Sunteți pe pagina 1din 36

;./\"l{!

rr*-\

\ f'.i.t'
\,"
"a*J

"$
ACTUL
SCENA I
HIPOLIT. TERAMEN.
HIPOI-IT

PIlRSOANIJLE
TEzEv,
... rqon-E,

.'i llrpor,rr, fiul lui Tezeu qi al Antiopei,

sifaei.

fiul lui Egeu, regele Atenei. sofia lui Tezeu, fiica lui Minos qi a Pa.
regina

Da, Teramen, aga

: sint gata de plecare

Voi pirdsi 'ftezena in graba cea mai

mare.

',
,

Amazoanelor.

Cumplita indoialb in care me. gesesc, De lunga mea odihnd mi face si roqesc.

ARrcrA, prinfesd. tle


TERAMEN,

vi!6 regeasci d.in Atena.

.i ENoNA, doica gi insolitoatea Fed.rei,

sfituitorul lui IIipolit.

Sint $ase luni de zile, de cind trdiesc departe De scumpul meu pbrinte, qi nu qtiu in ce parte, In ce linut al lumii si-ncerc a{ ciuta.
TERAITEN

..r

IsMENA, lnsolitoarea.,Ariciei. PANoPA. femeie clin casa Feilrei.


PAZNICI

,Acfiunea se petrece

la

Trezena, orag dia

Spre ce tdrimuri, printe, voieqti a te-ndrcpta? Ca s6-gi ascult dorinia qi glasu-ngriiorhrii,

PeloPonez.

)r.",.u'"
L,a/e.'
{.71-rF"'

Am stribitut Corintul 9i iirmurile mirii, Aiuns-am Acherdnul 1 in lungul drum al meu, t. Pin-la hotarul rnortii, pe urma lui Tezeu Am stribitut Elida qi-ale Ten)rei maluri Unde Icar s, din ceruri, s-a prbbuqit in valuri. Acum, spre c;tre gintd, cu ce nideldi pornefti ln calea intilnirii pe care o doreqti ?

Ll/!+

i,.6*

tl*.a

C+e*
I

L/t*'a-r k**--"..

I ,v'\-..a*..
tt,\,*.-*-\*.,

{*'--* i,,-* l-**_


l^-".-**.
i-*"._

/'-"-*,

;*

d** L, t'[*,*_.
[r,_,*,

I Fluviu din infern ln mitologia aniice (n. r'). (regele Atenei), renumit prln forla '?Erou din mitologie, Iiul lui Egeu ;i curajul sdu (n. r.). 3 Personaj mitologic ; ca sd poatd fugi din labirintul de pe insula Creta gi-a fiicut' aripi din pene de pas{re, pe care le-a prins cu ceare' Ceara iopindu-se din cauza cdldurii soarelrri, Icar s-a prAbugit l:n rnare (n. r.). 249

' In ce ungher al lumii, de oameni se ascunde ?


$i-n timp ce-i ducem gtija, cu suflet tresirit, El,.lntr-un co19 de tainb, agteaptd linigtit

Si-l ciutim pe tege; dar cine qtie unde,

Un

;i;J-fe;t .rriutu

riu sl-!i faci

ii

se Pare Povari 9i blesrcn


HIPOLIT

Fedra e oare cu potl-nt?' .. suferinla' ehs hi poarth ascunsa-i


?

Iubita lui cea oou6, in dulce lang

s6-1 lege...

HIPOLIT

tem' Dar eu nu de minia-i zadanicb nrb duqminie mh aphr de-o .alti Fr-r"a" ui"un ,a

O, Teramen, aiunge ! Sd nu-l iignim pe rege I De vechile lui patimi s-a dezlegat acum ; Nu piedici ruginoase l-au abitut din drum.

b;;t;;t"

pringesa, frurnoasa Aricie'

lalaaiga osindiil

a unui neam pizmaq'


TERAMEN

In d,ragoste-i statornic de foarte multd vreme $i Fedra, de-o rivali nu are a se teme. Deci voi porni sd-l caut, a$a cum e firesc,
Pleeind

din

casa-aceasta

de care rnb
TERAMEN

feresc.

aiuns, stipin": $i tr s[ fii vrejma-.$| yalantlzrr'E din acelaqi singe, ce-i drept'.cu. perrlzrr ; Dar ea n-a stat alituri cie frafii el'
Cum ?

Ai

il-ra:r "talri tep*ta 0,


nu

pl6cutb, s-ar putea


HIPOLIT

De cind urigti, stipine, aceste blinde locuri Ce gi-au fost dragi in anii zburdalnicelor i.ocuri $i unde cu plicere veneai si te dai lenei, Fugind de larma ,curgii 9i freamitul Atenei ?
Ce griii, sau ce durere, acum de-aici te-alungi
HIPOI-IT
?

! daci-al

url-on nu m-a; feri de ea'


TERAMEN

a fost odatd ; de-atunci, e vreme lungd. S-au dus acele zile qi toate s-au schimbat Din clipa-n care Fedra la noi s-a intronat.
Aqa
TERAMEN

Eu nu pricep, stipine, purtarea ta ciudatb: ? ffi ;fhftunfi iuUittu^ la fel ca qi-altidati b;t;u;f se porii pe umeri' tu' mindru! Hipolit' indrigit ?. Acelasi iug, pe cate Tezeu l-a de tine Prea mult n:totojili; s;'V;.,7, " Vrea lui Tezeu si-i' fach o parte-ndreptallm'
omeneftl' Si dindu-ti intre oameni indemnuri .,, l"ttrt altarul s6-i cinsteqti ? iirri"-"L,

Iubegti, cumva

Te inleleg. $tiu bine ce gind te chinuiegte: Dispreguiegti pe Fedra gi crezi ci te ur6gte. Cu mAqterb minie cindva te-a urgisit, Iar ca sd-i fac[ voia, lezeu te-a surghiunit. Dar ura ei, cu care te-a urmirit odati,

HIPOLIT

sint de tare' Tu mi cunotti din leagin Ei- qtii cit suflet cit l-am pistrat de-ntreg' rt.-nJ"pt.."tu-mi
cincizeci de - t""ttt" din lstoria legendari a Atenel' Cei pe accsta' au vrut s['l 'detroneze '"mnitoare fii at lui Palas - i'ut"rJ"iui-s;* --r')' (n' iuote p"nt., care Tezeu i-a ucis "";';"ii;'i;itii ln mitologia romanii ('' r')'

Ce-nseamni aceastb intrebare

De vechea ei prigoani te temi firi temei ; Ea moartea Ei-o doreqte in deznideidea ei,
250

ostenit, sau poate s-a stins induiogati.

?sl

$i-ai vrea pe mine lnsumi acum si mi reneg ? Sint fiu de amazo,anLt qi-am supt imperArc$'t, te uimeqte ; .1 La sinul e'i, mindria ce-n i'Iar cind aiuns-am virsta gi mi,ne simlit bhrbaq ( m-am ] Lfu, ludecat eu singur qi-n gind m-am 16udat.-\ Y-"* bunul meu prieten cu inimi curatb, Mi-ai spus povestea vielii viteazului meu htb ;

Y,
fezii.J.-e

la rindul
plin de slava s1 totur r rs r4rla
vinovata-i simEirea mea. deearti'

a;;r-;;i

t'**#n;if',i*:
t"*ffindri",

'

tineresc' B,r n-u* ucis pe monqtri cu--bralu-mi cX ore l--^hil erou, nici Nu sint

$i-gi ,mai aduci aminte cit imi plir,cea de m'ult Mirefele lui fapte sb stau si le ascult : Cum omenirearntreagi, cind Htrcule 2 pierise, Pe el, cutezitorul, urmag i-l socotise ; Cum a stirpit tilharii, cu brapl lui robust, P,e C8rcyon, pe Sciron, p,e Si,nis, pe Procust ; Oum l-a adrobit pe monstrul cumplit din Epidaur t a. $i-a inecat in s,inge pe crudul Minotaur trn vorbe mai s,tingaoe, apoi, mi-ai povestit Cu citi ugurinji iubirea gi-a-mpirgit ; Elena 5 cea ,frumoas6, ce 6-a .lisat ripiti, Sirma,na Peribeea, in lacrimi pirisiti, $i-atitea-al ciror nume el lnsugi l-a uitat, Pe care-a lui pornire prea-lesne le-a-ngelat. Mihnia Ariani 6, g,emind pe-un coll de stinc5, $i-acum ln urmi Fedra, biruitoare inc5. Te ascultam, cu greul pirerilor. de riu $i-aq fi voit si fie mai scurt cuvintul tiu, S64i rupi in doui g,indul, qtergind d,in amintire .O parte ce umbreqte frumoasa povestire.
I Amazoanele - populaiie legendarl de femei din Asia Mic5, renumite prin curajul Si birbittia lor. I{ipolit era fiul amazoanei Antiopa care-l provocase pe Tezeu la lupt5 dar iusese invins[ de acesta (n. r.). t Erou dln mitologie, vestit prin ior{a sa fizicd 9i prin isprlvile sale (n. r.). 3 Perifeles, uriag din mitologie care ucidea celStorii lovindu-l cu mlciuca (n. r-). I Fiint6 mitologici avind trupul jumAtate de om, iumXtate de {aur, flul Pasifaei, sotia lui Minos, regele Cretei. Monstrul se addpostea ln labirintul insulei si se hrlnea cu carne de om (n, r.). 5 EroinE din mitologie, celebrd prin frumuselea sa. CopilX fiind lnc5,
Tezeu o rXpe5te aducind-o ln Attica (n. r.). 6 Eroinx din.rnitologie, fiica lui Minos 9i a Pasifaei. Tezeu gi.apoi o pErisegte pe insula Naxos (n. r.)'
n<n

ffi ." Uituitoaie si fie Aricia


Sa

? 6" -noi mea slabi nu qtie c6-ntre 6t*,-f"it* cumplit r6zboi? unui ;::1il;;;;;";;;;i ierte, astfel o constringe' 9i t* .-o i;;;; de slnge'

C"li^fl'i ei si n-aibi, prin ea' nep-ofi tilzbunhtor

t"-tt"i dea vlestare un neam lor I C" ;;;-i;t o dat[, sb Patb viga lui regeasci'

Suousi pin-la moarte sub voia Cu nimeni,-niciodat6, ea n-o si se-nsoqeasca' crunt ? ;-; ;;;; fupotriva destinului eis6-l infrunt ? pe tata
-

g-e-!g&* "ti?oi^i"iia'"..tii' St -j*!l-$!e-rsbselJg-vllt


TERAMEN

*DEa-ffi;itre

p5'suri, zeii -mei'crrnd fl-au ascurl

Dotind si te-nfrineze, Tezeu te-a-nvet9unat' Iu, ur" lui ce-a1i1i o Patimi oPritidoriti' ll-1".. pe vriimaqi cu-atit mai multrea ? 'ta cul:atb e-o fapt|-atit de Iubirea Iar dacd te incint6, de ce s[ fugi de ea ! . ^

dt
A

"ptige Pe uimele

Venerii chemare pe mulEi i-a ispitit ;. Chiar Antiopa ins69i de s-ar tr-mpotnvrt' -Tezei dorindu-!, i-ar {i, rimas.strbin6' il; Cu vorbe prea sernele' de. ce

mustrare simgirea .te-ti-"-"',"1"^t],1 lui HErcul te temi sd nu alunect '

Ai fi vizut tu oare a soarelul

lufiilna r

seduce

+;ri;* L;-i"i e;i;d

e;ti se schimbi iotul' Tu insuli nu mai ca akhdatb cincl iii porneai .avintul'^ ;" glrmul mirii ln carul tbu' ca vintul'
253

sb,

te-amigeqti

1, $i-n arta ce ne-a dat-o Neptutr ff iscusit, Struneai


i---

HIPOLIT

ln friu

fugarul-silbati'c, imblinzit.
g-9_ 9$.b_r_91,c "

' . Privirea ta-i cernitd

Am inteles : iubirea in suflet qi-a pitruns, $i te doboari dorul pe care-l ;ii ascuns. Ti-a fermecat simlirea, incintdtoarea fat6...
HIPOLIT

q].$glL-"

iseretii-

Fii
'l

Il ooi .ruiu

l'ederea de-un c'hip nesuferit

n-am voie Pe Pace' s-o tulbur

SCET{A 3
FEDRA, ENONA.

Plec, Teramen,

in lume, s6-1 caut


TERAMEN

pe-al meu tati-

,tf

FEDRA

Dar mai-nainte, poate, pe Fedra vrei s-o


HIPOLIT

vezi

mea iubiti Sl ne oprirn o clipX'. Enona sint "plr,.rif"'*a lasi : mi-e gr.eu'.

il;;;

Fiti#[u"*

-istoviti"' er' ma otbeqt" cu strblucirea papii mei"'' fugind sub pimintul


(Se aseazd.)
ENONA

Acesta mi-a fost gindul qi-aE vrea s-o-nttiintezi!

Aqa cum datoria de fiu imi porunceqte" Dar ce durere noui, Enona ne veste$te ?

De'ar SCENA 2
'
flIPOLIT, TERAMEN,
ENONA
ENAN.4.

fi

s1-9i aline ca plinsul nostru durerea


F'EDRA

Vai,

''

Suferinga ce o-ncerc e f6ri glas ! Regina e aproape de ultimul ei ceas. Zadar.nic, zi gi noapte, veghez sd vid ce lace ; Sub ochii mei se stinge, de-un riu ascuns ce-l tace.
pringe

! $i Ce gtele'mi sint aceste lmpodobiri ^ntaotite' grild-ntr,nd1u-"t:=;. ili;; -cu quvilele dc par , r il;-"--i*pf"rit pe .fruntetotul mi mihneqte"' qi Mi-s toate impotrtva
ENONA

clne'

In chinul ce-o friminti, s-a ridicat din pat Si iasi la 1umin6. Dar marea ei mihnire, S-o apir, mi lndeamn5, de orice intilnire. A, iat-o...
t Zeul mhrilor si al navigatiei ln mitologia rornantr" Iqi mtna cu dibtrcie caii cu coame aurite, care-i plimbau carul pe valurl. Serblrile ln' chinate lui erau lnsotite de alergdri 9i intreceri de care (n. r.).
254

Cu mintea fitilcitd gi gindu-ntunecat,

qtie ce.d3relte' . Nici inima ta, doamn6' nu lnsili un gind lhr6.t"-".1'^, C"tita din tine ; N" O"ti sb-1i dim pocloabe qi strilucire .vret ,.J"ur",ot5-n tine puterea l, -11:11; diminelii, Vrei si te'ar69i Iin pliina luminb'a

i.

:"

i;'- e"d:;"k -Dftpt"ttiqt

trl1g3-lg

or't

care-9-cagtar'
255

FEDRA

O, strilucit pbrinte al unui neam de iale, Tu, tat6-al mamei mele, mindria vie;ii sale, O, Soare, a taLe raze vdzindu-md, rogesc ; E cea din urmi oari, cind viu si te privesc.
ENONA

fi

oar6-t A treia ",i.'"'' "'.t"


.

tii' *i

zarc

a riLsbrit.tYtli"i:
p1i":'1
:

c1na.

l' 13ui..t-':;;:":

+:ff:; 1"" 1;; ;;-.;i. tc- rcagb iuramintur' copiii ifll'ii,tr', lri'r"i ;!;;^ siq;tr:::l',,lHfr:'' 'lt:l:::lrT:

Tot te mai incearci aceste ginduri rele ? Poverile vielii ili par atit de grele, Incit iti cau(i moartea. decit sd le induri ?
Cum ?
FEDRA

i; JJi:-l tit" ii}ii'#"'?i *i


Lui HiPolit..

'5 J 1'1t1.. l,: t : :* :T' " "-'.?'* Vfl"i';,;:"iir'*''*'i'l1iu::*1"'fl::1: Puqrn;"tlui'de moarte' it f'll-a crescut' :tt:':.1?t*'' ;;';;;-A* azoara la sinu-i
r

"'

FDDRA

pari-lgL* mai O. zei ! Aq #_^_=---;-- vreaocnil. bine, in umbrii,de )a urmatsc cu Dlfzlnou-se lrL zate .___---.:.-_-----__.;--i-l---?_ un car vLte z ce zDoafa pe clmpul de-al3fgare" *-1___-:
t,F

Vai'

rnie

ENONA

ENONA

L-am arnintit' anume'


FEDRA

Cum, doamni

FEDRA

Ce cuvinte nebune am rostit t Curn m-am ldsat purtati de-un dor nesdbuit ? Mi-e mintea tulburati de-a zeilor voingii ! Enona, mi-e ruqine de-ascunsa mea dorinliL ;

acest nurne ! Si taci" nefericito ! Si n-aud


trNONA

Mi

Tu-rni b[nuie;ti picatul qi vinovatul gind Mi-ai inleles durerea gi-acum mh vezi plingind.
ENONA

bucuri minia cu carc te-ai Pornit' Si cum te indirieqte un n"*"."tittt:' .., rara' putere '^-* 1 Trii.9r", deci ! Iubirea si-ii dea barbari \ J pe striinul din Sciiia ia

'Ce-n tain6:ti'adincegte, mereu mai mult, durerea. A-noastre bune sfaturi, nu vrei sd le primegti,

A, nu ! Mai vinovatd e, doamna mea, t5:cerea

",i-i'ftui {iii, dornnind f[ri tenrei ii ii *r*""lscnneamuri de oameni 9i de zei' -ginjuti.'. Eladei
Peste-a

$i, firi

remu$care, sfirgitu-1i pregitegti

De ce, vieEii 'tale si-i curmi deodatb zborul ? Ce vriji, sau ce ofiav| i-au tulburat izvorul ? De trei ori umbra flopfii pdmintul l-a cuprins, De cind qialungi odihna qi somnul, dinadins.
256

nu pierde nici o cliph' Deci, nu ,mai sta pt puterile-o risipi ; Ii""a:ti laolaltb ei ,.1^, + "*irf mle tor95 Ei foculinciaptins stlns' nu s-au pot acum s[-nvie, cit ilI"i
FEDRA

Sy.
17

Y,"ta

:!,qli-4 -gi-l

!"':-*$LEd!sL:''
257

:'

tlaciilc - Tealrrr - Joalr

ENONA

ENONA

Dar ce mustriri curnplite odihna 1i-o alungi ?


Ce crimd-ngrozitoare te-a tulburat atit ? Ce suflet fir.h vinh cu voie-ai omorit ?
FEDRA

vr::i' Nu ml-nspiimintl vorba 9i sptrne-rni tot,:-e mer' si vid, stipini, cum mori sub ochtr Decit
FEDRA

ri6< -----?i..".'r

Nu, miinile acestea Ire-af rt $1-a

n-au sav

de curate
ENONA

ENONA

]:

Ce planuri fdd. noimh, in minte ai urzit,

Ci

sufletul

tiu

iinsuqi, tresare ingrozit


FEDRA

Viu sl te rog, stipini, cu ochii-nl5crimali' iri-."J line5i'genunchii ce-i gin imbrigiEagi' -i.rf""ge-tia Je grila-ndoielii ce m[ doare"'
,
FEDRA

fi-am

3l"-T:

spus prea mult. Aiunge. Sb nu mi-ntrebi ! ll--'-P*ffjsrsrsa*cp-- $;"apaoa-!--

Mi lasi...

Vrei tu ? Ei bine, fie !


ENONA

Tg

ENONA

Te-ascult neribditoare,
FEDRA

Mori, 9i-9i ingroapi taina sub al tdcerii zid ; Dar eu nu voi rimine, ca ochii si-fi inchid. Degi gi-s paqii firavi qi-abia pot sA te poarte, 'a. 'Naintea ta, eu insimi voi cobod ln moarte. *\
Spre Hadesr mnrlte drum,uri duc, i'nsi eu n-a$tept.; Din toate voi alege, murind, pe cel mai drept. Nu 1i-am pestrat credin;5, stipini flri mil6 ? 'r

O,

zei, cu ce cuvinte durerea si-mi rostesc


ENONA

Aceste temeti, doamn6,

in suflet md rinesc'
FEDRA

Nu te-am purtat in brate, pe cind erai copili ? Nu mi-am lisat ciminul, si viu si te slulesc ? Aceasta e risplata pe carc o primesc ?
FEDRA

O, Venuc, cit de crudi 1i-e pofta rhzbunh1ii; Tu ai adus pe mamar in bra4ele piarzhr\i"'
ENONA

{41 .l*-----**-.*:,

rff i P-rg--vo:.ue sre[e,-oaca -sa-ru**$tper-tdserea-?,t ffil-aL ourerea. tfemura de gfoaza $tl


rZeul infernultri ln nritologie, prin extensie lnfernul (n. r.).
258

S5. ddm

uitirii,

u '/

ia"*r.n si
I
alb.

doamn6, pe cei ce nu mai sint ; se-aqtirarni pe tristul lol 'rnotmint' nat"ut


259

taur monstruoasS' pentru un Venera inspirase Pasiiaei o dragoste Minotaur (n' r')' j-" pe

ln urma .a'"iu p"lit"-"

l7*

flll)n^

ENONA

Hu, .rorl Ariana, de care dor rdnitd . re-at stlns pe firmul unde fusesegi pdrisiti
ENONA

.rn

Curn
?
'i

? Hipolit ? O, ceruri

FEDRA

i
T
1i

Tu insigi l-ai
ENONA

numit.

Ce sufcrinqi crudi, ce gind atit de riu, I e poartd azi in lupti cu-ntregul neam al t6u
FEDRA

I
I

$e u1mat-"p1e-- Vst-ug-.qu - ra-i n c:$ p6cata_l_ E_q.,Prql-c_eg.-_cle_gq,-u.rnQi*i**eamai.vinoy"atd,u

O, zei I simt ci-mi ingheagi tot singele in vine ! O, ce blestem ! ce crimi ! cq* neam fdri rugine ! Ce-taf4 de prjmejdii I Ce dnibi. firi noroc ! loi ! Ce soarti urgisiti n"iado.e-n-

"..rt

FEDRA ENONA

lubegti

FEDRA

i.Mi-a dat iubirea intregul chin al


ENONA

ei.f

Osinda mi-e mai veche. Cind, prin cisitorie, Tezeu m-a dus cu sine, regini gi sogie, Imi regisisem pacea qi traiul fericit. Dar pe dugmanul aprig atunci l-am intilnit Sub zidurile-Atenei ; $i m-am pierdut vizindu-I.
,.,

Pe cine

Cu inintea tulburati qi rdticind cu gindul, Nu mai zdream lumina 9i glasul mi-era stins, O caldi-nfiorare simgeam cum m-a cuprins, $i-am infeles ci Ven'us, cu vechca ei pornire,
sinul rireu sidise blestemul ei : iubire ! Ctezui apoi cu daruri cd pot s-o potolesc : I-am inilgat un templu, akarul si-i cinstesc ; Mi-nconjuram de jertfe gi-n singele fierbinte Nidd.iduiam s5-mi aflu ritici,toarea minte.

In
FEDRA

Iubesc...

Al lui nume, sd te_ngrozeascE, vrei ? Iubesc... Ah, simt .u- r."-,,"---;-";:'^-":;'-.. tremur... O, dacirai
NNONA

gti pe

cine

Vorbegte, doarnni.

Neputincioase leacuri pentru durerea mea ! Zadarnic in jertfelnic t6,miia mai andea; Md inchinam zeigei $i-o imploram pe nume, Dar eu n-aveam, nebuni ! decit un zeu in lume : Ye Hlpollt : il toate otrandele-n altar, Mereu pe el dorindu-I, i le-aduceam in dar. Fugeam de el, Enona, dat - soarti ne-ndurati ! Il revedeam aievea, privindu-l pe-al sdu tati.

bt"91 pe riur Amazoanei, ."-nfl",jl*'";:,T:J,':'


f-.ov^|r!.^]

Luptind cu.mine insbmi, atunci, m-am


;

$i

patima-nfringindu-mi,

rhzvtdtit fSgiq l-am prigonit. 1 iJ


261

26A

Mi-am rcvdzut dugmanul, de mine alungat, $i rana, vie inci, din nou a singerat: Dar ,nu-i numai doringa striviti sub ticerc, . E Venus ce m5-nfrunt6 qi prada ei $i-o cere.
voram sa las in urmd un nume fdr\ pati, S-ascund in umbra morjii pornirea-mi vinovati f-,.r
;

mintuiti de ginduri neieriate ; Sogie-ascultitoare - durerea nu mi-am jpus $i-ndatoririi mele de mami, *-"* ,uour. Zadarnice-au fost toate. Ce groaznic|. ursiti De sogul meu adusi pe-o cale ned,ofitd,

4.rT, c5-s Credeam

Pentru-a topi in urd fierbintc a mea iubire. M-am prefdcut aprinsi de-o vitregi pornir. $i l-am trimis, cu voia, intr-un n"Jr"pt surghiun, Smulgindu-l de la pieptul pirintelui ,au bun. ,cind el plecase pe drumuri d,ephrtate,

:i

,i
t

PANOPA

i
I ,

Zadar.nic mai aqteapti ca regele si vini I Uir o,m de pe-o corabie sositi azi in port, Lui Hipolit ii spuse ch tat6l seu e mort'
FEDRA

C[

buna mea regini

ri

i !
,t/ :l

O, zei !
PANOPA

I 'n

Dar tu, mirturisirea mi-ai smuls, cu plinsul tiu ; Ji-am spus ce-aveam pe suflet qi-u"u- nu-mi pare riu. De vreme ce gtii bine sfirgitul ce m-afteapta, lju-Ti arunca in fagd osinda ta nedreaptd I Jllll.J."_-clezqdglnic si-mi vii in aiutor,

stipin qi-alege' pei'fiul vostru, vor si'l proclame rege Dar aIjii, ce de drepturi 9i legiuiri nu qtiu, Incearch si-l aclame pe-al"Amazoanei fiu' Se spune chiar. ch unii urzesc si dea domnia Fiicei lui Palante, qi-,o vor pd Aricia' De-aceste mari primeidii, stipini, v-am vestit' E gata de plecare trufaqul Hipolit ; Aceasti tulburare il face si cuteze $i s-ar putea mulgimea stirniti s6-1 urmeze'
Acum,, Atena un nou

Cei

mutrgi,

Ed*4*

min?3FiiEffitfr?+ni

si

moi.

ENONA

SCENA 4
EDRA, ENONA, PANOPA.
PANOPA

Destul acum, Panopa. Ai spus tot ce-ai $tiut' Va hotdri regina ce are de ficut.

SCBNA 5
I[,DRA,
ENONA.

Credeam

lar nu e.cu putinti sd n-o cunoa$tefi. Iate ! Ne-nvinsul sof al vostru, de moaite-a fost rdpus. Vi cer iertare, doamn5, de gtirea ce-am adus.
ENONA

ci pot ascunde o veste-ndurerati

"t
ENONA

C,e

vrei ,si spui, Panopa

Stipini, mi-nvoisem si nu-1i mai stau. in.cale Si s6-mi sfirgesc viala in cea$ul morfu tale' iir-*"i voiam cu tine si lupt; insi de-atunci O no.re iucercare 1i-a dat alte porunci'
263

262

te constringe acum cu alti lege : e mort. Regini, sd-nlocuiegti pe legc Iir fiul tdu nevirstnic va fi cum hotiripti :
Destinr"rl

Tezeu

Sclav, daci te dai morgii,

Nu e o vini-aceasta, dc care sd dai seami. De ce cu.atita urd voi doi sd vi-nvrijbigi ? De ce si faci dintr-insul un cap de rizvrdtigi Abate-l din gregoal5, asprimea-i domoleqte. p6s gtie cil-n cetatea ce-Atena a zidit Nu poate fi, el, rege ; ci fiul legiuit. O singuri vrijmagi v-ameningd domnia Uniji.vi in lupti ! Lovigi in Aricia !
FEDRA

goneasci teama, 9i plinsu-o si-i aline ? Strigarea lui va trece de-a cerurilor porli $i nuli vor da iertare strimogii vogtri morgi. Triieqte ! N-ai cuvintc s6-;i mai aduci mustl:are. Ce-i marea ta iubire ? O patimi-oarecare. De groaznica-i povari Tezeu te-a dezlegat : Murind, te-a smuls din gheara temutului pdcat. Pe- Hipolit priveqte:l de-acuma fbrh teamd,

O si-i

Ce sprijin vrei

;i domn, dacd triieqti. si afle 9i care miini striine

f_,1

{CTUL II
.
SCEI.JA I AR ICIA, ISIIIENA'

ARICIA , Vrea Hipolit si vini aici, in acest ceas ? ? Cu* I liipotit doreqte s6-mi spuni bun-rdmas Ismena, cu vorbe-ngelitoare ? Nu ,.-urn^ag"s,ti, ISMENA

?,

El,

moqtenind puterea, Trczema stepine$te

lumea e, doamn6' schim itoate' Topi cei pe cari de tine Tezeu ii 'depirta ta' Se vor gtiUi ta treacd acum de pattea ,r".i'il" opreliqti destinul te dezleagh D" $i-vei domni, stnpini pe Grecia intreagi'

Tezer

e mort, iar

ARICIA

Ei

bine, fie

Da,

Voi face tot. ce gtiia de mami imi va Redegteptlnd in mine a inimii putere.

! Sfatul ce-mi dai am si{ primesc. voi trii, Enona, de pot si mai triiesc ;
cere,

Nu-i nunrai o pdrere sfirgittrl lui Tezeu ? sini o sclavi ei-i mort vrdimaeul ;;;;;i
ISMENA

meu

Da, zeii te cinstiri cu bunele lor: gragii : T;;*; ;-" dus in Hacles, si-1i intilneasci fragii'
ARICIA

$i nu gtii

ce-ntimplare pe rege

l-a ripus

ISA,I.ENA

Stipin6, despre-aceasta destule mi s-au sptts : Se zice ci rdpind-o pe noua lui iubiti' de vinturi riscoliti' S-a scufunclai in *ur.n
2ti5

Se spune-apoi, anume, un lucru mai urit ; 1, Cu la .Pirirus alituri, 2, morgi a coborir ir drncolo dc Cdcit pe malurile_i sumbre. A star, om viu, de vorbi ." ;;;.;il;;;r.. Dar a rdmas ostatic pe pdrmu_ndoliat, De unde nimeni incd nu s_a inapoiat.
ARICIA

ISMENA

$tiu ce vorbe$te lumea de firea lui ciudati

l)ar l-am zdtit aldt:ur.i de tine, citeodatb ; gi faima lui grozar'5 de om ne-nduplecat, Siri cercetez mai bine purtarea, m-a-ndemnat. gi l-am vieut pe prinfui se,mef, trufa$ din fiter
luprins de tulburare , la-ntiia intilnire ; I)r:ivirea lui zadarnic de tine se ferea l\'[creu, cu-nduiogare, spfe tine se-ntorcea gi ruqinat ci{ prinde ispita unei rochii,
(

lf:::.?_'_:-:y incd, dinca-n rades sr coboarc :n om ln vrafd ^p":i"fi lumea muritoare ? Ce vriji il ispitiri spre-acel fi"r; ;;;i;;
ISMENA

()c nu spunea in vorbe, mirturisea cu


ARICIA

och'ii.

Tezeu e_ mort, stdpind, de ce te_ai indoit ? Atena. il- jelegte, gi-aici, Trezena_nfteagl. Hipolit drept rege a$teapte si{ al"eagi. _Pe Pdzindu-gi fiul, r'edia ,.-n.ilid. i" p;i;;-' gi tem6toare-9i cheami prietenii j;;.'L
ARICIA

(lu citi bucurie cuvintul

Dcqi mi tem, Ismena, si nu fi spus prea mult. '['u, care-mi qtii ursita, mai crezi cX-i cu putinfi
(Ja dupi-atita jale qi-atita suferingS, S:rrmand iucirie a unui trist destin, gi mai cunosc iubireaji dClcele ei chin t-".-,.Tn floarea tineregii de moarte secerati,

9i-1 ascult,

Dar Hipolit mai darnic cu mine fi-va oarc? $i mi va fine sclavi in Ianguri *^i l' rml va deplinge soarta ? "io"r"
ISMENA

A unui falnic rege, sint singura urma$, Ai mei cu toli pierirk in lupte ucigaqe gisiri fiii lui
Erehteu 1, mormintul,
gase

Mindria vitei noastre viteze :


A9a-qi

frali.

StiplnS, negregit.
ARICIA

*r-1dai,.n6deidi, Ismena, la el si aflu mili, -b,u, cea dintii femeie ce nu i_ar face sili ? De-o grijlt ce{ frimintl il vdd mereu .updnr, --'^"'" $i parci se feregte de mine, clinadi;;.
'Peisonal mltolog{c, prietenul lui rrlrrviu

lu

i.l

gu3oq1i.

ruai bine pe clirzul Hipolit

Stropind cu singe pieptul bunicului: Pimintu-. Tu gtii ce lege aspri qi ce osindi grea I-amening6 pe-aceia ce-ar cere mina mea Ca nu cumva iubirea ne-ngiduiti mie, Din pulberea uitirii pe frajii mei s5-nvie. Dar igi aduci aminte cu cit adinc dispreE Priveam pe-nvingitorul ce se credea isteg Eram, pe vremea-aceea, striini de iubire ; Tezet;,, punindu-mi piedici in crunta lui pornire, Imi implinea dorinla 9i nu{ lineam de riu. Nu-l intilnisem lncd, atunci, pe fiul siu.
tizilor (n. r.).
IPersonaj mitologic, fiul Terei (zcita pimintului) strdmo$ul Palan.

din infern, tn mitologie (n. r.).


266

1.ezel1

(n. r.}.

267

fnun f1ep1, mindria u..r,,i;-r.it", uro' .+,9 !-a LSlt.rriciodatd al simprilor sclav. -tezeu c sotul Fedrci, iar Fedr.a_i fericiti : Cu-asemenea izbindd eu n_as, fi rn"fr"_lra. :d ma-ncinte darut unui ;r,p;i;i, ""' ce lesne lg_.mparrc ru.tgfq.r ? . i_9rll f|-n,.tn,ma. Nu I Sd-mblinzesc voinEa ce nu vrea sd se_nfringd, Sd-nduiosez un suflct ce nu stic sd plinsd. Si qin legat in lanluri pe robuf r;,.i;;;?"
fub*e1c,

Podoabele cu care natura l_a_nz.rr."i- ^^'' $i cirora el insuqi prcf marc nu le_a dat. , ruDesc ln et t;ria vitcazului sau trte. Aceeagi bdrbdqie, dar fd,rE niri o
latFr.

Dar, vezi, nu sint cuprinsd cle_o josnici doringi $i nu mi-ncinti numai frurno"ru-iul-?;i"p,

lrrlritul meu pitr.ilrtc c i]tort. Astfcl, sc-Arat; { rr griia ce-avusescm era intemeiati. f )rr:rr moartea carc-n plin6 putere l-a ajuns l'utca, atita vfeme, de noi si-l 1in5-ascuns. I'r' bunul sof cle luptd, urmag al lui AlcideI,
Nc:cru1i'toarea

\roi l-afi urit; dar doamn6, nu cred cd vd ( lrvintele de slavd cu care il cinstesc.
(

mini a

Parcei

il

ucide

jignesc

., Dar Hipolit_ iubeqte ? Cu ce ou"ili"- tun" t.utut-am


sI_l induplec
?... ISMENA

Lc. ou-$r oorise..jugul si_l poarrd fericit, -tr tot ce vreau ! Aceast-a mi_e scunrpa nilzuinj|. Si cuceregti pc Hdrcul ? Ugoara ;ir'"1";;1" In. mrcjele ispirei nu-i. grcu sd fie prirrs Iubitul ce se lasi de bund voie_nvins. Put: -." nesocotinri mi_a incolgit in"*lnt" I _il crrA-mpotrivirc jnri va icgi_nainte ! Md. vei vedea, Ismena, plingind de mila "" mea 9 iertfd-a semefiei ce_o'dati l,"i pfl."".

rningiiere, totu$i, durerea mea imi lasi ; vi dezleg de aspra osindi ce v-apasd. llcvoc nedreapta lege 9i jugul ei barbar ! I'c inimd, pe viagd, sir.rtegi stdpind iar. $i nstdzi, in Trezena ce-o am in stipinire l)c la Piteu 3 strdbunul, fireascb. ,mo$tenire,
S;i

Alcs in voie rege de-ntreg poporul meu, Mai liberi voi sinteti, decit sint insumi
ARICIA

er.r.

Sintcfi cu mine, printe, mdrinimos s,i darnic, I)rivind cu bundtate destinul meu amarnic, lar eu mi simt legati mai strins de legea gtea De care gindul vostru si md dezlege-ar vrea.
FIIPOLIT

Un rege nou Atena doregte. $i socoate : Pe voi ? Pe mine-insumi ? Pe fiul Fedrei, poate.
ARICIA

Vrea s5-gi vorbeascd.

r.r

lnsugr fr-o va spunc. D- rtrrrrrr r ! -:.^ ^.1-rPrrrile: )

HIPOLIT.

SCENA 2
HIPOLI7,, AR]CIA,
HIPOLIT
ISA,IENA.

Iati. Nu vreau sd m-amigesc. $tiu bine ci legi aspre mi s,e impotrivesc, ' Iar Grecia imi facc o neiertati vini Ci sint vld,star de rege, ndscut dintr-o striinl ;

ca tot

ce

vi

priveste sr fie

,*;T:u'
zD6

eu plec' $i-aq

fi

dorit

t Herculc (n. r. ). 2 Zeitdli ale infernului ln mitologie ; torceau, ciepinau 9i tXiau lirul vielii oamenilor (n. r.). 3 Regele legendalal Trezenei (n. r.).
269

Atena, bucuroasi de-un rege-ocrotitor, A dat pe fraf.ii vogtri uitirii, pr"" ugo.. Acum, din nou, Atena vi cheami io cetate. Destul a fost tiriti in certuri necurmate, Prea mulgi din neamul vostru in lupti au cdzut lnsingerind pdmintul din care ,-"u nar.ui. Eu stdpinesc Trczena i iar Creta cea bogatd E pentru fiul Fedrei mulpmitoare plati Atena-i dreptul vostru. Eu plec Ai nizuiesc S-adun de partea voastri pe cei ce govdiesc,
ARICIA

De la miritul rege .de Terar zimislit ; Egeu domni, la rindu-i, o vreme-ndelungatE Apoi, lnavugitl de darnicul meu tati,

las intiietatea, prinlesi Aricia. Stribunii voqtri sceptrul de drept l-au rrnostenit
;

Vi

mi-ar fi prodvnic doar frate-meu, a9 gti -de Si sfarm nedreapta lege qi-n voie ag domni. Un alt temei mi-ndeamni sI nu rivnesc domnia
D.ar

gi ce grozavi ur6, ce crincen6 potnire V,,i n-agi preface-o-n zir\bet, cu-o singuri privire
I

l)c farmecul acesta, puteam si mi


ARICIA

feresc

)c-afi spus

lltIroLiT

Ar fi rnai bine aici si md oPresc' patima n-ascultd de sfatul chibzuingii l)ar gi cum rn'am smgls thceii, lislndu-mi 'dorin;ii,
Voi merge mai departe qi-am sd vb-ncredingez ) tain6-a mea ce-n suflet nu pot s-o mai pestrez' Avefi in fafa voastri un pring de mili vrednic (lare-a piqit in lume semeg qi indiritnic' I.iu, care din mindrie nu m-am lSsat invins, l{izind de-acei pe care iuibirea i-a cuprins, liu, care-am plins pe-atiiia sdrmani pierigi in valuti, Privind in ,larg ,f,urtuna, pe liniqtite rnaluri, Sint azi supus- iubirii ca- qric-e muritgr,
(
-

VI

Miqcati pini-n suflet, uimitt $i parci mi-ar fi teamd"-m-";;;irat, si nu fiu amigiti. F. cu putingi oare ? Nu m-am trezit visind ? Ce zei vi diruird frumosul vostru gind ?
bucuragi

Dar marea voastri faim6 o depdlifi prin fapta. Pentru a-mi deschid e calea, p. .rroi lre-nleturagi ; Nu e _de-ajuns ,ci uri in cuget nu-mi purtaji, .rre CI inima, pitrunsi de mild, nu ind.amni Sn-mi fiqi duEman...
HIPOLIT

in lume de-o

preguire

ireapti

Zvirlit friq-mine-insqmi-iq rirylul tuturor !.. A fost de-ajuns o clipi, mindria si -mi-o-nvingi gi inima in lanEul robiei sd mi-o-ncing6' Sint gase luni aproape de cind nerningiiat, Purtind in minte chipul ce-atit m-a tulburat, Incerc sb lupt cu mine, cu voi.'. In orice parte Vi 'ocolesc ; qi sufir cind imi sintefi 'departe' V[ vid aievea, doamni, in cadrul adumbrit, i In tremurul luminii, in blindul asfinlit, Pe ldrmurile mirii, pe-ntinderea albastrb :
i

Se poate

IJar crne-n fata voastrd astfel m_a iugrdvit Parc-ag fi fost de-un mondtru, eu insumi, zimislit '
Erehteu (n. r.),
270 .,"

si vi

uqisc eu, doamni


?

lntreaga mqa gindire e-n stbpinirea voastrd' De farmecul acesta zadatnic mi feresc : Pe Hipolit il caut qi nu-l mai regdsesc ! Le-am pirbsit pe 'toate, qi arcul meu, qi carul, Neptun ,nu ,rnd mai vede cum st;pinesc 'fugarul' Pldurea doar m-asculti cum pllng de-ndurerat, Iar caii pasc in voie qi glasul mi-au uitat'
2Vr

Dar poate ci iubirea sdlbatici pe care Mi-afi strecurat-o-n suflet v-aduce o mustrare : Ce inimd-ndirjith vi s-a mdrturisit ! In ce frumoase languri s-a prins un r{zv,rdtit ! In ochii vogtri jertfa cu-arit e mai dcplind. Eu v;iygrbesc o limbd care mi-a fost srriind ; e Ja nu-ml resplngefr, doanlnd, nepriceputul gind : De n-agi fi fost pe lume nu l-ag fi spus nicicind.
-

ARiCIA

l'lccafi avind ca

lintt mdrinimosul gind : Atcna s-o supunefi sub dreapta mea domnie. l'r imesc a voastre daruri cu multd bucurie | );rr nici sllvitul sceptru, nici tronul strimo$esc Nrr-i cel mai scump pe care mi-l dagi, 9i-l preEuiesc.
SCH,NA 4

SCENA
TERAMEN

HIPOLLT, TEIIAMEN.

3
ISIVIENA.

HIPOLIT, AR]CIA, TERAMEN,

HlPOLIT

Prin glasul meu, stipine, rcgina te vestette Cd vine sd te vadd.


HIPOLIT

l)rictene, ce veste ? A$tept cu neribdare. llcgina vine, du-te. Figi gata de plecare. l)ri navelor semnalul qi-ntoarce-te gribit, S:i curmi o intilnire ce ;tii ci n-am dorit.

Pe mine ?
TERAMEN

SCENA

FEDRA, H]POLIT, ENONA,

Nu pot sI qtiu anume. Dar mi s-a spus aga, CE gine si-gi vorbeascS, nainte de-a pleca.
HIPOLIT

Ce doreqte

(Fedra cdtre Enona)

A, iatd-l ! Simt in mine urcind un val fierbinte $i ce voiam a-i spune .nu-mi mai aduc aminte.
ENONA

Ce pot s5-i spun cu, Fedrei ? Ce-agteaptd de la mine ?


ARICIA

Gincleqte-te,

stipini, la fiul tiu,


FEDRA

acum.

Dorinla si-i respingegi, nu crcd ci se cuvtne. Voi n-o iubigi, gtiu bine, qi nu ftud, temei ; Dar si vd fie mi15 de suferinla ei.
HIPOLIT
,

t'

Ne despirlim. $i n-ag vrea, in nici o-mprejurare, Fiingei ce mi-e scumpd, s6-i fac vreo supirare. lar inima pe care v-o las in dar, plecind,,.
272

Aqa cum aflu, prinfe, te-ai pregitit de drum. Viu si,-mi unesc durerea cv-a ta mihnitd soarti $i vreau sd-gi spun ce gtiih de fiul meu me poattd' bl nu mai are'tatd. $i poate, prea curind, 11 vegi vedea in lacrimi, la moartea mea plingind. In lurul lui dugmanii incep si se arate $i-un singur brag e-n stare si-l aperc i un frate. l8
273

Dar simt cum mi incearci o i.'emugcare grea : Nu-i vei intinde mina gi vina e u' ^.i^.De-o crunti rilzbunare, prea dreaptil imi e teaml : Lovind pe fiu cu uri, o pedepsetti pe mami.
HIPOLIT

HIPOLIT

Un gind atir

cle josnic nu

De ce sporiEi mihnirea ce-acum vi stlpineqte ? $i poate soful vostru e viu-nevitlmat; De lacrimile noastre Olimpul s-a-ndurat ! Neptun, cu-al meu pirinte a fosq pe dmpuri, darnic, $i tata niciodati nu-l va chema zadatnic.
FEDRA

mi s-ar potrivi.
T]EDRA

Dar daci-mparti pedeapsa cu-a riului misuri $i daci numai ura treze.$te-o altl, ur6, Femeie mai mihniti ca mine nu gdsegti ; Si-mi plingi de mili, prinfe, si nu mi dugmineqti.
HIPOLIT

N-am dreptul a mi plinge chiar de m-ai dugmini. Tu mi-ai vdzut pornirea qi ura prefdcuti Dar inima mea, prinfe, fi-a fost necunoscute. Am c5utat, cu voia, minia s5-gi stirnesc $i niciodati-n cale si nu te intilnesc. In taini 9i pe fafi te-am vrijmlgit de moarte ; Te-am izgonit, de mine si fii cit mai departe ! $i-am dat porunci asprd ca numele-gi hulit ln faga mea de nimcni s5 nu fie rostit.

Nu. Nimeni nu coboari de doui ori la morli. 'lezeu; trecind hotarul indoliatei porgi, Zadarnic speri lumina vie;ii s-o mai vadi :
NesiEios, Achtron nu scapi nici

o pradE

Dar ce spun ? El triieEte cit timp 9i tu triieqti Il simt cu mine-alituri cind lingi mine eqti". 11 vid 9i imi vorbegte ; iar inima mea... Iati, Mi-am spus firi de voie simgirea tulburat6.,.
HIPOLIT

In dragostea pe care statornic i-o purtali, Chiar sroit, pe sopl vostru la viap-l pchemagi. Iubirea veastri, doamn6, e tot atit de mare...
_

FEDRA

mam5-pi cregte fiii in nizuingi inalte Nu poate si iubeasci pe fiul celeilalte.

i binuial5 m-ar fi privit oricare, Lovindu-m"i, se poate, cu-o ur6 $i mai mare.
FEDRA

zeii imi sint martori qi lor le mulgumesc Ci nu-s ca celelaltc : nu gtiu s6 dupminesc. O alti tulburare sin'rtirea-mi rdscolegte...
2V4

O,

ll iubesc gi astizi cu-aceeafi infocare Dar nu pe-ndrigostitul prea-schimbhtor mereu Cum l-a v6zut infernul pe dornicul Tezeu, Pornit si necinsteasci pe insugi zeul morlii; Ci mindru $i statornic ai dirz in faga sorlii, Cuceritor de inimi, frumos -cind il priv9ti, ; Aqa precum stnt zeiif-dga precum tu egti. i-'! Avea acela$i r:rmblet, acelaEi fel di-a spune, In ochii lui aceeagi aleasi sfiiciune, Cind, aiungind-in.Creta-pe"-valulplutitq"r, i Fiiceie l.ti ir,tin*s i.au dilt iu irea.lor... Tu ce ficeai ? $i unde' pe ce lirm te ltrsasE.. Clnd lamura Eladei in iuru-i se-adunase ? De ce, prea tindr inci, lipsind dintre eroi,
Da,
I

lgr

275

Cu navele eline r.r-ai poposit la noi ? Nesilioasa fiarh in vizuini-ascunsi, S-ar ,fi-necat in singe, de braqul tiu stripunsi Iat ,firul, cdliluzd pe-un drum f5'rd sfirqit, Tot tie Ariana 1 1i l-ar fi ddruit. Dar nu, insuflelit6 de-o dragoste fierbinte,

Cu-ngiduinfi nedemne pornirea -nu-mi sporesc hrbnesc' ;;i patimil din mine otrava ou-i ir,t-r prigonit cu urd a cerului minie "de gi-rni e min" sili rnai multi decit 1ie' sidit ril i-r- *otroti zeii I Zeti ce-n suf let mi-au ( ) patimi de care tot ncamul mi-a- pierit !

Eu insimi i-aq fi luat-o, cu gindi.rl, inainte. Eu fl-ag fi pus in mini vriiitul fir de-argint, Ca si-1i arate calea prin vastul labirint. Cb giiii gi cite temeri igi dd fiinla dragi ! C-un singur fir ce-l depe,ni, i'ubirea nu se leagi ! In labirint, o dati cu tinc-at fi potnit, $i moartea infruntind-o, te-ag fi chlluzit. S-ar fi ales, acolo, ce soarte mi-a fost dati :
Re-ntoars5, sau pierdutd cu tine deodati
I-I]POLIT
!

ite o biati muritoare.


ll.."-u^ irgonii, iub;t., intr-un nedrept surghiun;

O, zei !

Ce-aud ? Ce-mi spunefi ? Uitat-aii cd Tezeu sotul vostru, doamni ? l{ai mult : e tatdl meu !
FEDRA

Si fi

De

ce crezi oate, pringe, cd

aceste nume pierdut eu grija de bunul meu renume

uit

Vd cer iertare, doamni, gi sint nemingiiat C-am ludecat prea aspru un gind nevinovat. Nu pot privirea voastri s-o-ndur qi mi-e rugine'..
IlEDRA

HrPoLrr

t q

?."d"in;."-uu fost toatc gi-n vau md zbuclumam' rvie i"q-an"ai mai tare, eu mai mult-te .iubeam' tine Cu cit itiam ci suferi' mi-era mai dor de fl6ciri'.in suspine' iat"-"; topit in lacrimi, in osindi' Ai inlelege, poate' $i nu m-ai tn ochii it"i, o clipd micar, daci-ai privi' Dar nici aceaste tristi ;i grea mirturisire Si nu crezi c-am rostit-o cu buni invoire"' Veneam s6-mi apir fiul de-un bra1 rdzbundtor' Rugindu-te sd nu fii cu el ne-nduritor' 'Zadatnicd-ncercate' cind dragostea din mine" Doar tie i{i vorbe;te' te vede doar pe tine'.. Rdzbuni-te ! Loveqte un gind nelegiuit ! Tu, vrednic fiu, vlistarul eroului sl6vit'
Ucide-n mine monstrul, ce-n ghearii md striveqte Teze't e mort, i-ar Fedra pe Hipolit iubeqte ! lJcide fian crunti pe care-o port in piept' Loveqte firb mil6 in inim6, aqtePt ! Ea qtie ci plitegte o vini-ngrozitoate, Te cheami, te doreqte, murind nerebdetoare'
Lcrveqte
:
"

lle;.#'r ;sr*"ne IercleJ.E[--PlDs'. lqi risg_olr5eql ura, si

O, suflet tbrh mild, m-ai inleles prea bine ! Mai ldmurite vorbe n-a$ fi putut si spun. Ei bine, vei cunoagte tot dorul meu nebun !
Iubesc

Hai

nu-1i inchipui c6-n dragostea mea mare, ''r Deqi nevinovat5, nu-mi fac oici o rnustrare.

! Si

Si crezi

b.
ln

ci

sint nedemni de mina ta

! Iar' dacb ptea blindi moarte-fi


si pier' btaltl viala si-mi sfirqeasci'

nu se-ndurd

t Firul diiruit de Ariana l-a ajutat pe 'fezeu sd iasi din labirint, 3ttpi ce ucisese Minotaurul (n. r'.).
276

singele meu iosnic nevrind sd se minieasci' Dd-mi spada ta.."


277

ENONA

HIPOLTT

Stipini, ce faci ? O, ce-ai ficut I ., Aud 'jenind... Mi-e teami si nu te fi vhzut... SH mergem ! Mi-nspbimint| ce clevetiri te-aqteapt5... SCENA 6
HIPOLIT, TERAMEN.
TERAMEN

Voi o cunoaqteli, zei I


Aceasta e rlsplata pentru virtutea ei
TERAMEN
!

Cr* .a-" Epir, sub nume- schimbat, Tezeu uiieqte


Il,u care-am fost acolo

Dar in

aceeagi vreme,

stipine, se zvofleqte

si-l caut, mi-ndoiesc"'


HIPOLIT

De cine fuge Fedra gi incotro se-ndreaptb ? $i tu, de ce stiplne, la fa16 te-ai schimbat ? De ce egti fdti spadd gi-atit de tulburat ?
HIPOLIT

Oricum, aceast[ veste eu n-o dispreguiesc' Si cercetim cu griii cit e de-ntemeiatd $i daci-i cu putinfi din cale si m-abati' Si *"tg"* ; 9i oricite primeidii-am infrunta, Si punem sceptru-n mina ce-i vrednici-a-I purta'

si mergem. Ce aflu t Mi-e rugine $i mi-nfior eu insumi, privindu-mi pe mine.: Pe Fedra.,. Nu, mai bine, acest secret urit Sub lacitul t6cedi sb fie zivorit !
Prietene,
TERAMEN

Coribiile-s gata $i-un vint prielnic bate; Dar din Atena, doamne, vin vegti nea$teptate
Cum triburile toate gi-au spus al lor cuvint, Ales e-al vostru frate, iar Fedra v-a inftint.
HIPOLIT

Cum ? Fedra

TERAA1EN

Ii va aduce scbptrul, chemtnd-o la Atena.


Copilul ei e regl.
278

Da. Un crainic sosit azi in Trczena

FIlDRA

ACTUL III
SCENA
IEDRA.
I

liu si domnesc ? Povara,aleasta .(.ind-ifi-mai sint stiPini n Sri ciiftEtCsc pe affltsa ma-ncu (lind sint in umilinti a simgurilor sclavd ? ( lind moartea caut ?
ENONA

EIVONA.

Plcaci

FEDRA

FEDRA

Ascunde-mi, mai bine, chci am vorbit prea mult. O, zei : mi-am dat pe fa1i, cu oarbd nebunie, O patimd ce nimeni nu trebuia s-o gtie. Cum m-asculta de mindru ! $i cum s-a preficut, Cu vorbe ocolite, cd nu m-a priceput ; Cum incerca si scape cit mai curind de mine : Cu cit rogea mai tare, mi-eta mai mult rugine... O, lasd-md s5-mi caut doritul meu morrnini ! In piept cind fierul rece am vrut s6 mi-l implint, Siriea el si-mi smulgd, pdlind, cumplita-i ,pude I A fost de-aiuns o clipi in mina -.u ,-o ;r"ie, Ca respingind-o-n sili, cu suflet impietrii. Sd nu se mai atingi de ficrul pingeiit.

Nu-mi trebuiesc nici daruri, nici cinste, nici renume Imi ceri si-nfrunt ruginea gi sd m-ardt in lume ? Vrei si-mi alini cu sfaturi al inimii tumult ?

Nu pot si-l pirisesc'


!

ENONA

L-ai surghiunit odate, pe cit imi amintesc.


FEDRA

E prea tirziu. lmi $tie acum intteaga tain6. Am 'dezbrhsat prea le,sne a sfiiciunii haimd ; Invinsi de iubire, lui m-am mirturisit $i-o undi de speranld in mine-a rdsbrit. Tu insb1i, cu indemnuri qimbdrbitiri de mami, Pute,ra vielii mele vlzind cum se destrami,
Ai
Mi-ai dat a infelege
degteptat

in

mine doringa de-a trii : ci l-ag putea iubi.


[,NONA

,
ENONA

Oricit dc vinovatd in grcaua


Vai
Pogi

ta-rtcercarc, stare
?

Te .chinuiegti, stApini, plingindu-gi nenorocul I In inima-gi aprinsl stirneqti mai aprig focul. Ftich a lui Minos, tu neamul s6-i cinstegti !n griji mult mai inalte odihna si-gi gisegti. Fugi de ing,ratul ca,re iubirea-Ei umiles,te, Infringe{, prinde-n mind puterea, qi domnepte
280

tu si uigi pe-acela ce-atit te-a umilit ? Cu ce privire aspri gi disprefuitoare Lilsat-a el pe Fedra si-i cadi la picioare ! ln ap'riga-i tufie, ce crud mi s-a piru ! Cu ochii mei, stipini, atunci si-l fi vhzut !
?81

Dar dacd vreo jignire cindva te-a indiriit,

! ca sd-gi cru! via{a, ce n-ag fi fost in

FEDRA

Mindlria lui, Enona, nu-i ,o pornire-a urii. crescut sdlbatic, in mijlocul pidurii, Negtiutor de lume, cu su{letu-nisprit : $i pentru intiia oar5, iubirea i-a vorbit. 'Iicerea lui, Enona, n;a fost decit uimire ; Ii iudecim puftarea cu pfea mult6 pornire.

',usl)ine, plingi, arat6-i cum b'iata Fedri moare' fi-1i vocea rltgatoffe"' f ,,',i.raie-1i ochii-n lacrimi,
V,,rbeqte:i

El a

V,,icsc

si

Cea din urmi nideide-a me3' e4ti tu' gtiu, Enona, ce'am de ficut' Te du !

SCENA 2
FEDRA.

ENONA

(singurd)
?

Dar n-a fost

cle-o femeie barbarh, zimislit


FEDRA

FEDRA

Acea barbari totugi, Enona,

a iubit

(
!

ENONA

Vrizindu-mi cum sufir atit de umiliti, ), ne-ndurati Venus, acurn eqti mulpmitb ? Nu rni-ai crulat nici una din marile dureri ; lzbinda gi-e deplini, zeigi, ce-mi mai ceri ?
l

Femeilor

le poarti o

uri-nvergunatd.
FEDRA

"Domnia o rivnegte seme{ul Hipolit.l Cu vraja ei, Atena din ,nou l-a ispitit.

$i n-o si am rivali pe alta, niciodat5. Zadanic vrei cu-ndemnutl tfuzii si m5-ntiregti Nu judecata mingii, simgirea si-mi slujeqti. ln inima lui rece iubirea nu pitrunde ; Dar poate c[ la alte ademeniri rdspunde.
cea mai mare spre flnta

Ncpisitor de tine, el nu gi s-a inchinat gi numele tiu insugi, i-e si15 si-l rosteasci' iurzbun6-te, zeign ! $i fd-l ca si iubeascb ! l)ar iati ci Enona s-a-ntors ; a$a curind ? Ah, n-a vrut si te-asculte !... Nu{ voi vedea, nicicind

Alege pe vriimaqul ce fi se-mpotrivegte ; -i-Iipolit loveqte-I, ce| cate te*a"nfrun'tat; t'c

)ar daci-o iert{i noui pe.altarul

iu

lipseqte,

In graba

lui

se-ndreaptd

SCENA 3
;

Cu pinzele intinse corbbiile-agteaptd.

FEDRA, ENONA, ENONA

Tu du-te, gi incearcd din partea mea sd-i spui', Ci-i implinesc doringa 9i-i dau coroana, lui ; C[ diaderna secr5, a zeilor cununi, Pe fruntca lui, vrea Fedra, cu mina ei s-o puni: $i de va vrea el insugi si-i gini loc de tat6, Va fi stipln al mamei gi-al fiului, deodati. Tu s5-i vorbegti cu toate indeminarea ta : De tine nu se t"eme qi te va asculta.
282

Consimt sd-i las puterea pe care n-o doresc. Va indruma pe fiu-mi cu sfatul lui frigesc ;

Inibuqi-1i in suflet iubirea vinovati; Stbpini, regisegte-fi crcdinga de-altidati Cici rogele pe care il socotisem mort, Tezeu, 6-a-ntors acash' Tez&u e ios in port',"'l In iurul lui poporul igi strigi bucuria.
Iegisem

Cind mii gi mii de glasuri vizduhul l-au phtruns"'


283

io cetate si-rni

implinesc solia,

FEDRA

atit imi e de-ajuns. Iubirea ce mi-am spus-o l-a necinstit pe rege, Iar regele triieqte. Enona, inqelege !
Tezeu e'viu Enona,
ENONA

i,r

ai f r-l-il-J1.i1i:- e-un 1irr1 ag!={-1m11c ? se tem llcsmo-sj6fii1-soar-tci de moartc llu -;;'1"s bles.tem ! ln urmb ? RuEine Ei i;;;;. mo$tenl(e ; t lroiii mei au parte de-o tristi
rru

-rr

r.rril'tft*.f" lui

1oe1 cu-nalta-i strllucire n]r.'^"" p-"r"" .utnlul pierdut sd 1i-1 redea

Ce vrei

ITEDRA

( ) mame vinovati e o Povara grca ! Mi-e teami ch odat6, cu prea multb dovaoa' s.d. cacla I Asupra lor pdcatul meu groa-znic o.

Te prevestisem, dar tu nu m-ai crezut $i lacrimile tale din drum n-au abdttt. Murind l6sam in urmd un nurne fhrd patd

rni

t.

md-nfior

"*-

,l.ti

la gindul ci

asttel urgrsl!1'

ei insigi prin mine necinsti;i'


ENONA

Cinstit de toli

; iar

astdzi sfirgesc dezanoratil.

Cum

? Si

sfirqegti,

:*o*o
F'EDRA

Ncspus de tristi soarte pc .'Tirrd:i i?U:-11:u dreapti' fi teama ce te-ncearca, e vai ! o team6
osindeqti o"nrrrl ce, sirmanii, astfel s6-i i;;; ; tine insdti tu se te Ponegreqti? spune astfel ci Fedra vinovati S,-t" "t in .our,. dc-o aspri judecati ; i'lrirr-tju i*'ilip"Ut, la rindu-i, va fi prea mulgumit ii, pi,iu ss-gl aduce, murind, i-ai intdrit'

iju,

$tiu sd ridice fruntea ;i nu roqcsc nicicind. Eu n-am sd uit vreodatd iubirea mea nebuni $i-nri par aceste ziduri, cd" toate irnpreuni
Pe sogul meu
1-agteapt6,, cb.

In suflet cu pojarul ce el mi l-a aprins $i ochii plini de plinsul pe cate l-a respins. A tatilui necinste pe el crezi ci nu-l doare ? Va tdinui o fapti atit de-niositoare ? Pe rege, pe pdrinte, crezi tu ci-l va ttilda? In ura ce mi-o poaft6, nu va vorbi ? Ba da ! $i chiar de-ar fi si tacd ! Eu rni cunosc prea bine. Nu semin cu acel,e femei fi,rb rusine Ce-acoperindu-qi crima Ei din picat gustind,

O, ceruri ! Ce gind nesocotit ! veni-mpreund, Tezet 9i Hipolit... Iar cel care-mi cunoagte ruginea gi pdcatul Md va pindi si vadi cum imi frrimesc birbatul :

Ei vor

irtil"iiii ,ul. .. voi Putca Lnspun{c ?. ^ ascunde i


Putea-voi adev6rul eu insimi

a-l

fiin

trista-i biruinli se va-nfrupta cu- iind' [urin.u viegii tale la lume povestind'

ir":"t ?r';;'^i";;i

D;t

De pringu-acesta mindru 9i dispreguitor /


FEDRA

veqnic clin Hades si mi-nghiti currr mai po1i, stdpind, sl fii indrigostiti

tn ochii rnei cl

pare un monstru-ngrozitot u*o*o

'
:

Spunindu-i adevdrul, md vor invinui. Si mor !... Cici doar in moarte gisi-voi alinare.
284

gtiu qi vor vor i

? De ce s6-i la$i intreagh, u$oara lui izbindi ine, pldte;te-i cu dobindi ! T" ,.t"i a. el? Ei (n' t (Jupifer) tatll Ei stipinul zeilor ln mitologia romanl

r')

285

)r plingerea de astizi, gi ura d,e_akid'at6,. ,iezeu s51i faci f_, ,rrgfrir"i, i" Iu .".lacrimile voia, Doar tale de-aici l-au izgon"it i
FEDRA

ta; fcuzd-l ln contra _lui, pe f.aEd, par toate_a se_ndrepta tq:d, lui, prielnic in m,ina fra lilsati, Pl

cu-ndrhzneali, pe el, clc fapra

SCENA 4
,

TEZEU, H]POLIT, FEDRA, ENONA. TERAMEN.


TEZEV

li rr-nduplecat destinul gi m-am intors acas6' lrr mina ta, o doamni,..


tsEDRA

Nu-i pot aduce-aceasti nedreapti_nvinuire.


ENONA

gi mie remu$carea imi dn

Nu-gi cer decit ticerea gi buna ta-nvoire.


pugini fiori

arCblal$g3indrD,ar_chiar

$i-aq vrea mai bine moartea s-o_nfrunt de mii de ori. iis;. ,nu.i alt mijloc, n-alegi, e bun oricarc ; -!rna sdli scap viafa, nu_i il ca nici un preg prea mare. L.ezeu va crede totul, de .mine agigat, gi fiul, v,a ti prea iiltun^r. .alungindu-gi un tq1tr rdmine-n suftet tati

Tezeu, aiunge. Lasi, Nu-gi profana zadarnic avintul sufletesc, Nu-s vrednici aceste-nchindri si le primesc. Ai fost lignit ! Ursita nu s-a-ndurat, hain;, In lipsa ta de-acasd s-o crufe pe regini. In inima ta, tege, nu.s demni si pitrund ; l)e-acum nu-mi mai rimtne decit sI mi 'ascund

SCENA

TEZEU, HIPOLIT, TERAMEN,

Cind bunul

ai-ffi"
tiu
renuire, stdpini,

-niciodati. to.,
Primirea-aceasta, prinfe,
Ce-nseamni
?

TEZEU imi pare


HIPOLIT

cinstea

faci .tor ."-gi noastre 6i_a nu..iui^ curar, Jertfim orice pe lume : chiar ,n n.rrinolrl, J ezeu sosette, doamni..,
FEDRA

.i".9 fi slujbae-ameninjari In cinstei

e in ioc. ; ;;;;'"j"ij"o;"i,i:',r'J" -p'"r"r..9,..

canr ciudat5,

Numai Fedra gi-o poate spune, tate.

Iar ruga mea lierbinte ar fi, de s-ar putea Si n-o mai vid, stipine, nicicind, in viaga mea. O singurd dorinli ascultS-mi, numai una : Sil plec din casa-aceasta qi pentru totdeauua.
TEZEU

rn ochii lui vdd ,.,,,u i;"#fflt:J-'ffXh -iu. ' Fi tot ce crezi, Enona. Mi las in Eu singuri, pe mine, nu pot a mi-ajuta. "oi"
286

Mi

plrdsepti

287

De u"0,, .;:ool**, Ai hotirit tu insuji s-o insolesc aci.

u,0,.

Vriirnagul ne surprinse lipsiti de aphrare si-aL pfins firi putere vhzind cu desperare i'.'-Piti; sirmanul, de viu cum il zvirlea

Destul, hoinar prin codrii copiliriei mele, Am doborit in goani atitea fiare rele ; Ag vrea si dau uitirii un ioc fdr6-n1eles, S6-mi scald tiigul spadei in singe mai ,ales, Mai tinir decit mine erai pe-atunci, in anii Cind te luptai cu mongtrii gi infruntai tiranii, Sub bragul tdu silindu-i sd plece fruntea lor. Erai al nedreptilii temut rizbu,nitor ; Statornicisegi pacea pe gdrmurile mdrii

Urmindu-gi mai departe apoi, cbldtoria, Ldsat-ai in Ttezena pe Fedra qi-Aricia : Porunca ta, stepine, in griil mi le-a dat. Ce griii de-acum incolo m-ar mai ;inea legat

r," fiaiele pe care cu singe le hrdnea' liu am rbrnas in languri, sub aspra lege-a sor!11' In temnila vecini cu-mpbrdgia mor{ii'. l)ar zeii se-ndurari qi peste ;ase luni' . Mintindu-mi temnicerul cu bune-n9eIac1un1' Itm'biruit vrdimaqul ce mi qinuse-n gheare' /":rrri"a"-f pe el insugi drept hrani pentru fiare' prag' Dar cind, intors cn bine, treceam al casei. lume mi aitepta mai dtag' C;fraita i" tot ce-n Cind inima-mi pierduti 9i iarigi regisiti
Se bucura

$i lini,qtea la toate rbspintiile $rii. lar Hdrcul, cind de-a tale-ndrbzneli a fost vestit, Isprivile lui grele cu tine le-a-mpdrgit. Dar eu, vldstar nevrednic al unui nurne mare, Nici urma mamei mele s-o caut nu-s in stare. lngdduie-mi, stdpine, si fiu 9i eu blrbat $i de-a rdmas un monstru pe care l-ai uu1,at, Si-l spintec, aducindu-gi trofeul la picioare, Sau de-a; cidea, si fie in veci nepieritoare
Cinstirea viegii mele ce s-a sfirgit cu rost $i-ntregii lumi sd-i spuni cd fiul tiu am fost
TEZEU
!

de clipa aceasta mult-dorit6' temut de mine Ei v-aqi ferit fugind' cuprlnd'. $i nu pot pe nici unul in brage sl mi prind fiorii De propria mea groazh simt cum Si titft mi-era tnui'bin" in bezna inchisorii' i/oJ.$* ! Fedra fuge, spunind cb sint tridat' De cine ? $i ce-nseamnd ci' n-am fost tdzbunat? A* o.rotit Elada gi-n loc de mulpmire B" aa clriai traddrii ;i crimii e.?t!"it"?. ,. Nu spui ni'mic ? Sau poate ci fiut meu lublt

;;i;;i

C" .Ji ."--i vot. plerzarca' el

insuqi s-a-nvoit

paqte ; Er, p1"" ; d,at bdntsiala mereu mai mult mE cunoa;te' Pe ioli uneltitorii vreau grabnic a-i Voi intreba pe Fedra, iar Fedra va volbt I

SCENA 6
HIPOLIT, TERAMEN'
?

$i tu ? Ce nebunie pe to{i vi stipineqte ? Din casa mea, ce spaimd cumpliti vd gonegte De m-am intors acasd temut, dar nu dorit, De ce din inchisoar'e, 'o, zei, rn-ati mintuit ? Aveam doar un prieten. O dragoste prosteasci 'Pin5-n Epir il duse, femeia s5-i ripeasci '.Tiranului de-acolo. Nevrind, l-am insogit. Dar pe-amindoi destinul viclean ne-a amdgit.
28B

HIPOLIT

Ce-bu fost acele vorbe pe care le rosti Nestipinita Fedr5, in ptada tulbur5rii-?.. ^ Se-arunci ea de voie in bratele prcrzatrr rce cumplit venin li ..-o si spuni tata ? O, siu cimin' A strecurat iubirea in tristul

l9 -

Jean Racine

Teatru

289

Ce tristd presimlire,

Chiar Hipolit l-infruntd ! Chiar Hipolit iubegte Cum md qtia odati qi cum mi regiseqte...

De ce sd-mi fie teamh, cind nu sint vinovat ? Vom cduta mai bine, cu artd. in cuvinte. Sd-nduiogdm pe-al nostru ne-nduplecat p|rinte, Mirturisind iubirea ce nu-i va fi pe plac,

o clipi

m-a-ncercat

ACTUL
SCENA
'tEzEv
1

IV

Dar din a cdrei vrajd nu pot si mi

desfac.

TEZEU, ENONA,

O, ce aud ? Trhdarc I Cum poate si-ndrhzneascd, Pe propriul lui phrinte, un fiu sn-l necin9..19399! ? Destinl cu ce-ndiriire m[ urmdrtti mereu ! Nu stiu unde mi aflu ; m6-ntrcb, cine jigLSUl Iubirea mea de tata cu ttere-l rasplatlta' Ce ginduri temerare I Ce inimi-niosi'ti !. . Voind s[-qi mulgumeascb scirnavele pornir'L, Nu.s-a oprit'din calea nedemnei siluiri ; Da, spada i-am vdzut-o. E spada mea, ar cate

.l

li

Nici singele ce curge in el, n-a tresirit ! 56-1 pedepseascb, Fedra, de ce-a mai goviit ? De ce, cu vinovatul, atita-ngdduinfi ?
ENONA

lnarmasem bragul pentru

faptb mare"

Voia si-gi crute, rege' o mare suferingS' Se rugina ea insigi de patima lui rea $i de pdcatul care in ochii lui ardea' Murea cu zile, Fedra... $i mina lui haini Ii ucidea lumina din ochii fdri vin6. El. ridicase bragul'.. N-am stat ptegeta ^ $i i-am pdsttat viala, pentru iubirea ta' Vizindu-1i bd'nuiala qi-a Fedrei st ns6 iale, Am fost, nevrind, solia indurerdrii sale'
lgr
291

TEZEU

$i mi-a pitruns in suflet sirutul lui de Dar josnica-i doringi cind l-a, cuprins ? iir^ta.? $icum rn antl cltn Atena, sau cjnd lipseam acum ?
ENONA

legindu-mi inainte, vicleanul ! a pdlit, $i, dind cu mine ,ochii, de teamdla trestrir. Un semn de bucu.ri,e nl.r i-am v6zu,t. ,pe faje

TEZEV

Jii

minte cu ce urd, sbrmana mea regini L-a urmirit tot timpul. Ea n-avea nici"o vina,
TEZEU

privegti in fa1h, viclene, mai cutezi ?, Nu te-a trbzflit din ceruri a fulgerelor pari ? A mai remas, crvlath de bragul meu, o fiari ? Cum ? dupi. ce-o pornire spurcate te-a-ndemnat Si necinsteqti cu p,ofte al tatd,lui t6u pat, Mai indrbzne,Eti privirea si 9i-o indrepli ,spre mine, Mai pogi rbmine-n ,casa de care ti-e ruqine ? In gauri de garpe tu tot nu te-ai ascuns, Si cautri locul unde eu inci n-am pitruns ?
Sri

mi

Fugi

t Pleaci ! De minia mea dteapth te fereqte :

Iubirea-i vinovati aici

re-nceput
ENONA

li-am ,ardtat pe fag6 tot ce s-a perrecut. Si nu l6sIm durerea pe Fedra s-o ripuni ; rngaoute-mt, stdpine, sd fiu cu ea_mDreund. SCENA 2
TEZEU, HIPOLIT.
TEZEU

A, iat6-7. Zei putenici, cum calc6 de semeg Ar ingela, perfidul, un ochi cit de istep t E oare cu putinte ,o frunre pbniltoasEt Si se arate lumii atit de luminoasi ? Nu-i o minciund-aceasta ? $i nu 6_ar cuveni S5-i vnd pe chip stigmatul ascunsei v;.t"nii I
HIPOLIT

De ce, mirite rege, privirea gi-e mihniti ? De ce aceastd urnbri pe faga ta sliviti ? Nu vrei ingrijotarea sd mi-o incredingezi p
292

Nu infrunta pornirea ce ura-mi rescoleqte. Mi-e de aiuns nbpasta de cate-am fost lovit Dind viagi unui astfel de fiu nelegiuit ; Nu vreau, in amintire, ca moartea-ti migeleasci, Trecutul meu de fapte mirefe si-l minieascd. Fugi, de nu vrei ca-n Hades, pe loc sd fii zvitlit l,n rind cu tofi tilharii pe care iam sti'rpit Cit timp lumina zilei in zbri se mai atat\", Feregte-te-n Elada sd te intorci vreodatS. Fugi ! Pentru totdeauna acum te izgonesc De pe intreg pdmintul pe care-l stdpinesc' p'e firmurile 'tale,, , , ' Iar tu, Neptun, lii 'minte, .mi-au ie;it in cale. Cum ,am ripus tilha,rii-Lb Atunci tu, te legasegi, voind si mb pldteqti, Ca-ntiia rugiminte ce-fi fac, s6-mi implineqti. In lunga suferinfi din neagra inchisoare N-am implorat a tale puteri nemuritoare ; Cu darurile tale n-am 6ot, .l5ipitor ln aqteptarea unui.impas hotiritor : Rizluni-mi ! Un tati nefericit .li-o cere ; n I Pe triditor lovegte-l cu-ntreaga ta putere, Pornirea lui mirgavi sugrumi-i-o in piept. Cu cit,vei fi mai aprig, cu-atit vei fi mai drept.
HIPOLIT

lmi

Mi

pune-n seam6 Fedra o iosnici iubire inspiiminte-acaste nedemni-nvinuire

? !

Atit de ne-ngelese-ncercbri md copleqesc ; Cuvintul imi ingheagi gi nu pot s6 vorbesc.


TEZEU

TEZEU

A, tu doreai, infame, ca Fadra si primeasci Sd-ngroape sub ticere purtarea-ti migeleascd ? Dar, ca sd n-am dovad6, de ce nu te-ai ferit

Mlndria ta, infame ! ea 1ns69i te-osindeqte' I)riveai cu nepdsare iubirea, dinadins, gi numai Fedra gindul mirgav 9i l-a aprins' irusind de celelal e, cu poftl vin'ovati, Dispreguiai, viclene, o dragoste curat6'
FIIPOLIT

Si-i laqi in mini

spada de care Ee-ai sluiit ? Sau,.ar fi fost mai bine, cu mina ta spurcata, $i sufletul ;i graiul sd i le curmi, deodatd.
HIPOLIT

Si

De-o astfel de nipastd atit de greu iignit,


spun

tot adevdrul,

Dar voi pistra o taini ce Ei-ar spori durerea ; Spre-a-qi da intreaga cinste, ingdduie-mi ticerea $i fird sd te supdr cu cel mai mic cuvint.
-fgi!_!r,ciqe-..s.isr. Gre;elile mdrunte vesrcsc rricarul *i* ,-

aq

fi

indrept6lit.

Nu, tati, e zadarnic acum si-gi mai ascund : Mi-e inima cuprinsi de-un simlbmint profund' Mbrtnris,esc gregeala, p cea adevhrath : Nesocotindu-gi voia, iubesc I Md iart6, tat6""' Frumoasa Aricia in waia ei m-a prins, Fiica lui Palante pe fiul tiu l-a-nvins, Iar inima-mi ce-n{runti a ta impotrivire lnchini Ariciei ittteaga ei iubire'
'

qut*tglr.-epilsie-ern

TEZEU

de neiertat. Jn-savjrgas-c{fdpfa*cra Sint felur;mi diTr-ep?e,-$i-n "-Cini!e, fi-n picut Nicicind in lumea-aceasta o inimi curati N-a coborit in fundul mocirlei, dintr-o dati. N-aiunge-o zi s6" fach din omul virtuos.

i$g-trgr1 ;-a;T;,;iiiind ni ri in siare mai

dragd, nu ? Cu-asemeni minciuni vrei s6-mi rispunzi.? fgi nbscoiegti o vind ca pe-alta si ascunzi'

li-e

HIPOLIT

Un ucigaq nemernic cu gind incestuos. Eu am cfescut la sinul unei regine caste $*-aryg-!s..I|qtt --u trra- u4o-r po rn ri n ef a
i

Cu toatd ura, doamne, cred c-am dispiel.uit Pdcatele de care sint azi invinuit , $i-n Grecia intreagd nu-i nimeni s6 nu gtie C-am apdrat virtutea pin-la s6lb6ticie. Spuo toti cd sint prea aspru qi prea semef sint Lurnina nu-i mai puri decit cugetul meu.

A fost in anii tineri indrumitorul meu. Nu mi cinstesc eu singur cu miguliri degarte Dar, dacd, de-o-osuqire avui vreodatd parte"

Neintrecutul dascil, cumintelJ Piieu,

te

luni, stipine, mi-e inima robiti ; Veneam si-1i spun, cu teami, iubirea-mi tiinuit6"' Tu stdcui in greqeali ? Nu crezi nici un cuvint ? Ce poate s6-ii vorbe.asci ? Ce groaznic iur6mint ? Dai martor mi-e pimintul 9i toate cele sfinte"'

De

gase

TEZEU

Sint darnici togi tilharii in false iuriminte' Taci, nu vorbi I Aiunge, destul te-am ascultat' Virtutea mincinoasi, prea mult 1i-ai l6udat'
HIPOLIT eu.

$i Hipolit, deodatd,

,s6-ncerce migeleqte...
4nf,

Igi par thlamic, tat6, qi plin de viclenie' In cugetul ei, Fedra, dreptatea mea o ttle.
295

TEZEU

De groaznica-mi m,inie, mai bine te_ai


HIPOLIT

SCENA
ascunde
! 4E7EII
( singur)

Pe

citi

vr,eme, doamne, md izgoneqti,

gi

unde

?
5

TEZEU

De-ai merge -ui d.prrr" O.'rnroil lui Alcider, $i ot prea mult aproape te-a$ socoti, perfide I
HIPOLIT

lrre vegni ca- pieflar e, te-ndreapti mi gelegte. r, lLrrind p.e Styx de care s,i-un zeu se ingrozegte,

Ncptun

Impovi.rat de ura cu care mi lovegti, Voi mai gdsi prieteni, cind tu mi osindeqti
TEZEU

litir$itul ce te-aqteapti m5 umple de mihnire ; Si-ji hotirisc osinda tu insuli m-ai silit Nici cind n-a fost un tate atit de crud lovit !
-

l'cdeapsa liu te-am

qia dat cuvintul ; qi-l va indeplini' lui te-agteapti, nu te mai poli feri ! iubit; qi astezi, cu toatd-a ta i\gnite, fdri

(lum am putut un astfel de fiu s-aduc pe lume ? Mergi dar l-acei prieteni care-gi admiri gestul, Proclami adulterul qi prosldvesc incestui; Nemernici fdrd cinste, nelegiuiji qi rii, .Sortili parcE sk fie ocrotitorii t6i.
HIPOLIT Inces,tul

t)

zei

care-mi cunoa$teti durerea

numen

SCENA 4
FEDRA, TEZEU,
FEDRA

Nu

Cd Fedra e din neamul, de tine cunoscut. fn care-aceste crime prea des s-au petrecut,
TEZEU

gr,oaznice cuvinte ! spun nimic, stipine, dar si-qi aduci aminte

? Adultenrl ? Ce

Pornirea-gi ne-nfrinatd inoepe si se-ntlieacd : E ultima mea vorbi. Si piei din fatrd ! pleacd ! Iegi ! N-agtepta ruginea, nemernic u.dddtor. Sd pun sA te goneascd in vizul tuturor.

Mi-ndrept spre tine, doamne, cu suflet tresilit' 'l'i-am auzit cuvintul s,i glasul indiriit $i binuind minia ta crunti mi-era tamd, De-a singelui indemnuri, ci nu vei fine searni' E inci lr?"-", crut[-l, de nu-ndr6znesc prea mult ; Mi-e groazh-n ceasul morlii cum strigi s5-1 ascult' Nu-mi preghti mustrarea, in veci nemingiiatb, Ci eu l-am dat pienbrli in mina ta de tath.
TEZEV

'

t (Coloanele romane (n. r.),

Iui t{ercule) numele Gibraltarului ln mitologia


296

Nu, propriul meu singe si-l virs nu m-am gribit Dar nici nu va rimine, mult timp, nepedepsit'
grer:r/

I Fluviu din milologie care inconjura infernul de gapte ori' Jur5mintul pe Styx, chiar $i pentru zei, era un jurimlnt suprem (n r')'
297

\ ll

va lovi o mini de zeu, neindurati : ,, Neptun mi-o datoreazd gi fi-vei rdzbunath.


FEDRA

Vcnisem hotlriti sd-l scap pe Hipolit'.. !rrfiorati-n suflet de-ndemnul remuqcdrtt' l,irsasem pe Enona in prada-ngriloririi-

Neptun ji-o dator.eazS'? Cum ?

in minia

ta...

TEZEU

teamh, doamni, cd mi va asculta ? Mai bine fii aldturi de ruga rnea cea dreapti : Arata-rni pe de-a-ntregul nelegiuita-i faptit S6-mi intirepti pornirea, sh nu fiu prea milos ; Tu inci nu-fi dai seama, cit e de ticdlos !

fi-e oare

m-ar fi dus fi "t qtit pini unde mustrareami-aq [i spus : picatul il" bune voie, poate, $i mi-aE fi dat pe falh iubirea vinovati' il" n-ri fi fost eu insimi atit de tulburatb' Vai I fi;pol;t iube;te 9i m-a disprepit ! l-c dragi Aricia ! Aceasta l-a vrdlit ! <J, ,ri1. ,ne-nduplecat'ul semej cre f*h 'milh
.

Asupra

ta

aruncd insulte veninoase


indrdgqetit

Zicind c-a tale vorbe sint toate mincinoase,


Pretinde

triditorul c-ar fi

Imi asculta dorinqa cu o trufaqi silb' N-a fost, cum socotisem, acel ne$tiutor Privind orice femeie c-un ochi nepisitor' O alta decit mine ia biruit mindria ; I-a cucerit iubirea o alta: Aricia ! Da, sufletul siu"poate si fie-nduiogat ;
$i tocmli eu venisem s5-1 scap de
Sint ,ing,rru

De Aricia...
FEDRA

fiinil

ce n'u 1-a-n'dup1e'cat

la

pierz,ate"'

Cine

SCENA 6
TEZEV

FEDRA, ENONA.
FEDRA

Neptun o si-i trimitd pedeapsa meritati ; Mi duc din nou in laqa altarului siu sfint, Gribindu-l sd-mplineasci zeescul jurimint.

Dar

El tnsugi mi-a vorbit, n-am crezut o clipi minciuna lui sfruntatd.


Enona, gtii ce aflu ?

veste-ngrczitaar'e I
ENONA

SCENA
FEDRA.

Nu, doamn5. Viu spre tine plingind, mirturisesc"' lgi urmirisem gindul ; voiam si te opresc S-ur.ulti acea fornire ce li-ar' fi fost fatald'
FEDRA

(sineutd)

Inchipuie-;i, Enona'.. Nu qtii, arn o rivall


!

Din nou imi

veste imi suni la ureche ? singereazd, in piept, o rani veche Ce fulger mi lovegte ! Ce gind nefericit I S-a dus... Ce

tristi

eum

298

?$9

FEDRA

ENONA
I

9i nebngind_o-" 3t^:ll,:yt".a . t\etmDtrnzttul tigru de care mi_era teami Jupus ltr pleacd fruntea, de dragoste invins

...Hipolit iubegte. El s_a destiinuit. rrcel vratmag pe care_l credeam nebiruit, -*"he,
d urerea

ii

se iubesc, aqa e, dar ce

vor

folosi

?
"
',

l"licicind n-o

f--o-"-nai"_ye-de:.
FEDRA

$i numai Arici,a simfirea i_a apiins


ENONA

Cum? Ea?
FEDRA,

,Ce
_C_e

L,e ocrotca 5i ccrul curata Jor iubirc ! t\u cunosteau mustrarea cu groaznicu_i ^'"', Era senini zarea in risirit'l"lori-^--- - fjor.
ru_sinea

m-a$teap tit, in jalea mea adincI I Nici teama, nici viitejul "rir*'Tr{^i"rtr ii' Sl:l umttrnfa fierbinte, nici gretete *r,irari, r\rcr .t_tlll acelei respingeri jignitoare N-au fost dccit vesrirei a"r*;i Ei se iubesc ! Ce vtajd vicleand ?i,"*". __r-.rili, I De cind sint laolalti i ;i ** ,_u" lrririil De-ascunsa lor iubire tu nu mi_ai dat Lisindu-md-' ispita unei grq"fi'f;;;r; de lreste ' -ru r-al vAzut, aqa e ? cum tainic sc citau... DUD ce umbrar de frunze, in taind, igi vorbeau ? Ei se-ndrdgeau jn voie qi fara_mpo:rilr;"'"

chinuri noi

suferingi neincercatd incd,

Minia.ndrigostitei nebune, o infruntd, gi-n pragul despirlirii, cind el e surghiunit, ( lu mii de juriminte iubirea i-a unir. Aceasti fericire sfruntatd mi insultd ! l,lnona, sint geloasi, incTurb-te, m-ascuit6, l,oveqte-n Ari'cia ! Eu cred 'ci nu e ,greu S-o faci din nou si simti minia lui Tezev l'cdeapsa ei si fie mai grea ca niciodatd, l)in neamul lor nemernic, e cea mai vinovatb ! fn chinul geloziei, atit cer de la e1... (lu ce smintite ginduri incerc si mi'inqel ! De-un altul sint geloasi gi-l rog pe soqul meu I '-fezeu s-a-ntors, trbieqte, iar eu inbesc, mereu !
Pe cine ? Spre ce suflet simgirea-mi nizuiegte
ingrozegte, ce .viqgej de q4iqq .m,ji,dus nerr-rginare4 : _Jn . ftespir. " d eo r-qqriy-4 iLg.-.-ttql . q i g$srerca. ucigaq5, grdbita min6-a mea Cu
?

gi chiar

in

clipa-aceasta

Mereu se vor iubi. "6h,-'i"fi!?1n!5

..

c'runtn

!-

Ah, fiecare vorbi ce-o spun mi

ln

uri

singe fdrb, vind,

si

se cufunde-ar vrca.

pe ascuns, gi_prefdcind sub zimbet i"ie".rr,*rri,' Indbuqeam in mine durerea tdinuiti.

N-aveam md,car d,gazul sd suf6r i" g..rJ Sj ne-ndrdzarind eu insdmt ,a pli"g'i",j*i""r, Gustam pidcerea.acea sta amatd,

vjna, I;: ascundeam in umbrd, ^tumij, rvra ::l s6 nu ziresc lumina. un srngur zeu, al morgii, in mine .ru .lriu----^ $i-o singuri doringd aveam, sa nu nrai fiu ! rvra adapam cu Jacrimi si mi- hrancam cu ficre,

acoperindu_m

Mai pot trdi-n rugine, mai pot privi in faii Lumina-acestui soare ce m-a adus la viatr5 ? Strdbunul meu e Tatdl, intiiul dintre zei $i lumea-ntreagi-i plini de toEi strdmoqii mei. Sd fug de mine insimi pe-a vegniciei po,artd ? Dar vai I Fatala urni al rneu pirinte-o poaftL. Pe Minos voia sorlii l-a pus ludecStor, Si cumpineascd vina oricdrui muritor. O ! Umbra lui in Hades va tresdri-ngrozitb
Pe propria-i fiicb vhzind-o-nvinuitS,
P,e car,e

"

Mirturisind ea insiqi picatele de rind, 'nici infermr,l nu le-a-ntilnit nicicind.


301

300

Cind ochii tdi, cu groazd, in f.ald-a:u sb mb vadi ; Ce chinuri nisco,ci-vei atunci tn gindul tdu, Cind singelui tlu, tat6", tu ii vei fi c615u ? ; Si iergi ! Ug- Z_eq...putqrnic ne-a hotdtit pierzarea; ln patima mea oarbl, cite$te-i rhzhtnarea ! Voi ispdgi-n ruqine gregeli de .neiertat, .= ,,,,',,.i ' .l?.f-.r.l1ima-.mi, sd|4ana, .picatul . n-a gustat. , "', Am fost pini la moarte de soarti prigonitl, i , ,,", Sfirgesc in suferin{i o viagd osinditd. tr .1 i'
ENONA

Presimt cum trista urnd din

mini o si-ti cadi,

l,rl chinurile talq s[ poate-nspeiminta ge tcti -aqeia carg.pqiq ylelf4--spJtcaTllr:incsc culUnadinsul a prmFror-Pacry' ,Ti putiE, ain singe, in loc s-o lini-n friu, i;,i le anth calea spre crim6 9i desfriu'

',,i tc pleteascl, zeii cum cere fapb ta

i ,' care cerul qtie sn pedePsea994.:9g*


ENONA
(

t i,'eutjrcLi

netrebqici

singurd)

A.qe4sti sldbicigne, stipinS, e fkeasch ; Eqti om gi 1i se cade o patim5-ombrieisci Tti pare grea povara ? Dar de arita timp,_

Nu te ldsa cuprinsi de-o spaimi fdrd rost. Atit de vinovati, pornirea ta n-a fost. Iubegti ! Dar cine poate s5-qi biruie ursita ? $i daci, fbrh voie, te-a-nlinguit ispita, E-aceasta o minune ce nu s-a mai vlzut ? In mrejele iubirii tu singuri-ai cdzut?
;

rt, zei, pentru-a sluii-o, ce n-am ficut gi-am dat? Accasta mi-e risplata ? E tot ce-am merltat'

Ei pedepsesc phgatvl cu trdznete cumplite, Dar gi-au iertat, adesea, iubiri ne-ngiduite.
FEDRA

O-nduri cu plicere

chi.ar

zeii din Olimp,;

Ce-ai

sp,us

$i ceasui cel din 'urmi vrei sd mi-l otrivegti ? Tu m-ai pierdut, cu-ndemnuri la rdu, nefericito ! Am vrut si-mi sting viaga qi mina mi-ai oprit-o ; Din calea datoriei, de ce m-ai abitut ? Pe Hipolit s5-1 caut nu vream : tu m-ai ficut I Ce urmireai anume ? De ce mirgava-1i gurS Nedrept-invinuindu-1, l-a ponegrit cu urd ? El va muri. $i poate s-a-ndeplinit, mi tem, Al tatdlui amarnic, nesocotit blestem I Nu mai vorbi, ajunge ! Te du scirboasd fiarl

? Astfel d,e sfaturi imi dai ?

Cum indrdznesti

$i singuri mi

lasd cu soarra mea


302

amard".

Iar buzele-gi curate nici cind si nu rosteascA I)ovestea ruginoasi, ficuti si-ngrozeasc6.."

ln zei imi

lli

ACTUL

SCENA I HlPOLIT, ARICIA.


ARICIA

dat dreptate-accstor invinuiri nedernne Vorbegte-i ! Ldmureqte-l !


_J_a

sI taci, in clipa cind moartea te pinde;te, Iar bunului tdu tath sd nu_i spr,ri cd g.".,"gt. ? p, {acd nu tii scama de rugiminteu'#"' gi pleci, cu hotirirea cle-a ni rn; -ui o.a.r, Te du cit mai departe de trista Aricie, Dar mintuiegte-fi viafa, atit de ,.urnii _i.. Nu te ldsa cu voia hulit aga d. gr.lr'- -^' $i c-un cuvint risroarni blestemul"iui T"r".r. P ii.? vreme. Nu gtiu ce poate si re_ndemne
Crnm.

po6i

pun nideidea gi in 'dr'eptatea tror ; au cuvint temeinic si-mi vinl-n a]utor, Iar Fedra pin-la urmi nu va gisi ier'tate ; I-a fost prea trist pdcatul 9i vina mult prea mate' E tot ce-1i cer, iubi'to, in clipa-aceasta gre^' Iar indrdzneala faptei, s'o la$i pe seama mea' Sfirqegte cu sclavia ce te incituqeazi, Nu pr'egeta o cli,pi I Fii gat'a. M5 wm'eazd ! Fugi mai curind din locul acesta pingirit Ce-nibuEd virtutea cu duhu-i otrevit' Nu pierde nici o clipS', plecarea gi-o gribeqte Cit timp pe mine singur Tezeu mi prigoneqte' Tgi dau acum putinqi de-a merge unde vrei : Aici nu stau de pazla decit soldaqii mei' Avem destui prieteni de paftea noastri dreapti; Gisim in Argos spriiin iar Sparta ne a$teaptt' Ii vom chema la luptd 9i ei vor fi cu noi' Si n-agteptim oa Fedta, lovind in amincloi, Din mini si ne smulgh cotoana perinteasce $i c,r.r cenuga noastrd odrasla si-qi cinsteascd' Prileful ili suri'de : si nu te indoie;ti ; Ce teamd te oprette ? De ce mai qoviieqti ? E numai p'entru tine pornirea rrtea-ndrtzneagd
*c;nd.41d-.d.e.neJabdar*e,.ds"*pe-,F,*gl*."{*sbqaqA-l f,.-e teami si-gi legi soarta de fiul surghiunit ?

HIPOLIT

aminte cuvintul ce mi_ai gi, dac6-i c'u putinte, si uigi ,.r


304

fl mirturisit-o, Ioq sd-1i aduci Dar

puteam sd-i_spun ruginea fl';::;?4r",""'l# :.l:"ir".sd dau pe faEd femeia vinovatd, )lltndu-l sd ropeascd pe propriul meu tatd ? tu srngurd 5tii taina ce fi_am dczviluit : Doar zeii gi cu tine in suflet *i.ufiliiii^-' D_urerea ce nici mie nu rni-o ,puneum intreagd,
de nu mi_ai

ARICIA

fl f.rt Joga ,lit

Acest exil, stipine, cu drag l-aq fi primit lmpirtiqindu-fi soarta in dulce incintare ; La marginile lumii, m-aE pierde ln uitare' Dar cum s6-qi stau aldturi, cu sufletul curat' Cind lantrul dulce-al nungii pe noi nu ne-a legag? A tatdlui tiu lege mi line-nlinpiti,

""_i"ntt^il-'

Dar po

,s6-i cal'c porunca

qi si rimin cinstiti'
305

20

Plecarea mea nu-nseamni de-ai mei sd

!il md iubegti pi grija cind potri, se scapi fugind. Dar de cinstea'*"" .e]na.amni...
HIPOLIT

d: tirani ai dreptul,

mi

desprind,

SCENA
TEZEU

TEZEU, ARICIA' ISMENA.

(),

Nu, bunul tiu renume mi-e scump qi mie, doamnd ;, Fu .no. mi-ndrept spre tine ca sd' te_ndemn la rdt. r,ugl de dugmani gi vino ! Urmeazd,_Ei sogul tiu. .r\marntc au vrut zeii de sus sd ne loveascd : Iubirii noastre insb nu pot si-i porunceasci. Nu-n strilucirea nunjii e trdinicia ei : L.a porfile Trezenei, unde strdmogii mei $i-au aSezat odihna cie veci, intre' mor-int. Se-nalgd templul celor mai soor. lurarn;ni., Lovind pe roli viclenii cu brag $i nu-ndriznegte nimeni si uije""_"arpi.."i ,r_" j";";:' Temindu-se de moartea cumplitd ce_l pindeqte Minciuna si pitrundi in templu nu_naiern.lt". ; fco]g, .daga gindul spre *in. ,rr"i ,ali-pl..i, Creding6 fdri moarte ne vom veci. lrra Ne va fi mator zeul acelot to.uri Be ifini.,--L,ui ii vom cere sprijin, el ne va fi plri"t". vor tnv-oca pe zeii cu nume ne_ntinat: Junona ' gi Diana 2 cca flra de pdcat. $i zeii buni, aceia care-mi .unor. simlirea, Vor pune chez6qie c6-gi voi pistra iubirea-'
ARICIA

zei, vedeqi-mi chinul qi indoiala mea Si aflu adevirul, nurnai atit a$ vrea'
ARICIA

'Ie du gi tu, Ismena, lii

gata de plecare'

SCENA
TEZEU

TEZEU, ARICIA.

De ce, pe tala voastr5, aceastil tulb^urare .rroir.-unume si sPuni HiPolit ?

$i-..

ARICIA

Noi pentru totdeauna, aici, te-am despirEit'


TEZEU

I-a1i cucerit simlirea c-o singuri privire E un ,triumf al vostru intiia lui iubir'e'
ARICIA

.e-aici. Fugi, pleacb in grabd. Te urmez. Eu mar ramin o clipd, nu vreau si md" ftdd,ez. Ie du acum gi lasi-mi, in taind si m_astepte O cdlduzd bund, spre tine sd ,na_ndr.otl.'-I Zeila cdsniciei in mitologia romana (n. r.). . zetla vlnitoarei ln mitologia romanii, fiicd a lui Jupiter in. r.t.

Tezeu

Stipine, adevirul nu vreau s6-l gin ascuns Neireapta voastre uri pe el nu l-a.a!u1s; i'lu *a finea departe, ca Pe-o nelegiuiti'
TEZEU
! $i v-a iurat, desigur, iubire nesfirsiti irlu vi culcagi cu-aceste nddejdi la cbphtii." p-n iuoeminie darnic, nu sinteqi cea dintii'

20r

307

'&

ARICIA

Cuml El?
TFTpr
I

SCENA 4
TEZEU
(

singur)

Ar ti

,pe_ndrdgostitul, de atitea fost bine, doamnd, sd{ tacefi inimi dornic, mai
statornic.
ARICIA

TEZEU

( ('-avea sb-mi spunb, oare ? $i ce rni-a tdinuit r\ inceput cuvintul qi iariqi s-a oprit...

prea{esne S:'rffi: :3 .amigit "tt*,,'i'line' lffi ::.Tf :t;;;1flx,1.",,ft ti: r..,.;,: ;

liirrt inlelegi cu iocuri viclene si mi-nqelb, li:L picure 'o,tra.vd in chinurile mele ?
|

)rrr eu, atit de aptig $-atit de-nverEunat, ,\ud in mine, parc\, un glas inlicrimat. lrr sufletu-mi o mili ciudatd se strecoare.

Prea lesne-aqi dat "A!T:.ffi

ruiff _H

ili,:,';,h:',ix*::I # # ;ffi
.,

(,hema-voi pe Enona, s-o-ntreb

Nclegiuirea-ntreagi

a dotsa oar6..o gtie numai ea.


tlin
gard'i.)

. mi:1,"*ru :ff ".5 tT'$; : ll;it"?f 't"* " jlpi-i;.';;;:,'";."';i' va-"

(Poruncind osta;ilof

Aduceli pe Enona aici,

in fal^

mea.

ff '.:T; ; i:' "j, :l,l Tj:, Tifi;#:n:


TEZEU

SCENA

TEZEU. PANOPA.

"ff i,i :ff ltl #i,:J", : i:: fi ,:, r..*",.,;,ln #,i'j.i,r* ,.


$i:,'
! ARICIA

ffi1l, ::,f 1fi

: 11;l

PANOPA

ffi'j:;l:'
g

o'juo,,1X"

"_*

ni

;; ;il' ;" ll':1T.?r'" ffi li#'i,,;,

j,,f,

bras dc neinrrint
"u,"...

i -TT? "i:,?ffi "*xi l' "ilt+"llmihni prea tare, dacir-ap;;i _"i.*"rr. l,t,t-"J # #';; ll:,' lxill!; T. m".l"f,l:$i

fj lj:r"

Nu Etiu pe doamna noastri ce ginduri o friminti Dar marea-i tulburare, stipine, mi-nspiimintd' Fiorul rece-al morlii in ochi i s-a ivit $i-i galben, ca de cear6, obnzu-i chinuit. Goniti cu ocatb, plingind de desperare, Enona, ine,bunit6, s-a azvirlit in mare ! Ce gind a stipinit-o, nici noi n-am priceput ;, Cu ea odatd-n valuri qi taina-i s-a pierdut.
TEZEU

O, ce aud ?
308
309

PANOPA

TERAMEN

Dar moartea Enonei, Mai mult a tulburat_o pe buna rn", fdri vini, ..*l;. Ca si-;i aline chinul din cinJ ln".rna, Copiii ei qi-i cheamd"r.unr, pi_i mingiie oflr_r"a. Apoi, iubirea a" *u*a,"jin;_;';;;, 'itind Din bragul Ior se smulg., roginJ 1,rfrj.l'r"ru. Ea merge tir6 Eintd, i* paeii sr.i ii^;;|' $i parci nu cunoa$te pe nimeni dintre noi. A lncercat sd scrie, dar de trei ori de_a rindul A rupt tot ce scrisese, mereu schlmbind,r_gi gindul, lndurd-te, stdpine, 9i vino lingi ea.
TEZEU

stipine, fiul vosrru

o,Jf;u l1t",ll,?1"'n'
L

LLEU

O, zei I
TERA]VTEN

N-a fost Pe lume fiingi mai a)ratil, O inimi mai buni 9i mai nevinovatI.
TEZEU

S-a omorit Enona ? Si moard, Fedra vrea ? Pe fiut meu chemafi_l ! Sn ,i. ;;"";.il"r.u . Vreau sil ascult cu toate iubirea pi,rinteasca. Funesra ta tilsplatd, Neptun, ,; ,-"-r.lf"iri, Ag vrea ca niciodatl si nu_gi-o_nd.pil;:. Prea lesne-am dat qezare tr^"il_uirr^ro*1" gi-am indreptat spre tine dorinli uil;;.' Ce cruntd remu$care md va_ncercu

Cind l-am chemat la mine 9i bragele-am deschis, De ce cu-atita grab6, voi zei, mi l-agi ucis ? $i cine l-a dat morgii ? Ce brag al nedreptblii ?
r

TERAMEN

Abia ne depdttasem de porgile cet6lii' Priveam pe fiul vostru in carul lui mergind'
Soldagii

Ler"u

Pornise spre Micena, cu gindul dus departe $i frinele din mind le dase la o parte'

tui ain

ga:dh

iI

insoqeau, tdcind'

De- glasul lui s-asculte, p69eau acum mihniii, Cu ochii stingi, cu fruntea inspre plmint plecatl

Fugarii

lui nivalnici, atit de-obignuiii

SCENA

Pi,rind a-i inielege gindirea intristati' Cind, din adincul mirii un glas infricoqat

TEZEU, TERAMEN.
TEZEU

A, Teramen t Ce veste ? Doresc pe fiul meu Eu gi l-am dat in grijd sub buna;;;;;;.. P..:. aceste lacririi pi_aceasti ;.;;;;;;'1" $i fiul meu ce face ?
310

Cum singele din vine ne-nghea;d, am simiit ; Zburlindu-gi coama, caii de spaimS-au tresirit' Atunci, pe-ntinsul mirii cu valuri inspumate, S-a ridicat un munte de ape-nvolbutate i

Tilcerca sfigiind-o, spre cer s-a inilgat, Iar din pdmint, un urlet porni in laryul zixti, Voind parci-a rispunde acelui glas al mbrii'

Apoi s-a spart in doub talazul futtunos, Zvirlind su,b ochii noqtri un monstru fioros'
311

,r;,'i,J ",,, ,H.*#,#;idl i:; i*{xifrT{': :li un, monstru-utit ".,., lJlffi lii * dt groaznic u*pr"r.
,

ffi

"

;;;;:"

,\rrr irlergat acol,o; ostaqii lui la fel; I r.r stropit cu singe tot cimpul pin{a el '.r ,rrrr stribdtut ct) gtoazd o cale insemnati i', stincile-nroqite de carnea-i sfiqiati. ,\1rrng, il s,trig pe num,e... El mina mi-a intins ;,r, inchizindu-gi ochii, mi-a.spus, -cu glasul stins
l{;rpus

fdri

"'lil,",r,;"^i*i[.il"i#"lii,:"j#.*lr,;;vi ara
*,,

{Lir]'"!i,j !ffiii:Tt",:ili d#ilffilscd


3.,

t i
;

tri:-tllhll,T ,iffi);'r"
+:':F=- * ;:'i,", o"" jd; #? xt *Xr:;fui'# T i: 1-lffi -:ill 1i *;1,:;J'i'7,", i:i" i,di* J_i; pe-un
frI'H}i:lf
i.n?j,H: :1,'
drurn

5:+':+1ti1l':"1r*#:?,'',
,tr,fril

:#

l,rr dac6-al meu pdrinte, iazind ci s-i-ngelat, ,,r rr osindit prea lesne un fiu nevinovat, l)c va voi odihni sb pot afla in moarte, t rr s,clava lui, tu 6pufle-i, rmai d,arnic sb se 'poarte' iiri-i dea..." Cu-aceste vorbe, eroul s-a sfirgit iii mi-a rdmas pe brale un trup micelirit, l'c care zeii vitregi voit-au si-l loveasci gi-acum, nici ,al sdu tati n-ar 9ti si-l recunoasci.

l;rr mor...

vini de-a cerului'urgie, l1i las in griiit pe trista Aricie.


de

O, fiul meu ! SperanTa de care sint lipsit I Yoi, zei f.6r6-ndurarc, prea lesne m-a1i slulit (h rernugcdri curnplite imi vor fi date 'mie !

:iil"f,,f

;;";;;;

$,,:,'#

i i.;iltTql#,:;ffi
;u,,1*
"

""

*':l

TERAMEN

i;':'i;Ti
,":-:alli
In care-i

Fi'#;,

iill'

1;"#:'

Ji,*";* ti::. cu ochii r-"*


!"i'i,,!, fi
,

Atunci sosi in taini sfioasa Aricie. lrugind de voi, stipine, venea la sopl ei, Si se uneascl-n faja puternicilor zei. Se-apropie gi vede, pe iarba inrogit5,
(Cum a putut sd-ndure priveligtea cumpliti Pe Hipolit, cu chipul de nerecunoscut.
?)

Lrisindu-i trupu-n

Din iurequl lor,

p:'"i*"r""'"",i,J'li; il?,,i"li?"Jii;,,

r, J ?#*
prea

"u,", 1?';,,.,

Voise

si se-nqele ea insigi, Z6,cea zdtobit viteazul cel


Ea

il

privea gi totuqi

il

la inceput: mai iubit din

lume,

mai chema pe

nume.

caii, tirziu s_au d;;;lt;;

:;;*;;,,''ff l",'#i':"J ;:*:;,..


312

Apoi, ingrozitorul sfirgit injelegind, Striginduli deznhdeidea gi zeii blestemind, Cu miinile de gheag6, cu moartea in privire Cdzindu-i la picioare, rimase-n nesimgire.
313

Ismena o-nsofise

".ini..i' lar eu, urindu_mi viaEa, v_aduc spre_ncredinfare Voinga cea din urm|, a unri ,rftir-*"..:
I.

; in plins gi-n mineiierl Ea a redat-o viegii ei^ ;;;"?;."'

FEDRA

;;; "rfrl:;.", Dar vid venind, srapine,"vrijmaga_i ^_i ":;"*l,ju"rr,.u, ne_ndurati...


Pe care.n ctipa morqii

Vreau sd-mplinesc so.lia l" .;_"^

l'',1(:Ll,

vin sb pun capht tkcerii nici o vin6.

blestemate
-nedreptate.

t',' fiul tdu s[-1 apdr de-o mare


I

n-avea

TEZEU

SCENA

l;rf eu l-am dat pieirii, a$a cum ai dorit

O,

tat6" urgisit

!
!

TEZEU, FEDRA, TERAMEN, PANOPA, OSTI.,/


TEZEU

DIN

GARDA.

l,tt ctezio ucigitoareo,

ci pot si iert vreodat[...


FEDRA

-mele nimeni nu poate nTr fi.mai uqoard nenorocireasd{ redea I rJe rrne $r de fari voiesc sd plec mea. Si nu-l mai vjd-nainte_mi pe fiuldeparte, meu in moarre. a morgii ur*arii, "^ ' ?". Af ,g:^"1=,.f.amintire.

I In inimd iertindu{, imiC" ;i"d'";"iffi;. a. Uarrii'i"', E mort t Egti rdzbunati dd victima te_a$teapte. gi Proclamd-si biruinta. d._i';r";;;'lri""Jir."oru. ' Prim.esc si fiu acela p. .ur._f E^ vinovat, de vreme ce tu_l "*ag.;ii-, in"in;i;;;' Sfirqitul lui mi-aiunse, ca plinsul Nu-mi trebuie iscoaie si mi mai ,a_,rii hren""r.a, Hrrrur""r.e ; Durerii

Ce-nd.reptigite temeri

Ei, fiul meu, regind, e mort. Egti

impdcatd

Mai lesne m-ag ascunde, j._"i"ii""I;;;;; --' .pind si darul ce zeii *i_"" f;;;;, v or pllnge-n rdthcfue funesta_mi rugdminte $i nu le voi mai cere nimic, a.-"i.'i_""-l*. , Cu origicite bunuri md vor fi rdspldtit, Nu voa putea vreodatd s6_,mi dea ce ,mi_au ripit.
Ur5sc

' 3' pr numele meu mare durerea ":iJSHiJ'' ai_o ,porart.'l'

l:::;l;;.;;; ;il'T:;,::#ffi

vrea sd fiu, de mine- err inc,,*i -,.-^rr.-

te rog ascultd... Mi-e vremea misutati. sint aceea (ate spre fiul tiu curat Mi-am indreptat doilnla qi-al gindului phcat : ln singele meu, zeii alt strecurat incestul ! Ncmernica Enona a pus la cale restul. 'l'cmindu-se ce poate cinstitul Hipolit Va da-n vileag iubitea ce-atit l-a ingrozit, Vizindu-mi tuiburarea a sra grilbiq halnh, Asupra lui s-atunce o-nchipuiti vin6. S-a pedepsit ea insigi. Minia mea vdzind, A cdutat in valuri sfirgitul ei prea blind. Mi-as fi curmat cu spada o viaqi osinditi Dar n-am voit ca cinstea s-o las invinuiti. Dorind sd-gi spun eu insimi de ce mustrare mor, In moatte-am vrut pe-o cale mai lungi si cobor ; Mi-am strecufat in singe, incet, otrava-aceea Pe care in Atena o pregdtea Medeear. In inimi veninul il simt cum a aiuns, Fiorul rece-al morgii tot trupul mi-a pdtruns. Privirea mea, prin ceagd, abia de mai zdteqte $i cerul gi pe sogul ,ce mi dispretuiette. Iar moattea, care stinge lumina-n ochii 'mei, Va gterge pata neagrb din strblucirea ei'..
'l'czeu,
f

,lrr

t Vrljltoare tn mitologia greco-romand (n, r.)"


315

3r4

PANOPA

Regina moare...
TEZEU

ii

$i. spre-a-mblinzi pe

Si-i scald in lacrimi faja 9i t.uput piln a" ,ing", Sd isphpesc g rlqe ce injma -i_o i.ing".Vreau numele lui mare cu slavd si-l iinstesc
,zeii ce umbra

l5 piar6 in uirare, cu moartea ei deodati ! Gregeala cunoscindu-mi acum, uui I ptiu iiiziu, Sn duc- si pling la capul zdrobitului -"o ]l r,

Fie ca tapta_i blestemati

ATALIA
'Iragedie

tn cinci

acte

y1,i"d.o. veche vrajbi, iertind o inamicd, Iubrta lui s6-mi fie, nu sclavd, ci fiici.

t; |i;,

1691
In r'omineqte de
VERONICA PORUMBACU

5 AoI(-l

?"h