii
N o r o c u l nostru-al tuturorQ,
A mea e la crim a ee 'n trem ur
P r in sita g e n e lo r se frânge,
A l meu e cântul c e ’n pustie
Neputincioasa f a l e - i plânge.
C i ’n paeea o b id ir ii voastre,
Ca ’ntrun întins adânc de mare,
T r i e te ’ n f r i e o a t u l v i f o r
A l v r e m u r ilo r r zbun toare.

Cântecul muneii
( Carmen laboris)
de OCTAVIAN GOQA.
Veni i în hor de fr ie,
S tr v e c h ii câm pului s ir jeri,
C e o c r o t i i de o v e n i c i e
A m uneii ro d n ic e dureri.
Veni i plugari, veni i o tenii
C e lu i mai veehiu i sfânt r sboi,
T ova r i b un i ai Cosinzenii,
Veni i eu n o ii

In goana v ie ii ’nviforat ,
S t r i g a i : P lu g a r ii ’n v e c i nu pier,
C c i l o r p mântul sfânt li e tat
i frate s o a re le din cer.
In ca sele eu g r in i b trâne
V o i ro s tu l lumii a eza i,
Su s d t to rilo r de pane,
In patimi i credin fra i,
V o i p la tn ic i de s u d o ri i sânge
V o i c e i b o g a i i totu i g oi,
Veni i s ne ’nv a i a plânge,
V eni i cu n o i !
V e n i i s t r u it o a r e g lo a t ,
S trig a i s ’auz m ic i i m ari :
E r zimat lumea toat
P e palm e aspre de p lu g a r ii
N p r a z n i e v i f o r d e d r e p ta te
V d oa rm e ’n sufletu’noptat,
i spal lumea de p cate
Când r e l e mâni 1 au de teptat,
D e g r e l e v r e m i de mai 'nainte
D e - a l r s p l tirii g r e u uvoi,
Veni i ad uc tori aminte
Veni i cu n o ii
S tr ig a i s tie la rgu l z rii,
S ’aud to i c â i tr a g în j u g :
C f o c u l r o al r sbun rii
T op e te f ia r e le de p l u g !
 Patria pomânâ
de M1HAIL DRAQOMIRESCU.
— C e pa trie ai tu, R o m â n e?
E o a r e sâna în tre zâne
Muntenia, cu pa r b lai,
Cu ’atinsele c â m p ii de grâne,
Ce, fe ric it , ca în ra i
E ap rat de ai s i fra i,
Danubiu i C a rp a i?
— O ! patria mi- e mult mai m a r e :
S un t mai întinse-a e i hotare.
— C e pa trie ai tu, Rom â ne ?
M old ova, c a r e în suspine
î i duce amarîtul trai,
T ru p sfâ iat de mâini str ine
i p e c â m p ie i p e p l a i ;
Ea, ca re i-a g s it c u sile
F ru m o a s e le -i c o p ile ?
— M i e sufletu ’mb tat de ea
D a r mult mai m a r e -i ara mea ?
— C e patrie ai tu, R o m â n e?
E A rd e a lu l eu s tr v e c h i renume,
Cu mun i de aur, m a ri p d u r i?
E Transilvania c e ine
li | ciuda ur jm e tei uri
 58

L a sânul s u, al nostru neam

D i n v r e m e a lu i T r a i a n ?
— Ea m i-e eetate neînvins
D a r patria m i-e mai întin s ?
O r i unde cânt i suspin
O limba de dulcea plin
D a r cu t rie în cuvânt,
i - a c r e i mam a f o s t st pân
A m u l t o r n e a m u ri p e p m â n t;
O r i unde 8un v ite je s c
Cuvântul str m o esc.
D e la a T is e i r e c i iz vo a re
P este Danubiu pân’ la P in d ;
i dela Tisa pân la M are
i peste N istru r t cind,
S e ’ntind p r in tr e n o i p o p o a r e
A P a t r i e i h o ta r e l

Cu noi e Dumnezeu
de I. U. SORICU.
Cu noi e D u m n e z e u l Cânta i
N l â nd b i r u i t o a r e f l a m u r i ;
Cu noi e Dumnezeu, afla i
i v p le c a i în fa -i, n e a m u r i ..,
Cu dreapta L u i ne a rid ica t
Din valul nop ii de durere,
i ’n ritm ul d o in e i ne-a purtat
S p r e ziua sfânt de ’nviere.

Voi, to i, c a r i a i v zut lumina^,

Veni i in cald înfr ire,
Cânta i cântarea b iru in e i
i-a m un cii întru p rop ire.

P e frun i cununi de v e rd e laur,

In suflete credin a d re a p t ;
M re ul v iit o r de aur
Români, in cale v i a teapt .

Cu n o i e D u m n e z e u l Cânta i
N l ând b i r u i t o a r e f l a m u r i ;
Cu n o i e Dumnezeu, afla i
i v p le c a i în fa -i, neamuri.

Psalm
de I. U. SORieU.
S trigat-am e tr Tine, Doamne,
i Tu de n o i T e-a i indurat,
Din noapte la via nou
Cu dreapta Ta ne ai rid ica t,
A p rin s -a i al D re p t ii soare,
S dea lumin peste noi,
D in r o b ii c a r e au plâns de veacuri,
S e ’nal neamul de ero i.

C u f r e a m t u l de c o d r u v e r d e .
Cu svonu l g r ito a r e i m ri
Vom înfr i cuvântul nostru,
S te m reasc în cânt ri.

S trig a t-a m e tr Tine, Doamne,

i Tu de n o i Te^ ai îndurat,
D in noapte la via nou
Cu dreapta Ta n e-a i ridicat.

Cânt m cântarea b iru in e i

O mândr turm i-un p stor,
Neam lib e r, pe p mântu-i lib e r
i D o m nu l sfânt o c r o t it o r .

M r ir e întru îndurarea,
P r in c a r e ie ne asameni
i pe p mânt adaugi p a c e
i în vo ire între o a m e n ii ...
62

Unui frate mai mie

de TE FAN BALGE TL
D ac t r e c i pe l â n g o c r u c e , pe v r e o culme,
[ p e vreun drum
Sau pe esuri, aminte te- i ruga c e f i-o spun
[a c u m :
Nu s o r i ! — o p r e t e - i p a s u l i t e - a p r o p i e
[ t c u t ...
E s u b f iee a r e c r u c e un m a r t ir necunoscut!...

C de m o r i p e n t r u - o c r e d i n
mo tenit din
[p rin i.
i se ca d e a ezare în s o b o r u l c e l de sfin i!...
i-aeum , fr io ru le , m ai ascult m i un
[c u v â n t:
Cum te ’nchin i la c e r u r i, de-ast zi s
[ t e 'n ch in i i la p m ânt!

L a p mântul 'n e l atâ ia

rii, c a r e poart
[m o r i
Pentru c a r e toat via a, blând d ra goste s
[p o r i!
C pe unde- i ca lc pasul i pe unde-ai
[ v r e a s ’apuci,
C a le i pe sfin ii n o tri care, d o rm uita i
_____ [ i f r c ru c i.
 03

ara mea
de VASILE MILITARII.
D e - a i ven i p e - a i c i odat , ai uedea c am o tav
Ca un fa g u re de m ie re, strâns din f l o r i de
[p r im v a r ;
Vara toat i-a c ovo a r e l o r
e ’n c ovo a r e ,
[m â n d re e
P e s ie v i i peste lanuri e esut 'n m ii de fe e ;

Qrâu b la g o s lov it în luna lu i C u p tor se f a c e sp ic

A uriu cum e fu io r u l f i r e l o r de b o r a n g i e l ...
Bo i pl vani eu o c h ii umesi pe o g o a r e - i
[ p o a r t p lu g u l
i din b ra z d e le m noase se ridic sfânt
[b e l u g u l;

In v zduhuri, p e deasupra r o d it o a r e lo r câmpii,

Pune vraj totdeauna un s o b o r de c i o c â r lii ;

P e v â lc e le aromite, p e la m a rgin i de izvoare,

P a s c în iarba de m tas m ii de turm e de
[m io a r e ;
Ba cosit, la plug, la sap sau la s e c e r i
[ d e grâu,
Vezi fl c i cu spete late, cu m ijlo c u l strâns
[Ia b râ u ;
64

Fete mari, cu o c h ii v e s e li
i c ma a cum e
[spuma,
Au pe buse totdeauna: râsul, cântecul i gluma.
S rb to rile , de-a rândul, pretutindeni jo a c
[h o r a
S i o blânde e f r margini, p rin i în o c h ii
[tu tu ro ra l
Astfel, d e -a i ven i pe aicea i-a i vo i apoi s
[p le c i
M i-a i p le c a cu ara ’n suflet, ca s n o mai
_____ [u i i pe veci.

Noi navern mor i

de BAHARIA BÂRSEANU.
N u ~8 m o rţi c e i ce că sut-a u pe câ m p ul de
[ o n oa re l ...
S ’au dus numai p e drumul aprins de id ea l / ...
P r i v e t e - i ... O lumin c l torind în s o a r e ;
In urma e i : credin a în v r e m u r i v iitoa re
R sare to i mai alb i c re te val de v a it
Ca sfin ii str luci- vo r în sufletele drepte /
Cu cât vo r tr e c e a nii... mai tineri, mai f r u m o i
Veni vo r la r s c r u c e de drumuri... s ne ’ndrepte
C u vo r b e le de f l e r i curate i 'n elepte
i s ne-a rate calea visat de s t r m o ii ...
 65

i f ie c a r e nume, fru m o s ea o minune,

Cântat va f i de v â n t u r i... cât vântul va tr i.
i v ii vom f i c u to fii p rin v r e m u r i tot m ai bune...
A c e la i f i r ne leag i ’n sfânta rug ciune
S l v i-n e -vo r c u cin ste c o p iii de c o p iii

N o i n a v e m m o r i în ar i nimenea nu plânge
i n ic i un suflet înc de f a le nu s ’a s tin s !...
P e c e - i ee ’s du i... cu fal n o i îi purt m în
[s â n ge,
Credin a lo r e fa ru l ee ’n v e c i fiu se va s tin g e1
D e -a r f i s cad c e r u l ... n o i n’avem m o r i
[ d e p lâ n i

Z a d a rn ic , o, fale, ai vrea s ru p i c unun a 1

D e c e i pleea i ne leag acela f i r de tort.
C redin a lor, a noastr - i, acum i ’ntotdeaunal...
A l o r fuse credin a s fim eu to ii un a l...
Z a d a r n ic b a i la p o a rt ... n o i n’avem n ic i
_____ [un m o rt 1

Neam valah, neam al meu

de ARON GOTRU .
Neam valah, neam al meu,
Cu p a i de f i e r , cu pumni de c re m e n e ,
Cine a r putea ’n iz bâ n zi s * i s ’asemene,
5
66

D a c - a i v r e a s v r e i m e re u ,
Neam valah, neam al m e u ? l

Neam valah, neam al meu,

Cu uit tur : aprig , sprinten pa nic , —
Salt ’n p ic io a r e — oaste n prasnic ,
D e toate furtunile gata mereu, —
Neam ualah, neam al m e u l

Neam valah, neam al meu,

R id ie - i peste-a lumii aspr în t r e c e r e :
Pumn, pu c , frunte, coas , sap , s e ce re ,
i f -le s str fulgere, p rin . timp mereu, —
Neam ualah, neam al meu 1...

Neam valah, neam al meu,

O eli i de trud i de lupt crâncene,
D e - o m ov i de-acum, de ne-om cru a, pustiul
[m a n c e ne,
G â rb ov i i de casne i-a s u p r ir i mereu, —
Neam valah, neam al meu 1...
 67

H oPi
de ARON OOTRU .
D e jo s
T e - a i r i d i c a t d r e p t, p i e t r o s , v i f o r o s ,
Pentru Mofi,
Pentru c e i s r a c i i g o i, pentru t o i ...
i - a i despicat în dou istoria,
r an de c r e m e n e
Cum n a fo s t altul s - i semene,
Horia 1. .
Te-ai desprin s aspru din gloat ,
C u -o b r a jii sup i,
Cu o c h ii crun i,
S lu p i
S ’n/run/z
D in s lb a te c ii- i m un i:
Ostile craiului, temni , r o a t ...
Vrut-ai s sp in te ci p e mun i, pe v i,
L a r g i, netede, s lo b o d e c i
Pentru ai t i,
C e i mânea i de streini, despuia i
D e b i r u r i , de s b i r i ,
D e r e l e o r â n d u i r i ...
i uita i
D e r e g i i 'm p r a i...
5*
68

Pân la B lg r a d pe roata,
Uim ind calai, neme i, gloat ,
i-a b tut neschim bat sub undra s rac
A c ee a i mare, ne ’nfricat inim romano-dac ..
Duhul t u tr e te înc treas în mun i
i ua tr i dârs c â t vo r dom ni peste M o i
S b i r i erun i
i m i e ln ic i d e s p o i ...

U r ia D o m n
P e - a l a d â n c u rilo r noastre sfâ iat somn,
P e - a l r z m e r i e l o r r o u p r a z n ic ,
M a i r o i - v e i o a r e v r e o d a f n praznic,
A c e s tu i neam via a i istoria ,
Tu
Munte
A l v r e r il o r noastre c e l o r mâi crunte,
H o r i a ? l ...

Cântecul lui hori .

H o ria i urc oastea ’n deal
U n g u r ii f u g din A r d e a l ;
H o ria - i duce oastea ’n lunci
F u g U n g u r ii în papuci.
T ra g e i hora ea s j o c
L a lumina c e l u i f o c .

P e c e l câmp pustiu i ’ntins

A rd e -un f o e de n o i aprins
L a s ’ s ar d i s cre a s c
C -i în ara Ungureasc .
T r a g e i hora ea s j o c
L a lumina c e l u i fo c .

U ngure, musta lung ,

Z is -a m m o r ii s te-ajung ,
Z is -a m c r u c ii s te p i a r d ,
Z is -a m p a r e i s te ard ...
T r a g e i hora s m ai j o c
L a lumina c e l u i jo c .

M ’am suit Ia munte ’n s o r i

i-a m prins f u lg e r u l din n o r i
i d e - a c o lo din n l ime
L - a m is b i t în U n g u r i m e l
T r a g e i hora ca s j o c
U n d e - i fla c r i fo c i
 Doina lanoului.
P e d e a lu l P e l e a e u l u i
E s e umbra laneului,
i je le te i se plânge,
C A r d e a lu -i plin de s â n g e ;
i nu 'i sânge p gânese,
C i e sânge r o m â n e s c :
D e j ee i o r i nevinova i,
D r e p t în inim pu ea i.

P e la B la j / peste morminte,
E s e umbra lui Axinte...
i suspin 'n du it
C A r d e a lu -i tot c e rn i i...
N u - i c e r n it de n o r ii g re i,
C i de la c r im i de f e m e ii
i d e l a c r i m i d e m icu e
i de la e rim i de d r g u e i

C a 'n v e rz it frunza de fa g i
i n’au mai venit c e i d r a g ii
C de v ii ni i-a 'ngropat,
în l atul împ rat,
R s p l tii ar Dumnezeu
Num ai dup gândul m e u l
 ?1

Mar ul lui lancu.

Prelucrare după COSTACHE NEGRUZZl.

A s t z i eu b u c u r i e
R o m â n ilo r v e n i ii
P e lancu în câmpie
Cu to i s ~l înso i i.
Sp la i armele uoastre
C u r â n d s a le r g m
Din l o c u r il e noastre,
P e b a r b a r i s'alung m.
M a r te , S e u l e ,
Marte, brauule,
Cu n o i s fii,
Tu înso e te
i ’nsufle e te
P e ai t i f iii

O p t z e c i d e o i d e s p o a ie
i prin f r i g r i le p un ;
D e f l u i e r , de c i m p o a i e
P d u rile r sun,
R om ânii s e a eaz
P e lâ ng’un m are f o c
i laneul osp teaz
Cu dân ii la un lo c.
 îancule mape.
B r a v u l e ta r e
Cu n o i s fii,
Tu înso e te
i ’nsufle e te
P e ai tai f iii

Sunt gata, stau cu to ii

S p le c e Ia izbânzi,
S izgoneasc ho ii.
S capete dobânzi,
laneu m ergea ’nainte
P ’un c a l eu a g e r cu rs
i peste ’m br c minte
Purta p ie le de urs.
Cine-a sta ’n cale
G e n iu lu i m a r e
i b r a v Rom â n
F u l g e r i tr s n e t
P e s t e a lu i c r e t e t
D e la R o m â n i

lat vo io i p o rn ir
R om ânii c e i vo in ic i
C a la n u r i s e în ir
P e - a d e a l u lu i p o t i c i ,
N e v e s t e l e eu j a l e
P r i v i n d u - i l er m â n d
li ausea p r in vale
Cum se duceau cântând.
Marte, seule,
M a r te , b r a v u l e ,
Cu n o i s fii.
Tu înso e te
i ’nsufle e te
P e ai t i fii.
 CUPRINSUL
Pag.

1. P r e f a ................................................................3
2. Imnul Na ional, de Vasile A l e c s a n d r i ................5
3. De teapt -te Române, de Andreiu Mure anu. . . 6
4. Imnul Astrei, de Andreiu Bârseanu.................... 8
5. Limba româneasc , de G. S i o n ........................10
6. La patrie, de A. S i h l e a nu .................................11
7. Cântecul str in t ii, de Gh. Cre eanu............... 11
8. Mama lui tefan cel Mare, de D. Bolintineanu . . 13
9. Hora Unirii, de Vasile Alecsandri....................... 15
10. ara, de „ „ 16
11. Doina, de Mihai E m in e s c u ................................ 19
12. Dumnezeul nostru, de I. Al. Lapedatu............... 21
13. ara mea, de I. N e n i e s c u ................................ 23
14. Pe-al nostru steag, de Andreiu Bârseanu . . . . 25
15. Patriei mele, de „ „ . . . . 26
16. Un falnic glas, de „ ^ „ . . . . 28
17. Trei culori, de Ciprian Porumbescu..................... 30
18. Cântec, de Gh. C o b u c ................. 31
19. Sus inima, de „ „ 32
20. Cântec, de „ „ 33
21. Spad i credin , de „ „ 35
22. Graiul neamului, de „ „ 36
76

Pag-
23. Scut i arm , de Gh. Co buc . . . . 38
24. O teanul i drapelul, de „ „ ................. 39
25. Rug mintea din urm , de „ „ ................. 44
26. Balada str mo ilor, de Al. Davila............................. 44
27. La arme, de St. O. l o s i f .......................................... 46
28. Zece Maiu, de P. C e r n a .......................................... 48
29. P mânt sfin it, de Gh. D. Buzdugan . . . . . . 50
30. Limba noastr , de Al. M a t ee v ic i............................. 51
31. Plugarii, de Octavian G o g a ..................... 53
32. Cântecul muncii, de „ ........................ . 5 6
33. Patria român , de M. Dragomirescu......................... 58
34. Cu noi e Dumnezeu, de I. U. S o r i c u .................. 59
35. Psalm, de „ „ „ 60
36. Unui frate mai mic, de tefan B lce ti.....................62
37. ara mea, de Vasile Militaru . . . . . . . . 63
38. Noi n'avem mor i, de Zaharia B â rs a n .....................64
39. Neam valah, neam al meu, de Aron Cotru . . . 65
40. Horia, de „ „ . . . 67
41. Cântecul lui Horia, de un poet necunoscut . . . 68
42. Doina tancului, de „ „ „ . . . 70
43. Mar ul lui lancu, prelucrare dup C. Negruzzi . . 7L

Li L.-
iot
38
* «•Ut,
rr « C»

' A 'r
îp Datorinţele
3 3 3- 3'E3t3' 3, I3-!3£I3'E3-EIî 3' I3’ 3, I5Î3'^T]
bunului -român. (
I. C e e s t e A s o c ia iu n e a ^ A s t ra “ ? 1 i jtj
p B eea mai mare i e ea mai ueehe soeie- /ti
late rom âneasc din Ardeal, pentru r spân- J+J
direa culturii în sânul poporului român. jT]

II. C a a fă c u t ş l va fa c e A s o c ia ţiu n e a ?
1. A ajutat în timpuri grele, eu burse, tinerii
români la înD J tur de carte i de meserii.
— 2. A înfiin at o bibliotec central în Sibiu.
— 3. A înfiin at un Muzeu minunat, cuprinzând
mai ales lucruri f cute de harnicele rance
române, dar i alte eelea. — 4. A inut zeci
de mii de conferen e poporale la sate i la
ora e. — 5 fi înfiin at cursuri pentru analfa
be i (ne tiutori de carte). — 6. A înfiin at b nci
poporale i cooperatiue. — 7. A tip rit, în zeci
i zeci de mii de exem plare, c r i de tnu -
tur i petrecere pentru popor. — 8. Tip re te P
â
reuista „Transiluania“. — 9. A înfiin at desp r-
minte, cercuri culturale, biblioteci poporale
la sate. — 10. A ajutat construirea de Case
na ionale. — 1:1. Ajut tip rirea unei biblioteci
pentru c rturarii eu coal mai mare (de c tre a
Sec iile „Astrei“ din Cluj).

III. C e tre b u e s ă fa c ă o r ic e R o m ân b u n ?
1. S se înscrie membru la Asoeia iune P
(membru fondator 1003 Lei, membru pe uia
500 Lei, membrii aetiui 50 Lei). — 2. C rturarii
eu tiin de carte mai mult s aboneze re
uista „Transiluania“ i s cumpere c r ile tip
rite de Sec iile „Astrei“. Ace tia, i apoi lumea
dela sate s cumpere bro urile din Biblioteca
poporal a „Asoeia iunii“ (fiecare coal de tipar
de 16 pag. 1 Leu, 50 coaie eu;800 pag. 50 Lei)
p
a -E 3 -E 3 -a -a -E 3 -E 3 -E 3 s lG E 3 £ 3 E 3 e 3 E 3 -£ 3 E 3 3
 S iubi i Asoeia iunea „Astra“ — cetitori
români ai acestei c r ulii l
Dac iubi i Asoeia iunea aceasta, s ti i
e lucra i pentru prop irea noastr , a tu-
turora!
„Astra“ urea o r nime s n toas , de
teapt , urednic , eu gospod rii înfloritoare,
cu încrederea într’un uiitor str lucit.
Calea „Astrei“ duce spre mântuire 1
Ultimele numere ale „Bibliotecii popo
rale“ sunt urm toarele:
Nr. 239. Z il e Mari. Conferen e pentru
s rb torile na ionale: 24 Ianuarie, 10 Mai,
8 Iunie, Ziua Eroilor i 1 Deeemurle de Horia
Teeuleseu.
Nr. 240—241. Z il e Mavi. Conferen e pentru
s rb torile na ionale: 24 Ianuarie, 10 Mai,
8 Iunie, Ziua Eroilor l 1 Deeemurie de Qh.
B e n io g i A u r e l Radu.
Nr. 242. C rtu ra ri români. Biografii de
ion A gârhieeanu. Material de utilizat i la
conferen e.
Nr. 243. C ale ndarul pentru p o p o r al Âso-
ciafiunii, pe anul 1938, întocmit de Horia
P e t r a P e tre s e u .
Nr. 244. Din d u r e r ile Maramure ului,
pies în 3 acte i dou tablouri, de Q e o r g e
E. R acofi, trad. de C ornelia D r. o fe l.
Nr. 245. C min pustiit, pies teatral în
3 acte, de S a b in Q. Trufia.
Nr. 246. F i r e de nalb , pouestlri, de
S a b in Q. Trufia.