Institutor, Bojneag Maria

JOCUL DE CREAŢIE - MIJLOC DE DEZVOLTARE

PERSONALĂ A COPILULUI PENTRU COMUNICARE

Jocul ocupă locul central în viaţa copilului. Prin joc se sporeşte

dezvoltarea generală psihofizică, copilul se socializează în procesul de
comunicare şi relaţionare intra -şi interpersonală cu cei din jurul său în
mediile în care se regăseşte integrat.
„Copiii, la integrarea lor în grădiniţă, se joacă limitându-se la
îndeplinirea unor acţiuni simple, separate prin mânuirea unei jucării care le
captează relativ interesul. Educatoarea, la începutul socializării copiilor,
iniţiază jocuri împreună cu aceştia, devenind modelul de referinţă ca
exprimare, comportare şi relaţionare directă cu copiii.Treptat însă, odată cu
evoluarea particularităţilor de vârstă ale copiilor, ea începe să-i iniţieze în
crearea jocurilor cu subiecte din poveşti, din mediul social sau al celor
originale propuse de copii, acestea fiind considerate în psihopedagogia
modernă ca cele mai creative”.
Din aceste considerente, obiectivul principal al activităţii educatoarei este
acela de a forma copilul să ştie cum să se joace în pereche cu un alt copil, în
grup mic utilizînd jucăriile, a-l îndruma cum să comunice folosind un limbaj
adecvat (expresiv, politicos, corect lexical şi la nivelul vocabularului
specific subiectului de joc), cum să relaţioneze prin comunicarea sa
verbală şi comportamentală cu alţi copii în asumarea şi interpretarea
rolurilor unor personaje, eroi ai unui subiect cunoscut sau imaginat de copii.
În realizarea metodică a jocului de creaţie, educatoarea are în faţa sa
sarcini educative ce trebuie să respecte nivelul limbajului şi al vorbirii
de care dau dovadă copiii, aspectele care necesită o acţiune educativ-
formativă favorabilă iniţierii şi derulării subiectului ales de joc,
experienţa cunoscută de care dispune pentru a parcurge un subiect.
De aceea, jocul de creaţie cu copiii de 3-4 ani este forma de activitate în
care educatoarea se integrează şi acţionează cu copiii pentru:
 Formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor copilului despre diversitatea
mediului înconjurător, antrenarea experienţei de la apropiat la depărtat;
 Activizarea vocabularului cu cuvinte, verbe de acţiune, expresii
potrivite subiectului de joc ales;
 Educarea posibilităţii de a-şi menţine un subiect de joc în cooperare cu
educatoarea, apoi cu alt copil /alţi copii.
 Educarea atitudinilor active de comunicare şi relaţionare intra şi
interpersonală;
  Formarea deprinderilor de folosire a jucăriilor, a altor materiale şi
accesorii ;
 Stimularea imaginaţiei reproductive specifică la aceste vârste.

Jocurile organizate cu copilul mic trebuie să evolueze, în consecinţă,

de la acţiunile cu un singur subiect-jucărie spre acţiuni mai complexe, care
să-l introducă comportamental şi ca exprimare în situaţii educative active din
imediata lui apropiere.
Subiectele alese sunt simple: De-a mama; De-a doctorul; De-a creşa;
De-a trenul; De-a autobuzul; De-a curăţenia; De-a bucătarul etc...
Comportamentele aşteptate din partea copilului vor fi :
- să imite rolul mamei, al tatălui, al doctorului, al şoferului etc...
- să folosească o vorbire de adresare plăcută când exteriorizează rolul
asumat;
-să se joace individual fără să deranjeze jocul altui copil şi , treptat, să fie
orientat să se „alieze” prieteneşte cu alt copil/ alţi copii, împărţindu-şi
jucăriile, acceptându-se reciproc;
-să se obişnuiască să păstreze ordinea la colţul de joacă, pe cât posibil.
La grupa mijlocie, copilul de 4-5 ani, în jocul de creaţie cu roluri se
consolidează achiziţiile şi comportamentele de la grupa mică.
Educatoarea îşi asumă rolul de:
- a oferi contexte-subiect care să stimuleze imaginaţia în interpretarea
rolului;
- de a accentua exprimarea sentimentelor şi atitudinilor rolului;
- de a promova deprinderi de joacă în comun şi toleranţă între ei;
- de a închega acţiunile copiilor individuale sau izolate în joc într- un
subiect spontan posibil;
- de a rezolva alături de copil situaţiile conflictuale şi a forma abilităţi
de comunicare a stărilor emoţionale negative sau pozitive trăite de
copii;
- de a forma abilităţi sociale pozitive în rândul colectivului de copii;
Subiectele se îmbogăţesc prin solicitarea copiilor de a accepta sau a
introduce noi subiecte în jocul de creaţie: De-a magazinul cu jucării; De-a
coaforul; De-a piaţa; De-a călătoria cu trenul; De-a serbarea; ”De-a
povestea”; Ziceam că suntem....!
Comportamentele din partea copilului vor fi:
- să exprime roluri din poveştile cunoscute cât mai expresiv
paraverbal: ex. Căsuţa din oală; Mănuşa; Turtiţa; Punguţa cu doi
bani; etc...folosind elementele de dramatizare;
- să dialogheze prin intermediul cuvântului în întreg mersul jocului;
- să se organizeze în grup de 3-5 copii în joc;
- să aştepte şi să asculte intervenţia altui copil;
 La grupa copiilor mari, de 5-6 ani, jocul continuă să se îmbogăţească
sub raportul subiectelor şi al structurii, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile
dintre copii.Capacitatea de reflectare a realităţii de către copii la aceste vârste
se dezvoltă mult, depăşind mediul imediat apropiat.
Jocul intră într-o fază de dezvoltare a unor subiecte mai închegate şi
cu un caracter de grup sau de colectiv mai accentuat.
Cu ajutorul cuvântului, copiii îşi pun de acord acţiunile ce vor
realiza tema jocului, îşi stabilesc rolurile, se îndrumă sau se corijează
singuri în interpretarea acestora.
Educatoarea adoptă rolul de :
-animatoare a jocurilor de creaţie întreprinse de copii cu accent pe cele cu
subiecte din basme şi povestiri;
-promotoarea comunicării eficiente verbale între copii (dialogul,
discuţia, studiul de caz)
-susţinătoare a comportamentelor morale şi etice aparţinând rolului
deţinut de copil;
- reperul pentru copii al justiţiei şi adevărului unui conflict iscat între
personajele jocului: „Doamna educatoare, este adevărat că..../ nu este
adevărat că...”
-animatoare a imaginaţiei creatoare a copiilor;
Subiectele de joc se diversifică:De-a croitoria; De-a plimbarea în parc;
La bancă; La circ; De-a Prâslea cel Voinic şi merele de aur” etc...
Desprinderea treptată de fabulosul întâlnit în basme şi poveşti,
contactul mai deschis prin calculator şi televiziune al copiilor cu
realitatea informaţională media, oferă , pe lângă intervenţia educatoarei,
influenţe, eroi – modele în jocul de creaţie cu subiecte ca: De-a vrăjitorii;
De-a zburătorii magici; De-a Salvatorii; De-a călătoria în cosmos; De-a
exploratorii la Pol; De-a Animal Planet” ş.a.
Comportamentele aşteptate din partea copiilor vor fi:
 Să propună subiecte de joc creativ din basme şi alte conţinuturi de
interes pentru ei;
 Să-şi aleagă accesoriile necesare rolului;
 Să-şi confecţioneze creativ-practic elemente simple necesare
completării recuzitei;
 Să-şi aleagă un rol conducător acceptat şi cu o anumită autoritate între
ei;
 Să se consulte cu educatoarea atunci când simt că sunt în impas;
 Să comunice stările emoţionale pozitive/ negative, să încerce să le
explice sau să le recunoască la alţi copii;
 Să se organizeze în echipă 4-6 copii;
 Să caute soluţii împreună pentru situaţii neaşteptate intervenite.
 În acest moment al evoluţiei jocului copiilor educatoarea se confruntă cu
necesitatea de a fi la curent cu ce jocuri şi interacţionează copiii dincolo de
mediul educativ al grădiniţei: Personaje din desenele animate, filme care
influenţează puternic comportamentele imitative ale copiilor, minimizând
interesul pentru alte jocuri de creaţie sugerate acestora.
Această nevoie condiţionează foarte mult calitatea acţiunii pedagogice şi
metodice de intervenţie a educatoarei ca sfătuitor, animator sau reglator al
jocului de creaţie spontan creat de copii sau sugerat de ea, în stabilirea
comunicarii şi comportamentelor verbale ale copiilor ca mici actori şi a
relaţiilor corecte de joc şi activitate în grup.

Bibliografie
Ştefan, M, Teoria situaţiilor educative; 2003, Ed. Aramis Bucureşti
Tomşa,Gh(coord) şi autorii, 2005, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară ,
Cap X, MEC, Volum supliment, Rev. Învăţământul preşcolar, Bucureşti
www.didactic.ro, referate