PATRONATUL ECLESIASTIG UNGAR

IN RAPORT CU

DREPTURILE STATULUI ROMAN

Motto:
...Ne dArn foarte binesearna: In ce
lard trAim si cu ce oameni avi-mt de
lucru... la Bucurefti nimeni nu e lä-
merit asupra rostulei brsericil cato-
lice, iar cuvántal Romdnilor ardeleni
nu prea e luat in seamd... opozifia
hiptA cu inversunare contra guvernu-
tut, servindu-ne pe nor... frafii Ro-
mtini unifi ne daq tot sprijmul, prin
arluereii lor.. Rezervdm la turnA cel
mai puternic argument... zeci de mill-
oane... izbonda noastró va fi deplind .."
Un maghiar catolic ty. pag. I5d-4).

STUDIO ISTORIC-STATISTIC SI POLITIC-BISERICESC

DE

Protopresviter Dr. GH. CIUHANDU

Consilier-referent eparhial
Senator de Arad

ARA D
TIPARUL TIPOGRAFIE1 D1ECEZANE
9 2 8.

www.digibuc.ro
 Cdteva nag de hula In loc de prof*.
Lucrarea ce urmeazd este rezultattil unor preocu-
pdri de studiu, incidentale, in legaturd Cil unele chest&
un1 ce avusesem sd le referez la Consiliul eparhial de aid.
Ldrgindu-mi informatia, terminasem manuscrisul
Pied acum patru ani fi mai bine; dar nu aveam chel-
tuieli de tipar pentru a-1 publica.
Acum, and dau publicitdfil aceastd lucrare, o fac
addnc convins, cd rdspund unei necesitati arzdtoare,
de a informa marele public romdnesc fn o chestiune,
care atinge interese vitale de ale Statulul Romdn fi
ale unsu$i Poporului Romdn.
La noi, chestiunile de ordin politic- bisericesc, cum
este §i chestiunea a§a numitA a Patronatului", ce o
tratdm, prea sunt necunoscute marelui public romanesc.
e 1mens rdul acesta 1
La chestiunea Patronatului" chiar fi dupdce area-
std institufiune a fost tratatd preala repezeald $i unilateral,
prin Legea Cuttelor din acest an Statul romdn $1 Po-
porul romdnesc -alcdtuitor de Stat rdmdn pe mat de-
parte interesate de aproape, deoarece sub forma, la apa-
renfd ecleslastici, a Patronatului $1 la temella acestei
institufluni, gäsIm drepturi, la carl Statul nu poate
renunta, $1 Indatoriri de Stat, din naintea drora ace-
sta nu poate bate hi retragere: drepturi $1 obligalii cdtre
sine fnsu$1, cdtrd Naflunea alcdtuitoare de Stat $1 $1
cdtrd ceilalfi cetateni, pe cari are a-i cdrmui I ocroti.
Aceste drepturi datorli ale Statulul se pot cu-
prinde in formula urmdtoare : de apArare nationalk de
creierea unui raport normal intre Culte $i Stat $i fn
referinfele dintre ele, $i de tafdptuirea unul echilibru
material intre aceleafi Culte, unele din ele aviThd chiar
tradifil vechi de agresiune confesionald.
Toate aceste avdnd tri vedere pacea i siga-
ran Statului nostril stint tot atdtea probleme po-

www.digibuc.ro
Iv
litice si de Slat, cari, atingdnd $1 suveranitatea noa-
strd nafionald, t$i a$teaptd formulele de solufionare,
fard doar ft poate, dela Legislativa de Stat.
Flind vorba de o institufie strdind din punctul de
vedere al trecutu ui nostru road] iesc, a trebuit dela tn-
ceput sd ne impunem anumite precaufil, pentru a nu
Wad. latd de ce ! Acest patronat" a fost esercrat de
regli Ungariei, trz temetul atribufrilor lor majestatice $1
cu tdcuta aprobare a Papalitaliz. Dar, in acela$i vreme,
ta curs de multe veacuri, Roma a fried nenumdrate
tncercdr1 de all insui aceste drepturi ale Regelui
ungar, $i de ad conflict fi un litigia multisecular,
pe care Roma vrea sd 1 tran$eze, tn vide noastre, prin
formula sa, cd Patronatul eclesiastic ungar nu ar aved
la temella sa drepturi de Stat, ci autorizafii eclesiastice.
In tap acestel teze, nol am consultat Istoria
Dreptul public ungar, cari ne-au condus la convingerea
dubld: despre caracterul politic de Stat al Patronatului
eclesiastic ungar fl despre necesitatea inexorabila, ca
Statul Roman sa fad uz de toate autorizatiile de Drept
public, ce le-a mostenit dela Statul ungar, tn ce prive$te
raporturlle sale cu toate Cultele din Romdtzia de azi.
Dar, totodatá, a trebutt sd examindm mai dea-
proape $1 feud de afirmare a acestei institufiuni tn vi-
eafa publica a Statulul ungar ft a cetdtenilor sdi, din
cursul veacurilor. In clzipul acesta am ajuns la convin-
gerea, cd Patronatul care trzseamnd o ocrotire spe-
ciald fi o tnzestrare princiard pentru Cultul catolic
erd $i o armd politicd in nz?lna Regalitafii ungare,
pentru a-$1 menaja interesele de catolicizare, tn care se
exhaurid odinioard problema Statului politic, tar mai
tezrziu pentru a preface amenajamentele confesionale ,tn
tot atdtea mijloace de politicd milltantd.
A trebuit, ded, sd scoatem la iveald $1 aceastd la-
ture, umbroasd, a Patronului ca mijloc de prigonire
religionard $i politicd la adresa necatollcilor $1 a ne-
maghiarilor din fostul Stat ungar. A tn butt ca, pe

www.digibuc.ro
 V

bazd istoricd $i statisticd-geograficd, sd trifati$em

cursele acestei viclene institufii politice, care a impdrz-
zit weata Poporului romdnesc ardelean, tainclu-o in
cloud qi impedecdndu-i avtintal de reculegere, de 200
ani Incoaci. Astfel, am a funs apoi la concluzia, atdt
de logicd, de felul cd aläturi de autonzdtilie, ce de-
riva din Patronat §i pe cari Statul trebue sa v-le re-
clame §i punä In aplicare mai exista un mare inte-
res de a repara strickiunile pricinuite de Statul ungar.
Dar, procesul acesta, de reintronarea deplind a
Romdnismului Iii toate drepturile sale, este pe atdta
de anevoios, pe cdt de neafteptat ni a vend $i pe cdt
de nepregátifi ne-a gdsit, pentru a descurcd probleme
de aceastd naturd.
Chestiuni le de felul acesta, s'ar putea zice, erau
.terra incognita" pentru cdrmuitorii Romdrzlet de iert.
Dar nici dupd infdptuirea Romaniei-Mari nu ne putem
mdgull cd, ta ce prive$te cunoa$terea unor asemenea
chestiuni, am fi fdcut un prea mare pas inainte.
privinfa aceasta, aproape am putea sd zicem,
cd sulerfin de o secetd in ce privege afirmarea conde-
felon romdne$1i. Adevdrat, cd ziaristica noastrd, sub
impulzul de a satisface curiozitatea zilnica a marelui
public, a scris uneori sub sugestil car! trebuiau re-
fuzate articole de informafie In mated! politice-bi-
serice$11, ajunse la ordinea Mel. Dar studiile temeinice
sistematice, cari trebuiau sa ldmureased situatia
Cultelor de o parte $i drepturile Statului de altd parte,
ni-au lipsit fi ni lipsesc pdnd fi azi. Si astfel opinia
publicd, Lt care cuprindem $i pe multi din factorli dirt-
guttori al destinelor aces/al Stat Popor romdnesc,
nu odatd trdese, trz aceastd privintd, din sugestii-$idin
luformarii, lipsindu-ne adeca studille, prin can sa se fi
tnfätIsat problema In ansamblul ei §i cu toate temelurile
juridice, istorice-politice §i politice-biserice§ti.
Aceea ce s'a scris in aceastd privinfd din punct
de vedere general ramdnesc, pdnd acum, sunt d'abea

www.digibuc.ro
VI

ni$te lucrdri, mai mult de in/pat/v*1 particulard deceit

oficiald de stat, gdtite dupd inspiratii razlete. .F1 trebue
s'o mdrturisim cu o mandrie $i ca un oarecare
incliciu caracteristic cd Mate aceste condeie, rdzlete
de altfel, cart in lucrdrile lor de ocazle au subliniat
Drepturile Statalui Romdri, sunt purtate de fit at Bise-
deli ortodoxe $i cd, in dada Upset de contact in pre-
alabl lake eldn$ii, cu totii au prins aceea$1 notd: a a-
firmdrii drepturtlor Siatului Rom& fi a suveranitalli
noastre nationale in slujba deplinel restaurant politice
$i religloase a Poporului romdn.
De la inceput chiar trebue scl remarcam admirabila
.Fi temeinica expunere a d lui R. Cândea, profesor la
Universitatea din Cerndull, care a publicat lucrarea
Concordate", un capitol de Istorie politick Cernduti 1921 .
ln aceastel lucrare se infälifeazd, cu multa com-
pete/4a $i dovezi istorice $i politice, pretentille 'mart
ale Papalitalii, de a suprematiza statele politice $1 de
a le angaja prin concordate, cari, tottql, nu pot aved
viabilitatea decdt ca legi de stat.
In acord ea aceastd concepfie, just! ficatei de isto-
ria politicd fi de interest!! de existenta al Statului,
avem de a remarcd apoi o serle de alte lucrdri, cart,
In principitzl dela care pornesc ele, merg convergent cu
conceptia Statului politic, despre drepturile sale de a
legiferd insu$1, ea putere obligatorie $i pentru Bisaried,
In materie de Culte $1 respectiv de raporturi dintre a-
ceste $i Stat $i dintre Culte intre Nall&
Aceste lucrarl sunt ale d-lor Dr. Geor ;iu Plopu,
pre$edinte la Inalta Curte de Casatie $i Just/tie, Dr.
Ion Matei $i Dr. Onisifor Ghibu. Acestor lucrari are
acum pretentia, de a se &lager fi lucrarea noastrd de
fatd. Toate aceste lucrari, impreund, au caracteristica,
de a-$i fi fixat, drept oblectiv, klmurirea fi indrumarea
spre norocoase solutil a referinfelor noastre de Culte.
Sd le rezumdm, pe scud.
Lucrarea d-lui Dr. Gh. Plopu a fost cerutd auto-
xului, prin rescriptul din 24 Julie 1925 Nr. 38073 al

www.digibuc.ro
 VII

Ministerulut Cultelor .Fi s'a publicat In Oradea la 1926

-rub tillal Patronat si Inspectiune sou Dreptul de pa-
tronat suprem si de supremi inspectiune". In aceastd
lucrare, autoral citeazd textual legde de stat ungar,
"rt temelul cdrora Statul Romdn a mofterrit c'repturt de
Iispozitie $i de aparare fafd de Culte.
Tot pentru ldmurirea situafiel de drept public din-
tre Stat $i Cu lte $1 ale acestora trztre olaltd, a apdrat,
d'abea la 1926' myna!, 'In Bucurestl, remarcabila lu-
crare a d-lui Dr. Ion Wei: Dreptul bisericesc de Stat
In Romania intregita, Regimul general al Cultelor. Acea-
std lucrare cuprinde cea dintdi din ce s'a scris la
noi 'fa aceastd materie un sistem complect, trifdli.Fat
marelui public románesc despre ceeace trebue sd al-
prindd regimul de stat al Cultelor din Romania.
lar dm panel de vedere istoric-politic trebue sd re-
marcdm lucrarea de o neprefuit de bogatd .Fi temeinicd
informafie a dlui Dr. O. Ghibu: Catolicismul unguresc
din Transilvania si Politica religioasa a Statului roman,
Cluj 1924. In aceasta lucrare, autortd examineazd, tn
concret, situaria Catolicismului ungar $1 propane solufli
legislative, trz acord cu principiul revizuiril radicale a
situaftei Cultelor privilegiate In trecut, tri deplin acord
at strveranitatea Statului Rom& fi ea interesele noastre
superioare, nafionale fi de Stat.
Exact aceasta tendeng o urmdrim $1 noi tn lticra-
rea de fafd, intinzdnd cadrele informafiel tit domeniul
istoric, demascdnd rostul prozelitistic fi politic al Cul-
telor ;1 averilor catolice, rdsdrite din brazda Patrona-
tului ungar", fi prezentdnd dovezi statistice-geogra flee
despre sistemul de acaparare din partea Catolicismulul
# a Magltiarismului printre Románil ardeleni.
Cdnd am gdtit aceasta lucrare, nu aveam pldcerea
de a cunoqte rdci una din lucrdrile remarcabile, ce am
amintit mai sus, cart, la orice caz mi-ar fi tdcut cele
mal prefioase servicii.
Dar, fl dacd n'am putut aped la mdnd sd utillzez
aceste prefioase lucrdri, am, totu$1, mângdlerea de a

www.digibuc.ro
VIII

md gdsi in deplin acord cu ace$ti colegi de condelu, Fi

,

de a fi lucrat concentric la ldmurirea unei probleme

poldice fi nationale, de o supremd importantd pentru
prestigiul Statului roman fi pentru viitorul Poporzzlui
tomdnesc, dacd adeca factorii de conducere ai Sta-
tului vor aprecid soluiiile rezultate din studide noastre.
*
Tot aci, socotim, este la local sdu sd ddm $l ca-
teva lanzuriri de ordin tehnic cu privire la lucrarea de
fald, dela a cdrela pregötire $1 pand la tipdrire a tre-
cut o vreme destul de lungd.
Cele dint& patru secpuni (IIV) ale lucrdrii noa-
stre se pubhai, d'abia cu mid modificdrt stilare, Az
forma tn care aveam manuscrisul acum patru ani $1
mai bine. A-I fi prelucrat pe de-a'ntregul, dupd cum
la a fost dorinfa tnteo vreme, ar fi tnsemnat, de sigur,
Imbundtdtit ea lucrdrii. Dar nu aveam spre aceasta rd-
gazul amend, qi nici nu situ/earn 'in aceasta privinfd o
nevoie absolutd. Aceea ce ni-s'a pdrut necesar sd re-
facem cu abatere dela forma originald a lucrdrii, erd:
sd i dam lucrdrii aceste Idmuriri Introductive; sd com-
plectdm informatia din sectiunea IV, prin note subliniare,
adunand astfel unele dovezi necesare $1 actualizand dis-
culia cu probleme $1 materii, peldngd cari, adtneori, tre-
cusem mat' cu grabd. Dar a trebud tncd un lucru, pe
care I-am $i fácut: sd refacem pe de-a'nttegul partea din
urmd (V) a lucrdrii, care cuprinde un fel de rezumat $i
formularea concluzillor ce se impun. Acestora trebuid,
fa adevdr, sd li-se deie o formula mai adecvatd stdri-
lor de acum $1 potrivitd oranduirllor politice- biserice§ti
existente, precum §1 celorce trebuiesc chemate la fiinta
pentru prosperarea Statului Roman i pentru asigurarea
intereselor ale Poporului roman alcatuitor de Stat.
Scriind $i publicand aceasta lucrare, am avut con-
;Uinta de a md fl achitat de o tnaltd datorintd patri-
oticd, de doud ori simfitd: prin calitatea mea de Ro-
man $i de Preot ortodox.
Arad, la 1 Sept. 1928.

www.digibuc.ro
 1.

Originea i desuoltarea Patronatului

bisericesc.
Patronatn1 In [Usk% la Franci tii la Germani.
Patron, grece§te Kr-Imp (ctitor), se nume§te per-
soana care i-a ca§tigat un merit special prin Inflintarea
sau restabilirea *i dotarea unei institutiuni biseri-
ceVi, §i care, pe temeiul acestut merit a obtinut, pe
langä drepturi onorihce, Ina §i un drept, de a exercia
oarecare influintä In ceeace priveste a dministrarea in-
stitutiunel pe care a Infiintat-o, sau a restaurat-o, §i o
doteaz5.)
Patronatul I§i are originea In vremea, and cre§tini
evlavio§1 mai cu seamä dupA Incetarea persecutiunilor
Impotriva cre§tinilor §i caul cre§tinjsmul a fost Innältat la
treapta 'de religiune de stat Incepuserä sA ridice bi-
serici din mijloacele lor propril §i sa le Inzestreze cu
toate cele de lipsä pentru un potrivit serviciu divin, §I
totodati sä le asigure Intretinerea, precum §I a preotilor
dela atari biserici.
Drept recunotinti pentru atari vrednicli, Biserica
Incuviinta pentru atari ctitori §i pentru urma§ii lor anu-
mite privilegii, atat In privinta administriril averilor a-
dror biserici, cat §i cu privire la aplicarea preotilor,
totdeauna Ind sub supraveghiarea ;I controlul auto-
Milli canonice a episcopului locului. Tot astfel proceda
Biserica §1 fag de aceia, cari restaurau o biserici dis-
trusi sau ruinatä.
1) Prof. Const. Popoviei: Gr.-or. 1Grehenrecht, partea 11. (mantis-
cris) § 183. Cernittrti 1902.

www.digibuc.ro
 2

Atari privilegii, cad erau incopciate cu anumite itt

datoriri, a tinut impAratul Justinian (527-565) sA le
reguleze in mod .fcrmal,l) prin Novela sa 123., cap. 18.
Novela aceasta spune, cA dad cineva a zidit o
biserica i o intretine cu clericii ei cu tot, are dreptul
de a-i numi pe acei clerici, si dreptul acesta It au $1
mostenitorii lui, dacA dansli se indatoreazA sä intre-
l

tinA biserica i pe clericii ei; lar. episcopul are sA-1 hl-

rotoneascA pe cel numit, dac5-1 gAsegte de vrednic dupA
canoane, dacA insA nu, se ingnjeste sà f e numit altul,
care sA fie vre,inic".1
Conceptia despre ctitorat, chiar I dac5-$1 are ori-
ginea atAt in Orient cAt si in Occident Inca din veacul
V. 3), ea n'a putut _sä fie generalA in BisericA. Ea nu a
putut sA prindA rAdAcini in Dreptul canonic propriu
zis. ventru inalta sa utiiitate practica bisericeascA $1
sub octroiarea Novelei ImpArAtesti citate, InsA, Patro-
natul a continuat sä existe ca o institutiune admisä pe
täcute sau toleratd In legislativa canonicA a ultimelor
sinoade ecumenice.
De aci vine explicatia cA, deoparte nu sunt in ca-
noane legiuiri positive pentru regularea Patronatuluir ci
mimal negative: pentru iniAturarea anomaliilor ivite In
legArurA cu exerciarea Ctitoriel. Asa inteleg eu d. ex.
can. 8 al sinodului IV. ecumenic (448) i mai ales can.
13 al sinodului local din Laodicea (364), prin cari
fatA de clericii de pela unele aseziminte bisericesti ori
In legAturA cu alegerile preotilor se reclamA excluziv
dreptul de dispozitie al lerathiel.
Din lipsa unor orAnduiri canonice pozitive, ema-
nate dela sinoadele bisericesti, s'a trat apoi concluzi-
unea, cl Dreptul ctitoresc sau patronal nu este o In-
,) br. Nikodemus Das leirchenrecht der morgenländ.. Kir
che, tradus de Dr. Alex Ft:V. Pessic. Mostar. 1905 pag 535-6!
Opul acesta, sorts in sirbeste, á fat tradus din limbs, germané pe
romfineste de Dim. I. Cormlescu. si Vasile S Raft, reviztit de prof. unDr.
I. Mihidcescu, Bucuresti 1915.
Const. Popovici, I. o.
Real-Eneyklopaedia.t. protest. , vol. XI.
titlul ,Patronatg.

www.digibuc.ro
stitutie canonicA a Bisericil Räsäritului. Asa de ex. mt-
tropolitul $aguna invocand o serie de motive biblice
consideratii canonice, spune d'a dreptul, ca In Bise-
rica RäsAritului un'a fost niciand, nici este, nici poate
sA fie (iä existe) dreptul de patronat".
Mar. $aguna, In spnjinul acestei päreri, se Trite-
melazA pe urmAtoarele ImorejurAri: Ch'ar pe timpul Im-
päratului Justinian s'a tinut sinodul V. ecumenic, iar
dela el Incoaci au mai avut loc sinoadele ecumenice
VI si VII. i cel III dela Constantinopol, totusi In
leg ferarea canonicA a BiSericii nu a Intrat nici Novela
mentionatä, i nicl vr'o alta dispozitiune de acelas fel,
ceeace cu bunA seamA ar fi urmat, cAnd ar fi vAzut
lerarhia, cA sus läudata Novelä inmerialä are vr'o bazA
b blicA". In concluzie firalä, dupA $aguna, aceasfa in-
stitutlune aeste In contra principillor Crestinismului".
AdevArul InsA este, cA Dreptul ctitoresc, In Biserica
ortodoxa, nu e de ong ne divina sau cel put n de na-
tura unei institutiuni canonizate direct si In toatA regula,
ci este de natura unui asezämänt bisericesc, ce se spri-
jineste pe utilitatea practicA bisericeascä, cum sunt de
ex. si treptele ierarhice jurisdictionale de naturA admi-
nistrativA: ale mitropolitilor, exarhibor 1 patriathilor In
raport cu treapta sacramentalA a Episcopatului.
Cu atare, Dreptul ctitoresc *4-a avut, si in Biserica
RäsAritului, o existentä realA, utilA din punct de vedere
bisericesc, care, desigur, ar fi fost regulatA i prin le-
giuiri pozitive i gentrale bisericesti, dacA dela sinodul
VII. ecumenic Incoaci, nu s'ar fi Intrerupt acest mod
de legiferare. A limas, insä, institutiunea ctitoreascA In
practica vietii bisericesti, si ea este trecutä si In prac--
tica liturgicA bisericeascA, de ate ori se roagA Bisericn
pentru fericitii i pururea pomenitii ctitori" ai
noastre.
In lipsa unei legluiri generale canonice-bisericestf
In ceeace priveste institutiunea patronalA sau dreptu!
1) A. Sagunm Compendiu de drcpt canonic, Sibiu, 1868. 0 286.
(peg, 264-8).

www.digibuc.ro
 4

patronal 1) din Orient, au rämas ca cinozuräTpentru alte

tad ortddoxe mäsurrle codificate In imperiul nizantir
lar acesta 11-a impus, deodatä cu cultura sa §i cu legile
bizantine de stat, nu numai legile canonice, ci §i in-
stitutiunea Patronatului. Aceasta, In cAt Ii prive§te pe
Rom MIL s'a fäcut In veacul XV., sub principele Ale-
xandru cel Bun 2) Ao in tärile ortodoxe cu organizatie
politica-nationalà.
In Wile eterodoxe Insä, institutiunea Patronatului
a primit alta InfAtipre. Dupä pärerea canonistului Mi-
lasch, 8) In Bisericile mitropolitane cu autonomli biseri-
cesti nationale, ca d. ex. In mitropolia Carlovetului, In.
ceea ardeleanä, precum §i In Exarchatul bulgar, Patro-
natul a trecut asupra adunkilor (sinoadelor) dectorale,
cari Ingrijesc, ele Inse§i, nu numai de alegerea preotilor
ci §i de dotarea lor *i de sustinerea bisericilor, sub
controlul §i, In parte, §i cu conlucrarea autoritätii bise-
rice§ti.
Dupä acelg Canonist, 4) Dreptul ctitoresc, pe
care-I exercitá azi In Biserica orientalä d'abia foarte
putine persoane fizice s'a sustinut mai Indelungat
tocmai la RomAni. In Bucovina, acest drept s'a prefAcut,
In veacul XVIII, In drept patronal occidental, pe urma
hotkIrei din 16 Oct. 1788 a Impäratului lo sif II, care
orAnduiA, ca fiecare bisericä sä-§i ain patronul säu.
De-atunci existä In Bucovina Dreptul patronal ca pa-
tronat real sau legat de o proprietate mare care In
acest senz nu poate sä fie de fel justificat din punctut
di vedere al conceptiel de Drept bisericesc oriental.
*
Cu totuluCalta este starea lucrurilor, din punctut
de vedere al Patronatului In Apus. Dad In !Whit,
Dreptul ctitoresc se reduce la sentimentuI de evlavie §I
1) Regret, ci n'am avat prilei ful utilizez monografia lui Zhishruan-
Stifierrecht.
5 Dim. Dan: Patronatul in Biserica ort. din Bucovina, CernitutO
1904, peg. 4-5.
g) O. c. 539.
4) 0. c. pag. 539. nota 4.

www.digibuc.ro
 5

la )ertfele materiale isvorite din acel sentiment, Incepu-

turile Patronatului apusean sunt de a se reduce, na
InteatAta la o influintä a Orientului, pe cAt la obisnu-
inte proprii vechiului pAmant germanic. Dupä conceptia
veche-germania, ce-si are originea Ina In pAganismul
Germanilor vechi, Domnul de pAmânt (sau chiar si co-
munitatea täranilor liberi: ,die freie Bauerngemeinde")
avek in temeiul raporturilor feodale (Herrschaftverhält-
niss), dreptul de proprietate si de dispozitie asupra
lucrurilor de pe acel domeniu, chiar i asupra biseri-
cilor, l erà tri drept chiar sä instittn si sA deounä pe
preotii locului (Concil. din Orleans, c. 7. 26, 33). D'abia
In veacul XII a Inceput Papalitatea, mai Int Ai sub Ale-
xandru lupta Impotriva acestei conceptii germanicel).
Carol cel Mare, favorizat de mai multe imprejurAri
prielnice intre cari si legaturile cu Papaiitatea, deter-
mina o desvoltare specific:A a raporturilor dintre Bise-
ria i Stat exercitä o hotäritä ingerintA si In ce prl-
i

Neste regularea Patronatului. Ne vom opri la starea de

lucruri provocata de dansul si din motivul special, ci
sistemul si organizatia de stat, creiate de el, a avut cea
-mai mare influintA l asupra felului de organizare a
statului ungar, 2) care a dat nastere Patronatului de care
tocmai ne ocupAm.
In imperiul franc de pe atunci, Clerul se bucuri
de o mare trecere, iar ImpAratul nizuià sä utilizeze a-
ceasta Imprejurare in folosul statului. Deaceea, prin
Intense §i continue donatiuni de mo$ti si privilegii a-
cordate Clerului, a reusit sA astige sprijinul Bisericii, In
schimb InsA Biserica, drept contraservictu, i-a Incuvintat
imparatului oarecare ingerintä in chestiunile bisericesti.
De aci vine, cl la sinoade participau bisericani 1 ml-
Reah-Encyklopadie I. c. X. pag. 309. Sub Dinastia Carolingie-
nilor eat mare alipirea add vechile traditii germane ; chiar l organizatia
politici de stat a Francilor, in esenta sa, corispundeà vechilor institutil
germanice: Dr. Ribáry F., Vilagtörténelem, Tom. IV. 138 si 139, Vezi
KonekAntal: Egyhtizjogtan 1889, pag. 184 despre caracterul germ-
nia al patronatului.
1) Boncz F; Vallás körlili felségjogok. 2 si urm.

www.digibuc.ro
 6

red deopotrivä; cA la d'gnitäti politice erau ridicati kif

unil clerici; cA sinoadele i adunärile imperiale 1 provin-
ciale se tineau färä a se face !titre ele prea mare deo-
sebire; ca dintre oranduirile bisericesn, acele cari erats
de naturä lumeascA erau privite si ca legi politice,
viceversa; cl s'a IntAmplat t aceea, ca beneficii ecle-
slastice IncA sä fie acordate unor adicti patici credin-
ciosi ImpAratului 1); din contrA, unii dignitari eclesia-
stici erau avanzati si la situatia de domni feodali, pen-
truca cu ostirea, de care dispuneau, sä se aläture
tirilor ImpArAtesti, stand chtar In fruntea armatei lor.
Dar si mai mult: ImpAratul InfiinteazA si Indeplineste
scaune ierarhice, i delimiteazA hotarAle eparhiilor, In-
tamplAndu-se uneori si aceea, ca Biserica sä se Iwo-
triveascA. unor atari proceduri Impärätesti. Impäratul, ca
d. ex. la sinodul din Frankfurt (í94) instituiA si de-
puneA episcopi, fArd de conlucrarea Papei s. a.
Sinoadele imperiale Inca le convocA ImpAratul, ca
de ex. pe cele din Regensburg, Main, la cari a pre-
sidat Insusi ImpAratul, In asistenta episcopilor germani,.
gali i italieni si In prezenta trimisilor papali. Dânsul
Intärea hotärIrile addse, in parte ch,ar schimbandu-le.
H addle sinodale deveniau executabile numai pe urma
publicàrii lor de cAtrA Impäratul. Laicii Insä nu contri-
buiau la aducerea de hotärlri bisericesti.
ImoAratul presla si sinoade cu tendentä dogmaticA,
cum a fost cel dela Regensburg, care a osándit rätä-
cirea adoptianistä a episcopului spaniol Urgel Felix,.
care InvAtA, cA D. nostru lisus Hs. a fost numai un fiu
adoptiv al lui Dumnezeu; sau ca la sinodul din
Frankfurt, care s'a Impotrivit hotärtrii sinodului dela
Niceea cu privire la cinstirea icoanelor; sau ca la
sinodul din 808, care a osândit, ca erezie, teza
biblicd, zicem nol, fixatä In simbolul credintei de sino-
1) Aceaqta a avut, insä, qi urmarea rea, cA atari stApani luau ql din
veniturile bisericli qi exercitau asupra olericilor drepturi ca asupra vasa-
lilor lor. Dr. Frd. Waller: Lehrbuch d. Kirchenrechtes. edit VI. Bonn,
183.3 pag. 440.

www.digibuc.ro
 7

dul H. ecumenic cl Sf. Duh purcede dela TatAl, si

nu si dela Ful.
Influinta lul Carol cel Mare In chestii bisericesti a
crescut si mai mult dupA ce ansul, restabilind ordinea
politicA In Roma asculatA, si I jungAnd min aceasta si
fie proclamat ca apärätor al bisericii (defensor fidei),
fu Incoronat ca Impärat de cAträ papa Leo IH.
ImpAratii urmAtori dupl Carol cel Mare au exerciat
o si mai mare influint5 In chestiunile biseriasti 9, pe
pe care InsA nu o urmArim aci mai deaproape.
Cu creiarea imperiului german, sistemul acesta
pe fundamentul vech u germanic arAtat se continuA,
si desvoltA pan5 sA ajungA la lupte formale cu Papali-
tatea, pentru a fi InfrAnt prin pocAinta ImpAratului Henric
IV la Canossa, Inaintea Papei.
InfLuintele acest; france si mal ales germane, s'au
fAcut resimtite adAnc si In Ungaria, nu numai la cre-
iarea organizatiei pol,tice de stat, ci date Mild si
anumite legAturi juridictionale ale tinärului Crestinism
unguresc din Panonia cu lerarhia germanA Inca s i
sub raportul victii bisericesti. Astfel si Patronatul ecle-
siastic ungar, de care tocmai ne ocupAm, este numai
o transpunere, mai In spre RAsArit, a institutiunel pa-
tronale apusene de origine germanA, care ava sA fie
pusä In dublul serviciu religios si politic al Statului
ungar, organizat In aceeasi vreme.

1) Boom F.: o. e. 2-5.

www.digibuc.ro
 11.

Patronatul eclesiastic ungar, ca genezA 1

InfaNare In Istoria i In Dreptul public ungar.

A) Geneza Patronatula
1. Raporturl cii Regalitatea ungari oil cts Papalitatea?
Vorbind de geneza acestui Patronat, trebue dela
nceput sä 1ndreptAm atentia cetitorului asupra deose-
biril de conceptie dintre cercurile clericale catolice 51
dintre reprezentantii puterii de stat ungar de odinioarä.
Cei dintAi sustin, a Patronatul isvoreste dintr'o auto-
rizat une propriu zis eclesiasticä, In ultima histanta dela
Papa Romei, pe cAnd factorii politici ai Ungariei de
atAtea ori au reclamat dreptul de Patronat ca o atri-
butie a potestätii regale.
Chestiunea a tost studiatä din amAndouä pärtile, sil
mie mi-se pare mai Intemelatä 5i mai rezonabilä argu-
ment4a acelora, cart mai 'ales'pentru vremunle din
trecut, cAnd, In deosebire de azi, nu existà o separi-
zatie strica a puterii bisericesti de cAtrà ceea de stat
51 cAnd nu existi nici ideia de autonomie bisericeascä
In raport cu Statul admit si puterii statulul, ca atare,
un cuvAnt important In orAnduirea chestiunilor biserl.
cesti 5i religioase. De aceasta pArere este 5i autorul,
de tare ne-am Intrebuintat si pAnä act, Boncz Ferencz,
consilier pe vremuri In Ministeriul Cultelor si Instruc-
tiunei dela Budapesta, care a publicat, Ind tn 1894,
o remarcabili lucrare In aceasta materie, sub titlul A
vallás körüll felsegjogok adeca despre Drepturile ma-
jestatice In chestiuni de religie.
In deosebire de acest punct de mAnecare se gl-
sesc autorii catolici, cari vor sl reducl drepturile ma-
jestatice sau ale statului In cele biserice5ti exclusiv la
autorizatia specialä, pe care s'o fi avut primul rege un-

www.digibuc.ro
 9

guresc dela Papa Romei, un lucru ce nu se poate do-

vedi istoriceste.
Noi InsA credem, cA suntem mult mai aproape de
adevArul istoric and afirmAm, cA Patronatul eclesiastic
ungar care, fArA Indoialä, a prins ftinta sub Tut Aiul rege
ungar Stefan I, este rezultatul alor doud Inflict/4e poli-
tice biserice$ti, cari porneau dela practicile de patronat
fAsAritean i apusean deodatA, i o credem aceasta nu
numai pentru situatia geograficA a statului ungar, ci
pentru Influintele politice, culturale l chiar religioase,
cad se rAvArsau In spre Ungaria acelor vremi. Ungaria,
la Inceputul increstinArii sale din veacul IX-lea, a primit
mai mult element oriental decAt apusean. Mai ales In
pArtile de rAsArit ale statului, Influinta religioasA orien-
talA erà absolut covArsitoare, si numai dupä anul 1000,
cAnd primul rege unguresc Stefan I IntrA In legAturi bi-
sericesti strAnse cu Apusul, Incepe a se reduce In Un-
garia influinta religioasA i culturalä, a Bisericii orto-
doxe si a Statului bizantin, cu care insA Ungarie mai
pAstreazä, i dupA anul 1000, legaturi, Ora chiar ì de
tnrudhe cu Curtea bizantinA. Si astfel, . este malt mai
logic a se crede, cA Patronatul eclesiasiic ungar, care
Incepe a fi practicat numai dela regele Stefan I Incoaci,
isvoreste din exemplul cum se practicA aceeasi institu-
tiune In cele douA luml politice-bisericesti In Apus
RAsArit cu cari statul dinastia ungarA 41 aveau le-
1

gAturile lor firesti.

Faptele istorice si culturale, la cari nu ne putem
intinde act sA le speaficAm mai deaproape, IncA vor-
besc mai mult pantru teza noastrA. E stiut doar, cl
Tegele $tefan, cAnd ii reorganizA statul, aveA In cuprin-
sul lui o BisericA ortodoxA bine organizatA, nu numal
In Ardeal ci I lAng5 Muräs, In apropierea Tisei, pe
care Inceara sA o desfiiuteze mai apol. Tot In aceasti
vreme, Intre Curtea lui Stefan si Intre ceea din Con-
stantmopol existA o strAnsA legAturA politicA. Cele mai
strAlucite edificiu bisericesti din Ungaria dela Inceput,
-de asemenl, tradeazA gustul grecesc, iar o cronicA un-
3) Boncz F: 0. c. 2-5.

www.digibuc.ro
 10

gureascA spune de-a dreptul, cA regele Stefan a adus

din Grecia sculptor] In peaträ 1). Toate aceste erau cu
atat mai posibile, cu cat, pe timpul lui Stefan I. la anil
1001-2,Imperiul bizantin se märginek chiar cu Ungaria 9.
DupA acestea, sA vedem acunf: In ce conditii prinde
flintà Patronatul In cuprinsul statului ungar.
Ungurii, Thdatä dupA asezarea In Panonia, au fAcut
invazii dupA pradä, Incepand dela portile Constantino-
polului si .partä departe In Germania. Astfel nu e de
mirat, cA au ajuns sA cunoascä amandouä formele --,.
orientalA si apuseanä ale Crestinismului. De ad vine
cA, mai Intai, se resimt la ei Influintele de Increstinare
orientall, cari sträbäteau, Ind de mai nainte, panA de-
parte In spre Apus, !Ana Irt Boemia, si ci, mai apol,
Ungurii s'au decis pentru formele Crestinismulul apu-
sean, octroiat prin legaturi politice §i de Inrudire cu
Apusenii, mai ales cu imperiul german.
La organizarea statului säu, dupä modèle politice
sl bisericesti apusene, Intalul rege ungar, Stefan 1 merge
pe cArArile probate In Apus, iar modelul, dupA care s'a
orientat, a fost Insusi Carol cel Mare. 9 4r

El a Imprumutat dela imperiul f,anc nu numai multe

legi, ci chiar si admonitiunile cAträ fall säu Emeric,
identice cu acelea pe cari Carol cel Mare le IndreptA,
din Aachen, la 813, cAtrA fiul sAu Ludovic fAcut coregent.
Toatä nizuinta lui stefan I. a fost IndreptatA In-
teacolo, ca sA creieze o bisericA nationala, 4) In care
sA nu fie exClusA exercitarea drepturilor regale. Numai
In acest chip credea Stefan ca-si poate asigura o inde-
pendentä fdtä de inf uintele de acaparare din partea
PapalitAtii cat sl din a imperiului german ce da nainte 5).
lar Insasi Roma, vrand sä punk o pedecA In calea IA-
1) Magyar Nemzet története. I. 284
'2) O. c. pag. 294.
3) Ronez F. o. c pag. 5.
4) Caracterul national al bisericiI Ungurllor, cum a foe ea or-
ganizati de Btefan I, o rectinosc toti istoricii unguri, fie ei politici ori
bisericesti.
4) Boncz, o. C. 6 si 7.

www.digibuc.ro
 11

tirel puteril imperiale germane, care-i erà rivali, se Im

pad cu gandul Bisericilor nat onale. De aceea cum
ni-o spune autnrul nostru pe urma istoricului ungur si
episcop latin, Horvdth Mihdly: A Kerersztényseg elsô
szdzada Migyarországon Papahtatea chiar a ocrotit
biserica natiol alá ungureasa Impotriva episcopilor ger-
man!, iar pe statul ungar fatä cu Impâratii germani, cart
voiau sA-1 atragd In sfera lor feudalà.
Stefan I, cand sA si organizeze biserica sub ocro-
tirea Romei, nid flU asteapt5, ca Papa si-1 trimitä episl
copi In tarA, ci el Insusi a Impärtit tam In eparhii pe
cari le-a pus sub ascultarea mitropolitului de Strigoniu,
si li-a dat marl mosii, din cari sA se Intretin5. Regele
Stefan, nicl nu a cerut vole In prealabil dela Papa pen-
tru latirea credintei, pentru Infiintarea de episcopil
mandstiri, ci le-a ridicat i Indeplinit el insusi, iar Roma
Insasi I-a Investit, spre asemenea scopuri, cu deplini
autorizatie 9, ca pe unul care primise i titlul de rege
apostolic".
In temeiul crejerii i Inzesträrii institut'unilor bise
ricii latine unguresti i pe urma dreptului regal asigurat
cu privire la Indeplinirea oficfflor bisericestl exclUsiv de
caträ regele ungar, religia latinä a devenit religie de
stat tri Ungaria, iar conceptia aceasta e In continui
desvoltart In Intreg rástimpul domniei Arpadienilor (pAni.
la 1301) i e trecutd chiar i tri legile statului si se
mentine In toate veacurile de mai apoi.
Biserica aceasta erd ca un fel de patrimoniu at
familiei regale; regil presidau sinoadele ; hotärtrile
acestora se ridicau l putere de lege numai prin apro-
bar regalA ; regii ferau ocrotitorii bisericii, ai averii
persoanelor bisericesti, cu arma l prin legi. Astfei, re-
gele singur devine 1 In afará cap al bisericll sale8).Un
adevärat Cesaro-papism unguresc
1) 0 o. 15.
8) O. o 36 7. BiserIcilor fondate de dânsul, Stefan I. li-a re--
dactat documente fundationale, despre cari nu se &We urmá ci ar ft
fost inaintate Romei pentru incuviintare; O. c. 55:
0) 0. o 41 42

www.digibuc.ro
 12

Din Inzestrarea si din ocrotirea aceasta a bisericii

unguresti de catra capul regal al statului, s'au näscut
drepturile regale, !titre cari si institutiunea Patronatului,
sau asa numitul lus patronatus Regii dela Inceput, In
_deosebire de pationatul particular Inflintat mat tarziu.
Acest drept, al Patronatulul regal, a$a ni-se spune
altundeva, -s'a desvoltat "in Ungaria cu total tri mod
particular, deosetondu-se de desvoltarea patronatului
din alte tari. In Ungaria, la laceput, nu a putut nici
-mdcar sa existe alt patronat, decal numai cel regal.
Regele era patronur, singurul patron in fard. Nimeni
altul nu putea deveni atunci patron, cleat numai prin
Incuviintare regala 2).
Insesi cadrele de desvoltare ale acestui patronat
erau mai largi In Ungaria cleat In alte täri 2), iar aceasta
era zicem noi in vederea spectate! probleme po-
Nice de stat 0 de politica religioasd a statulul ungu-
fesc l'n raport cu aservirea celorlalte neamuri ;I religli
snecatolice" depe teritorul sfatului.
Pentru a Intelege cat mai bine nu numai desvol-
tarea si tendentele specifice ale acestei Institutiuni care
-este Patronatul ecleslastic In ipostasul sau ungar, ci
pentru a fi In curat mai ales cu necesitatea de a-i face
corectivele necesare vom cauta sa-1 Infätisem mai de
aproape din urmatoarele puncte de vedere: ca genezd
istorica eclesiasticd-politicd; apoi ca element si mijloc
de inzestrare $1 consolidare economica-poLtica a Ca-
folicismului fatä de Ortodocsii pururea prigoniti din par-
tea statului ungar, iar la urma II vom Infatisa In ipo-
stasul säu de institufie parasitard In sarcina Tarii.
Hand aceasta privire asupra desvoltárli patro-
natului ungar, vom Infatisa totodati si desvoltarea in-
terna a acestei institutii: ca patronat regal, apoi ca pa-
tronat trecut In atributiile comunelor politice (patronat
comunal) ori In beneficiul unor persoane particulare (pa-
4rdnat particular).
9 Dr. Geisz Antal: Egyhild Közigazgatis, 322.
4') Szemnecz Emil: Kath. Autonomia 16.

www.digibuc.ro
 13

2) Infitisarea Patronatulul, In Biserica LatIno-maghlark

pawl la f.nea veacului XVII.
SA examinAm chestiunea mai intal cu privire la Bise--
rica rom.-catolicA maghiarA si apoi, In alt capitol cu
privire la raporturile Patronat In Bisericile unite,
cari sunt: sarbeascA, ruteanA 1 româneascA, din fostuf
Stat un gar.
Patronatul ungar a pornit din atributlile de ele-
gat papal" asa ni- o spun autorii catolici", pe
cari le acordase Papa Silvestru 11 tntâìului rege ungar,.
Stefan, deodatA cu recunoasterea (la an. 1000) a dem-
mtAtii regale' a Statului l cu a cordarea Coroanei regale
care, mink fusese predestinatA dela Inceput pentru
Polonia.
Prin privilegiile de legat papal, asa ni- se spune
Stefan 1 IntrA In exercitarea acelor drepturi In bisericA,
pe-cari Domnitorii din alte tAri le practicau In mod,
volnic. Aceasta uzare de privilegii cu consentimentul
papal Insemna officium legationis apostolicae" deo-
dinioarA.
Carl erau acele drepturi si In ce se manifestau
ele? Nu ni se spune exact. Dar fapt este, cl regele
prim al Ungariei a Impartit tara In Dieceze, pe aceste
In protopopiate $1 parohii; a Intern eiat arhiepiscopily
episcopii i mänästiri si a regulat referintele de teri-
toriu si de beneficiu ale acelora; a numit pe cei ce a-
veau sä tinA locul In conducerea scaunelor arhiepisco-
pale s1 episcopale si a mAnAstirilor; a acordat prero-
gative Si distinctiuni bisericesti; la prilejuri festive a fl-
cut si se poarte Inaintea sa crucea apostolicA,
Aceasta sferA de activitate este verificatA sl de-
istorie, zic autorii catolici.
Dar situatia regelui ca afirmativ legat papal, nu se'
reshingei numal la organizarea bisericii unguresti,. c
ea cuprinda In sine si alte tendente. Spre a le recu-
Fraknói Vilmos: A magyar királyl kegyurl jog (Dreptul patronal
regal ungar). Bpest 1895, pag. 8.
Ibid 10.

www.digibuc.ro
 14

moa§te pe acestea, ni-vor Inlesni In locul prim mAsurile

legistlative cele dintdi ale Intalului rege ungar.
Cea dintAi mäsurA alui Strfati, trecutA la locul prim
In codicele de drept Ungar (Corpus funs Hurgarici),
a fost ca Domnitorul sd pdstreze tntdi de toate ncre-
idinta catolicA $i apostolicd" : In primis praecipio... si re-
_galem cupis honestare coronam, ut fidem catholicam et
apostolicam... dihgentia et custodia conserves")
Ca a doua cerintä, se impund, ca b sericii sA i- se
asigure In palatul regal, locul al doilea: In regali qui-
dem palato post fident ecclesia secundum tenet locum".
Ce bisericA este aceasta, destmatä a ft sufletul palatului
regal, ni-o aratA mai departe acela§ Decret, când
ni-o caracterizeazä In senzul primatului jurisdictional
papal, prin cuvintele: Ipse enim Daminus dixit Petro,
quem custodem magistrumque eidem posuit sanctae
-ecclesiae: Tu es Atria, et super hanc petram aedificabo
ecclesiatn meam".1)
Tot dupA aceleasi mäsuri regale legistlative, Dom-
nitorului ungar li reveneA datoria, de a stArui din rAs-
puteri, ca aceasta blsericA sd sporeascd zi de zre)
Terminii suhliniati mai sus, ni aratA, cA Statut un-
gar, prin Insasi constitutiunea so politicA, erA an-
gajat, chiar dela Inceputurile orgtnizArit sale, sd tn-
deplineascd o largd operd religioasd: nu numai pe ce-
ea de convertirea Ungurilor ?I organizarea lor fa bisericd
latind, ci # pe aceea de a face, prin mijlocirea pa-
tern de stat, un oarecare proselitism Intre Oriental!,
In favorul Papismului.
. tefan I. care moare la 1038 si, prin urmare
si-a fotat Decretele sale IncA mai nainte de moartea la
1031 a fiului sAu Emeric, pentru a druia instruire le
scrisese se angajeazA la opera de agent al Papis-
mului cu o destul de lungl vreme mat nainte de ce ar
II urmat marea rupturA bisericeascA (1054) dintre Oc-
cident si Orient.
1) S. Steph : Deer. I. cap. -I. § 1e
a) Ibid. Decr. I. c. 3. §. 2.
3) Ibid. § 4.

www.digibuc.ro
 15

lb slujba aceasta, de lucrator In via Papismului, a

stat primul rege ungar In cloud directli si prin doua fe-
luri de nujloace: Intat, prin organizarea, Inzestrarea si
ocrotirea specialä a tinerei biserici ungaro-latine, apol:
prin goana, deschisa In parte chiar de catre Stefan I.
Impotriva bisericii ortodoxe de pe teritorul sau Inca
Inainte de a fi erupt ostilitatile eclesiastice dela 1054.
lata signatura, sub care Patronatul ungar sa se
fi näscut din atribufille afirmative de legat papal al tnteliu-
lui rege ungar: ca un mjloc de escesivd inzestrare fl pur-
tare de gbje pentru credincio§ii utiguri ai Papei si ca
espresiune a unel intoleranfe pätimafe la adresa crefti-
Mar oriental!, cad eram In primul loc tocmai noi
Romanii. Nota acestei agresiuni s'a Ogre, necontenit.
Atributia de legat papal, asa spun autorii catolici,
a fost data numai primului rege ungar Stefan si astfel
ea, flind de naturi personala, nu a trecut si asupra ur-
masilor regali ai aceluia.9
Cu tome acestea, regii ungari de mal apoi au con-
tinuat sä exerctte aceleast puteri In biserica, drept do-
van' realä, ci temeiul acestei exercitäri nu putea sa fie
o autorizatie din afark dela un factor strain de Ora, ci
ca temeiul zacea In puterea regard, care si In Ungaria
se exercita In domeniul bisericesc si religios Intocmai
ca si In imperiul franco german si ca In Räsaritul crestin.
Aceasta *ere este cu ant mai Intemeiata, cu cat
vestita bunk ce 1- s'a atribut papei Silvestru al 1I-lea,
dupa care regele Stefan sa fi primit delegatia dela papa,
In deobste este dovedita ca apocrifa2)
Totusi, autorli catolici tin 9i mai departe la atribu-
¡la lui S'efan ca legat papal. Et se Intemeiazi pe re-
zonamentul, ca facultatea aceasta a fost mostenita si de
regii urmatori deodata cu coroana ungara, mai ales
flindca, dela veacul XIII Incepand, regii ungari mai pur-
') Frakne.4 V; O. c, 11.
2) Horvállo M. Kereszténység els6 százada Magyarországon, pag.
148 162. Dr. Karcicsonyi I.: Magyarorazág egyháztörténete (1915) pag.
.313, 51 alli autori.

www.digibuc.ro
 16

tau $i titlul de regi apostolici". Dar dupA Deák Fe-

rencz, cel mai marcant $1 mai juditios bArbat de stat
al Ungariei din veacul XIX, titlul de rege apostolic"
nu InseamnA aproape nimic, cel malt este un simplu
titlu, cAzut In desvetudine pAnA la impArAteasa Maria
Terezia. Dreptul de patronat nu stA In puterea acestui
titlu, zice Dedk, ci apartine Dommtorului din toate vre-
muri le, al täri11).
Cu toate ca Stefan erk singurul »patron" presupus
a fl autorizat sau delegat de Papa, regii urmAtori n'au
Incetat de a lucrk exact In acela$ fel ca$i primul rege
ungar, In chestiile bisericeVi ale regatului. Numirea de
patron" intrase In spiritul vremii $i In practica gene-
ralA a st4tului. De aceea, Bela 1V se girk de singurul
patron al tuturor bisericilor (intelege: catolice) din re-
gatul säu: universarum ecclesiatum regui patronue.
CA acest patronat Insämnk numai bunatAti pentru
catolicii din Ungaria de atunci, cari erau Maghiaril $1.
putini Germani, e prea de trite les. Ce Insemnk patrona-
tul pentru ceilaiti cetAteni, nemaghiari $i necatolici, se
va vedek, dacA citArn urmätoarele fapte istorice:
Ace la$ rege Bela IV, când se IncoroneazA In pri-
mAvara anului 1234, jurA $1 promite, cA va converti la
biserica apuseanA pe sc.hismaticii din regatul sAu, cari
erau In locul prim Rom Aiiii, si cA va aduce la ascultarea
de biserica Romei $i pe alt1 eretict $i creVini mincinqi
depe teritorlile ce $1-le va supune politiceVe. CAtre sfAr-
$itul aceluia$1 an, papa Grigorie IX. Il someazA sA sa-
tisfacA jurAmAntului de a-i converti pe RomAnii ortodoc$1
din episcopia Cumanilor. 3) lar IncurAnd primeVe dela
Papa mandatul, de a intreprinde si o expeditiune Im-
potriva regelui romAno-bulgar loan Asan 4), care nu voik
sA Vie de Biserica Romei.
1) Boncz F : o. c pag 48 nota 12.
2) Fraknói : O. C. 39. Coneeptia aceasta isi afili Mound-
(nobis uti regi et generaliter omnium regni nostri ecclesiarum patrono) qi
inteo diplomil dela 29 Oct. 1533 a regelui Ferdinand I. O. C. 529_
8) Vezi la Dr. Lupas : 1st, bis. a :Românilor ardelenl, 19-20.
4) Magy. Nemzet Tört. (editia milenaril a 1st. Ungurilor) II. 448,

www.digibuc.ro
 17

Prea evident, deci, ce InsemnA Regalitatea ungard,

cAnd ea aveA pretentii eclesiastice de patronat In siujba .
intereselor ungaro-latine.
Not& de agresiune a Regahtdtii ungare cu pretentil
de patronat catolic creste, la adresa RomAnilor, din ce
In ce mai mult, In mäsura in care mäsurile sinodului
IV Lateran (1215), de a-1 IncorporA pe ortodocsi la ie- .
rarhia latind 4) cu sew de a-i supune cu desävdrsire,
nu duceau de fel la rezultatul dont, In Ungaria. De
aceea a trebuit ca, mai tarziu, dupä stingerea dinastiei
arpadiane (1301) si dupd ajungerea pe tronul ungar a
altar familii f matice pentru Papism, sä se lee masuri
de o perzecutie cdt mai drasticä fatä de ceice nu primeau
credinta §i jurisdictia bisericii apusene.
Oricdt de malt, /risk se Mtn regele Bela IV. cu
patronatul säu asupra tuturor bisericilor regatului sdu,
Inci din vremea Arpadienilor se mai ivesc si alti fac-
tori, cari aveau patronatul asupra unor biserici, de
sine Inteles : nu färä consentimentul regalului-patron.
Ace0a erau particulari si orase, si eserciau un patronat
numit particular.
Ind la a. 1057 se face amintire despre mändstirea
sf. Dimitrie, patronatd de palatinul RadO, cd si-a cedat
dreptul de patron In favorul epi icopului dm Pécs 2)
Dar nu numai persoane eclesiastice deveniau astfel
patroni particulari, ci si Ins-si regli ungan, acestia
din urmd pe cale de mostenire In feint cd, murind cu-
tare patron al veunei biserici, patronatul li reven A re-
gelui. Regii, trig numai foarte a rareori 10 rezervatt
asemenea patronate, ci Incurdnd le ddrulau mai departes
deoarece, fiind ele Impreunate §1 cu 1.1r1 anumit cd5t1g,
4) Nilies : Symbollae. 416-17, In temeiul acestei hotäriri sinodale
gi cu acest scop, de perfectil asimilare in credintä gi in rit, au fost pugi
de regii ungari de mai apoi gi tinuti in jugul ierarhlei r.-catolice unitii
Euteni gi unitii romini, de ex. episcopia uniti de Blaj dela 1700, ceea
dela Oradea dela iumätatea veacului, XVIII si piinä la 1853, iar unitii ruterri
-din fostul stet ungar chiar Ora la surparea statului ungar.
2) Balms L: A r6m. kath. egyház története Magyarországban. Bp.
1885. vol. 1. 380.
r.tr. Ch. Ciuhandu: Patronatul... 2

www.digibuc.ro
 18

erau potrivite ca regii sd poatd a-at remunerd pe ana-

miti supuai prea adicti 1)
Patronatul particular se referid de reguld la insti-
tutiuni nota bisericeati de ordine mat inferioard, ca d. ex.
mAndstirile sporite dupd epoca lui Stain I.
MAndstirile intemelate ai patronate de particularl na
aveau aceleaai privilegil, ca cele patronate de regi. $.;:fii
acestor din urmd ajungeau foarte de multe orl la Insignit
episcopate chiar, cum sunt: inelul, infula etc I2)
N1-au rAmas urme al despre celalait fel al patro-
natului particular, exercitat de cAtrA comune.
Astfel afiAm, d. ex cd regele Bela IV. dd, la 1255,
nrasului BeszterczebAnya autoradtia de patron al parohlei
latine de acolo, pe care o infiintase ai dotase Insqi re-
gele. ")
Dar, tn ce priveate desvoltarea patronatului, Ind
de prin veacul XIII. dAm at de urmAtorul fenomen CIS
total singular ai lipsit de legAturd organicA cu patro-
natul ungar.
S'a IntAmplat anume, cd German! colonizati In Un-
gariade aceatia ajunseserd ai la Beszterczebdrya, unde
se deschiseserd mine, In acelaa an 1255 4)ai-au ridicat
el inaiai bisericd (neaateptAnd sd li-o zideascá regele
ori episcopul sau vr'un patrón particular) $i atunci, ca
consentimentul regelui §i al episcopului ai-au asigurat
dreptul, de a- ai alege, liberi, pe preotul bor. Aceasta se
IntdrnplA d* id In veacul XIII. Urmarea a fost apoi, ci
In veacul XV, atari orase germane 0-au ridicat, Inzestraf
§i Impodobit bisericile de Inse0, dar au §i fost apoi
stApârri pe deplin peste ele. 6)
Aceasta conceptie, cu totul opusd sistemului de
de patronat ungar, adusd din patria germand ca un
simbure din libertatea de acasd a colondor terani ger-
1) U. e. vol. II. pag. 140-1. Frakad : o. c. pag. 40.
2) Balks : o. c. vol IL part II. 151.
3) Dr TimonsAkos: A legaltob kegyuri jog, Bpest. 1887. pag. 7.
4) Pallag-Lexikon, titlul : Bányászat.
3) Dr. Karácsonyi L: Magyarorrzág egyháztörténete Nagyvárad,
1915. pag 89 (pe urma lui Szalay I : Varosaink a XIII században, pag.
65 eg urm.)

www.digibuc.ro
 19

inani, a contribuit In mare mAsurA la ivirea oraselor

-libere de mai apoi. Si e prea cAracteristic, ca atäri
erase, stApAne pe situata lor ecclesiazticA (si cari, ca
d. ex. SAtmarul dela 1230, devin libere sau exempte
de sub un anumit arhidiacon sau protopop), se gAsesc
In pAitile nordice ale Ungariel deodinioarA si In pAr-
le ale Ardealului nostru, pe unde existau
colonii mai mad de Germani, bine organizafi bisericefte.
De aid vine cA, dupA cum ni-se spune Germanii
acestia, din Scepus si din Ardeal, isi aveau si prepo-
siturile lor separate, IncA din vreinea lui Bela 111(1173-96).
Acest sistem de organiza(ie eclesiasticd nafro-
nald a parte a Germanilor venetici nu face parte din
evolutia dreptulat patronal ungar, cum a fost el conce-
put si practicat de regii Ungdriei. Acest sistern, prin
,originea prin rnentahtatea sa specificA germanAInseamnA
vnul din cele mai VE chi mijloace de a vulnerà patronatut
angar.
Dar tendenta aceasta, subverziv5, se va manifestO mai
cla mai tA z u, cftnd Rtformatismul german, pAtruns
ItntAiaoarA In Ungaria catolid toonal prm mijlocirea atft-
Tor orase germane, cere desfiintarea patronatului si in-
.zestrarea protestantilor la fel eu catolicii.

DacA afirmativa atributie de legat papal a IntAlului

rege n'a fost transrnisA §1 celorlalti regi ungari2), atunci
vine dela sine Intrebarea: Cu care cautate a lor au lu-
crat regii urmátori la org3nIzarea si promovarea cre-
vtinismului latin Intre Ungun? Cu atribufia puterii lor
regale, ori In calitatea, accesone regalitAtii, de patrone,
cantate cAstigdtA prin fdptica ocrotire i Indrumare a
bisericii unguresti ?
Nu vom ¡Aspunde aprioristic la aceasta Intrebare
alternativA, ci mai Intli vom consultO cAteva fante isto-
rice spnjinite pe dispozitii din Corpus juris Hungarici
din vremea regilor arpadieni posteriori tut Stefan I.
I) Dr. Timon Akos : A vtirosi Kegyuraság Magyarorszitgon. Bp.
1889. p. 16.
2) Fralenói V: o. a. 11.
2*

www.digibuc.ro
 20

DacA Stefan I, cum se vede mai ales din Cartea

Decretelor sale, se ocupA. de-a rAndul, aproape de
toate chestiunile bisericesti (de ex. cercetarea bisericel,
posturile etc ) i sociale-morale (mAsuri impotriva fur-
tulul, desfrAnAru, omorulut etc ), cad trebuiau reglemen-
tate In tinera bisericA a ungurilor, e tot pe atdta de
adevArat, cA regti urmátori faceau aproape acelar
lucru, Zn temetul atrIbutillor patent! regale.
Asa d. ex. regeie Andrei 1 (1046-60) enuntA pe-
deapsa de perderea capului si a averli pentru acei Un-
guri venetici din Schytia, cari nu s'ar lAsA de obicelu-
rile lor pägAnesti si nu ar primi crestmis-nul.
Ladislau 1, supranumit SfAntul (1077-95), normeazA
chestiunea preotilor i diaconilor unguri bigami; acordA
nu mult dupd decretul dela 1074 al papei Grigorie
VII despre celibat) indulgentä preotilor edsAtonti sA
rAmAnA ImpreunA cu sotiile lor; reguleazA din nou cer-
cetarea bisericil i chestiunea sArbAtorilor. lar Coloman
(1095-1114) se ocupA In leg slatia sa de chestiuni ca
acestea: posturi, preoti bigami, costum preotesc2) s. a.
Din aceste dispoz,tii cart nu sunt cbnoane bise-
ticgti ci sunt mdstiri legislative ungare, cari fac
dovadA ¡storied pozitivA absolut agurkse vede, cA regil
ungari exercitau, In cele dintAi douA veacuri de creftl-
nism unguresc, mari puteri In biserica regatului lor. Cu
puterea lor regalA suveranA, ori cu puten imprumutate
prin patronatul investit, cum se afirmä, de Papalitate
asupra regelul ungar? latA controversa, Ivindu-se din nout
Noi Tusk asa credern, suntem in nota realitAtii is-
torice, cAnd af rmAm din nou, cA regil arpadiani, de a
chora epocA vorbim si cari se sting la 1301, aveau su-
ficientA autoritate hi caracterui lor regal, si nu aveati
nevoie de autorizatiile PapalitAtii pentru a lucrà la buna-
orAnduire bisericeascA i religioasA a statului lor. Pilda
statului bizantin, cu tmpArati strAduitori in cele biseri-
1) Mi-se pare asa de forlatä si de imposibilä afirmarea (Belies, cp.
*. L pag 342), el celibatul s'ar fi observat cu rigoare sub Stefan I,
eand si mai tiirziu exislau la unguri chiar sipreoli bigami i cu concubine.
2) V. Corpus Iur. Hung.: Decretele lui Coloman, Cartea

www.digibuc.ro
 21

cesti pad la volnicie, din spre Rasärit, far dinspre Apus

Imparatii germani cari duceau lupte Inversunate cu Pa-
palitatea pentru drepturile b sericesti, erau semne vil,
cari trebuiau sa impresioneze si sa-i determine sl pe
regii ungari la actiune si la aparare. Aceasta presump-
'June primeste temeiu si din cele ce urmeaza:
Inca din veacul XI, cand Papalitatea 1i ia un mare
avant ca putere eclesiastica si politica si tinde a cen-
tralizat totul, Papalitatea si Regal tatea ungarA Incep
discuta reciproc unele situatii. Papa vrea sa fázbata
In Ungaria la asezarea ckricilor superiori; dar da de
rezistenta regilor. De ex. regele Emeric (1202) refuzi
de a confirma alegerea imui strain, ca abate la mad-
stirea din Sarneg, deolarand Papei, ca-si va da con-
sentimentul numai la alegerea unui ungur9 Nu peste
mult, regele Bela IV (1242) repetqte aceeasi restrictie
de natonalitate la adresa celorce vor sa fie episcopil.
Conflictul acesta dureaza nu numai In veacul ci
rnai departe.
Epoca arpadiand lasd, asadar, drept mostenire vea-
curilor urmatoare de istorie ungureasca, deschisd marea
controversd asupra patronatului ungar, care nu mai era
acell in ochii celor doi mall de putere: Papalitate
regdl tatea ungara. Cel dintai dintre acesti doi factorl,
Papalitatea, urmand prilicipiului centralist prin care se
ridi1/41 tocmai In aceea vreme la importanta internatio-
nalä, urmdreqte gdndul de a- fi tnsufl tn mod exclustv
dreptul de legiferare fi de organizare, pe care-1 prac-
ticaserä regii unguri al vremii In puterea prerogativelor
politice-regale, iar Regalitatea rdsound(d, mai mul apd-
zdndu-se pe sine ci o tradifie inraddcinatd, la ale a-
rea temelie stdteau nu inteatatea drepturi isvorlte din
3) Frakruii a, c. 25.
2) Boncz (o c, 69) ni-o spune, cà asemenea mItsuri erau indrep-
late impotriva Papismului, care doreit zicem noi sA-qi mute avant-
garda in spre orientul echismatic".
8) Vezi la Fraknói a. c (peg. 28-38) difereniele dintre Papalitate
Regalitate pe tema indeplinirii scaunelor arhiepiscopale din Strigoniu qi
Colocea,, qi a celor episcopate din Ungaria, in veacul XIII.

www.digibuc.ro
 22

autorizatii papale, pe cat drepturt de suveranitate nati-

onald fi de stat, pe cari avea sa le accentueze, mat
Maw, pe fatä si cu ti lath' hotarlrea cei mai ,chematt
factori ai vietii dt, stat: Rtgii si Legisiativa Ungariel
Si OA si InfatIsem acele start de lucruri, putem,
acum constata, ca asa numitul Drept patronal ungar
Lufere Inca sub Arpadieni doua grave atingeri: Una din
ele venia, In mod violent, dela Papalitatea ce urma um
exclusivisrn de putere in folosul sau propriu, iar ceea-
laltA violare verea, pe calea consentimentului regal la
restrIngerea patronatului In favorul organizatilor ecle-
siastice- nationale ale Germanilor colonizati; despre care
amintise n mai sus.
Din främantarile c-e urmeaza, Incepand cu regil an-
gevini ai Ungariel, cari n'aveau caracterul strict si ex-
dusty national pe care-1 avuse dinastia arpadiana, dar
cari erau gata de a retanoi timpurile agresive ale con-
fesionalismului catolic," pentru a forma un singur mare:
regat, Indreptat contra ortodoxiel sehismatice"1), se
desprind douä fapte istorice de naturä contrarie. Deo-
parte, unii regi urgari, In ravna de a f ice uz de auto-
rizatiile pe cari le practicasera autecesoril lor regalt la
indeplinirea scaunelor ieral hice si a altor benef cu",*)
puscä peste t7ntä, prin acea ca, uneori, rid,ca la ase-
menea dignitätt si situatti materiale bisericesti persoane
nevrednice de asemenea stäri. Asa d. ex Carol R )bert
face sa fie ales de preposit capitular desi nu avea varsta
si era pätat prin nasterea sa nelegitimä printul Co-
loman, prepositul din Strigoniu, care era un fiastru al
regdui 3) Ori, alt caz tot de sub Ludovic cel Mare:
medicul Desna idi Lasz to primeste episcopia din Neutra
(Nyitra); Perernji Ferenz, un bletandru de 8 ani, ajunge
episcop In Ardeal (1508), mai apoi la Ocadea- mare.
1) N. lorga: hit. Rom. din Ardeal si Ungaria I 68 si 67..
1) In dreptul bisericii apusene, sub numirea de beneficü" macs
in Benz propriu inseamni, dotalia impreunatif ou un oficiu oarecare se
Intelege insusi oficiul, pentru legitura strânsä dintre ele.
1) Fraknói, o. c. 52.

www.digibuc.ro
 23.

lar Filter &Orgy, un simplu preot numal, tine ebene-

iicie de episcop si un episcop sfintit land sine; re-
gimul eparhial Insä 11 are el tnsu$i.1) Tot astfel ni-se
spune, cä regele Matia aleazA In scaunul de primat al
Ungariei pe lpolit de Este, o rudä a sotiei sale Beatrix,
care mai tärziu, dunA moartea lul Matia, $i-a schimbat
scaunul, episcopul Bakacs dela Agria pästrandull Ina
veniturile, pAnä la depärtarea sa din tara9) Asemenea
ibuzuri de cele bisericesti erau to ;mat potrivite pentra
a escitA atentiunea Papei si rAvnA de a se substitui
Regalitätii ungare, sub pretext de restabairea disciplinei
biserice$ti, In realitate Ina spre ali satisface pofta de
putere.
Celaialt fapt istoric, de naturA pozitivä, erá urmt-
toral: In masura In care creSeau pretentiani e papale
fritä de Regalitatea ungark aceasta din urmä devenii
tot mai stäruitoare In lupta de apärarea drepturilor sale
0 ale Statului. Vom cità Imam! putine cazuri, ca mai
caracteristice, In earl se reoglindeve pe deplin situatia
de drept public.
La 1387, cand Stsmund e proclamat de rege
Impreunä ca sotia sa regina Maria, In documentul de
Incoronare, ce t-s'a pus 'nainte, se spune lämurit: ci
n'are sl acorde strAinilor fie ei b sericani pH. mireni
nici un fel de dignitäti $i benef cii, oficii sau pose-
siuni; cä n'are sa se adreseze papel pentru a conferl
beneficii pe seama strämilor; ci toate beneficiile de
aceea naturä le va acordA numal celor de natune ma-
&aryls). Conceptia catolicA" cautà sä restAlmAceasal
acest document clar, mai ales cA régele S.gismund n'a
tost ornal, care sl absteie dela ang ijamentul luat la
Incoronare. A urmat, cleci, 'nainte pe calea antecesorilor
MI regali, de a numl episcopi si alti d gnitari bisericevi.
Asa, de pildd in 1407, aveä In Ungaria tn vacan(d
8) Boncz, o. c. 133 4.
2; Szemnecz E : Kath. Autonomia , 115
8) Fraknelí: o. C. 73.
4) Ibid- 74.

www.digibuc.ro
15 scaune arhiepiscopale si episcopate.; dar n'a Mg&
duit tad numire din partea Papei nid alegere din partea
capitalelor, ci el Insql I-a numit pe ep,scopi. lar clad
a dat de Impotrivirea cercurilor conducátoare dela Roma,
s'a adresat sinodulai dela Constanta (1414), care i-a
recunoscut drepturtle din clzestiune: potestas nominati-
onis, electionis et collationis La sinodul acela Ungaria
fusese reprezentatä nu numai prin regele si palatmul ei,
ci si min doi arhiepiscopt, 3 episcopi, 14 prelat 1).
Ori cari vor fi párerile cerzurilor bisencesti catolice
despre aceea hotälire a sinodului dela Constanta9 r5-
mane faptul istoric, cá sinodul a confirmat o practicd
tndelangatd, prin care se reliefil puterea $i drepturile
regale in raport cu biserica catolicd din statul ungar.
Regele Sigmmund este, de altfel, acela care, la 1404
Incá, orânduise o oprehste asa numitul placetum te-
gim cu privire la once fel de serisori si hotArIri de
ale Scaunului papal, cari se puteau publicA si executa
numai dupä incuviintarea (placer) regalä. Dispozitia
aceasta, de IngrAdire a unui domnitor catol c, dinteo
tari per eminentiam catolia In regimul ei, fatä de supre-
mot pAstor al aceleiasi biserici -- Isi bf 1 expresiune dealdel
si In decretul regelui Colornan9 care 1ncepe: placuit
regi (i numai In locul al doilea) et comt.nt conciho".
tar Viadislav 1, in diploma de 1ncoronare, o spune
rupt-ales, el sensorile papale, fail de placet"-ul regal,
sunt Ma de ygoare.4)
Dela tnceputul veacului XV Ineoad, aceeasi con-
ceptie si tendentä de aparare fatä de Scaunul papal
trece, tot mai adânc si tot mai pronuntat, in largul opi-
1) Boncz: o. c. 101 ftil nota 1 la pag 132.
2) Frakned (o c. 117) spune, cit reg. Sigismund a primit atunci
numai un trivilegiu dela sinod. Iar Dr. Karácsonyi I. (Magyarorsz. egytt.
tört. 19(5, pag 43 44) spune, di reprezentantii biserIcil latine ungu-
mil au fost incorporati la natiunea germanä, si nu au putut voti se-
parat, in sinod.
9 Corpus Juris. Hung. si Boncz F: o. c. 34.
4) Boncz, o. c 77.

www.digibuc.ro
 25

niei publice a tArii. $1 In Dreptul public ungar, sub pu-

ternica Inriurintd a Corvinestilor, Intre Imprejurkile tir-
niàtoare.
In lupta dela Varna (1444) moare nu numai regele
Vladislav I ci si episcopul lain din Oradea-mare. lar
guvernatorul (1444-56) tAni loan Huniade numeste
episcop nou, in persoana lui loan, ceränd dela Roma
confirmarea lui..Roma Insä nu vrea sä recunoascA dreptul
de numire al guvernatorului, panä dupA lungi $i multe
corespondäri i invocäri de motive deosebite. La 1446,
din prikjul numirii de prelati la episcopiile din Zagreb
si Agria, conflictul se reInoestP. Conflictul se agraveazi
In anul urnAtor (1447) din prilejul îndeplinirii scaunelor:
arhiepiscopal dela Colocea $1 episcopesti din Ardeal
dela V.t.
Dar, dtsi numai guvernator, loan Huniade duce
lupta pentru drepturile regale $i mai departe, la 1449,
din prilejul urmAtor: DAnsul Muse prepozitura din
Dömös In grija magistrului Alexandru, pe and papa, o
acordase cAlugárului Valentin, un preot penitenciar papal,
autorizändu-1 totodatä papa sA caute a se sustIneA
prin pedepse eclesiastice.
loan Hiniade rdspunde papei, cd asernenea pro-
-ceeurt sunt un lucru neobisnuit §i cä pedepsele ecle-
siastice mai Incurand vor Itidârjì tara, l reclaml vi-
goare .pentru dispozitia sa pe temeiul dreptului patronal
regal. Papa Insd nu a cedat. Atunci Ins4i Dieta tArii
s'a adresat cdtrd papa, spre a-ii apdra libertdfile cds-
ligate. Aceasta inovatle zice dieta nu se potri-
ve;te cu tradifionala supunere a NM. De aceea cere
dela papa: sA Inläture obstacolele ivite. Dieta nu inter-
vine InteatAta pentru cauza lui Stefan, pe care-1 numise
preposit guvernatorul, cAt pentru a InläturA violarea 11-
bertàtii publice a tArii. Apoi adaogA dieta, foarte rezolut:
vointa noastrà, a tuturora, este aceea, cA biserica aceea
(a prepositurel) mai IncurAnd II va deschide port le
inaintea dusinanului deck Inaintea unui atare oaspe,
pentrucä dacd irl cutareva fard se isprdvefte cu liber-
¡aka, s'a isprdvit ;i cu Tara aceea. Deci dacA Sancti-

www.digibuc.ro
 26

tatea Ta doresti o Ungarie care sa ti-se supuni In cre-

dinta, permitel sa fie libera...
Dar Scaunul Roman, nici dupa aceasta energicA
pis're, nu a Incetat de a stirbl dreptul regal; caci nu
trec cleat d'abia cativa ant, pad sa se rascoleasck
din nou Intreaga opinia publica a tarii pe urma Inge-
rintelor papale, pe vremea regelui Matei Corvinul.
Regele Mate!, Intel) scrisoare ce* o trimisese lui
loan de Aragonia pe care-I instituise arhiepiscop de
Strigoniu la Roma, uncle-I trimisese tri misume
aerie acestuia: Cat de greu ti vine la socoteala, ca papa-
se amesteca I Impedeca In drepturile sale regale, de
8-§i pune episcopi In tdra, si cat de mult II este im-
posibil sa cedeze atäror ingerinte ale papei, cari aunt
Asa de rail vazute In tara, Tack se teme sI de o räs-
coala a Intregei tart din asta pricina. Regele adangt
apol, arnenintätor, cA crocea dublä din emblema
OM mai incurdnd va fi schimbatá in cruce intreit0)
decdt sa ingdduie ea benejiciile i d(gmtd superi-
oare biserice$ti, can apattin la drepturile coroanel,
se conferd de Mai sf. Seaun.,
Papa, Task nu voia sa cedeze, ceeace ar fi fosti
egal cu Inlaturarea strainului loan 13:!ckensloer, pe care-1
protejase la papa linparatul german. lar cand regele
Matta afla, ca nu are sanse de confirmarea lui.loan de
Aragonia9. n'a volt a nimic de aceasta, ci a scris
acestuia, ca ceeace odata a conferit, stä pe loc, i ce-
eace odata a dispus nu mai revoca. La randul sau,
papa, spre a- l Impaca si pe regele migar, dar si spre
a nu se strica nici cu Imparatul, aduce solornonica ju-
Amenintare cu iesire din legiturile Bisedcii Romei i infinttwea
mad Biserici independente (Boncz F: o. c 133 nota), oeeace nu putee
ilisemnà decal intoarcerea la ortodoxie.
2) Cele spuse mai sus din vremea lui loan Hunlade i Mate: Cot-
vinul sunt luMe dupft: BoNcz, o. o. 122-129. Vezi, despre amenintaret
tut Mat,a, si in Fraknól, o. c. 208.
3) Frakmii, o. o. 200: loAn de Aragonla, erà vär cu sotiaregta
a lui Matia, si erà i catdinal, mar la 1480, cind fu numit la Strigoniu
avei 17 an!,

www.digibuc.ro
 27

decatä care este, totusi un triumf al regelui ungar de,

origine romAnä ca pe loan de Aragonia /1 face gu-
vernator ti cele spirituale l temporale, panä la vremea
and favoritul papei, Beckensloer, nu va fi strämutat la
alta bisericl.)
Dad s'ar puteA zice cä, In cele de pAnä aci, s'a
afirmat personalitatea mai marcantA a unuia ori altuia
din conduatorii täril, cari nu odatä 1i aveau i interese
familiare Incompat bile cu disciplina bisericeascV), tot
pe ant de adevärat este, cA mäsunle de apArare Impo-
triva Influintel papale primese si o expresiune de drept,
In legile
Ltgile de felul acesta pe cAt stint informat
Incep sub regele Matei Corvinul, cu legea 19 din 1471,
care interzice oricui din locuitorii taro, f e ei persoane
eclestastice ori mireni, de a se adresi cu pldrisorl
edtrd Curia RomanA, sore paguba libertAtii Ord,
ci Peale sd-si caute dreptul sdu a ci, In lard. lar prin
legea 18 din acela$ an se detrage orl $i cul dreptut
de patron particular ce 1-ar aveA f itä de vr'o bisenci
ori mAnästire, reservdndu se acel patronat pentru regele.
Printr'o altä lege, 56 din 1498, de dupä moartea
lui Matia, regele nuu este autonzot sä revoce benefichle-
acelor episcopi, cari mai au si alte benefich, i sA le .
acorde altor persoane potrivite (art. 2). Tot prin aceeas1
lege (art. 3) I-se dA regelui dreptUl de a face aceeasl
operatiune cu benefichle persoanelor afidtoare la Curia
Romanä. O alta lege (32 din 1500) autorizi pe age,
ca mänästirile Incäpute pe mAnA de clerici de mir, sA
le scoatä din mAna acelora i sA le tncredinteze cAlu-
gärilor cu grad ierarhic potnvit.
1) 0 a. 200 201.
2) politica bisericeasci a lui Matia erit, de i asezi in seaunela
ierarhice beneficiile ecles astice sirdini devotail ori pruncl minori, eu
earl sksi sustini Interesele de putere. Dar la aceasta politicá aderel $i papa,
ea d ex. ciind la 1473, nutneste episcop la Pé.:s pe Ernest Sigismund,
student atunci la Ferrara, ort cä la 1480 aazá de administrator al
epaitiei din Jaurin (GyOr) pe Ioan Corvin, in viirsta de 7 tuul O. a.
Mkt nota

www.digibuc.ro
 28

Incurand, prin o alta lege: 10 din 1504, regele

vbflne din nou sanclitme leg slativd-constitufionald, spre
d-fi exercda o veche atr bu(te: de a conferi beneficil
i mo§li numai persoanelor eclesiastice din tail, nu qi
strainilor.
Drepturile regale, prin urmare, stint rellefate tot
mai precis fl mai hotartt, atät In conviinta publica cat
§1 In leg le Ord, i nu odata cd o vdcbtd tenden(d pro-
, filactica fatd de tendentele centraleste ale ultramon-
tanismului Roman, care ar fi voit o Ungarie §i mai de-
votatä, sclava chiar. Con§tiinta politica a Ungariei §i a
regilor ei, tusk era mult mai solidä deck sa urmeze
aceasta potignire. Mai mult chiar: iatä ce se-Intampla la
Inceputul veacului XVI
Regele Vladislav II ordonase lui Wertiticzy si
confectioneze, Inteun corp, Intreg Dreptui ungar, iegile
dispozitiunile §i obiceiurile recunoscute ale tärli. Atunci
15i intocrneVe el lucrarea sa, ap numita : Tripartitul
lui Werb5...zy, p ima lucrare de oranduire sistematica
a Dreptului public ungar.
Lucrarea aceasta a fost prezentata dietei din 1514,
care a gäsit-o de bunä 9 In acist codice de Drept
ungar se cuorind urmätoarele dispozitii :2) Papa nu a
avut in Ungaria, in ce priveve numirea bendiciatilor
biserice§ti, nici un drept, afara de acela al confirmaril;
cu toate a papei i-se recunocqte nu mimai o jurisdic-
tie spirituala, ci $i una politica, nu Msá i pentru
Ungaria.
Intre motivele, pe cari f. e Intemelazi aceasta tea
de drept din Tripartit, la locul prim se Invoca In-
1) Corpus Iuris Hungarici, Tripartitum. Introducerea. pag. XXVII §1
XXXII.
2) Partea I., titlul 1 1 : Quod papa in collationibus beisefici-
orum eeclesiosticorum in hoe regno nullam jurisdictionem
relinuit, praeter confirtnationis auctoritatem.
Sciendum autem, quod licet papa, seu summus pontifex, utramque
jurisdictionem, tern poralern scilicet. et spiritualem habeat; in conationi-
bus tamers beneficiorutn ecclesiasticorum, pro tempore vacantium in hoc
regno, sub:m:4s ipse pontsfex, nullam jurisdictionem exequititr,
praeter confirmationis auctoritatem.

www.digibuc.ro
 29

flintarea biserfcei latino-ungare (primo ratione fundatis

onis ecclesiarum) decatra regi, prin ce acei regi
câprgat intreaga puterea de patronat", de a numi
afege §i de a acorda beneficiile biserice§ti
(pia reges Hungariale cum soli futerint omnium ecclesi
arum et episcopatuum, abbatiarumque et praepositurarum
in hoc regno fundatores; per eiuscemodi fundationem,
omnem facultatem juris patronatus, nominationis, elec-
tionis, ac collationis beneficiorum, sibi ipsis acquisierunt
et vendicarunt: qua ex causa, juris videlicet patronatus'
ratione ; pertinet semper ad reges nostros hoc in regno,.
beneficiorum ecclesiarticorum
Ca al doilea motiv, Werböczy Invoca 1ncreVinarea
ungurilor prin staruintele regtior ungari ; ca al treilea
motiv, titlul de rege apostolic care, dupa marele
barbat politic magluar Deal( Ferencz, d'abia va fi In-
semnand ceva mai mult decat un simplu titlu ; al
patrulea motiv : prescriptitmea ce a rezultat In cursul
veacurilor, In paguba pretenziunilor papale §i In favorul
regilor ungari, din practica acestor regi de a Indeplinf
ei 1n§i§i, §i nu papa, beneficiite" eclesiastice din statul
unga r.
Dar irul legilor de aceasta natura, reliefând drep
turile regale sub raporturile vretil bisericesti, se tin !ant.
Ap de pildä legea 21 din 1526 statorege : lit solunt
majestas regia (et nemo dominorum praelatorum prae-
ter simplicem canonicatum) benefictum conferendi habeat
facultatem. (§ 1) Non tamen externis, sed hungaris, et
coronae Hungariae subiectis. Adeca : nimeni, decat nu-
mai regele, sa nu alba dreptul de a acorn benefice
§1 mai ales nu episcopii, deck numai and e vorba de
canonicate simple.1) lar cand sa se acorde asemenea
dignitäti, se puteau da numai ungurilor, nu insd fi
strdinilor.
Prin o alta lege (19 din 1537). scoaterea bisericilor
din mantle lacilor, deasemenea era fncredintata regeluf,
dupa cum prin legea 45 dela 1546 se läsa in atri-
Impttratul Ferdinand I, nsA, a reclamat i numirea canonicilor-
exelosiv pentru sine. Boncz, o. c. 103,

www.digibuc.ro
 30

butia regelai sd pund episcopi la Agria, sau (dupi le-

g-a 58 din acelds an) sa scoatä din mânile principelut
Maur t u averile, pe cari le liaise dela capitulul din
VasvAr; sau (21 din 1547) sA iea dela episcopii ger-
mani dijmele acaparate pe nedrept dela episcopia dia
jaunn (Gy5,)
Legea 13 din 1548 /Lisa merge si mai departe :
vrea ca papa sd fie rugat a lud masuri pentru fineres
until sinod general; si dacA papa ar arnana convO-
earea lui, regele sd afle modul ca sinodul t a se Vail
.fara amfmare.
Veacui XVII, cu restaurarea si consolidarea vechei
iegalitäti ungare sub rnantaua Hdbsburgilor catolici §i
cu expanziunea puterii politice si a politicei religionare
urrnAriiä de Habsburgi, ne oferä pretioase lucruri de re-
tnut in chestunea patronatului eclesiastic ungar Iniatä
la inceputul veacului ch:ar, räscoala lui B )cskl avei
pretentia sA aducA o vulnerare insesi institutiunei patio-
natulul. Räsculatii, din adunarea dela Korpona, cereau re-
gelui, intre altele: sA nu mai nutneascä episcopi titulari
(avänd numai titlul i nu si jurisdictle episcopeaseä)
si sä-i alunge din tarä pe iezuiti. In tratativele del VI-
ena, delegdtii impkatului- rege resptng cererea dintM;
itii rAsculatilor cad de acord cu aceasta respingere,
Jar In strpulafiumle pdcri dela Viena (1606) se asigur0
intangib litatea drepturui mojestatic de a aleze pe epl-
scopr. lnsasi dispozitiunea aceasta, trecutA in Corpus
juns Hangarici ca § 3 din legea 5 dela 1606. sunä in
ch.oul urmAtor: ,Ne socrae caesareae regiaeqae ma-
jestatis authoritati et potestdti qu'dpiam derogi tur,
in eius arb trio relinquitur, episcopos, quos volue-
eligere". Va sA ma: se ILA rt gelui dreotul de a
a!ege", el singur, de episcopi pe cine aflA de bine, in
temetul autoritAtii l puterii sale majestatice.
DuRA moartea primatelui ungur Francisc ForgAcs
(+1615) care, si el, fusese unul aintre comisatli
Frakriói V.: co. c. 301 2.

www.digibuc.ro
 31

päräte§ti la legarea plcii dela Viena, scaunut primatiat

tra sa rAmAnA, vacant pe o vreme mai IndelungatA. Acea-
sta era intentia ImpAratului Rudolf, deoparte, far de alta
tra i pArerea Camarilei, care stätea, alAturea de 1m-
pAratul, in Praga. Scopul vacantei primatiale era, ca ve
niturile averilor bisericesti dmase farA stäpan sA fie
btrebuintate, in oarecare mäsurA, pentru seopuri lumesti
SaU ale tärii. Tara, chiar acum se afiä In o asemenea
strlmtoare, spune Camanila, iar veniturile arhiepiscopiel
primatiale vacante de Strigoniu pot si fie Intrebuintate,
cu suficient temei canonic chiar, In luptele 1mpotriva
lurcilor dusmani ai crestinAtátii). RelevAin si acest mo-
ment caracteristic, privitor la averile catolice i scopu-
rile secundare, In al cäror serviciu erau sA fie atrase
ele si acum, ca In alte randuri. Vacanta din chestiune
insA nu a durat, decat d'abia pana la 1616, cand ajunge
primat ungurese o mare personalitate, inzestrat mai apol
cu titiut de cardinal, Pázmdny Pder.
Acesta, nAscut In Oradea Mare, de alifel i prepozit
la 1616 In Turócz, triteo scrisoare prin care rAspuridea
Camanlei cu privire la alegerea sa de primat, accentui
gratitudinea sa cAtrA regele, care voii sa-1 ridice la
treapta primatiall B ne o stiu, zice daosul, ca pentra
promovarea mea am sd multumesc, dupd Dumnezea,
Majestapi sale"2). De papa, nici vorbd, atät de mare
era puterea regdui ungar asupra biserich latino-ungaref
DupA oarecari clarifli Ari, regele 11 §i institue (1616) de
mitropolit-primat al Strigoniului. AdevArat, cA Pazmany,
la cateva zile dupiA 1ntrarea In functiunea primatialA pro-
testeazA solemn lmpotriva organelor de stat ungar, care
se acomodase disportiilor luate de Camarila ImpArl-
teasa, de a i-se denega (lui Pazmány) Introducerea In
beneficiile primatiale, sub cuvant cA dispozitiile nouve-
mite ale Camanlei vatämä autoritatea regelui si fiber-
tatea tArii". Dar tot pe atlta de rezolut este Pázmány,
doi ani mai tarziu, and era vorba de a izola influinta
seclesiasticA externA, Lin prepozit latin, Matei Hervoics
1,1 o. c. 311.
2) 0' c. 312.

www.digibuc.ro
 32

din Alba-regala, 4i caul dreptul sau, Impotriva una

dispottii a primatului, la nuntiul papal, iar prirnatul fa-
cearca sa-1 influinteze pe M Hervoics printer) scrisoare
citra episcopul locului, aträgandul atentiunea asupra
legit $1 a obiceizdui lard", cari oranduesc, CA cine 10
cauta dreptul, ca "incunjurul factordor juderdtore$tr or-
dinari din tard, adresandu-se deadreptul papei, acela,
Intrucat e cleric are sd-$1 pearda beneficial, iar dacd
e mirean capulul
In vremea cat Pazmány a stat la carma bisericir
latino-ungure§ti, s'au ivit dese confl,cte pe teed de patro-
nat, Intre Roma §i Intre Imparatul-rege. Primul caz de
acest fel fu cel dela 1618, pentru obtinerea prepoLiturel
dela Pojon, la care ravniau doi episcopl t tularl, Balásfl
Tarnds din Bosnia §i Csiki István din Ardeal. R gele
Matla II acorda prepositura, celui dintai. Episcopul ar-
delean cere intervenirea nuntiului papal, tar BilLfi cere
ocrotirea regelui. R gele da o mare importanta cazulul
i cere opima lui Pázmány. Se tine o anchetä, din care
fäceau parte Pazmány i sfetnici de curte, sub presidia
palatinului tärii. Ancheta constatd, cd prin recursul la
factor! extend s'au violat cheptul patronal §i legHe tarn.
Deci s'au luat masuri pentru Inffanarea lui Bilásfi o ca
papel sa i-se atraga aten(ia, cd n'a avut drept de in-
gerirta In cazul 1.ui BAIdsfi, care a procedat subverziv.
Deci i-se cere papei sa nu cedeze pornirilor de violarea
dreptunlor regale2). La aceste demersurt propuse de an-
elzetd se aldturd $t Pázmány Insu§i, care scria regelui,
a one& respect fi supunere are fat(' de scaunul papal,
pe cari este gata sä si- le dovedeas a 'Ana §i cu pretul
vietii, totu$1 nu poate sd adereze la inom(ia, pe care
era s'o aducä cavil Balásfl In ceeace prive§te confert-
rea beneficiilor $i dignitd(ilor bisericegi prin alit factoit
In afard de regele3).
1) 0. o. 313 4.
1) 0. c. 317-20,
3) 0, c. 320 1.

www.digibuc.ro
 33

In conflictele dintre Regalitatea ungarä Papalitate,

ivite tot sub Pázmány pe tema restaurärii §1 Indepli-
niril episcopiei latine din Ardeal, drepturile regale sunt
mai evident scoase la suprafatä.
Principe le ardelean Báthori Zslgmond numise epis-
cop latin pentru Ardeal pe Naprági Demeter, care Irma
la 1601 fa isgonit din scaun. Impdratul Rodolf fi
mdtoril sal incepuserd deja sa exercite dreptal de nu-
mirea episcopllor latint ardeleni; atari eptscopi tnsd au
fost exclu# din eparhie, iar eparhia se armulit prin
vicari numiti de principil ardeleni. Principele Bethlen
Gábor avea chiar pretentia de a li face numire In re-
gulä, In numele säu, cu provocare directä la autoriza-
tiile isvorlte din hotärtri de ale sinodului Tridentin.
Cand mask la initially a lui Pázmäny de a se re-
staurà Insä0 episcopia latid ardeleanä, Ferdinand H
numise episcop pe Simándi István (la 1634), Roma con-
testi acest drept regal, iar regele se adreseazá lui Páz-
many, sl-i deie lämuriri: dad este in dreptul regelui,
ca el insusi sä numeascd i sd prezinte spre confir-
mare pe dignitarii biserice01, sau d are chiar dreptul
de a-i alege $i qezd In beneficiu?
Primatul, la formularea opiniei sale, plead dela
canoanele biserice§ti, cari opresc pe laici de a conferi
episcopate 0 alte dignitäti biserice§ti. Nu poate msA
si conteste cazurile esCeptionale, and acest drept Il
pot avea §1 mireni, ca d. ex. regele Franclei, cu pri-
vire la oarecari biserici, In cari cazuri papii In00 41
rezervä numai dreptul de a alege pentru sfinfire 0 de
confirmare". Cu privire la cazul special al regilor un-
gari, cardlnalul prlmat Pazmány rdspunde cu provo-
care directá la legHe ungure§ti Tripartitul lui
Werb6czy dupd cari dreptul numiril episcopilor
a altor beneficiati ecleslastici Ii apartine regelui, aa
tel cl in Ungaria, In asemenea chestiuni, Roma nu
exercitd nid un alt drept, in afard de cel de tntdrire.
Primatul sublinld ca o cale i practica de me veacurl,
ce avuse loc In istorla biserldi ungureFtl; I pe care a
confirmat-o chlar cI sinodul dela Constania dimpreund
Dr. Oh. Ciuhanclu: Patronatuf... 3

www.digibuc.ro
 34

eu papa Martin V. Din acest motiv s'a adus fi legea

ungureasca dela 1492, despre perderea capulal pentru
cei ce vor cere dela altii, 51 nu dela regele, beneficli
ecleslastice. Prin urmare ar fi l caz de lesa-majestate,
dacd s'ar savdr$1 o abatere dela legile tdrii, In favorul
factorilor extern!.
Doi jurisconsulli austrieci din Viena, arora le
ceruse lmpAratul o opinie asupra memoriului lui PAz-
aid/1y, au fost de acord cu opinia acestuia. Ca urmare,
1mpäratul dAdei reprezentantului sAu dela Roma mandat
de cuprinsul: sa inziste la Papa pentru respectarea
drepturilor regale de patronat, dela cari impäratul-rege
nu poate absta, l prin urmare sd se restrtngd numai
la confirmarea episcopilor, pe cari regele 1i va numl.
Roma bate tn retragere cAt prive5te propriu zisul
regat ungar, dar tot atunci accentuà cA, In ce pr1ve5te
provintele alipite i mai ales cele ocupate de principi
strAini, 1`51 mentine principiul (enuntat la 1626), dupii
care numirea episcopilor In asemenea cazuri este re-
zervatA Romei. Deci regele ungar nu va puteä numl
episcop latin In Ardealull) principilor calvini. latA o
situatie, de sub un Ferdinand de Habsburg, pe care o
vor fi avAnd In gAnd unii de pela Roma 51 de printre
noi, and vor ca dreptul, de a a5ezA episcopi catolici"
in Ardealul regelui RomAnlei, sA-1 rezerve papei dela
Roma. Da, cAci Inaintea constiintei catolice", Ardealul
de azi este tot a5a de Insträinat", ca pe vremea and
If stäpftniau calvinii. Dar sA trecem peste aceasta incizAl
Roma se Ondia, de sigur, la noulle formule 51 te-
meiuri, concretizate de sinodul Tridentin relativ la pa-
tronatul eclesia3tic In genere, cAruia i-s'au fäcut la Tri-
dent oarecari corective In ce prive5te aberatille trecu-
tului, $11-s'a dat i o desvoltare noul. Timpul i-se pdrei
Romei a fi prielnic set intrOducd nouile formule &idea-
tine $t tn viafa instituflunel patronatului eclesiastle un-
gar. Dar nu a reu$it. Nu, pentrua Inse51 decretele si-
nodului trIdentin nu au fost nici mAcar publicate- pAnA
O. c. 333-8.

www.digibuc.ro
 35

azi pe teritorul fostului si actualului stat ungar; deci

färA aceea publicare nu puteau avea vigoare de drept
public, Ma de Incuviintarea (placet") regalA.1) tar all--
turea de lipsa placet"-ului regal mai stäteau urmátorii
factori decizatori: oblcelul vechiu al tArii, cuprins In legi
formale, opinia publlcd a biserlcii unguresti reprezentati
prin energicul §i iscusitul mitropolit unguresc si cardinal
Pazmány, precum si impotrIvirea fapticd a Coroanel
Insesi.
Juristii Romani, deci, accentuau, cl nu i-se poate
recunoaste regelui ungar dreptul de a numi episcop
latin in Ardeal. CAM a aflat Viena despre aceasta ho-
Wire, a cerut imediat opinia lui F tizmány. Acesta spune,
!titre altele, ca acum, cdnd Tara in mare parte s'a ald-
turat la eretici (protestanti), nu poate fi oportund in-
troducerea unei inovatii, cum ar II ciuntirea dreptului
regal din chestlune. A-1 Impeded pe regele In practi-
carea dreptului sau de a numi pe titularii episcopiilor,
at Martina atata cat a sista Insäsi episcopia. Dad
eclesiasticii ar respecta dispozitlile papale, totusi statu-
rile mhene$ti ale fdrii nu l-ar recuno4te de episcop
pe acela, pe care nu regele I-ar numi in scaunul epis-
copesc. Nizmány mal atrage aten(ia regelui, ci chiar
si In chestia mal de putinä importantä, a episcopatelor
titulare sau MA jurisdictie episcopeascl regele nu
poate ceda scaunului apostolic dreptul, care din
strävechime ii compete Coroanei ungare, de code-
iire a orichul episcopat titular, si de numire, ci dui:4
exemplul autecesorilor trebue sd-I pdstreze pentru Co-
roana ungard".
Pazmány se adreseazä si papel, in chestia epis-
copului Simandi numit de regele ungar pentru Ardeal
si cere sä Incuviinteze sfintirea lui din motive de opor-
tunitate In fata primejdiei dela eretici. Incolo tsi men-
tine, de asemenea, aceeasi opinie. Scrisoarea aceasta
1) Boncz, o. c. 78 De aceeasi parere erà, in veacul urmitor, si
episcopul At. Rednic dela Blaj despre rapottul hotiririlor sinodulni tri-
dentin in biserica g. cat. din Ardeal. T. Cipariu:. Acte si Fragm, 124.
3*

www.digibuc.ro
 36

s'a cetit la Roma In §edinta congregationall dela 24

Febr. 1636. Ea Ind n'a avut efectul don't; Simandi n'a
fost confirmat.')
Roma, care nu voia sA cedeze In chestia introdu-
cerii §i In Ungaria a nouilor norme tridentine despre
patronat, add InsA de o energicA ImpotrIvire a regelui
§I a statului ungar. Regele Ferdinand III, la doi ani
dupA Incoronarea sa, cerea (1627) opinia lui PAzmány,
el dintre antecesorii sAi regall, cine §i cAtA vreme au
purtat titlul de ,regi apostoliciu? cu §tirea §i Incuviin-
tarea Romei, ori nu ? I cA ar putea face, oare, uz de
acest titlu? Pe tema aceasta, se poartä §1 IA 1629 dis-
cutii, In cari ajunge amestecat i nuntiul papal, care
prime§te ordin dela Roma, sä discute chestiune §i sA
raporteze. Dar Roma, care dAdea acest ordin §I care
In aceea§i vreme urmAria scopul de a acapara dreptul
de numirea ecleslasticilor practicat de regii ungari, nu*
se aratA InclinatA s5 aproabe uzarea de acest titiu,
decat cel mult atunci, and regele, dupA exemplul lui
stefan I, va ft cuatit tara de necredincio§l i de ere-
tici §i va fi ridicat din nou religia catolich la domina-
tiune exclusivi In stat. Acesta era rAspunsul, pe care-
!' primia delegatul regelui dela nuntiul papal din Viena,
arhlepiscopul Palotto, In anul 1629. Regele InsA InzistA,
prin reprezentantul sly, *i direct la Roma% dar fArk
rezultat, deoarece relnvierea titlului de rege apostolic`
a urmat d'abia In veacul XVIII, cAnd Roma 11 Incu-
viintA reginei Marla Terezia, In vreme cand catolicismul
fusese restaurat intre catolicil de mal nainte §i Intins
chiar §i Intre Orientaii.
Veacul XVII se scurge *i Incheie, sub raportul
chestiunei ce ne preocupl, cu aceleasl famântiril din-
tre cel dol rIvall marl, Roma si Habsburgii, främântiri-
pe carl n'avem interes a le urmirim acl mal deaproape,
1 Fraknói, o. o. 338 42.
1) O. a. 342-8.
3) 0, e. 351-404.

www.digibuc.ro
 37

dupA ce cunoastem deja spiritul* tendenfa tor, fixate

In legiturA cu marea personalitate a mitropolitului-primat,
ungar si cardinal PAzmány, care el Insusi sublinii pu-
terea regelui In exercitarea numirel eclesiasticilor. In
loc de a ne zäbovi aci de prisos, vom fixA, resumativ,
starea de fapt, cA veacul XVIII a adus cu sine o per-
fectä Intelegere Intre cei dol marl rivali, avizati absolut
unul la celalait: Papa si Dinastia Habsburg llor. Habs-
burgh au ajuns la convingerea ca, fAcAnd politica relf-
gionarä papalä, mai sigur Ti vor puta consolidá domi-
natlunea politicA asupra tinuturilor cucerite dela Turci,
iar Papalitatea a väzut clar, cl politica sa de cuce-
rirea Orientului schismatic' poate fi dud la mai bun
sfArsit numai prin colaborarea imperiului Habsburgilor,
regl totodatä ai Ungariel. De aci urmau dou5 lucruri:
de o parte, potolirea animozitätilor de odinioarl dintre
Roma papalA i Viena imperialä pe tema asa zisului
patronat eclesiastic i o largä Influintä, exercitatä de
1mpAratii-reg1 la numirea eclesiasticilor latino-maghiari,
iar de altä parte, o retragere, aparentä, a Papei de
pe terenul actitmilor unioniste, de altfel atAt de scumpe
Romei, pentru a lAsA' mad. liberä Vienei, care venli
printre schismatic!'" heloti politici, tinAnd Intr'o maul
sceptrul strAlucit al imperialei puteri politice, iar
ceealaltä mAnä ImbiA semnele pipäibile ale gratiei Impl-
rätesti: ispititoarele bunätäti materiale i politice atAt
de rAvnite de un popor Ingenunchiat In caz de a se
....unl cu Roma!
Deci, vechia controversa de putere Intre Pa-
palltate sl Regalitate se mentine IncA, asa fel cA
veacul XVIII aduce, lntre cei dol rivali, numai un
armistitlu care se InchelA pe pelea celui de al fret-
le-a, a schismaticilor" orientali. Asa numitul Patronat
eclesiastic ca mdsurei de lnzestrare cu bunuri mate-
riale si de a octrolez neconditionat pe cApetenlile ierar-
hice, acum si ale celor cari se uniau cu Papa a fost
www.digibuc.ro
 38

cleftele de fortd in slujbal politicei nouä a Habsbur-

gilor si a Romei papale: de a stangenl libertatea morali
si viata politica a ataror victime, cari se uniau" pentru
un blid de Bute. Cu acest rezultat puteau fl bine MI-
pleat!, pentru o vreme, cei doi mari rivali.
$i astfel dupä ce din punctul de vedere al drep-
tulut public, drepturile Regalitätii ungare erau precizate
la legislatia ungara anterioara veacului XVIII, färä ca
Papa sa poatä nadajdui acum schimbarea acelei legls-
lath de stat in favorul omnipotentei papale, si dupa ce
noua orientare politicA si noile interese politice ale
Habsburgilor erau prielnice intereselor politicei papale
de expanziune In Orient, totul ce trebuia si se putea,
deocamdata, erau aceste doted lucruri: Roma &Ali fixeze
un punct de vedere expectativ, !Ana la o vreme priel-
nica si de sigura operatie, cad ea totdeauna are vreme
de lungi asteptari, iar Habsburgii sä se puna pe lucru,
traduceind tn practica §.1 fata de uniti aqa numitul pa-
tronat eclesiastic §i cautand mijloace nota pentru a-i
fereca In catusile acestui asezamant medieval. Aceste
mijloace, despre cari vom vorbi mai concret ceva mai
tarziu, erau: robirea in mare mdsurd a pämtintului
Wit tn slujba acestut C'atolicism fiamand de bunuri pa-
mantesti si dupä sufletele altora, fi incdlecarea vial-
melor politicei austro-ungare, cari Slavt.Fi Români
au avut fatalul nenoroc politic sa tnghita, din mäna
impäratilor dela Viena, unghi(a unionista.
Sa vedem acum mai deaproape, cum au lost prinst
unitii In mrejile asa numitului patronat eclesiastic, care,
cum se vede tot mai limpede, nu Insamnä altceva In
realitate, de cat practicarea puterilor Regalitätii ungare.

1) Cardinalul Kollonich caracterizà bine politica aceasta de acapa-

rare a necatolicilor din lingerie de atunci, cand spunee tot mereu: ,,Fa-
ciam Hungariam captivatn, postea mendicatn, deinde catholicatn", adeaa-
dupti ce ar ocupa-o, s'o caliceasci si apoi s'o catolicizeze: Dr Ioan Cri-
Nan, Adaus la istoria unatiel bis. a Rominilor, in Progr. inst ped.-teologic
din Sibiu. 1887. pag. 24

www.digibuc.ro
 39

3) Cu privire la popoarele imite" cu Roma.

a) SArbii din Croatia fi Rutenil din (Jngaria.
In mäsura In care Austria räzbià sä respingl stA-
pAnirea turceasa si s'o Inloculascä succesiv In Croatia,
Ardeal si In Banat, ea e puse pe lucru sf sub ra-
port eclesiastic.
a) In Croatia se fAceau, de indatd dupä intrarea
in veacul XVII, Insemnate asalturi pentru unirea Sarbilor
ortodocsi deacolo. Din buni vreme furä ispititi mai
multi alugäri, dornici de a parveni In ierarhia superi-
oarä, sA se uniasa in ascuns. D'abia episcopul Paul
Zoricici trecu pe fat* la unire (1678), dar fàrä ca,
deatunci incoad, sä se fi putut ajunge la mai mare is-
banda, decât Infiriparea alor vr'o 14-16 comunitäti gr.
catolice sau unite.
Altfel se desvoltau lucrurile la Rutenii din Ungaria
de odinioarä. Acestia cad In mrejile unioniste la 20 ani
(1649) dela data, and nuntiul papal din Viena puneä
in vedere ImpAratului Ferdinand III posibilitatea de a
obtineä WWI de rege apostolic" conditionat de látirea
consolidarea Catolicismulul., Si e lucru Intâmplátor
numai, cA unirea Ruteriilor ungari a urmat sub acela§
Impärat râvnitor dui:4 titlul de ,rege apostolic".
. Dar Rutenii acestia, and se uniau, aduceau cu
sine vechia practicA a Orientului ortodox, dupa care
episcopil si alti dignitari bisericesti, pAnA si preotli de
mir uneori, se alegeau. De aceea, la sinodul unionist,
ce s'a tinut In ziva sf. Gheorghe din anul 1649, Ra-
tenii cereau doud lucruri de seaml: rämânerea nea-
tinsA a Wald oriental i pästrarea dreptului Clerului de a-si
alege pe episcopal, care sä fie Intärit de atrA Papa.
Se mai cera si pretul material al Unirei: recunoasterea
Imunitátilor i privileglilor, de cari se bucurä clerul latin. 2)

Rutenii deci, sub raportul politic-bisericesc, recla-

mau pentru sine lucruri, cari nu erau in acord cu Drep-
Euseb. Popoviei: 1st. bis. univ. II. 481-2.
2) Dr. I. Pelesz: Gesell, der Union der ruth.. Kirche mit Rom I[ 359.

www.digibuc.ro
 40

tul public ungar, care nu cuno$tea alt fel de cato1ici",

cleat numai pc cei de rit latin. Deaici se ivi conflic-
tul mare de drept, care-$i primi expresiunea In dilema
fatald din punct de vedere bisericesc $i chlar $i politic
pentru Ruteni: orl de a se trece aceasta asteptare a
clerulul unit ratean in Dreptul public ungar, ceeace era
o imposibilitate ori de a se trece,
prin autoritatea supremului patron" care era Impiratul,
peste conditlile politice biserice$ti, in a cärora a$teptare
s'a fäcut unirea aceea. Dintre aceste douä alternative,
stäpanitorii situatlei a ales-o pe a doua.
Adevärat, ca pe primul episcop unit al eparhiei
Muncaciului, pe Partenie Petrovici, Il alesese cierul e-
parhial, dupä obiceiul din bätrani. Papa 11 intárise deja,
and impäratul Leopold marele vänätor de suflete,
crescut pentru carierä bisericeascä Il a$eza in
scaun.1) Impäratul spunea In diploma sa de numire, ci
face uz de dreptul säu patronal,2) aceeace insemna: pu-
terea sa de Domnitor, ca rege al Ungariei. i mai mult
reliefa Impäratul acest drept prin ordinul säu din 14
lanuarie 1660 adresat cab% Camera din Pojon.3)
in vremece astfel, impäratul trägea cäträ sine dreptul
de numire in locul alegeril prin Cler a episcopuhii
rutean, din ceealaltä parte Roma se dädea In läturi., in
mod binevoitor acum, deoarece aveà deplinä incredere,
in feint cum impäratul-rege 1$1 chivernisea -puterea in
slujba Catolicismului, $i nu actiona pe fatá. Darin §e-
dinta dela 12 lanuarie 1666 a Propagandei dela Roma,
cardinalul Vidoni accentua nedumerirea: cui ìi revine
dreptul de numire a episcopului rutean.4) Controversa
nu se decide peremptoriu ; insä, in practica lucrurilor,
regele ungar contInud a numi pe episcopli Muncaciutui
si de aci incolo.5) MA de orice Impotrivire din partea
Romei.
1) Hodinka A: A munkitcsi g. kath. p03pökség története. 353
2) Ibid 354.
3) Ibid. 356.
4) Ibid, 369.
5) ibid 377

www.digibuc.ro
 41

B serica ruteana, deci prin tangenta a$a numitului

drept de patronat suprem al regelul ungar, care era In
realitate o prerogativä de putere a Regalitätii 1nsa$i, 1$i
perde dreptul de alegerea episcopului. Altmintea nici ci
se putea, dupace colo departe, pentru Sirmiu, Impäratul
¡patron oranduise de asemenea ca episcopul Longhin
Raici, care trecuse la imire (1687), sä fie lasat $i Intärit
In slujba sa de episcop" de caträ lmpäratul, care ii con-
ferea episcopia f1-1 punea sub ascultarea episcopalui
iatin din Sirmiu.1) Aceea$i operatiune politica, cu Infil-
ti$are eclesiastica 1nsä, fäcea regele patron $i pe corpul
bisericii unitilor ruteni, supunându-i juriscdictiei prima-
tului latin din Strigoniu. Puterea Regelui, InfAti$ata sub
numirea eufemistica de patronat ectesiastie, 4i arun-
c rse cdtmFile suflete.Fti fi politice asupra blefilor Ruteni,
cari credeau ca. Incheiaserä cu biserica Romei o unire,
dar In realitate Intraserä In o dublä servitute : religioasä
$1 politica.
lar imunitälile" la fel cu ale clerului latin, cari
aveau sä fie pretul a$teptat al unirei? Räspunsul ni-1 da
un scrii tor $i canonic g. catolic rutean, dar maghiarizat:
Preotii ruteni duceau ca $i mai 'nainte de unire viata
de iobagi. 2) Cardinalul Kolonich, primat al Ungariei toc-
mai de aceea propuneä la 15 Martie 1692, aproape cinci-
zeci de ani dela unire, Impäratului: sä primeargá cu bun
exempla $i sä acorde preotilor de pe mo$iile statului
scutirea de napastuirile obi$nuite ale vremii.5) Dar nu-
mai dupä matte Incercari de mai apoi s'a putat ajunge
la oarecare rezulfat §i inlesniri. 4)
Da, pentrucA Rutenii crezuserä cä s'au »unit" cu
biserica Romei; In realitate Insa unirea lor nu erà altceva,
decat o injugare, sau mai bine zis: o incdlecare politicd
din parka patronului eclesiastic", purtätor de coroanä
imperialä, din Viena.
1) Fraknói: O. C 412.
2) Hociinka A. o. c. 730
3) Ibid. 738.
4) Ibid. 752.

www.digibuc.ro
 42

In chipul acesta I4i Incheie aatronul" socotelile

eu Rutenii, aservindu-i deja cu sfar§itul veacului XVII
and, pun o altä serie de uneltiri l siluiri, se pregätea
aceea§1 soartä unitilor din Ardealul romanesc trecut In
bratele Habsburgilor.
b) Unifil din Ardeal.
Impäratul Leopold I, pregAtit pentru carierà bise-
riceascä, se Incoroneazä de rege ungar la 1657 §i dom-
ne§te panA la 1705. Toata viata sa a limas sub influ-
inta educatorilor säi lezuiti. Dansul, cum ni-se spune1)
a tinut cu stäruintä la principiul, cl dreptul de numirea
tuturor episcopilor catolici e de atributia Coroanei un-
gare. In opera politid-religioasä ce avea de Indeplinit,
Leopold II avea ca manä dreapta pe cardinalul primat
Leopold Kollonich, pregAtit la vremea sa pentru carierä
militark fost cavaler de Malta In tineretä, mai apoi
episcop §i ministru de stat In Viena, Ora ce la urmä
fu numit primat de Strigoniu, avand §1 titlu de cardinal
(1695-1707). Si- acum sä vedem: cum a fost ticluitä
biserica g. cat. din Ardeal In fäga§ele oatronatului"
ecleslastic ungar.
and o seamä de Romani ardeleni incheiau unirea
cu Roma, dui:4 cum se spunea, In realitate Insä cu
biserica latino-ungarà §1 dan§ii aduceau cu sine o
Made veche practicä cu privire la alegerea episcopulut,
precum I a celorlalte persoane ierarhice. In special drep-
tul de alegerea episcopului era recunoscut §i confirmat
prin Dreptul public ardelean (legea votatà de dieta ar-
deleanä dela Turda, din 1579). E vorba adeca de un
drept autonomic de foarte mare importanta", obtinut
de biserica slavo-bizanting a Romanilor", cum spunea
odinioarä, zeflemizand, un fanatic Invätat din biserica
g.- cat. ardelean5,2) un drept, pe care necredincioasa ficä
a bisericii slavo-bizantine" nu a fost In stare sa-
pistreze nici ea, cum nu puturà sa pästreze nici
Rutenii uniti.
Fraknói: o c. 40.
2) Dr, A Bunea: Discursuri, Auton. bis. pag' 317.

www.digibuc.ro
 4 3,

Sistemul acesta electoral erd negatia expresd a in-

stitgiunei patronale". Cei ce se uniau simfiau, cd fir
atest drept zace (dria lor $1 cd aceasta redutd va fi
asallatd, cu vremea, din greu. De aceea, când la 7 Oct.,,
1698 iscäleau actul de unire, voiau sä salveze necon-
ditlonat aceasta institutiune orientalà. InsA Inteacest chip-
ne unim ....sä stea In voia soborului, pe clue ar alege
sa fie viädicd, pe care sfinfia sa Papa qi lndlfatul lm-
Ord sd-1 intdreascd"). Nenorocitil contractanti ai uni-
rei presimtlau omnipotenta impAratului-patron, care nu-:
mia pe episcopii latini, si de aceea volau sA se IngrA-
deascA prin aceasta condifle a unirei. Dânsii rezervatt
soborului electoral pe cine deci pe o singurd per-
soanä sA aleagä de episcop, iar altor factori 11 re-
zerva numai confirmarea alegerli.
Dar de ceeace s'au temut nu au scApat! ImpAratut,
se Ingrädiä si el prin diploma sa din 16 febr. 1699, In,
care vorbia despre unirea Valachllor, Grecilor si a Rute-
ailor si accentua privilegiile flprerogativele sale regale,
moftenite dela reel Mainta$P), deci nu dela Papa.
primite. Cum se putea si Inchipui asadar, ca bletul legA-
mant al unatiei, un act de milogealä dupA favoruri lu-
mestl sA poatI fi mai tare deck preroga-
tivele" Impärätesti? si, mai departe: cum se putea nA-
rläjdui, ca ImpAratului sA-i scape din mänä un biet epis-
cop românesc, neiscusit, mai ales dupA ce ansul fu
chemat In Viena impAratului, pe Inceputul anului 1701.
tar slAbAnogul Atanasiu, ajuns la Viena, e fdcut sa-
dele Involrea, In numele sau l ln al clerului pe care-t
pdstorid, cA de cateori scaunul sAu va ajunge in va-
cantA, sinodul va avea sa prezinte trel candidafi, dintre
cart pe unul sA-1 numeascä Impäratul ca episcop unit
ardelean3).
Actul de Invoialà din partea lui Atanasiu trisemnd,
intAi de toate, anularea unei conditli fundamentale
.Nilles: Symbolae, 204 0 211.
2) 0. c. 224.
3) O. c. 289 90.

www.digibuc.ro
 44

a pactului unionist, pe care n'avea drept i autorizatie

singur Atanasie s'o desfiinteze. Dar consentimental dat
de Atanasiu in numele bisericii g.-cat., Insemni I aceea,
ci biserica zisA unitA, dupA ce-si perdú echilibrul su-
-fletesc, jertfi de bunä voie i Insasi situatla sa de
drept public si, prin aceasta, deschidd ea Insasi asa
tuturor primejdiilor cari au asaltat-o mai apoi.
latA, ce InsemnA, In sine sl In consecintele sale, pur-
gatiunea canonicA" alui Atanasiu la Viena, fiind de fata
tardinalul Kollonich, contele Samuil KAInoky, loan Math,
paterul Gavr. Hevenesi, paterul Carol Neurauter, teo-
log" al lui Atanasiu. Ce ar fi si putut face Atanasie si
cu vicarul sAu Melentie In ceata aceasta de sträini?
Dúpä aceasta purificare" alui Atanasie, ansul fu
Invrednicit de Insusi actul de numire imparateasca, la
19 Martie 1701, in temeiul acum direct §i pe fatà
mrtrturisit al patronatului. ... Eundem itaque Epis-
copum... in Episcopum nationis Valachicae, in Transit-
vania partibusque eidem anexis... jure patronatus nostri
nomirzandum, ellgendam..4 duximus" fi tot atunci
II supuned jurisdictiei primatului latin din Strigoniuu).
Tot In aceeasl zile 19 Martie 1701, ImpAratul dupA
ce-1 prinsese pe Atanasie, prin procesul de-purificare
prin actul de numire, In mrejile Dreptul public ungar,
orAndueste sä se publice o nouä d'plomä ImpäräteascA
prin care avea acum sA se dele forma de drept public
angajamentelor de naturA personalä de pinä aci dintre
ImpAratul i Atanasie. Diploma avea sä deie vigoare
guasi-legald patronatului asupra cari, Mad nu-
mat niste anexe ale catolicilor veritabili de rit latin, nu
puteau intrd in prevederile Dreptului public de pdna
atunci, care nu are nici-o slovä cu privire la uniti".
Diploma, care cuprindeà de aldel cele mai grele
umiliri la adresa unui episcop si biserici si la a unui
popor, contine In art. XII urmätoarele Im-
paratul ii rezerva situafia de patron suprem, cu dreptal
de a confert toate beneficiile din Ardeal i *tile lui
1) Ibid. 289-90,

www.digibuc.ro
 45

adnexe ; prin urmare fixeazA pentru toate timpurile, ca

1n caz de vacantA sA i-se fad propunere de trei per-
soane, dinti e cari pe una s'o numeasd de episcop
unit : summoque Ecclesiarum Patrono collatio univer-
sorum benefictorum, tam in Provincia Transilvaniae,
quam et in partibus eidem annexis, ex vi praeroga-
tivae Regis Apostolici, optime jute competeret, ac
proinde modernis, pariter et futuris temporibus, in futura
vacantia tres personas pro dignitate episcopali aptas et
idoneas Nostrae Majestati Regiae proponant, et quem
eligere ex his, et denomlnare dignabimur, ille si epis-
copali dignitate... prout et alii eclesiastici majoribus
officlis gaudere voluerint, collationes, sea donatlones...
a nemine sed a Nobis impetrabunt. ImpAratul, decir
vorbea foarte limpede : nu fAceA nici cea mai mid
amintire de sinodul electoral ardelean, ci de alti factori,
cari puteau fi altii §i mai multi chiar (,,proponant"), iar
dela punerea- episcopului g. cat. In slujba sa erau ex-
clu§i oricari alti factori, Intrudt el aveA sA fie numit
(denominare) de ImpAratul, druia aveA sA .i- se cearA.
§i documentul de conferire sau de acordare a oficiului
episcopal. In aceasta categorie erau pu§i, prin diploma
Impäräteasd,1) §i ceilalti oficiali superiori (alii ecclesi-
astici majoribus officiis).
A§a dar, diploma ImpArAteasd, acum cu putere de
lege, ti puma pe episcopii §i oficialii superiori biseri-
ce§ti g.ecatolici In plin oga§ al Dreptului public ungar
formulat pAra la acest restimp. Acesta Ind erA ceva
din rezultatele logice §i fire§ti ale unirii, care erA un
legAmAnt cu sträinii.
Sub durata sedisvacantei Indelungate a episcopiei
g.-cat. (1712-1721), Imprejurärile nu puteau sA fle,
decAt numai favorabile a§teptArilor Imparlte§ti fixate In
diploma ImpArAteascl. Siluirlle bisericil g.- cat, din acest
timp, aduc titipA sine urcarea lui loan Pataky In scau-
nul- episcopesc. Nu erA deci de mirat dad, la 23 Dec.
1716, Impäratul Carol scria Papei, ci prin autorizatia
1). Vezio la Nilles, o. c. 292 301, artic. Xil la pag. 299.

www.digibuc.ro
 46

-dreptului de patronat, 1-a ales $i numit pe loan Pataki

de episcopl) ; tar cardinalul de Schrattenbach, din Rosa,
prin scrisoarea sa din 6 Mai 1719 catra Pataki accea-
tuiaza dreptul de patronat al regelul9), dupa cum se
subliniaza acel patronat si prin bulla de preconizare
dela Roma.8) 1

Patronatul eclesiastic ungar fu pus, asa dar, tn prac-

tied hip de unitii nostri mai tntdi sub raportul de drept
public, $i urmd acum ca, spre a da mai multa träini-
cie si siguritate acestor catusi de drept public, sd li-se
tragd prin gurd o a(d dulce : sa li-se fad unitilor si
-o tnzestrare materlald. hizestrarea materialä a episcopiei
cad dupa privilegiile si celelalte bunatäti pentru ce-
lalt cler si pentru poporul unit avea sa se mai astepte!
avea sa Insemneze mai multe lucruri deodatä : mai
!TIM de toate consolidarea patronatului si, In aceeasi
vreme, sa-i fad pe uniti a ramanea si mai bucurosi In .
legea Imparatului" binefacator, iar ceilalti Romani, rl-
-mast In schisma", sa se simta atrasi spre acelea*i
bunatati.
Aceasta ni-se pare a fi psihologia Inzestrarii mate-
riale si interesul bullei papale, data la 1721 cu consen-
timentul Impäratului ocrotitor, din a carula milä se di-
-deau episcopiei g.-cat. mosiile dela Sambäta de jos si
Gherla. Aceste mosii veneau fi ca o acoperlre materl-
ald fi politicd a patronatulai, dar prin uzarea de a-
cede mo$14 cari insemnau $1 im pret de sdnge al
dreptului electoral, bIserica unitd perded fi mai milt
posibilitatea morald $i fuddled de a-$i reclamd vrodatd
dreptul de a-si alege pe episcopul si pe ceilalti fruntalli
ierarhici !
Episcopul Pataky, el Insusi un proselit al ritului
latin mal 'nainte si crescut In spiritul acesta, nu vizu
1). 0 c, 414-5: loannem Pataki... ANMoritale juris pàironatus
mostri Regii... eligenclum et notninattdom esse duximus.
2). 0. C. 424.
8), 0. C. 438-9.

www.digibuc.ro
 47

nici o jignire in lucrurile cari se petreceau cum le-am

arätat mai sus, des!, desigur, le-a cunosput. D'abia ur-
masul sAu Inocentiu Clain, din exiliul sSu din Roma, in-
dräzni sa tragä la indoiald dreptul regal-impdrdtesc,
de a dispune de episcopat jure patronatus"). Glasul
lui Insä dupi faptele de drept: al unirii, al renun-
¡Aril lui Atanasiu la dreptul electoral, si al treceril pa-
tronatuiui prin diploma Impädteascä In Dreptul public
de stat ratline glasul celui ce strigA in pustie.
Bietul episcop nu mai puteA Intoarce lucrurile pe
dos, din surghiunul ce si-l-a ales In nädejdea chiar a
unei ocrotiri pentru sine si biserica sa. De fel nu, de-
oarece regele ungar ti exercia dreptul patronal, rnai
bine zis: puterea regeascä, casi mai nainte vreme peste
biserica latinä, precum si asupra bisericii g. cat. a Ru-
tenilor2) Biserica g.-cat. din Ardeal nu dispunea nici
de energia tnorald §i nici de intelectualitatea ierarlzicd
necesard pentru a face afront politicei de sugrumare
prin patronat. In Ardeal, dupä energicul Inochentie Clain,
se ridica sub Indelungata domnie a rAvnitoarei re-
gine Maria Therezia la conducerea bisericii unite
elementele mal devotate catolicismului, gata de a-si pri-
goni pe propriii coreligionari (ca Sincai, Clain si Maior),
cari nu-si cheltuiau energiile morale exclusiv In intere-
sul catolicismului i Impäratului. Adevärat, cA episcopul
g. cat. Atanasiu Rednic dela Blaj remonstreazä bArbi-
teste la papa Climent XIV Impotriva unor inovatii apu-
sene, afirmAnd cA la uniti soborul cel dela Trident
care reglementase i dreptul patronal canoa-
nele bisericli apusului nu sunt primiten. Tot asa, mai
tArziu, obiectioneazä l P. Maior despre sinodul Tridentin,
la a drui obicelu nici cum RomAnii, casi ceice sunt-
de legea greceasd, nu sunt supusr 4). Dar aceste gla-
suri erau prea räzlete sl nu puteau face o opinie pu-
blicä, mal ales dupäce se urmA nainte cu practica In-
1). Dr. A. Bunea : Ep. loan Moo. Klein, pag. 221.
2) Fraknói V: o. c. 420 sqqu.
3) S, Clain) la: Ciparitr, Acte si fragm. 124 si 144.
4) Protopapadikla, in Sionul Românesc, Viena, 1866 nr. XI, pag, 129,

www.digibuc.ro
 48

trodusä dela loan Pataky Incoaci, ca Impiratul sä nu-

meascA episcop la Blaj pe unul din cei trei candidati
propu$1 de sinbdul numit, cu toate acestea, electoral.
lu chipul acesta, In scaunul episcopesc dela Blaj,
In Intreg restimpuf au fost ridicate tocmai elementele
cele mái putin agreate In opinia publia a bisericii unite,
$1 totodata cei mai ferventi zelatori ai unirei, pururi
gata a duce Inainte carul intereselor catolice $i imperi-
ale, fie $1 impotriva fratilor lor de sange $i chiar $1 de
credintl (prigonirea lui Sincal, Clain $i Maior). Astfel
fu numit episcop (1752) P. P. Aron, nu Mil oarecare
legAturä de cauzä $1 efect, cu opera lul P. P. Aron, de
a fi subminat pe epis;.s.opul Inochentie,1) care ell $i un
luptätor pentru drepturi politice, dar cel malt pentru Ro-
mânii uniti. far Grigorie Malor $i Silvestru Mani fail
abandonati de Impäräteasa, ca mai putin potriviti pentru.
politica religionarä de Stat.
La 1764, sinodul electoral ardelean propuse din
nou pe Grigorie Major cu 90 voturi, pe episcopul Clain
din Roma cu 72, pe Silv.. Callan? cu 16, $i pe Atanasiu
Rednic cu 9 voturl. Curtea 11 numi episcop pe cest
din urmä. La 1772 sinodu1 propund, acum pentru
a treia oarä pe Orig. Major cu peste 100 voturi, apoi
pe Ign. Dorobant $1 lacob Aron, tar Maior d'abia räz-
beute acum sa fie numit de cäträ Curtea din Viena.
La 1782, dIntre Dorobant cu 63 voturi, lacob Aron cu
57 $i loan Bob cu 37 voturi, fu unlit cest din urmi
(1782-1832). SI asa mal departe, sistemul ficesta, de
candidare In loc dé alegere, erd instrumental cel mai
potrivit in mdna Impdratului-rege, ca sa pund episcopi
g.-cat. In Ardeal in consorzanld cu scopurlie pollticei sale
anioniste, numind consecvent pe candldatii cei mai plain
agreati de opinia publicd a blseridi unite ! Episcopii
1) Despre subminarea aceasta ne märturiseste istoricul unit Samuil
Clain (la T. Ciparin: Acte si fragmente, pug. 98), nepotul episcopului
care la 14 aug. 1747 afuriseste gi pe vicarul Aaron", ca mai nainte cu
un an pe teologul iezuit, punandu-i In aceeasi categorie (Ibid. p. 100)1.
Vezi si I. my. Pufcariu; Propaganda unaVel, In »Rev. Teol." 1913 pag. 401),

www.digibuc.ro
 49

acestia s'au si achitat de impärAtestile asteptAri, deve-

nind aproape toti de-a rAndul zelatorii cei mat activi
in serviciul propagandei unioniste. De pildA episcopul
Petru Pavel Aron, and se constituia granita militark
In pärtile Näsäudului, era de fatA, si Insusi cu sfintitele
sale mAni punea pusca In maim gräniterilor, iar cine
primea arma din mAna lui era socotit totodatä si de
»unit"). Si-apoi, Intre asemenea ImprejurAri, cine sA fi
Ind Aznit sä refuze Intrarea In organizatia militAreascA
a grAnicerilor? ! Sub lunga pastorie a lui I. Bob, In-
ceputä la 1782 si pAnA la 1810, numai In Ardealuf
propriu zis ni-au lost rapite 136 sate.2) Aceeag
operafiune prozelitistd fu Indeletnicirea si a episcopilor
g.-cat. dela Oradea-mare, dintre cad &mull Vulcan
bate recordul In Bihor, iar In judetul Aradului rupe
dela ortodoxie, intr'un singur an (1834), 19 sate ortodoxe,
cu ajutorul administratiei politice unguresti a judetului.
Institutiunea patronatului, In maim ImpAratului-rege
erA instrumentul cel mai bun, asa dar, de a-si ridica In
scaunele episcopesti g.- cat. oamenii, prin cari sa ni
distruga unitatea ierarhicd fi sufleteascd, singura te-
melie solidA a viefil publice romdnern din aceea vreme.
In veacul XVIII se infiinteazA (1777) episcopia ca-
tolicA de rit grecesc" din Oradea-mare, dupAce rAmA-
seserA infructuoase destul de Indelungate Incercäri (1748
1777) de a-i IncorporA definitiv pe unitii din Bihor la
episcopia r.-cat. maghiarA din acelas oras. Insäsi bulla
papalA Indefessus" din 1777, prin care se constituià
episcopia, sublinia acum dreptul impdrdtesel Maria Te-
rezia si al succesorilor ei, de a Mimi sau prezentd pa-
pei pe titularii episcopiel noul: Et insuper jus nominandi
seu praesentandi a dicta Maria Theresia, ejusque....
Successoribus Regibus3). Si tot atunci, papa o subor-
dinA si pe aceasta nouä episcopie, ca mai nainte pe
1). Dr. loan cav. Puscariu, 1. c. pag. 403.
2). 1. c. 408.
8). Schemaiismus... Cleri dioecesis 114.-Varad. graeci ritus catholi-
corum pro 1900 pag. 28.
4

www.digibuc.ro
 50

cea din Ardeal, jurisdictiei mitropolitului latin maghiar

din Strigoniu'). lar pentruca noua episcopie si se poatA
achitA de misiunea catolicizätoare, i-se dä, de cAträ
Pius VI (1780), In Intelegere cu Viena ImpärAtea-
scA, marele si princiarul domeniu dela Beius, cu
sate ortodoxe si cu problema de a-i aduce pe acesti
schismatici" la staolul lui Hristos2). Desigur, g.- cato-
licii din aceea vreme s'au bucurat de acest triumf, care*
nu erA propriu zis al lor si al neamului romftnesc ci al
celor dela Roma, Viena si dela Budapesta, cari prin
aceasta mijlocire lucrau Impotriva intereselor de exi-
stentä ale Insusi Poporului romAnesc.

Dar opera aceasta, de anihilarea noasträ cari aveam

pe atunci singura afirmare mai de seamä In cadrele
Bisericii noastre ortodoxe, trebuia desAvArsitä. IatA, cum!
DupA ce Blajul si Oradea-mare Isi fäcuserä, sub ocro-
titorul ochiu si ajutor Impärätesc, toate rosturile posi-
bile de prozelitism, se mai Infiintarä (la 1853) doul
episcopii2) g - catolice, la Gherla si Lugos, In temeiul
aceluiasi drept patronal. Si de-atunci avem szarea ano-
malie de drept public $1 bisericesc, cA in aceea$1 um
mitropolie g - cat. scaunele episcope$ti $1 locurile de
canonici se Indeplinesc In mod divers : la Blaj, prin o-
bisnuitul ternar prezentat Dom nitorului de cAträ sinodul
zis electoral, iar in celelalte 3 episcopii prin directa
numire din partea regelui, care puteA ridid In acele
scaune pe oricine doriA, MA considerare la opinia pu-
blicA si interesele Insesi diecezelor, cum o vAzurAm.

In chipul acesta se puturä ridick mai ales In sca-

unele episcopesti g - cat. dela Oradea-mare, Gherla si
Lugoj, mai multe elemente refractare fa fata intereselor
politice ale neamului nostru, dar tot atunci cele mai
devotate intereselor catolice si, In aceeasi vreme, si in-
1). Ibid 35.
2). Ibid. 38-41.
2). Tot atunci se ridici gi cpiscopia din Blaj la rangul de mitropolle,

www.digibuc.ro
 51

-tereselor maghiare, tot mai expansive In veacul XIX.

Ace§tia erau episcopii maghiarofili.
Vasile Erdelyl colindase cu canonicul Alex. Dobra,
la 1834, Intreg judetul Aradului sl fad prozeliti, si rAs-
plata ImpäräteascA II ajunse la 1842, cA fu numit epis-
cop, spre a continua propaganda unionistA In eparhia
Aradului, In pragul anului 1847. Totap ajunge episcop
§i Al. Dobra la Lugoj. lar la 1848, and Ardealul I§i
avea träsärirea sa nationalä pe Campul LibertAtil de-
langä Blaj cu binecuvantarea celor doi episcopi unul
ortodox i altul unit, Vasile Erdélyi, care coresponcla
ungure0e cu comunele sale romane§ti din jud. Arad,
calla osanale politicei maghlarismului, patru zile Inainte
de adunarea dela Blaj1) Atunci Muse dansul o pasto-
ralä clerului säu, zicand: In lacrimi de bucurie ni- se
scaldä ochil, cä milioanele de credincio0, ai cAror pAstori
sufletesti suntem, acum se .bucurA de libertate. Aceste
stAri binecuvantate avem sä le multumim poporului ma-
ghiar, care gi-a jertfit interesul sAu pentru interesul ge-
neral al umanitätii. Aceasta ne Indatoreazä, ca consti-
tutiunea maghiarä sä o apArAm, ca fiind a noasträ".
Era, deci, vrednic la 1858 Inaintea patronului" sä fie
iidicat la treapta de baron!
Ca sä nu vorbim mai deaproape despre episcopul
loan Szabó dela Gherla, care a fost tipul episcopului
maghiaron, sub care aproape s'a distrus caracterul ro-
manesc al episcopiei Gherlei, 2) vom spune cateva cu-
vinte despre episcopul loan Mean dela Lugoj, trecut
mai apol la Oradea-Mare. Acest din urmä fu numit
episcop al Lugojului la 1870, In varstä de 31 ani. lnainte
de numire, era simplu secretar episcopesc la Lugoj,
lArA de nIci o vreclnicie mai de seamA. S'a Intamplat
Insä, Inainte de numirea sa, cA s'a expus, cu rezultat,
In alegerea de deputat unguresc pare-ni-se a mi-
nistrului ungar de honvezime Szende Béla Impotriva
.candidatului roman §i ortodox Alexandru Mocsonyi. Nu-
1) Dr. Mcirki S. : Bihari román irók, Oradea-mare. 1880. pag 59.
2) Cu Seminar teologic in latineste, cu scoalä normalä avand cursuri
zmguresti si cu predilectie pentru conversatie ungureascä.
4'

www.digibuc.ro
 52

mirea sa a impresionat pe mai marii politici, cari i-ate

lndemAnat sà fie numit episcop, spre marea surprizA a
Inse§i cercurilor ierarhice conducAtoare ale episcopiei.
$i-acum, iatä §I atitudinea dAnsului sub raportul
vietii romAne§ti §i a aspiratiilor de existentä nationalä §i
eclesiasticA a bisericii sale. La 1871, and delegatii episco-
piei gr.-cat. dela Oradea-Mare protestau, In Budapesta,.
Impotrova contopirli bisericii g.-cat. In autonomia ca-
tolicA maghiark dansul fAgAduia, cà din tot sufletul sAu
va lucra, ca poporul roman g.-cat., atat politice$te cat
$1 bisericefte, sd stele tri cea mai puternicd legdturd $i
'in fralesc raport mai ales cu poporul frate maghiarl..
RAsplata acestei eclipse de con§tiintä, ierarhicä §i na-
tionalä In aceea§ vreme, fu aceea, cA patronul" Cato-
licismului, care era ImpAratul-rege, Il Inainteazä, prin
numire, dela säräcAcioasa episcopie nouà din Lugoj, la
cea mai bogatA episcopie g. catolicA din Ungaria de pe
vremuri, la Oradea. Dar acela care nu era susceptibil
de o con§tiintä ierarhicä treazä §1 de un setiment nati-
onal, mai fAcu, aici, la Oradea, alte isprävuri, In pa-
guba intregitätii fondurilor §i averii eparhiale, lucru ce
1-am gäsit trecut §i In ziaristica româneascA a vremiil.
1atä, la ce era bun a§a numitului patronat" : A
salvgardeze interesele politice ale Maghiarismului §i sA
ridice, printre unieti, In situatiile ierarhice cele mai de
seamä, uneltele agreate §i devotate politicei unguroti._
0 anumitä istoriografie bisericeascä zisä ordeleanA",.
InsA niciodatä n'a deschis focul Impotriva acestor ele-
mente, ci pe transfugii nationali i-a cäutat, In mod pre-
ocupat, numai In andurile noastre, ale ortodoc§ilor,
ficAnd In aceea§i vreme din tintar, armäsar... Dar
sä ne continam firul Mellor.
Rutenii ungari, lAsati Ong In sfar§it In legAturile-
ierarhice ale mitropolitului ungur din Agria §1 sub epis-
copi maghiarizati, Inträ de-a binele, IncA dela sfAr§itul
2). Szemnecz E : Kath Autonomia (pag. 187-190) It publicit cu-
vântarea in intregime.
2). E vorba de gazeta Obserqatorul" a unitului Gh. Barit

www.digibuc.ro
 53

Neacului XVIII, In oga§ele maghlarizärii. Aceeai putre-

June sub raport national, cobora, de pela Inceputul
v6acului XIX, din tinutul Rutenilor g.-catolici, peste
Maramur4, panä In Sätmariu §i In nordul Bihorului,
pentru a da na0ere, mai tarziu, episcopiel maghiare g.-
cat. de Hajdu-Dorogh. Acest curent de destrAmare na-
tionalä a Rutenilor g.-catolici, era motiv suficient pen-
tru a face, ca situatia de drept a acestor douä biserici,
robite de sträini §i Insträinate dela destinatia lor natio-
nalA, sä rämanä neschimbatä.
De aceea and, la 1848, se vota articolul de lege
XX, prin care statul ungar depunea de forma masca
confesionall §i, legiferdnd egalitatea $1 reciprocitatea
luturor confesiunilor cmtine, se declara interconfesio-
nal, eviler din adins §i la 1848, dar §i mai tarziu
de a normd raporturile de drept patronal. Mai mutt
chiar : Legislativa ungarä, care a atins mai demulte ori
chestiunea patronatului, nu a avut motive prea tari de
a reglementa dreptul patronal, pentru a evita sus-
ceptibilitätile regelui-patron, de o parte, iar de alta
pentrucd interesele politice ale Statului acum unguresc
,erau foarte bine servite, cum am väzut, prin fetal cum
indrumd ,spatronul" regal destinele de Stat prin chid-
arhil latino-maghiari, cat §i prin cei maghiarofili ai g.-
catolicilor.
Astfel se trecù §i peste cel de al doilea bun prilej
legislativ, dela 1868, färä alt cuvant, cleat ca se Inar-
ticula, In legea de stat XXXIX, constituirea mitropoliei g.-
cat. romane. Deci chestiunea a§ezärii Chiriarhilor g.-ca-
tolici, rämane si atarne §1 mai departe de voinfa Dom-
nitorului. Acest principiu se fixase, la 18 Nov. 1850,In
Conferenfa mixtd dela Viena, In care se trata cu spe-
cialA considerare despre consolidarea bisericii g.-catolice.
Conferenta aceea, care stätea din : primatul ungar
Scitovsky, ministrul Alex. Bach §i din episcopul V.
Erdélyi, propund Imparatului, .0 numeascd nemijlocit,
el Insusi, pe mitropolitul §i pe noii episcopi de Gherla
§i Lugoj (ca la Oradea mare), iar eventuala regulare
4:lin viitor sA fie reservatä Majestätil Sale. Es ist fener

www.digibuc.ro
 54

zice conferenta din übereinstimmende Ansicht der

Conferenz, dass die Ernennung des Metropoliten und
der neuen Bischöfe von Szamos-Ujvár und Lugos, vor-
behaltlich einer etwaigen Regelung fiir kiinftige Fälle
unmittelbar von Seiner Majestät dem Kaiser ausgehen,
und sohin die ordnungsmässige Präconisirung vom rö-
mischen Stuhle augesucht werde".1
Acest vot era unantm, deci el aveä §i atapmentul
episcopului Erdélyi, care, In chipul acesta, merged pe-
urmele de abdicare $i de desertiune ale lui Atanasiu
$i jertfed dreptul electoral al bisericii sale, pang §i umbra
de drept ce mai rämäsese In practicA cu ternarul din
Sinodul electoral ardelean.
A§a frind lucrurile In trecut, ne IntrebAm cu drept
cuvant: DacA biserica g.- catolicilor romani, prin glasu-
rile cele mai autorizate, ale episcopilor ei din cursul
vremil, a läsat pradä dreptul electoral episcopesc In fata_
regimului austriac §i mai apoi a celui ungar, de unde-§
Imprumutä motivul sensibilitätilor sale In Romania de
azi, and se Ingräde5te In fata Influintei Statului Ròman
§i deschide, larg, spre Roma portile influintelor?!
AO se vede, pe conationalii nostri g.-catolici 11 ge-
neazA mult mai mult Influinta Regelui §i Statului
roman, cleat Influinta statului ungar deodinioarä. lar
prolectele de concordat, cari nu s'au gätit färä de
concursul lor, vor sl scoatä din mana Regelui si sta-
tului roman mo§teni ai regelui §i statului ungar
dreptul numirii de episcopi catolici §i sal tread tn
In man Papei. Aceasta Inscamnä exact atata: Aceeace
Papa n'a putut sä obtinä dela Regele §i Statul ur gar In
curs de veacuri, sä castige, da pe o zi pe alta, prin
un oarecare concordat, prin care ar fi sä se recunoascä
Papei dreptul de suveranitate dela egal la egal In treburi
cari privesc foarte de aproape interesele Statului roman.
4. Recapitularea scurti a drepturilor Regilor ungari.
Dar lucrul acesta a§a zis: al trecerii numirii de
episcopi asupra Papel nu se poate. Nu, deoarece
1). $emat, episcopiei g. c, din Lugo.j. 1900, pag. 45.

www.digibuc.ro
 55

puterea de dispozitie, ce a exercitat-o regele ungar o-

dinioarä, cum am väzut, nu isvoriA numai din atributlile
sale Zil e bisericesti, ele insesi de o contestatä autenti-
citate, ci isvoriA, mai ales din puterea suveranitdrii po-
Nice, care erA Intrupatä In el, In Rege in vremea ab-
solutismului, tar mai apoi era exercitatä st de guvernele
constitutionale.
0 judecatä logicA va puteA ajunge cu inlesnire la
aceasta concluzie, dacä va aveA in vedere multiplicitatea
felurilor actiunilor regelui ungar In treburi bisericesti,
mai ales cä erA vorba nu numai de oranduirea unor
chestiuni bisericesti interne, ci si de a izolA uneori
cu amenintare de perderea capului anumite Influinte
externe, chiar de ale Papei, de al cärula drag se topesc
azi unitii nostri si tott factorii politici, neIntelegätori ai
politicei papale din cursul veacurilor.
De aceea drept Inchelere a acestui capitol, vom
atund o prlvire sinopticä 1) asupra desvoltärii si practi-
dril asa zisului patronat at regilor Ungariei deodinioarä.
Coroana ungark dela Inceput chiar, si- a afirmat
acest drept In chipul urmätor :
1. Prin tinerea de sinoade (concilii) i prin apro-
barea hoteiririlor acelora ; prin regularea tinerii de si-
noade st chiqr prin preidiarea acelora de catre regele ;
in vederea acestei situ4ii, In catohca Uligarie In
afarä de hotätIrile dogmatice 9 - toate celelalte ho-
tarari slnodale externe au vigoare numai Intru cat
sunt acceptate de corpurile legiuitoare $i se (n-
cuviinteazd publicare z lor. in lipsa acestei atributii, ho-
1) Boncz Fer : o c. pag. 138 152, capitol XII: Afirmarea drep-
tul a de patronat regal in chestiuni ecles'astice in sena mai re-,trans
2) Chiar hind vorbá despre dogma infailibilikiiii papale, i. IA ce
cetirn la un autor r.-catolic : F.. discopul lekelfalusy Vlncze din Alba-regala,
cate publicage fara incuviintare regala aceea dogma, a fost citat ad audi-
endum verb un regium, iar ministrul president conte Andrássy, in sedinta
dela 12 Sept 1872 a Consiliului de ministri, din mandAtul si in n unele
Regelui i-a exprimat displacerea regara si chiar I-a dojenit Si cu aceasta
nizuinta pentru stergetea p:acetulut regal a fo,t respinsa definitiv. Foi ster
Gyula: A Katholikusok autonomiájáról, Bp. 1897 pag. 136

www.digibuc.ro
 56

tärArile sinodului Triden-tin nici pänä azi nu au vigoare

ln Ungaria.
2. Prin dispozifiuni luate cu privire la seirbdtori
biserice.Fti : A5a: Stefan I, Ladislau I, Coloman, Matia 1,
Maria Terezia intervin la papa pentru reducerea unora
din multele särbätori, ceeace a 5i Incuviintat. In legAturA
cu sArbätorile, s'au ocupat 51 de regularea posturilor.
3. Prin regularea chestiunilor personale ale clerld-
¿or: opreli5te Impotriva sträinilor; cäsAtoria preotilor. De
pildA, sinodul dela Szabolcs (1092), de pe vremea lul
Ladislau supranumit SfAntul, se abate dela forma de ce-
libat ce o fixaFe papa Grigorie VII (la 1074). Se ocu-
pA acela5 sinod, la care participeazä dignitari politici
5i biserice5ti 5i chiar 51 popor, 51 de chestiunea preoti-
lor latini bigami 5i chiar poligami. Normarea costumu-
lui preotesc 5i a disclplinei biserice5ti, a vizitatiilor ca-
nonice, räposarea MA spovädanie 51 sf. ImpArtA5anle 5.
a. erau obiecte de dispozitil regale, de multe ori.
4. Prin regularea chestiunilor de serviciu divin 51
de rituri religioase: sf. liturghie, sf. moa5te, Ingroparea
cre5tinilor.
5. Pdn normarea felului de a face uz de afurlsenie
51 interdict eclesiastic; Introducerea noului calendar (gre-
gorian), pe care refuzaserä de a-1 primi dela Inceput
pAnA dupA inzistenta regelui 51 cu provocare la auto-
ritatea lui.
6. Declma pentru preofi, se stabileb 51 se Incasi
cu concursul autoritätii regale.
7. Prin scoaterea, cu putere regalä, a preotilor de
sub Indatorirea impusl de episcopii lor, de ali cere
recunoa5tere dela fiecare chirlarch nou, cAnd vine In
eparhia locului;
8. Pdn normarea chestiunilor matrimoniale.
9 Prin acordarea de dignitdfi qi titli eciesiastici:
numirea de episcopi 51 canonici.
10. Prin concursul dat de regi la canonizarea sfin-
filor indigeni unguri.
11. Pdn Incuviintarea regalA, datä In calitatea de
patron", legdmintelor dogmatice, cum a fost 51 unirea

www.digibuc.ro
 57

unei pArti a RomAnilor ardeleni si prin incuviintarea, si

din a sa parte, a mitropoliei gr.-catolice romane ce o
Infintase papa.
Ba au fost si cazuri, cd 1) regele ungur a acordat
.si prerogative ierarhice de un caracter foarte pronuntat.
De ex. abatiei din Pannohegy i-a dat dreptul sA-si alea-
gA de abate pe cine vrea, de a si-I sfinti cu cine-i
place, iar membrii mAnAstirel sA poatä primi hirotonia
dela cine le place. Abatia din Pécsvárad o scoate de
sub jurisidictia Episcopului diecezan, spre a o supune
jurisdictiunei arhiepiscopale din Strigoniu. Abatelui dela
mänästirea din Zalavár ti dii dreptul sä poatA ImbrAcA
la ocazii festive ornate episcopale, iar Insäsi mAnästirea
e:scoasä de sub Episcopul diecezan.
Tot astfel sunt "caracteristice si urmAtoarele Impre-
jurAri si lucruri 2): Regele ungar dAdea deplinA putere,
prin numirea din a sa parte a cuiva de episcop ori
canonic, ca acela sA poatA Intra In beneficiu si sA poar-
te insigniile si vestmintele stärii sale nouä IndatA dupA
numire, pentru episcopi chiar sl Inainte de aprobarea
papalA. Sau, and e vorba de creiarea vr'unui cardinal
din ierarhia latino-maghiarA ceeace Intre alte Impre-
jurAri apartine Consistorului papal in Ungaria se facea
cu concursul regelui. Päläria de cardinal pentru candi-
dati din Ungarla se dl prin mijlocirea regelui ; In alte
-tAri direct deatrA papa. La ceremonialul Investirii noului
cardinal ungar, regele dA signalul and sA se InceapA
festivitatea ; dAnsul dA ordinul legatur" sA se
ceteasa breva papalA si, apoi, dupAce si-a pus !MAI si-
esi pe cap päläria de cardinal, o asazä pe capul can-
didatului. Si mai bätätor la ochi e lucrul urmätor: CAnd
e vorba de ridicarea la treapta de cardinal a cutärui
cleric papal aflätor la curtea regalA in misiune, si-
acestuia i-se dA biretul dupA acelas ceremonial arätat
mat sus. Prin urmare nici chiar reprezentantul papei nu
este dispenzat de sub aceea,-ca sd-fi exopereze placer -al
regal pentru publicarea brevei de promovare.
1) Boncz, O. C, 135-6
2). Ibid, 102 §I Z9,

www.digibuc.ro
 5B

Fatà cu exerciarea acestui drept de placet regal,

marele bilrbat maglziar de Stat i catolic bun Dedk
Ferenc a spus, in memorabila sa cuvantare dela 28
lunie 1873, urmätoarele Dreptul de placet regal
e un drept foarte specific. Eu insä nici dreptul acesta
nu-1 consider ce un drept special, ci ca pe unul care
priveste nu numal Ungaria In mod exceptional,
ci pe oricare Stat din lume, de a puted pd.Fi pentru
asigurarea existentei sale laid de atari doctrine sau
acfiuni, cari aduc statului primejdie. Acesta e un drevt
care isvore$te din notiunea statul zi ì it privege pe ori-
care Star .1)
De ce nu se gäseste azi un singur barbat de
Stat roman, care, In loc sä umble cu caciula 'n
mana dupa Papa, In fata ispitelor cu tratativele pentru
un concordat sd reproducd fag cu Vaticanul acest
principiu de aparare nationala a Romaniel orto-
doxe, pe care-I rostise catollcul Deák infra apdrarea
Ungariei sale? !
Din excursul de mai sus rezultà ciar, cA subiectut
de drept al patronatului eclesiastic ungar a fost regele
ungar, i cA acest drept au exercstat nu numai regil
Incoronati din toate timpurile, ci si cei neincoroneti,
precurn si guvernorii tàrii, in numele tarii, mai malt
dealt In al lor nume ori in al Papei dda Roma, po-
trivit intereselor tarii, mai presus de toate.
Ajunsi acum la o nouä si mare räspantie a istoriei
universale si mai ales a Poporului românesc, de ce
oare ria ni-am da seama de aceasta situatie, mai ales
cdnd experiem asalturi repetite din pattea Romel
papale, care, a.Fez se vede, socote$te cd i-a sosit vremea
sa cucereasca dela Statul roman acel liber drept
de Incurziune Iii viata statului roman $i ortodox,
pe care nu I-a putut ca$tiga In curs de veacurl
dela catolicul stat Marian al Ungariel de odinioard?!
Dar intrebarea mai poate fi pusd Inteun alt chip,
indreptandu-o cáträ constiinta civicä a catolicilor nostri
de toate riturile :
Boncz, o. c. 80.

www.digibuc.ro
 59

Ce-I jeneazi de a primi cu cuget impdcat # pe

mai de parte exerciarea acum prin Regele si Statul
Român si cel mult in mäsurä mai restransä, cerutä de
interesele de Stat asa zisului drept patronal, impot-
riva diruia nu s'au prea rdzboit in Statul ungar?
Si: ce-i apropie a$a de tare deolaltd pe catolicii
nostri in genere, atunci când acest drepf, de a apdrà,
Tara Româneascd care e si a lor de influintele
papale, vor sd-1 subordoneze principiului .Fi intereselor
ultramontanismului i suveranitol(ii papale?
Intrebärile aceste in vreme ce privesc anumite
obligatii de constiintä civid a catolicilor no§tri, ele in-
seamnä si Indatoriri de prevedere si de anumite mäsuri
de preventie din partea celor ce au räspunderea moralà
pentru indrumarea politicei de Stat si pentru apärarea
intereselor noastre politice si nationale.
Sä-i vedem : cum isi vor face datoria si unii si-
altii !

B) Alte raporturi genetice ale Patronatulul.

Am väzut in cele de panä aci raporturile dintre
patronat si regalitatea ungarä, Urmeazä acum sä vedem,
mai departe, cum s'au cristalizat acesta institutiune sub
raportul de drept bisericesc §i sub cel material.

a) Din punct de vedere bisericesc :

Dacä obligamentele patronului sunt, cum am mai
spus-o, s-i asigure terenul. edificarea si mijloacele de
intretinerea unui asezämânt patronal, Indeplinind
aceste conditii, patronvlui:i-se rezervä, dupä dreptul ca-
nonic apusean, si anumite drepturi de onoare si efeetive.
Aceste drepturi 1) sunt urmätoarele: honor listrae, adeca
de a si scrie numele pe päretii bisericei ce a zidit, afi-
sâniu-si si emblema nobilitarä; sedes in choro : de a
ocupä loc mai distins in biseric5; honor (hurls : de a fi
1) Dupi Konek Antal : Egyházjogtan pag. 193 ii urm. (editim
din 1889).

www.digibuc.ro
 60

tämaiat special ; honor aquae benedictale: Impärtäsirea la

locul prim de api sfintitä; honor panis et candelae
benedictae : aceeasi intftietate la luarea panel sfintite *i
a luminärii ; osculum pad s: särutarea crucifixului la
sf. Impärtäsire ; jus processionis : primirea cu procesiune
si jus intercessionum : Incadrarea In rugäciunile bisericii
(numai pentru domnitori); acordarea unui loc onorific
ea prilejd procesiunilor, ; tinerea de liturghte .Fi cloth,
dupä el, In caz de moarte.
Patronulul l-se garanteazä si titlul de utilitate, sau
,de a se Impärtäsi din veniturile bisericii, la caz cä ar
ajunge In mizerie. I-se recunoaste si dreptul de defensor
,apärAtor sau ocrotitor al bisericii, adeca de a con-
trola modul de chlvernisirea averilor bisericii si soco-
telile ei. Mai are patronul In atributia sa si de a find
In bunä ordine biserica si edificiile ce-1 apartin ; sä le
repare la caz de surpare ori de Incendiu ; sa Intregeascä
potrivit averea bisericii, dad venitele ar fi scäzut. Cel
mai de seamä drept al patronulul era si este acela, de
a prezenta jus praesentandi episcopului pe vlitorul
preot al bisericii, si Papei pe episcopii si mitropolitii
latini si gr.-catolici. Prerogativele aceste ale patronilor
insd, dupd Dreptul bisericesc apusean, nu pot trece fi
.asupra noului proprletar, dacd acela nu este catolic,
ca nu cumva un necatolic sä aibA vr'o Influintä In che-;
stiunile acelei biserici.
b) Din punct de vedere material.
Toate aceste prerogative despre cart s'a vorbit
mai sus ale patronului regal si ale patronilor par-
ticularl autorizati de regele, se intemelau pe stdpelnirea pa-
Rzántului NM, care, dupä principille crestinismului trebuia
si apartinä tuturor locuitorilor tärii, si nu numai catorva
privilegiati al sortii. Intre Imprejuririle specifice ale tre
cutului medieval Insä, patronatul era chiar o con-
-sacrare bisericeasa a iobAglei tuturor necatoli-
chlor, cari aveau nenorocirea de a trai pe latifundille
catolice, plasate cu predilectie printre necatolici, cu

www.digibuc.ro
 61

scop de a aservi $i atrage la catolicism. Patronatuf

eclesiastic ungar erà, prin urmare, cel mai neimpAcat
vräima$ al celor de altä credintä, $i a dat na$tere unei
specifice iobdgii ungurefti, care nu se multumiA sä- ti
iee pätnAntul $i sä-ti sugA vlaga muncil de iobagl, ci Iti
mai cereA $i sufletul. Chiar $i pdmântul aver, dupd
regula de drept patronal, sa rdmänd robit "in veci 'in-
slujba Catolicismului, chlar $i dacd ar trece "in mdnd
de necatolic. Aceasta tendentä anticre$tineascA $i anti-
socialä, care se aseamänä Talmudismului de un exclu-
sivim sectar, fa nota caracteristicd a desvoltdrii patro-
natuki unqar, In faza so a doua de desvaltare, !rice-
pand cu veacul XVIII. Prin aceasta prismA privind pat-
ronatul ungar, In lumina ideilor de drept din zilele
noastre, el ni-se prezintA de a dreptul ca o monstruoasä
aberatiune mintalA $i ca cea mai mare rätäcire dela
calea dreaptä a dreptätii sociale.

Ne vom convinge despre aceasta din urmAtoarele

expuneri rezumative, pe cari le facem dupä mái multe
isvoare oficiale ungure$ti 1).
Din punctul de vedere legislativ propriu, dreptul
patronal 41 primise deplina sa formulare ¡Ana la sfAr-
$itul veacului XVII. In veacul XVIII. $i XIX. mai rä-
mAnd putin de adäogat. Dar $i desvoltarea aceasta
priveA, In primul loc reglementarea prin leek 60 din 1715
s1 71 din 1723 a acelor patroni recrutati din membrii le-
rarhiei latine, cari nu satisidceau "indatoririlor lor materiale
de patroni, de a restaurA bisericile al dror patroni erau.
Prin aceste legi, regele Isi rezervA ca pe atari episcopi

') Dupit : Corpus Iuris Hungarici, apoi :

Tokody 6. : Egyházügyekre vonatkozó magyar országos törvények, kir,
kormányrendeletek és birósági döntvények tára, (Legi ungare, ordonante
ministeriale si deciziuni judeclitoresti cu privire la chestiuni bisericesti)
edit. III. 1888.
Dr. Geisz A.: Egyházi köjgazgatás (Administratia bisericeaseä) 1900-
,Eötvös K. L : Egyházi közigazgatás kézikönyve (Manual de Admi--
nistratie blsericeascit), 2 vol. 1889 si 1893.

www.digibuc.ro
 62

-§i prelati sä-i oblige sub amenintare de perderea bene-

ficiilor.
Incolo apoi, se mal regelementà dreptul de supremi
Inspectiune al regelui nu numal In chestiunile bisericii
latine Implicite §i gr.-catolice ci §i la adresa
confesiunilor protestante.
Deja prin ordinul Impärätesc dela 9 April 1701 se
Indatorau domnii feodali, ca patroni, sä Intretinä In bunä
randuialà bisericile §i sä-i provadä cuvincios pe preotii
-catolici.
Ceice doreau sä ajungä a fi patroni trebuiau sä
deie intravilan, sä zideascA §i sä intretina biserica §i
casa parohialä, iar credincio§ii aveau datoria sä deie
gratuit numai cäräu§itul, sub amenintare de constrângere
prin mijloace politice administrative (Ordinat. regalä
No. 327 din 15 Ian. 1802).
In curand se interzice (prin ordinatiunea regalä
Nr. 27941 dela Oct. 1816) patronilor de a renunta
1

la patronat, al/And la caz de remitentä sä poatä fi cons-

-tran§i prin organele justitiare sä satisfac5 a celor In-
klatoriri.
Aceste §i alte mäsuri se limed fatä cu patronii
particulari sau mo§ieri. Dar incä la Inceputul veacului
trecut se iau tnäsuri §i cu privire la patronatul exerciat
de comunele politice. Alegerea preotului catolic din
ora§e cu drept de patronat chiar fi dacd oraqul are
$ l cetatent necatolici $i dacd preotul se doteazd fl din
contribuirile cetdlenilor de alte religii poate fi ales
numai de cetdfenit catolici. (Ord. regalä Nr. 16659 din
19 Mai 1818). Acela§ punct de mânecare se exprimä
§I sub regimul constitutiei noui ungare cu privire la
ora§ele libere rege§ti (Ord. min. Culte Nr. 20110 1 1868
Nr. 19185 I 1876 §i Nr. 11962 1 1877).1)
1) Sub acest raport sunt interesante striduintele, mai ales ale ora-
-selor protestante ca de ex. Debretinul si allele, earl au incercat sà lash'
de sub indatorirea de a ,patrona" comunitati si biserici catolice.
Dar n'au rizbit, deoarece Regele ungar 0 organele sale justitiare
si administrative au stiut tAlmáci legile dupi interesele catolice. Veri d.
ex la Tinton Akos: Városi kegyúri jog peg. 75 qi urm.

www.digibuc.ro
 63

Totusi, cind, e vorba de dotarea unor atari preoti

din vistieriea comunä a oraselor cu patronat, leafa se
di sub titlul patronal ; §i dad leafa trebuie si vrea
lorasul s'o märeascä, aceasta se priveste ca sarchzd re-
galatä (rendes teher) a orafalui $i ea nu poate avea
acel elect de drept, ca fl alte contestant sä poatcl ob-
tined acelaf titla de subventionare (Ord. min. de interne
Nr. 10331 1902) nici chiar dad ele contribuesc la
1

vistieria comuni oriseneasci, ca cetäteni.

De pela jumätatea veacului XIX 1ncoaci, cind mo-
siite feudale maghiare treceau si 1n alte proprietiti décit
ale vechilor nobili, d. ex. In mini protestante si chiar
ovreestl, se iveste un nou substrat pentru desvoltarea
si formularea specified a patronatului, Astfel se ia o
hotärIre, dupi care patronatul, ca sarcind In folosul ca-
tolicismului, este atit de inseparabil legat de respectiva
mofie, in ctit nu poate fi alterat nki prin schimbeirtle
tittului de pro prie fate orl ale cdr(li funduare, ci trece
asupra fiecclrui proprietar, chlar .F1 asupra necreOnului,
la mod imediat fl deodatcl cu acea mo$ie (Ordin. reg.
din 24 Aug. 1864). Mäsura aceasta, a Regelui ungar,
luati In chestiunea proprietätilor cu patronat ajunse In
mini ovreesti, este precizatä mai deaproape, In curAnd,
prin ministeriul cultelor si instructiunei, astfel: Desi le-
gea XVIII din 1867 ii declarä pe ovrei a avea aceleasi
drepturi civile si politice casi crestinii, totusi In ve-
derea ci patronatul nu apartine dreptului civil si politic,
ci celui eclesiastic, pe care-I poate exercita numai un
crestin un patron" evreu (uf, ce Incrucisare de iclei!),
avdnd sa supoarte sarclaile patronale, nu poate scl ad
cuvänt la numirea preotulul (Ord. Min. Cult. si instr.
Nr. 13384 i 872).
Pe acelas punct de minecare s'a asezat si Curia
Romani, cAnd episcopul din Neutra a cerut rezoluti-
unea Romei fati cu ovrei, cari nu voiau si satisfaci
Indatorirllor patronale Uri de a li-se recunoaste si
dreptul de prezentare a preotilor. Atunci, la 1873, prin
deciziunile sale dela 31 Mai si 21 Dec., Roma a preci-
zat, ci In asemenea cazuri, nu ovreul sau necatolicul,

www.digibuc.ro
 64

ci domeniul sau mo$ia aceluia figureazd ca patron.

Astfel ovreii din Ungar la facurd cuno§tinfd cu Talmu-
dismul patronatului ungar, din cel mai autoritar rost,.
al Romeil Din aceasta h otArire papall a scos apoi con-
cluzie Insäsi Curia regeascA (Curtea de Casatie) ungard
In senzul CA, fatä de ovrei, diversitatea lor de credintä
nu Impeded de a fi supusi la sarcinile patronale; cä
din pricina acelei diversitAti, pentru atari moìl, dreptul
patronal a ajuns numai In stadiul de quiescenfd ci nu
poate sd se desflinfeze in paRuba bisericii interesate
(Sentinta Nr. 5846 1 1895 a Curiel reg. ung.)
Sarcinile patronale nu se restring numai la chel-
tuielile cu Intretinerea bisericii si a casei parohiale, ci
acelor sarcinf le apartine i obligamentul de a ridicer
$coald confesionald catolicd, precum i dotarea preo-
tului si a Invätätorului cantor (Sent. Nr. 6668 I 1906
a Curiei reg. ung.).
In caz de parcelarea mo$iilor cu sarcini de patro-
nat, s'a preväzut principiul, ca sarcina patronalA sA se-
distribue proportional cu extenziunea pärtilor parcelate
(Sent. Nr. 7636 I 906 a Curiei reg. ung.)
Peste tot, sarcinile patronale nu pot fi desfinfaie,
pot fi "insd rescumpdrate prin capitale, ale cdror interese
sa fie suficiente pentru acoperirea acelor sarcini.
c) Patronatul eludeazI Legislafia $i Justifia.
In caz de procese pe motive da patronat particular
(In sarcina privatilor si a comunelor politice), dreptut
de judecatd s'a rezervat regelui, ca patron suprem.
DAnsul judeca Insusi, dad vrea, ori delegA litigiul spre
deslegare la un for constituit dupä al sAu plac, din per-
soane bisericesti sau mirenesti sau de ambele categorii,
dar In vremea din urtnA a existentei statului ungar mai
de regulä rezolva atari litigii guvernul tad. (In acest
senz sunä hotArIrea Nr. 32915 I. M. din 1897 a Con-
siliului ungar de ministri).
Ajunsi aci, rezumAm: Impliratul-rege, care fa ca-
zul Rutenilor i .Romdnilor unit', se Ingrdded fa/a de

www.digibuc.ro
 65

drepturile privilegiile $i imunitätIle reclamate de

aceste victime ale politicei religioase de stat, se ?fiat-
vorià In citadela dreptului patronal, si exclude&
si pe mai departe ingerinta si dreptul pe judecati
al organelor Legislative si ale Justitiei ordinare,
chiar $i dupd cé statul ungar a ajuns in tilga$ul viefil
moderne de stat. Si, cu aceasta, ni-se Infär$aza patro-
natul ca o gravä anomalie fata cu viata de stat modern.
Legislativa tärii $i tot a$a $i organele de justitie or-
dinara trebuiau izolate $i pe mai departe, deoarece
scos odatä patronatul din sfera de atributii personale a
regelui patron, institutiunea patronalä u$or putea sä
f e intoarsa pe dos de caträ membrii corpurilor legiui-
toare $i de catra judecätorii independenti.
Patronatul acesta, deci, continua sä rämanä invio-
labil, cum a $i rämas $i dupä ce la 1848 statul ungar
prin interconfesionalizarea sa a depus, de forma $i de
lege, masca de stat confesional, continuelnd 'MO de fapt
a inJeplini acelas rol vechiu, de ocrotirea $i Inzestrarea
catolicilor $i de prigonirea noasträ, prin formele $i for-
mulele patronatului plasat in veacul trecut, cu predilectie,.
printre nationalitätile de odinioarä ale Ungariei.
lar pentruca politica acesta s'o poata practica mai
la adäpost de influinta organelor legislative $i a ju-
stitiei ordinare, chestiunile de patronat in cazuri de liti-
glu au Jost avizate la competenta orgatielor politice-
administrative, ca unele cari erau mai usor influin(abile
in senzul politicei militante.
d) 0 caracterizare a Patronatului.
Chestiunea dreptului de patronat a fost atinsa In
mai multe randuri In Parlamentul unga,, dar ea a
limas puniri un nolli me tangere" al regelui. Patro-
natul eclesiastic ungar, privit deci sub raportul desvol-
tarii sale talmudice dela 1700 Incoaci, a continuat sa
rämana: o reala formula de stat pentru perpetuarea
vechilor privilegii materiale ale catolicilor purl,.
cari erau r.-catolicii fail deosebire de limbä, In preponde-
5

www.digibuc.ro
 66

rentä numericä Insä maghiari; o formula de ade-

menire, si de tinere in lanturile Catolicismului ma-
ghiar, la adresa neofitilor Romei; o formula de asu-
prire polltica-economica a necatolicilor asaltati de
unguri §i, in ultimul scop, o indrumare prin religie
§i prin forte economice tti spre apele maghiarizdrii.
Iatä, ap dar, ce situatil pline de strâmbätäti con-
solidate printr'o traditie de multe veacuri, a mqtenit
Statul Romän in institutiunea patronatuldi eclesiastic
ungari

www.digibuc.ro
 HI.

Patronatul eclesiastic ungar In expresiunea

sa exterioarA: economica i politic&
In cele de 'Ana aci am scos la ivealä raporturile
personale ale patronatului, mai ales In legaturä cu per-
soana si puterea Regelui. In capitolul ce urmeaza vom
Infätisa mai de aproape felul de operallunt, criminate
sub raportul moral, ale acestei institutiuni medievale,
sub al carei obroc lucra puterea de Stat pentru sco-
purile sale politice.
Vom aräta, In concret, cum sub titlul patronal,
Catolicismul, WA' deosebire de rit, a fost inzestrat prin-
ciar, uneori prin desmostenirea sau cel putin pdn su-
doarea necatolicilor, dar pururea In paguba acestora;
cum, la opera aceasta de distructiune economica-politica
sub forme ecleziastice, au fast atrase alaturea de regele
patron universal si de patronii particulari Inca si
ministeriile si comunele politice si alte asezaminte pu-
blice, cari, toate, erau angajate In lupta de extirpare a
necatolicilor, ceeace era vecinic o problema de stat
ungar, Incepand Indata cu constituirea sa, la anul 1000,
In senzul cunoscutelor decrete ale pritnului rege ungar.
Pe fundamentul acestei politici religionare de agresiune
.si pe rezultatele practice ale acestela, a fost cläditä, mal
apoi In veacul XIX si XX, Insäsi politica de stat unitar
national magltiar.
Incepem deci desfasurarea si a acestor momente
din evoluitia a§a zisului patronat eclesiastic ungar.
5.

www.digibuc.ro
 68

1) Inzestrarea Catolicilor.
In dreptul canonic apusean existä o axiomä: Pa-
tronum faciunt dos, aedificatio, fundus. Cu alte cuvinte,
patronul are sä deie terenul pe care sä se fondeze cu-
tare bisericA sau capelä (fundatio); sä zideascA biserica
sau capela pe cheltuiala sa (exstructio, aedificatio),
sä o Inzestreze cu averea trebuincioasA (dotatio).1 In
toate aceste trei directiuni, regii ungari, ca patroni re-
gali, si-au fäcut datoria cu varf i Indesat, mai ales
and a fost vorba de biserici catedrale, organizAri
eparhiale, Infiintarea de mAnAstiri. etc.. Cu deosebire
aceste institutii au fost Inzestrate princiar, cum o arg-
tasem Intr'un alt studiu al nostru, publicat anonim2).
Acum, cunoscand principiul de drept public (de
stat) si canonic-latin relativ la Inzestrarea catolicilor,
vom face cateva constatAri la Intinderea raporturile ace-
lor averi, mai Intai In general, apoi In special despre
averile gr.-catolicilor. -

In veacuI XVI, pe vremea istoricului, de origlne

dalmatinä, Ludovic Tubero (mort: 1527), averile bisericll
catolice maghlare fäceau a treia parte din tara in-
treaga (panä SA le spulbere domingiunea turceascä, a-
däogdm noi). Cat fac averile catolice din vremea apro-
piatä de noi? e Intrebarea ce ne priveste mai deaproape.
La aceasta ni räspunde o Dare de searnd dela 1887 a
ministerului ungar de finante, cA fäceau,. In acel an,
120.420.481 fl. (un florin era egal cu ceva mai mult
ca doi lei de pe aceeasi vreme). La 1897 InsA, averea
catolicA se redusese la 114, 166. 392 fl., din pricina
sarcinilor ce si-le luaserä acele averi. Atata fäceau,
asadar, averile catolice, mobile si ¡mobile : mosli, con-
structiunl, capltale i valori, etc. In cel mai defavorabil
caz, averile aceste s'ar fi redus, In 1897, la minimalutde-
1) Dr. Konek S. Dr. Antal Gy : Egyházjogtan, Bpest 1889 pag. 188.
3) Un om al Biserich : Papism i Ortodoxism n Ardeal, sau:
Podia i Cununi de spini, Arad. 1,922.

www.digibuc.ro
 b9

111,269.553 f1.1) averi ale episcopillor, capitlilor §i

ale mänästirilor catolice.
Aceste averi, sortate dupà destinatarii lor (28 epi-
scopii catolice : 21 latine i 7 gr -catolice; cele dintAi
fäcând parte din 4 arhiepiscopli, dintre cele de al doilea:
3 atarnatoare de Blaj = 4; 2 rutene Incorporate la
Strigoniul latin, i episcopia gr.-c. a Criplui in Croatia,
1ncorporatä la arhiepiscopia latinä din Zagreb), ni dau
urnAtoarele 2) cifre (pentru anul 1897) :
S Arhiepiscopii latine Mobile- ¡mobile
(ungare) : in v al oar e Total:

Strigoniu, Colocea, Agria, 13,758 916 fl ; 3,877.390 11 ; 17,636.306 fl.

1 Arhiep. latina din
Zagreb3) . . . . 2,248 700 949.840 3,198,540 ,
19 Eliscopii cat. (ungare)
(intre cari 4. g.-cat :
Blaj, Eperjes, Muncaci
si Oradea-Mare) . . 20,047.362 10,870.817 30,918.179
La olallei: 36,054.978 fl; 25.698 047 fl; 61,753 025 fl;
25 capitle cat. (ungare) 23,099.586 fl ; 7,267 385 fl ; 30,366.971 fl;
Averi episcopesti si capi-
tulare din Croatia, si
gele Mäneistiresti, la
un loc, dau restul de 19,149.557 fl.
Deci, in total 111,269.553.f1.
Averile catolice din Austria le tnfätipm, dupä
starea lor din 1890, In urnAtoarele 4).
Ale cui sunt ? Valoare in fiorini:
ale Catedralelor r.-cat. 2,936.878 fl.
alor 31 episcopi r.-cat 24,017.565
3 gr.-cat 881.567
2) Forster Gyula: A Katholikusok Autonomiájá,61. Bpest 1897, pag.
93-4.
2) Ibid. 95 urm.
3) Cu mosii In Torontal si in Timis. Oare, nu cumva si inte-
resele din jurul acestor moiiii vor fi pricinuit, ca Banatul romanesc sä fie
ciuntit, tocmai in Torontal si in Timis ?
4) Forster, o. c. 91 93.

www.digibuc.ro
 70

alor 31 (?) Capitule r.-cat. . 4 15,296.745

3 , g.-cat. 355.799
ale mänästirilor r.-cat. 86,928.600 ,
g -cat.
seminarelor r.-cat.
Mai sunt si alte averi de . .
..
10,326.932
4,561.805

In total, averi de . . . 145,305.891 fl.

Cäträ aceste averi, mai sunt de a
se anoga averile: bisericilor parohiale
si ale altar biserici r.-cat. . . . .
110,583.942 fl.
bisericilor g.- cat.. . . . ?
parohiilor r.- cat. . . 92,908.526
armenilor g.-cat. . . .

In total 203,492 468 fl.

Prin urmare, averile constatate (fail cele it.dicate
prIn sämnul ?, despre cari nu am informath), ale bise-
ricii catolice din Austria, dddeau, in anul 1890, la olaltá
348,798,359 fl., cari, in partea lor covârsitoare, stätèau
din realitäti.
Celor 111,269,553 fl. avere catolicä ungara le co-
respunde valoarea de 145,305,891 fl. a averilor catolice
austriace.
Averile catolice ungare ale parohiilor si bisericilor
parohiale nu le-am constatat, tri lipsd de informatii ;
prin urmare le descopciem din socotelile ce urmeazä,
când statorim raportul de inzestrare bisericeascä din
Ungaria In raport cu Austria.
Asadar, constatäm Ifl rezumat, cä cele 41,384.638
suflete de catolici" din Intreagä Austro-Ungaria dela
31 Dec. 1890,1) aveau Impreund, averi biserice5ti nu-
mai pentru intretinerea episcopilor, capitulelor (consi-
storiilor) i averi mändstiresti, precum i pentru semi-
nare deci färä averile comunitätitor bisericesti paro-
hiale in valoarea de: 256,375.444 fl.
1) Dr. Alb. Ehrhard: Die orientalische Kirchenfrage pag. 50, (nota),

www.digibuc.ro
 71

In raport cu numärul sufletelor catolice din una si

din ceealaltä jumätate a fostei monarhii austro-ungare,
iati ce situatie prezintä acele averi:
Cel 18,784.063 catolici din Austria
aveau averi bisericesti de . . . 145,305.891 fl.
Cei 8,823.105 catolici din Ungaria
aveau averi bisericesti de . . . 111,269.553 fl.
Evident, Ungaria, care era In formatiunea sa de
atunci o prea Insemnatä avantgard'i a catolicismului,
aved, In raport cu Austria situata mai In spre apus,
o situatie mult mai favorabilä de fazestrare cu averi
bisericesti. Cäci, iatä procentul catolicilor din Intreaga
Austro-Ungaria de pe vremuri, aläturea de procentul
averilor bisericesti socotite la un loc pentru Intreagä
Impärätia austro-ungarä :
Cei 88% catolici austriaci au 57°/ de averi,
ungari 43°/e ,,
Sau, cu alte cuvinte: In raport cu sufletele de ca-
tolici din Intreg imperiul austro-ungar de odinioarä, iatä

In Austria aproape .
In Ungaria .
.. ....
ce cotd de avere vine de côte-un suflet catolic:
... 8 II.
13 fl.
Deci In raport cu procentul catolicilor pro-
centul averilor catolice din Ungaria e mai mare decát
procentul averilor similare din Austria. Explicatia, In
parte, mi-se pare a fi urmätoarea: In Austria In a-
lai ä de Biserica oitodoxä a Bucovinei nu mai exista
o organizatie bisericeascä ortodoxä mai de seamä, ca-
reia sä trebuiasca a i- se opune un catolicism Inzestrat
materialmente la Txtrem; pe cand In Ungaria, dupä ce
nenorocitii de Ruteni s'au unit top cu totii, mai räma-
neau alte doud biserici ortodoxe, nationale, cu organi-
zatii solide: Romanii si Sarbii, In coasta drora se fixa-
serä episcopiile unite: 4 romanesti si 1 sarbeascä, a Crisu-
lui, din Croatia.
Din cifrele de mai sus culegem asa dar o dovadä
pozitivä despre adevärul dat pe fatà de un profesor de

www.digibuc.ro
 72

teologie lating din Viena,9 ea' Austria, inzpreund cu (Jtz-

garia, avea rostal ca, prin uniri" religloase, sd cd$tige
Oriental sub raport bisericesc, dar si sub cel politic,
adAogäni noi.
In opera aceasta de expugnare, Patronatul utzgar
.$1 a avut rolul sdu covdr$itor, prin Thzestrarea, ce avea
sd deie forta latinilor catolici veritabili $i an a-
spect atractiv, de oarecare înzestrare $i mijloace de ac-
(tune celorlalti catolici de a doua mAnA, unifilor. De ad
vine, ca latinli sunt mult mai bine Inzestrati In cele
materiale deck apendicii lor gr.-catolici. De pildä, sä
vedem episcopiile si capitulele catolice, cari ne privesc
mai deaproape cele latine si cele gr. catolice puse
fatä In fatA dupA raporturile lor de 1nzestrare.
.Episcopii Credirzciosi: Au averi biserice$ti
latine: (la 1890)2) Imobile Mobile De tot
In valoare de
Alba-lulia
Oradea-Mare
... . .
472.140 fl. 1.878.230 fl. 2 350.370 fl.
3,645.240 5,337.110 , 8.982.350
SAtmarlu . . . 1 266.370 1,562.995 2,829.365
Cenad . . 1,827.200 294.()50 2,121,250 ,
La olaltä . . . 7,210.950 9 072.385 16,283 335 ,
Episcopiile g.-catolice :
din Blaj 406.3303) 107.572 fl, 1,024 822 f 1. 1,132.394 fl.
Oradea-Mare 110 200 538.410 703.650 n 1,242.060
La olaltd 516.530 645.982 1,728.472 2,374 454
Capitule latine:
Alba Julia 154.000 fl 178 000 fl. 332.000 fl.
Oradea Mare - 3,034.966 1,182 880 4,217.846
Sätmarlu 773.400 36.610 810 010
Cenad 510.184 204.320 714 504 .
La olaltez . 4,472 550 1,601.810 6.074,360 ,
1) Dr. A Erhard: o c pag. 5 §i 46 - 47.
'1) N'am putut sa constat si cifra credinci41or rom.-catolici. De aceea
câteva rubrici rimân goale.
3) Dupä Ehrhard, o. c. 49 50 (nota).

www.digibuc.ro
 73

C pitule eatollce române :

Blaj')
Oradea Mare 28 138 fl. 6.230 fl. 34.368 f1,
Gherla2) 112 21 410 21,522
Lugoj8)
La olaltâ 28.150 fl. 27 640 fl. 55 890 fl.
Si-acum, cateva cuvinte explicative: Catä distanta
chiar i moralä! !titre Inzestrarea celor 4 eparhii
latine, cärora li-ar reveni, In mäsurä medie, fiecdreia
peste 4 milloane, pe cilnd episcopiilor g. catolice ro-
Wine numai cdte-un milion! $i mai umilitoare e Inze-
strarea capitulelor. Chiar i capitlul celei mai bagate
episcopii unite, din Oradea Mare, are d'abia a una sutd
feptezeci $asa parte dal Thzestrarea celor 4 capitule
latinel Valahii", din säräntoci cum au fost and s'au
unit" mare lucru! cu Roma papalä, trebuia sä se
multumeascä cu acest mic prep (ce li-se dädea de altfel
destul de tarziu, de ex. unitilor români ungureni d'abia
la 1780!) si sa se Indestuleze sdrmanli Lazar! ai Ro-
mei cu sfdrmliturile ce cadeau de pe masa bogatilor
stdpilni de un veritabil catolicism dela Viena si Buda-
pesta!
Aceasta este signatura moralä mai propriu zis:
imoralä! de distribuire, disproportionatä, a averilor
Intre catolici i catolici!
De asemenea umiliti rdrniin, In privinta inzestrdrii,
fi Rutenii, atât cei austrieci cat $i cei din fosta Ungarie,
dar mai ales acesti din urmä. De pildä, Unitii ruteni din
Austria, cu trei chiriarhii: arhiepiscopia Leow, Przemisl
si Stanislav, avand 2,940 250 suflete4), aveau la 1890
urmätoarele averi :
ale episcopiilor numai . 881.567 fl.
capitulelor . . . . . 355.799
deci aveau mai putin ca oricare din cele douä chiri-
1) si 8) Capitlul din Blaj si cel din Lugoj nu sunt arätate In sta-
tistica lui Forster
2) Capitlul din Gherla, casi cel din Lugoj, Ii au subventia de stat
in bani.
4) Ehrhard: 1. c. 49 (nota)

www.digibuc.ro
 74

arhii unite române dela noi, cari au mo§li. lar unitil

ruteni din fosta Ungarie (din eparhia Muncaciu §i Eper-
jes cu 577.020') suflete) aveau averi :
ale episcopiilor . 426.710 fl.
9

capitulelor . . 262.426
Cifrele aceste nu cer comentar. 0 vorbä Ina to-
tusi, trebue sä adaogam : Rutenti ungari se uniserä çu
totii, färä prét de cumpärarea sufletelor pe mo0i i bani.
$i, neavand ei o rezerva de popor ortodox, cum eram
noi In Ardeal, nu se cereau mijloace materiale mai de
seamä, ca de pilda In Ardealul nostru, unde averile
g. cat, au avut un hotärat rost de propaganda proze-
litistä, cum vom vedeà. In acest chip Isi aranjase su-
pu0 patronul eclesiastic ungar, care, In celalalt ipostas,
Impäritesc la Viena, figura de asemenea ca0 patron
eclesiastic !

Fixätn, a§adar, concluziunea generald, ce se des-

prinde din graiul acestor cifre : Inzestrarea catolicilor
din Austro-Ungaria, unde religia erd $i un instrument
politic, s'a fdcut, nu pentru a satistace de o potrivd pe
toll catolicii, ci asigurdndu-se o inzestrare superioard
d'abia $i numai latiniThr, catolici de primul calibru.
Unitii, catolici de a doua mând, pe cari d'abia
acum vrea Roma, prin proiectul ski de Concordat §i
prin prostia unora din noi, sä-i facä catohci desävar§iti
zic : Unitii, cari, dupa situatia lor eclesiasticä nedi-
stincta i nenaturalä. represintä numai un stadiu de me-
tamorfozd, i can Egurau pan'acum In conturile de ope-
ratiuni ale Austro Ungariei numai ca organele cele mai
chemate pentru rec4tigarea Orientului schismatic" a) i
ca instrumente religioase pentru realizarea scopurilor
politice austro-ungare trebulau inzestrati cu multit
precautie $i cu bund socoteald politicd: nici sä ail*
la tel cu latinii, o independenta materialä, care li-ar fi
1) I. c
11) Ehrhard, o. c. 42 Sä ni-o notätn blue: Cartea aceesta e
publicatá cu aprobare bisericeascei! (v. pag. 76).

www.digibuc.ro
 75

putut asigura si o independenta moralá fata de Catolicisnr

si de asociatli lui politici, nici sä-i lase In saracia ex-
trema a fratilor lor ramasi In ortodoxia 1) vesnic per-
secutatä In fostul stat ungar.
Ian', cheia politica a Inzesträrii bisericii catolice,
latina si unita, din fosta monarhie pe al careia tron
imperial sedea universa rum ecclesiarum regni (Hungariae)
patronus ! I $i acum, judecä, cetitorule, dacä acest pa-
tronat erà o atributie religioasä, ori politica, a regelui
ungar?!
Dependenta aceasta de latini dependenta si eco-
nomick nu numai dogmatica, §1-a fäcut, de sine Inte-
les,si ravagiile politice, a carora expunere nu Inträ In,
cadrele lucrärii de fall 2)
Nu afirmam, cA toate averile, atat de mari, ale bi-
sericii catolice ungare de trei rituri, ar fi de a se re-
duce, In Intregimea lor si esclusiv, la caracterul de do-
natiuni sau inzesträri patronale. Partea cea mai veche
si mai insemnatä a lor, Insä, Isi reduce originea la
patronatul ungar. Asa era In evul mediu sistemul: insti-
pe atunci numai latine
tutiunile bisericii cat. ungare
erau Inzestrate cu moVi smulse din corpul fdrii i date-
cu iobagii lor, cari de preferin(d erau de alta limbd #
religie, dealt ungurii. Nävälirea tätäreasca, mai apoi
ocupatia turceascä si influinta protestantä In desvoltare
distrug aceste averi catolice, pentruca, paralel cu reusita
Habsburgilor In luptele contra Turcilor, sä le restabileascä
In posesiunea aceleiasi biserici Idtine. Astfel ajunsese,
dela sfärsitul veacului XVII. Incoaci, episcopia latinä din
Oradea-Mare sä stäpaneasca din nou cele trei mari ti-
nuturi românesti, prin cele trei mari domenii latine
dela Beliu, Beius si Vascäu, toate trei In Bihor, cu o
1) Vezi : Papism si Ort.. pag 62 63 : Cei 59.6% Calolici (latini
§i unitii) din Ungariraveau 97.570 din loale nzoitle bisericesti din intreaga
ail ; jar cei 131% de ortodoci (romani, la un loc cu bogata biserici
sarbeascä) aveau numai I 170 din aceleasi mosii.
9 Vom reveni asupra lor, intr'un alt studiu al nostru, cu a jutorul
Domnului.

www.digibuc.ro
 76

populatie absolut covAr§itoare de iobagi ortodoc§i, mal-

tratatA de episcopul latin din Oradea, care Oa tarziu
In veacul XVIII., era i fi§pan (prefect) al judetului.
Astfel ajunse, mai departe, episcopia g.-cat. din Oradea-
Mare sA stApáneascä i ea un mare domeniu de peste
70 sate ortodoxe, cari 4i aveau a§ezarea In parte pe
domeniul erarial de stat, iar In alta parte rupt din do-
meniul episcopiei latine din Oradea-Mare.

SA privim acum, mai deaproape, originea *i ten-

-denta aye/ ilor bisericli g.- cat române. Biserica aceasta,
rAsAritä din umilire, rämase In aceea§1 stare de depláns
§i dupA unire, ba ajunse §i mai grad', dupA ce perdu
veniturile mo§iei brAncovene0 dela Meri§ani §i ajutoarele
bAne0i ale lui Constantin Brâncoveanu. Din sAfácia In-
grozitoare o ridicA patronul" ei Carol VI ImpAratul
Austriei la 1717, cand Ii dAdu mo§iile ') de stat din Gherla
-si pe ceea de asemenea de stat dela SambAta
de jos din Tara Oltului, ca o in mare a datoriei regale.
Tinutul ortodox al Tarii-Oltului a resimtit creiarea
acestui domenlu, mai ales dupAce §i* re$edinta episco-
peascA s'a mutat dela Alba-lulia la FägAra§. La 1738,
acela, ImpArat, prin diploma dela 21 Aug., la propu-
nerea episcopului Inoc. Clain mutA cu aprobarea
Papei la Blaj sediul episcopesc §i schimbA §i do-
meniile dela Gherla §i SâmbAta, cu mo$ia *i carteiul
principesc de acolo.
La inceputul diplomei sale, impAratul sublinià in-
tentiunile antecesorului sAu ImpärAtesc Leopold I., cu
cari se identificá acum §i Carol VI., de convertirea
Românilor, din deosebit motiv de pietate (Imperator et
Rex pietate motus), care sA-1 fi determinat sA punA
unitilor In vedere privilegii $1 favorari. Scopul acestei
fundatiuni regale erá, ca tineretul romAn sA fie Introdus
In credintA §i in tiintA (juventus in fide, et litteris
instrui). Credinla aceasta, de sine Inteles, erá ceea ca-
klicd" i ea aveá sa primeze, ca factor de propaganda
1) La Senat (20. IV. a. c ) P. Sfinfnul Gherlei a Ifigicluit aceste donatii.

www.digibuc.ro
 77

religioask cAci cu InvAtAtura In alt senz a unitilor,

regimul politic nu prea mult T§i bAteA capul.9
Intetiunea proselitistA a acordAril de mosii se vede
$i mai limpede din punct. 6 al diplomei, in care acasta
intentiune ni-se aratA ca singurul motiv al donatiunei
regale. Et cum benigna Nostra Mens per hanc Funda-
tionem eo unice intendat, at nexus unionis t.urn Sancta
Romano-Catolica Exclesia tanto reddatur firmior, et-
effectus unionis in posterum magis et magis floreat,
Episcopi Uniti et-it, ad Monasterium et Statum Mona-
sticum viros imprimis dictam Unionem verbis et operibus
profitentes, vitae irreprehensibilis... recipere, ut Sacra
Unio majora et majora semper capiat incrementa".
Acest lext din ImpArAteasca diplom5 arund 6 lu-
minA puternicA, pentru a ne lämuri asupra tendentei
specifice ale scoalelor Blajului de atunci, puse In slujba
catolicizArii. Dar tot prin prisma acestei diplome inte-
legem, de ce oficialitatca Blajului unit dela sfarsitul
veacului XVIII $i dela Inceputul celui urmAtor a pri-
gonit pe cdlugdrii cdrturari cu cari se trufeste azi
acela$ Blaj cälugäri, cari s'au paslonat, In opera
lor de cArturari, mai mult de problema Românismulul
dedt de ceea a catolicierii Românilor, rAvnitA $1 Im-
pusA prin diploma ImpArAteascA 1 Dar sA ne continuAm
firul de idei.
ImpAratul nu IntrelasA prilejul de a-si accentuà si
titlul sAu de patron (pct. 9. din diplomä), si In legA-
turA cu acela 41 rezervk ca cei trei cAlugAri cArturari,
cari vor aveä sA-i instrueze pe ceialalti, vor fi de a se
Introduce In slujba lor numai cu aprobare ImpArAteascä.
In pct. 10 al diplomei, ImpAratul face o nouA rezervA,
ca rege apostolic si fundator", ca dupd moartea oil-
cdrui episcop, veniturile acelui domeniu sd le tragd
craiul, pe durata sedisvacantei.
Aceasta fundatiune de stat, cum vedem, erà viciatA
prin Insäsi tendenta ei proselitista §i politicd, careia avea
9 In Croatia si Slavonia, cam pe aceea§i vreme, se proiecti ca
unitlior sä nu li se nici permitä §coale separate, decät numai pentru scris-
§1 cetit, dar §i acele sä fie puse sub controlul preotilor latini. Mlles: o. c. 783,

www.digibuc.ro
 78

-sä slugeascä aceea mo§ie, din care avea sä se Intretinä

un episcop, cu mänästirea cu §coalele, cari aveau sä
fie Inflintate §i IntretInute din veniturile ei. $i a lost o
adevdratd ferlcire, cd nu tori Romdnii din Ardeal s'au
unit, .Fi astfel cdtusile Impardtegi, impuse unifilor, nu
au putut sd zugrume ell desdvdr$ire fiin(a lor romd-
neascd, cave se Inspira sau cel putin pritneA Indirect
chiar 1 cand nu o ciutà o putere de rezi-
stentà, din rezerva majoritatii ortodoxe a Romani-
for ardeleni.
Averile episcopiel g.-cat. ardelene se 1ntindeau In
urmätoarele 13 sate: Blaj, Mänärade, Spatac, Cergäul-
mare, Tur, Veza §i Ciufud din judetul Albei; apoi: Sam-
cel, Petrisat, Iclod, Pänade, Lona §i Spini din judetul
Tarnava-micä. Rostul prozelitist §i-l-au Incheiat aceste
averi aproape cu desävarOre, Intrucat,1) In 7 din aceste
comune nu mai era nici un suflet ortodox la anul 1900; iar
In celelalte 6 comune d'abia se gäseau 20 suflete orto-
doxe. Sub raportul cultural Insä, o cercetare, cat de
minutioasä chiar, nu ar puteà scoate la ivealä, de fel, o
superioritate a unitilor romani fata de comunele roma-
ne§ti ortodoxe din acela tinut. Din contra, biserica g.
cat. ardeleand poartä pe fruntta sa pecetea päcatului
national, Ind din vremea episcopului Clain, de a fi
promovat prin legAturile sale de credintä cu sträinii
desnationalizarea propriilor sAi fii.2) De sigur, nu In
lrnpotrivire cu scopurile ce le urmareà prin ea patro-
nul" Impärätesc !
Treceam acum, spre a face acelea0 dureroase con-
statäri cu privire la averile episcopiei g.-cat. din Bihor.
Episcopia aceasta, dupäce nu putu fi supusä stator-
1) Dupi $ematismul de Blaj, 1900.
2) Sinodul dela Blaj, din luna Mai 1742, se vaieri, in punctul 12
al hotaririi sale din 4 Mai, cli mare sac:Jere si pagubli siimte clerul si
neamul nostru rominesc unit din Ardeal din treacerea românilor la ri-
fusul (ritul)* ldlinesc." Vezi _Joanne M. Moldovanu: Acte sinodali, Tom. t
Blaj. 1869, pag. 150-1. Aceasta trecere la ritul latin insemnit 0
pierderea nationalititii romine, ceeace o simtilt si o regrets sinodul unit
incil la 1742!

www.digibuc.ro
 79

nic episcopului latin din Oradea mare (tendenta ce

existase §i In Ardeal), fu infiintatä, destul de tdrziu,
d'abea la a. 1776. $i aid, patronul-Impärat lua con-
tactul cu Roma, de a o Inzestra cu moU, ceeace sq
face prin bulla papalä din 1780. Cand se fäceA aceasta
Inzestrare, papa Pius VI, cu consentimentul Impäratului,
o spuneà foarte lämurit, cä acest domeniu rupt din
averi de stat §i din domeniul r.-catolic are sd fie
situat In mijlocul schismaticilor" in medio eorum
(schismaticorum) pentruca episcopal g. cat., exerci-
tând §i dreptul de domn de pdmánt, sd aibd ocniunea
cea mai potrivitd de a-i aduce cdt mai 14or pe acei
schimatici" la staolul lui Hristos.: proinde Graeco-
catholicus episcopus in medio eorum positus, et domi-
nium etiam terrestrale exercens, occasionem peroppor-
tunam habiturus sit, tam ilium qui in sacra unione
existit populum menus confirmandi, quam vero ilium, qui
a communitate Sanctae Romane Ecclesiae descivit, fa-
cilius ad ovile Christi, unitatemque fidei catholicae re-
ducendi.") Cetind acest text din bulla papalä, e impo-
sibil sä nu- ti alerge gdndul pftnä la decretele politice-
religioase ale primului rege ungar, croite In senzul po-
liticei papale.
CA se unelte§te a§a deschis In Bihor In favorul
acestei pohtici, e de Inteles, pentrucä In acel tinut,
dupä aproape optsute de ani catolicismul d'abia
aved, la sfar§itul veacului XVIII, o singurd comund ro-
mâneascd gr.- catolicä. Aceasta erd Beiucul, centrul do-
meniului g.-catolic, §i numal dupä a§ezarea domeniului
g.-catolic cu centrul In Beiu§ prinde sporadic unatia
In mijlocul celor peste 70 sate ortodoxe, cari faceau
cuprinsul acestui domeniu. Mijloacele de capacitare de
odinioard, ale administratiei §i ale dominalilor g,-catolici,
ni-le putem Inchipul, färä sä le specificäm aci. Tot ast-
fel abstäm de a fixa mai deaproape Ingrozitoarele §i-
cane despre cari grdesc märturiile, cu cari sunt One
arhivele domeniale §i ale preturilor din Beiu§ §i Va§du
Schematismus Cleri dioecesis Magno-Varadiensis graej ritus
catholicorum, pro. 1900. Oradea 1900 pag. 41.

www.digibuc.ro
 80

la adresa bietilor ortodocsi, cari Indrazneau sä aducä,

färä platä si incuviintare, uscaluri din pädurile oispe-
cului" sau sä culeagä mure ...
Noroc, d reforma agrarä romaneasd a tras dungä,
desi cam cu hataruri, peste aceste averi, triste remini-
scente si mijloace de oprimare a bietului popor, care,
de ex. In Bihor, a Camas In acelas stadiu de inculturä
a maselor populare, chiar si dad a fost unit!
Da, fiindcä veniturile fabuloase, incasate din cele 149
mii jugäre catastrale de odinioarä, cat fäcea mosia epis-
copului g.-cat. dela Oradea, nici pe de parte nu s'au
värsat in folosul scoalelor pentru popor !
Dupä Infiintarea episcopiei g.-c. din Oradea-mare
si dupä Inzestrarea ei, se Infiinteazä episcopiile latine
din Capvia fi Seitmariu (1804), ca o menajare a Ca-
tolicismului, din partea împäratului-patron. lar la 1816,
ImpAratul rupe din episcopia g.-c. ruteanä de Muncaciu
(supusä Strigoniului latin) o noted episcopie, pe ceea de
Eperjes. Dar, In loc de a li Incuviinta un regim ierar-
hic propriu g.-cat., pe amandouä aceste episcopii le
tine si pe mai departe In supunere ierarhicä la latini.
Impäratul poate sa facä acest lucru cu Inlesnire,
pen/rued tn sutletul $1 in viata poporului rutean, sub-
jugat total prin unire,, nu existei nid un motiv politic-
national, care, reactionand, sä poatä sä tulbure soco-
telile religioase si politice ale patronului". $i astfel In
vreme ce patronul ii sfd$ià #-i sldbici fi mai malt fi-i
supun?ii maghiarilor pe nenorocitii Ruteni, roata politi-
cei se Invarte in ceealaltä directiune, dud era vorba
de Romani. La Romanii din statul ungar, nu doarà din
vrednicia unirii" (cum se afirmä exagerat si tendentios).
atat In Ardeal cat si in pärtile ungurene (la Arad) era
ridicat sus steagul cultural si politic al natiunei romane.
$1, sub presiunea acestei Imprejurari, Impäratul Francisc
1., In intelegere cu S. Vulcan dela Oradea-mare, face
intre Romdnii until o operatiune cu aspect national,
la 1823, trecand 72 comune unite romane din Sätmariu,
de sub jurisdiclia Muncaciului rutean, la episcopia g. c.

www.digibuc.ro
 81

din Oradea-mare, care tocmai In aceea vreme Intriga

Intreg teritorul episcopiei ort. din Arad (jud. Bihor, Ce-
nad, Bichis si Arad) si Oa In Banat, pe motive na-
tionale romanesti.
Biserica g.-cat. romana, deci, nu prea avea motive, re-
ale si morale, &A se laude') cu aceasta prima desrobire"
ierarhicä romäneasca de sub sträini, aci la temeiul ei
nu era un motiv sincer, al binelui national romanesc,
ci era In joc numai un pretext si o apucatura a pa-
tronului" eclesiastic ungar : de a-si salva prozelitii sät-
märeni, cari, läsati si pe mai departe In ghiarele slavis-
mului maghiarizat dela Muncaciu, usor s'ar fi infectat
de actiunea nationalistä vie dela Arad, unde tocrnai pe
atunci se muncea aprig sl se fäcea propaganda adevdrat
nattonald pentru iesirea din jugul ierarhiei sarbesti.
Retinem deci momentul, ca patronul-Impärat, facea,
el Insusi si prin episcopul Vulean, politica sa st nu pe
a neamului romanesc..
Aceasta Imprejurdre se evidentiazä si mai bine prin
urmatorul fapt: Acelas Impärat si patron, care organi-
zase episcopiile nouä latine si una g.-catolicä ruteanä,
si desrobise" ierathiceste pe unitii romani din Satma-
riu, avea Intelegere secretä, dela 1815 chiar, cu episco-
pul Vulcan, sa punä man dinteodatä pe Intreagä epis-
copla ort. a Aradulul. Tot Impäratul Francic I. fu acela,
care, In calitatea sa de patron al Catolicismului, oran-
dui lucrurile In asa fel, ca actiunea unionistä sa princia
si In Banatul supus pe atunci jurisdictiei lui Vulcan,
si ca acest scop sä Se realizeze prin mijloace si mij-
lociri atarratoare de puterea Impalatului patron.
Din aceasta politica se derivä schimbul de avert
catolice (1807) tntre nordul Ungarlet fi Banatul romd-
nesc. Intre Slovaci, pe atunci latinizati ori protestantizati
dar la tot cazul cazuti dejd pe maim covarsitoarei in-
fluinte a Catolicismului migar, nu mai era asa de mare
nevoie de averile catolice, lar In Banat, unde status
avea mosii Intinse si grase, dar nu avea aproape de
i) Dr. A. Bunea: Discursuri. Autonomic pag. 372,
Dr. Gh. Ciuhandu: Patronatul. 6

www.digibuc.ro
 82

fel credincio$i g.-catolici, se cerea o propaganda catolica,

pe care nu o puteau face a$a de bine organele statului.
De aci veni apoi cA prin schimb averile catolice
din nordul Ungariei devenia averi de stat, iar o seama
de mo0i de stat din Banat se prefäcura In averi de ale
bisericii catolice,i) deci cu destinatie expresä de a pro-
mova Catolicismul In Banatul romanesc i ortodox, unde
Insä, din nenorocire, existau frecarl nationale Intre or-
todoc$ii romani i sarbi.
Episcopia g.-cat, din Lugoj, care este rodul aproape
exclusiv al acestei operatiuni economice de schimb de
mo$11 $i al politicei de ademeniri sub o lozinca natio-
nalisa romaneasca in mijlocul nemultumirilor cu Sarbil,
nu ar fi fost chematä In veci la fiintä fail de opera-
tiunea patronului schimbätor de mosli.
Patronatul" ecleziastic ungar, cum se vede, deci,
dupä firea si tendenta sa era predestinat sä fie $i un
mijloc economic-politic pentru consolidarea Catolicis-
mului unguresc In general fi pentru ca, prin mijloace
economice, sd tatdreascd pe transfugli ritului i credin-
(ei orientale, spre ca$tigul de cauzä al statului ungar.
Atjun$i aci, trebue sa retinem urmätorul moment:
Catolicii ace$tia de azi, cetäteni ai Romaniei, tind a se
emancipa cu desävar$ire de sub puterea Regalitätil si
a Statului roman mostean al celui ungar; Intre el, chiar
la locul prim stau Unitii români cad., In statul un-
gar, nici pedeparte n'au desvoltat, pentru nap-
nalitatea lor, acel maxim de energie i de stAru-
inte, pe care-I desfAsoarA ei astAzi In Statul Ro-
mAn pentru Catolicismul lor.
Catolicii" no$tri, acum, sub ocrotirea suveranitätii
pretinsului lor $ef infalibil dela Roma, vor nimic mai
putin, decat ca deodatä cu trecerea dreptului de
numirea episcopilor catolici In mana Papei i cu izolarea
1) In studiul nostru (Un otn al Bisericii : Papism ;i Ortodoxism, pag.
25. si 29) am vorbit i despre acest schimb de mosii si am ariitat situatia
geograficà a comunelor românegti, luate in pleasna propagandei unionIste
din care risk% nu peste mult, episcopia g.-cat. din Lugoj.

www.digibuc.ro
 83

influintei Regelui 0 Statului Roman sä se prefack

din usufructuari, In proprietarii colosalelor averi acumu-
late In trecut §i atrase In prevederile concordatului ca
patrimoniu sacru al bisericii catolice din Romania.
Conducalorii tärii, doar se vor desmeticl, macar Is
clipa supremA, pentru a izola aceasta dublä primejdie:
a violdrii suveranitdtii nationale si a instdpdnirii cato-
licilor peste averi, cari nu le apartin In plin drept, §i
cari vor continua In caz de neprevedere din partea
Statului Roman sä ramana mijloace de propagandd
catolicd, pentru tulburarea Tarii qi pentru stricarea Bi-
sericil ortodoxe ! Aceste averi, niciodatä, dar niciodatä,
nu se vor desface de scopul lor inerent, care este
prozelitismul catolic! Ceealaltä conzecintä ce se des-
prinde din cele expuse, este: Statul roman, pdnd 0 gel-
seascd formula asigurdril drepturilor sale fata de averile
catolice, a nu uite ce datore0e i celor lalte culte
-ignorate de politica ungureasa i
1) Patronil eclesiastici al comunitifilor catolice si pla-
sarea lor predilecti printre Ortodocsl.
Dad In vremi de mai nainte regele ungar era a-
proape esclusivul factor In chestiunile de Inzestrarea §i
ocrotirea Catolicismului, dela legea III din 1848 Incoaci
despre creiarea ministeriului ungar responsabil pe cale
constitutionall, situatia se schimba In forma, dar nu §i
'in tendenta. Regele I§i Impartea, §1 In cele biserice0i,
puterea ca nouii factori de guvernament politic, In spe-
cial cu ministeriul ungar al cultelor.
El face, ca toate acele patronate publice de odi-
nioark cari erau In afara de mo0ile personale ale Re-
gelul, sl fie trecute asupra ministeriilor: de agriculturA
ori de finante, dupä originea 0 feliul patronatelor. $i,
mai departe, tot prin consentimentul regalului patron
eclesiastic, alti factori noi fondurile catolice, cari spo-
reau In forta lor economici-financiara se In0rue, a-
läturea de vechil patroni, la purtarea sarcinilor patro-
nale 0 la ducerea mai departe a operei, Inceputi de

www.digibuc.ro
 84

veacuri, de catolicizare acum In stransä legaturä si cm;

politica de maghiarizare.
Daca regalul patron I§i rezervä dreptul de dispo-
zitie In chestii de patronat asupra institutiilor bisericesti
mai de seamä (episcopii, capitule, etc.), rosturile nouilor
patroni stau In legaturä, mai ales, cu ocrotirea comuni-
tatilor religioase catolice latine si g.-catolice pe
cari Inca avea sa le fortifice institutiunea patronall
Pentru o mai bunä Intelegere a lucrurilor, sa arun-
cam o privire asupra feliului de aranjare, a acestui pa-
tronat, mai Intai in biserica latino-maghiara. =ATM
Mi-au ajUns la mana schematismele chiriarhiilor
latino-maghiare dela Alba-Regala (din anul 1875),
Vat (1873), Neutra (1874), Agria (1868), Scepus (1868),
Casovia (1868); iar din vremi mai apropiate de noi
d'abia am ajuns la sematismele mai noui ale episco-
piilor latino-maghlare din Romania de azi : Alba-lulia
(1910), Sätmariu (1893), Oradea Mare (1912) si Timi-.
§oara (1916).
Ceeace avem de spus despre episcopiile dinjseria
prima, vom reda mai rezumativ, flindca nu ne intereseaza
asa de mult, si vom infätisa mai deaproape -,numal
starile din episcopiile latine mostenite dela statul ungat.
lad un tablou sumar despre ambele categorii:
Episcopia: NumArul Din ele sunt parohii:
parohiilor: patronate Iibere
(total) Willi (%)
Alba-Regard 92 83 902 9
Vat 113 74 65.5 39
Neutra 147 134 91.0 13
Agria 192 1351 70.6 57
Scepu§ 163 143 89.6 17
Casovia 197 162 82.2 35
Sätmariu 93 59 63.4 34
Oradea-Mare 68 50 715 18
Timisoara 247 175 70.9 72
Alba-lulia 243 ? ? ?
*) Propriu zia cifra comunelor patronate e mai mare, deoarece mab
sunt vr'o 45 comune cu patroni particulari.

www.digibuc.ro
 85

Despre episcopia latini din Ardeal n'am date corn-.

plecte. Ele lipsesc din sematism. Informatiile despre pa-
-tronatele ei ni-ar fl fost deosebit de pretioase pentru a
dovedi aceea ce nici nu se putea altfel ed ele au fost
un efectiv mijloc al politicel statulul ungar, pentru a
plasa si consolida elementul maghiar In mijlocul Roma-
nilor ardeleni.
Incolo Insä, In cat priveste pe celelalte eparhii la-
tine, numai orbul nu vede, cat de mult au fost scutitl
credinciosi latini de sarcinile Intretinerii preotilor si bi-
sericilor lor, sarcini cari au fost trecute asupra asa nu-
mitilor patroni de a doua manä.
Tabloul de mai sus ne aratä, cum de ex. procentul
comunelor patronate este mai mare Intre nationalitafile"
.de odinioard ale statului ungar In eparhia Neutrei
si a Scepusului, unde existau si existä, pe lane putini
germani, mai multi slovaci decat unguri, cari (slovaci
§i germani) trebuiau legati de religia latinA a maghiarilor
Inca si prin hatarul patronatului, care-i scutea de sar-
cini materiale pentru menajarea trebuintelor lor suile-
testi. In aceeasi categorie si aproape In aceeasi pro-
portie de patronat se gäsesc si episcopiile latine din
Alba-Regard, de pêste Dunäre (cu multi germ ani, [nu
prea departe geograficeste de fratii lor protestanti din
Germania), precum si episcopia din Casovia, cu destui
slovaci si germani, la fot cazul mai multi la numär
deck maghiarii de bastini din aceleasi part!.
$1 asa mai departe.
In scurt: nu yeti gasi nici o singurd episcopie la-
find dintre cele citate, "in cari cifra comunelor patronate
sd nu treacd departe peste 5000
Dar, pentruca chestiunea si ni steie si mai clarl
Inaintea ochilor, sa vedem acum: Cine sunt patronii
parohiilor latine din mentionatele eparhii. .

www.digibuc.ro
 86

Sà räspundä tabloul ce urmeazä.

PATRONII PAROH ILOR
QJ
cis -a v ts 13
a.... 2......
(...- ..:-
_ 4-1
ct3 6' = 86. 1- = 8C .5_1 g
Episcopia: ..1,2,;.¡,:g.t.e. ig
' Ili 46. 401.5
P-rl.'"

,f. -,-Jg
ai ."
-2, L.F...:9:V..,,'
4) 3 73. afi Irl El
a U ."--' 6° ilt E i;-.' LE 5°
Alba-Regalà 5 6 8 18 2 44
Vat 28 8 3 35
Neutra 17 45 2 2 1 53 14
Agria 7 50 19 13 1 45
Scepus 33 13 31 1 4 61
Casovia 2 6 12 31 2 18.2)
91
Sätmarlu 20 2 7 2 28
Oradea-Mare 2 1 24 6 17
Timisoara 16 63 3 15 18 18 42
Alba-lulia n'avern nformatiuni
1
421161 401 631 1581 11351 201 621 2014161 19
Din acest tablou retinem In primul loc Impreju-
rarea, ca Regele ungar, nu numai In Slavonia cum vom.
vedea, ci §i In Ungaria de pe vremuri ii rezerva dreptut
de patronat fatä de unele parohii, in total In 42 cazuri,
In 4 eparhii latine. De sine Inteles, vom avea de a face
cu comunitItl de traditie mai veche, a cärora Infiintare
va fi fost legata de munificenta personall a regelui, ca,
de ex. In eparhiile Alba-Regalä §i Oradea Mare, pe
unde odinioarä se InvIrteau regii mai adeseori, ori
In eparhia Scepu§ului, unde erau odinioarä moqiile schim-
bate cu cele din Banat.
Ministerille: de Finante §l de Agricalturd, Ina
sunt angajate la patronat In (40+63) 103 cazuri in a-
celea0 eparhii.
Din tablou se vede, cä In afarä de patronii par-
ticulari partea leului din patronat §i-1 iau beneficiatit
eclesiastici (episcopi, capitule i mänästiri) In 158 co-
mune biserice§ti, fata de 165 patronari din partea fon-
dului pentru propagarea religiunei catolice. Angajamen-
tele patronale ale mentionatilor beneficiati eclesiastici
www.digibuc.ro
 EET

sunt mai vechi si se derivA din vechile mosii de In-

zestrare, däruite din partea statului, respectiv a regelui
ungar; pe cAnd angajamentele fondului pentru 1A-
tirea religiunei catolice sunt mai proaspete. In pri-
vinta operatiunilor acestui fond tinem sä relevAm im-
prejurarea cA, si In aceste 9 eparhii latine, fondul reli-
gionar 41 varsä contribuirile sale in finuturi de ale
nationalitàfilor de odinioarä: In eparhiile nordice dela
Neutra, Agria, Scepus si Casovia, printre Slovaci si o
parte de Ruteni. Atari patronate, In atari regiuni, aveau
nu numai tendenta eclesiasticä de a conserva Catoli-
cismul Intre acele nationalitäti, ci si de a oferi Ma-
ghiarismului redus din acele regiuni posibilitatea poll-
ticA- economicä de a se reculege sub scutul ocrotitoarei
biserici la tine.

Poate, am zAbovit prea mult la chestiunea patro-

natului asupra comunitätilor religioase latine din fosta
Ungarie, In care privintä, datele despre cele 9 eparhii
ne ofer o icoanä clad, pentru a ni puteA da seama
despre stärile, cari nu puteau fi cleat aceleasi favora-
bile stAri si In restul celorlalte eparhii latine. Dar a
trebuit sä ne oprim aci pentru a avea cu atAt mai si-
gure elemente de judecatä la construirea unei compa-
rative intre stärile de patronat ale latinilor, de oparte,
si ale gr. catolicilor, de alta.
Dar, Innainte de a vorbi despre greco-catolicii no-
stri, sä vedem stärile de sub Intrebare la g.-catolicii
ruteni din nordul $i sudal Carpafilor fi la Slavii uni(i din
Slavonia, de sub acelas ImpArat-rege si patron catolic.
Iatä anume, ce spicuim din publicatiile oficialel)
ale acelor eparhii unite, cari sunt: arhiepiscopia din
Lemberg (1865), episcopiile de Muncaciu (1868), E-
perjes (1868) si cea a Crisului din Slavonia (1859). In
lipsa unor isvoare de informatie mai recente, utilizez
schematismele din anii indicati.
1) Alte publicatii mai recente nu mi-au ajuns la mânii. Dar si dacit
n'am informatille cele mai proaspete, proporliile 0 sistemul vor ft ace-
lea4i, ca mai nainte cu jumiitate de veac.

www.digibuc.ro
 88

La vechile episcopii unite din Lemberg si Mun-

caciu, dintre (868+376) 1244 parohii g.-catolice, nu
gäsesc sa fie patronatä nid ma, dad nu cumva sunt
defectuoase acele publicatii oficiale. In eparlzia de E-
perjes, Insd, creiatd ulterior din corpul eparhiel Mun-
caciului, dintre 186 parohii numai 36 sunt liberea a-
decä färä patroni si avizate la intretinerea cultului din
partea Insisi credinciosilor si stând la libera Indeplintre
din partea chiriarhului. .
Dintre cele 150 parohii patronate, Inteun caz tine
patronatul ministerul de finante; In 2 cazuri fondul re-
ligiunei catolice, Inteun caz regele, in altul un bene-
ficiat bisericese, In alte 4 comunele politice, In 5 tot-
atAtea composesorate sau mosii colective (domenii), iar
In restul de 136 parohii tin patronatul mosieri parti-
culari, de regula maghiari din partea locului, ai cAror
innaintasi, stäpâni feodali de pe vretnuri, aveau interes
sä se angajeze la sarcini materiale In vederea suprimärii
blestematei schisme* dintre iobagii lor deodinioard.
Cu totul altfel de stäri de patronat s'au format In
Slavonia, In mentionata episcopie a Crisului cu ori-
gini unioniste din veacul al XVII si totusi asa de ane-
mia panä si azi unde se impuneau mäsuri speciale
de ocrotire a Catolicismului. In aceea episcopie, státätoare
din 22 parohii cu 154 filiale si cu 16.626 suflete (numai!)
si totusi avand 5 canonicate dotate de stat, toate
cele 22 parochii stint patronate, dupd cum urmeazd: 2
de cdträ Directiunea sou Administratia financiarä, 3 de
cab-A fondul religionar catolic, 1 de eked un beneficiat
eclesiastic, 5 de cäträ patroni particulari; iar I I parohii
sunt patronate de insufi regele I
Acelas raport, capricios si tendentios, se poate ob-
serva si in ce prive§te exerciarea patronatului, In mi-
tropolia g.- cat. a Blajului. Acolo, de asemenea, de sine
inteles, se observä si anumite nuante si deosebiri.
0 privire statistica-geografica peste mitropolia Bla-
jului, tn raport cu desvoltarea istoricd a unirei, ne va
da in Wind cheia tntelesului acelui patronut. latd, cum.
www.digibuc.ro
 89

Asaltui unionist asupra Romanilor s'a dat din doul

fronturi: unul al latino-maghiarilor ardeleni, altul al slavo-
maghiarilor din episcopia Muncaciului. Mai nainte de
oricari alte regiuni romane$ti, $i In mai mare masura
decat aiurea, cade pradd unirei finutul nordic al Ro-
manismului: Maramuräsul $i judetele Intrecinate, cari azi
fac cuprinsul eparhiei Gherlei. Aceasta eparhie, aläturea
de 550.100 gr. catolici romani al/a relativ cifra cea
mai micA! 39 094 de romani ortodoc$0 Deci lipsed
o concurentd ortodoxd mai de searnd # organizatii.
Lipsind aceasta concuren(d ortodoxd, lipsesc aproape
de tot i patronii materiali ai unirii, cari nu erau
altceva, de cat tot atatia tontribuenti cu bunuri Oman-
testi In scopul, ea cei slabi de Inger sä poatä fi ade-
meniti la legea Imparatului, scutitoare de sarcini mate-
riale pentru biserica $i preotul $i sufletul lor! In realitate,
patronatul a fost, sub acest specific raport, $i un mijloc
de a demoralizd, Wand sä scadä vechiul sentiment de
jertfä2) al Romanului pentru mentinerea $i desvoltarea
bunurilor sale morale. Dar sa concretizam chestiunea.
In eparlzia Gherlei, din 477 parohii g. catolice (la
1914) numai 13 (=----2.7°/0) au fost $i sunt patronate, *i
anurne: 12 de dal ministeriul de finanfe $i 1 de catra
respectiva comuna politicä.
In arlziepiscopia Blajului, dintre 684 parohii (dela
1911), 20 (2.8°/) sunt patronate, $i anume: 12 de cA-
tra ministeriul de agricultura $i 8 de eked cel de finante.
In cazul arhiepiscopiei Blajului, chiar daca avem de a
face cu o mica diferenta de procent al comunelor pa-
tronate, situatia se reliefeaza prin aceea, ca parohiile
patronate ale' Blajului sunt din regiuni, mult mai ex-
puse concuren(ei ortodoxe decat cele ale Gherlei, $i ca
dintre ele, In 11 cazuri, majoritatea o au ortodoc$ii Lap
de g.-catolici. Sau, in alte cazuri, sunt Insemnate con-
tingente de alte limbi $i confesiuni.
1) $ematismul episcopiei de Gherla din anul 1914.
2) Mai ales in Banat, unde se poate remarca,, in legliturii cu ati-
tudinile nunitilor" mai ales, gi nu brutal materialism, care a imputinat
jertfa materialä a poporului pentru grija celor duhovnice0.

www.digibuc.ro
 90

Retinem aci o Imprejurare specialä de relevat: In

*tile incadrate in cuprinsul arhiepiscopiei g.- c. de Blaj
si al episcopiel de Gherla, institutia patronatului asupra
parohlilor g.- catolice e foarte infimä In raport cu starile
din episcopiile E.-cat. de Oradea fi Lugoj, unde Ca-
tolicismul, aviz"at la lupte mai puternice de a cuceri,
trebuia fortificat prin mai multe mijloace materiale $1
din partea mai multor patroni.
In aceasta privintä, nici nu s'ar crede, poate,
dintre amintitele eparhii cea mai Thzestratä cu patroni
este eparlzia g.-c. a Orazii. Aceastal), din 168 parohii
dela 1909, are 105 (=62.5°/0!) patronate si numai 63
parohii libere". Cele 105 parohii sunt patronate dupi
cum urmeazä: 1. de catra ministeriul de finante; 77
(adecä 73.3% din cele 105) de catra fondul religionar
catolic; 24 (=22.9%) decked beneficiati eclesiastici
(latini: episcopul §i capitlul latin, cu manästiri latine, In
vreme ce episcopul unit din Oradea, cu mosii Intinse,
patrona singur Beiusul!); 1 parohie patronatä de comuna
politica si numai 2 patronate de particulari. Se vede,
deci, cat de colo: cine avea un interes §1 astfel: cine,
s'a si angajat la propagarea unirei In tinutul din care
s'a format episcopia g.-c. a Oräzii!
Dar, pentru Intelegerea deplinä a lucrurilor, mai re-
liefäni Inca aci dublul fenomen, pe care 11 vom analiza
comentä In alt loc: In vreme ce In pártile satmarene
(unde de asemenea lipsiau aproape de tot ortodoc§ii),
supuse episcopiei :g.-c. din Oradea, lipsesc si patronii
de feliul indicat, totatunci prea caracteristic! fon-
dul religiunei catolice da nävalä, prin patronatul
ce 1-a luat asupra sa, Impotriva Bihorului trzsufi,
unde unatia dabia si-a ca$tigat putin teren si reprezintä
In judet dabia o minoritate de 9%, fata de peste 39%
de ortodocsi, din totalul populatlei.2)
Dup6 Schematismul sau din 1909, scris latineste, deoarece limbo
roVineasa n'avea alâta cinsle, de a se publica in ea un sematism
nici in veacul al XX-lea! Tot asa schematismul dela Gherla din 1900
2) Procentul e statorit dupi referintele statistice de sub Unguri. Azi
procentul ortodox e si mai mare filth' de g.-catolici !

www.digibuc.ro
 91

In episcopia g. C. a Lugojultd, din cele 163 pa-

rohii (dela 1903), patronate sunt 70 (=42.9°/0), va A
zica aproape jumatate.
Specificarea patronatelor e urmätoarea : 10 parohil
patronate de Ministerul de agriculturä; 3 de Ministeriul
de finante ; 46 de fondul religionar catolic (=65.7%
din cele 70 parohii); apoi 8 parohli (=11.3°/e) de cab%
Calle ferate ale statului, pe cand 3 parohii sunt patro-
nate de comunele politice (=4.3°/e).
Dad In cuprinsul eparhiei Oräzii-Mari &ham
62.5% de comune patronate, iar din coaci numai 42.9%,
aceasta Imprejurare ne-ar putea duce In rAtácire, sco-
tand concluziunea, ca eparhia Lugojului ar fi mai ne-
glijatä sub raportul patronatului. Lucrul, Insa, nu sta
asa, ci situatia e urmätoarea: Episcopia Lugojului stä .
cu un picior, In Ardeal (In judetul Hunedoarei), unde
are 97 parohii, pe cari nu s'a Imbulzit nimeni sä
le patroneze, nefiind aceasta In sistemul eclesiastic al
Ardealului. Cu celälalt picior e episcopia Lugojului pe
malurile Crisurilor (cu o singura parohie, Hälmagiul,
care e ca desfiintatä In lipsa de credinciosi) si mai ales-
In Banat, unde are 65 parohii. Dintre aceste parolzit
46 (adecä 65.7% din cele 70 patronate) stau sub pa-
tronatul fondului relikdonar, drept dovadä gräitoare,
cum acest fond, cu mosii plasate In, Banat, a dat asaltul
asupra acelui colt de pärnant romanesc si ortodox, cum
o fäcuse si o face si In Bihor.
Alte 8 parohii gr.-c. din Banat sunt patronate de
Cäile ferate ale Statului, 5 de Ministeriul de agriculturk
asa cA numai 6 parohii g-c. din Intreg Banatul nu-s
patronate de nimeni!
In afarä de regiunea banaticA a aceleiasi episcopii
mai sunt patronate de Ministerial Agriculture! 6 comune
din Ardeal; iar o alta comuna politicä din Ardeal (Cu-
girul), pelangä tot patronatul" ce are de a-1 suporta ca
sarcinA materiala, n'are si dreptul de a-1 ,prezenta" epi-
scopului pe viitorul preot.
In rezumat, putem afirmä, cA din cele 1525 parohli
gr.-c. din mitropolia Blajului, 1317 sunt libere, iar 2081

www.digibuc.ro
 92

(adeca 13. 7%) sunt sub ocrotirea si se bucurä. de sub-

ventionarea deosebitilor lor patroni. Patron particular nu
are nici una din parohiile Lugojului, cum n'are nici
Blajul si nici Gherla !
Dintre cele 208 comune patronate din Intreagi mi-
tropolia Blajului, In 22 (aded 10 6% din cifra de 208,
far din totalul de 1525 parohii In 1 ' 4%) cazuri, patro-
nul este Ministerul agriculturei ; In 24 cazuri (11* 6°10
respectiv 1'6%) Ministerul de finante. In ambele aceste
categorii sarcina materialä a patronatului se cere s'o
poarte Ministeriile románesti de azi! Cijra cea mat re-
liefabild In privInfa patronatului ni-o dd fondul reli-
gionar catolic, cu 123 cazuri (cti 59' 10/0 resp. cu 8' 10/0),
In vreme ce acelas fond patronA, dintre toate eparhiile
gr.-c. rutene, numai In eparhiile Eperjes si a Crisultii
d'abia (2+3) 5 comune gr. cat. Deci avem o dovadä
pozitivä, cä acel fond cu destinatlunea de a Mt!
.religiunea catolla" sl-a ales de teren proselitistic
tocmal tinuturile românestl sl ortodoxe a Crisuri-
lor românesti si ale Banatului!
Mai adäogänt aci, pentru complectitatea informatiei
statistice, ca In aceea§ mitropolie d'abia stint, In total,
5 cazuri de patronat al comunelor politice (Inclusiv
orase libere regesti) : cate-un caz la episcopiile din
Gherla si Oradea-mare (Baia mare si Viile-Sâtmarului),
iar 3 la Lugoj. Ceste din urn* In afarl de Cugirul a-
mintit, stint cazurile parohiilor g. c. din Arad si Timisoara.
Nu va fi färä de un oarecare interes, mai ales in
vederea de a face o comparativa tntre fella! de exe-
cutare a institutiei patronatului in biserica catolicd a
Romdnilor §i Intre ceea a Maghiarilor.
Latinii, aproape nu au comune parohiale, cari sd
nu aibd cdte-un patron, altele chiar ate doi, ca prin
mijlocirea subventiilor patronale credinciosii latini sä fie
crutati de contribuirile materiale, cari, de ex. la noi, la
ortodocsi aturea de unele certe locale, pururea
exploatate de g. catolici erau aproape singurul fac-
tor si motiv, care mftta pe unii din ai nostr1 In apele
www.digibuc.ro
 93

unatiei". Tot atunci In mitropolia gr.-cat. a Blajulut,

d'abia mimai 13' 7°10 de comune 1st au patronii lorl
Ce ni spune acest raport inegal de patronat? Ni
spune mai multe lucruri. Mai intdi, cd barzul unguresc
$1 influinta catolicd s'au multumit sd lege fedele$
prin dogme §i prin bunätäti materiale numai ierarlzia
superioard $i centrele ierarhice ale gr.-catolicilor noftri
1, prin ace§tia, pe poporul aflätor la aceste mreji. Al
doilea: acel ban, unguresc $i catolic, nu ea) ingaduit
sd se coboard in toate satele de valalzi", dqi erau
,uniti" cu Papa i cu Ungurii. Nu, pentruca nu cumva
sä i-se ajute acelui popor unit' a ajunge la o bunä-
stare materialä mai de seamä. De aceea patronatul,
care s'a plasat printre g.-catolicii români, nu a
servit operei crestinesti-religioase, si si mai putin
celei culturale românesti, ci scopurilor strdinismulut
de printre noi. Acel patronat s'a cuibdrit printre Romdni:
pentru a da temeiu material sciziunei sufle-
testi si ecleziastice a Românilor, inceputä la 1698,
§i furiptá printre noi in anii de mai apoi;
pentru a ademeni si pe altii de printre noi,
slabi de inger, cari s'ar arätä gata sä treacä i'n staolul
Papei, din pricina vreunei certe ori a birului preptesc
ori a därii culturale pentru *coalä;
dar, mai presus de toate, s'a fixat acel patronat
prin satele noastre cu uniti ca o baricadà materiali
in calea revenirei Neamului nostru la fagasul de
odinioarà al aceleiasi unitäti sufletesti si ierarhice.-
$i, totu§i, cu catà u§orätate prive0e azi Statul ro-
man chestia averilor §i fondurile catolice, a le-a läsat
exclusiv la dispozitia Catolicilor, ca sä-§i poatä duce
§i mai departe, printre nol, opera de phi aci: de des-
binare §i de distrugere, In numele religlei ! I
Spre a vedea mai antic §1 mai limpede §1 inten-
fitznea plasdrit institutiunei catolice de patronat ecle-
siastic printre Romani, vom aranca o privire geograficd
peste comunele g.-catolice patronate mat ales de factori
eclesiastici catolici: beneficiatil latini §i fondurile catolice.

www.digibuc.ro
 94

Incepem cu teritorul episcopiei g.-c. de Oradea,

care trece, din Bihor, si In pärtile Aradului. Vom face
deci tabloul comunelor numai dintre cele 87 parohii
_g.-c. cari azi sunt In România indicAnd: patronul, anul
trecerii la unatie; vom iräta, dad' este acolo si parohie
ortodox5 românä (sämnul t), precum si numärul cre-
-dinciosilor (g.-c. si orrodocsi dupä $ernatismul dela 1909
al episcopiei g.-c.); iar la urmä vom transcrie cifra locui-
torilor români si a altor majoritäti sau minoritäti mai de
searna (Unguri ----- U. §i Germani = O. sau alti = A.),
ca element sträin, care sä fi putut conlucra la ivirea
unirii In acele comune. ')
Episcopal latin din Oradea patroneazä :
g.-cat. ort. Romani
In comunele: (la 1920)
Giris (1779) t . 506 914 1505
Haieu (1779) . . 423 8 462
Co ram (veche) 845 48 979
Nogiorid (1730) . 1048 1339
Olosig (1796) . . 691 24 ; U. 760
Beliu (veche)f . . 588 880 1448
Mociar (veche) . . . 554 616
(Mocirla-Tinca)
Capitlul latin din Oradea patroneazä :
In comunele : g.-cat. ort. Romdni
Oradea-Mare (veche) t . 1412 2521 8441
Sititelec ( )f . 266 656 1216
Dumbriivita (1831) . 350 9 422
krvasad (veche) . 1311 1441
Prepositura $. Stefan din Oradea patroneazä :
In comma : g.-cat. ort. Români
Betfia (1779) . . . 436 2 519
Prepositura minor S. Stefan din Oradea patroneazä:
In comuna : g -cat. ort. Ron:dui
B. Szt. Andras (veche)
. 892 2 382 ; U. 317
(SintAndrei)
1) Cifrele despre raporturile etnice le Imprumutänt din : Diclionarul
Transilvaniei, Banatului, de C. Martinovici 0 N. Istrati. Cluj, 1921. Iar
.cifrele despre confesiuni le scoatem din sematismul g.-cat. Chiar si dupa
acest isvor statistic. g.-catolicii se yid a ft numai o minoritate fatft de
artodocsi.

www.digibuc.ro
 95

Abafia Szt.-Jobb patroneazä :

In comuna: g.cat. ori. Romani
$611-§ig (1827) . . . 455 5 463
Aproape toate aceste comune, In care unirea e mai
veche decât In alte pärti bihorene, sunt In apropiere de
episcopia latinä din Oradea, unele chiar pe teritorul
mosiei sale bisericesti.
Tot astfel stA lucrul si cu comunele patronate de
ceilalti factori latini: Convertirea Valahilorl, iobagi pe
vremuri, a fost mai usoarä astfel , iar, odatä InfAptuitä,
ea s'a conzervat nu numai prin terorism exercitat asupra
iobagilor de odinioarä, ci si prin Iniesnirile de naturA
materialA.
Ceeace au Inceput episcopii latini din Oradea (pe
vremuri si comiti supremi sau prefecti ai judetului Bihor)
si ceilalti factori catolici pentru subminarea noastrA re-
ligioask au continuat a desävärsi, de vr'o 50-60 ani
Incoaci, alti factori materiali ai catolicismului, In locul
prim fondul pentru propagarea religiunei catolice, ca
patron.
Fondul religionar catolic patroneaze 1:
In pArtile Ordzii :
In comunele : 00.--cal. ori. Romani
Ciheiu (1857) . . . 770 13 852
Santäul-Mare (1780) . 152 168; U. 515
In *tile BärcAului:
In comunele : g.-cai. ori. Romani
Ciana1o§ (1842) . . 328 9 128; G 1594
Ciu1e§ti(1847) . 328 15 318
Derna (1833) . . 243 22 366; U. 383
4 i 158
Gurbe§ti-Se1i§te (1842) . 169
( 145 U. 74
Spinu§ (veche) . . 554 624 U. 107
Pitu1e§ti (1838) . . 245 9 315
Chioag (1817) (Chiag) . 269 47 293; A. 135
Nadariu (1861) 268 4 277
Sacalasäu (1842) . 315 8 365; A. 650
Sin-Lazar (1814) . . 498 510
Tria (1827) 685 30 593

www.digibuc.ro
 96

In *tile Luncei :
In comuna : g.-cat. ort. Români
Apát - Keresztur (1801) . 112 8 198; U. 313:
(Cristur)
Ciuteiec (1842) 410 37 514; U. 195.
Deda (veche) 292 7
Dijir (1803) . . . 338 11 446; U. 86,
Ghetea (Genetea) (veche) 503 2 577
Chetiu (veche) . 430 5 464; U. 645-
Pope§ti (veche) . 603 3 714
Vedresábrány (veche) 282 321; U. 224
(Abramul inf.)

In *tile Beiquiuì :
In comuna: g.-cat. ort. Români
fr.-uileac (veche) 352 20 387; U. 990
Välani (veche) . . 405 13 435
Drägoteni (veche) f 251 449 756
Fini§ (veche) 475 22 599;U.1374
Fizis (veche) 321 368
Delani (veche) . 448 397
Ivani§ (veche) . 213 12 219; U. 281
Negru (1805) . 180 202; U. 259
Petrani (veche) . 635 4 668
Pocola 2) (1835) f . 273 220 498
Presaca (1800) . . 493 22 577
Suncui§ (veche) 459 433; U. 431
In *tile Holodului :
In comuna : g.-cal. ort. Români
Deciine§ti (1860) 457 27 487
Drige§ti (1856) . 708 46 713
Holod (veche) . 545 2 606
Gruiulung (1860) . 242 47 373
Vintiri (veche) 1158 7 1384
Rogoz (veche) . 547 580

Lipse§te din Dici. Trans. 1921.

Dupá statistica ungureascá dela 1900 avea 480 români, di
cari g.-catolici numai 165, iar restul de 315 ortodoc§i. Dupit statistic&
de Stat din 1910, ortodoc§i erau : 248, iar g..catolicii numai 245, ceeace
nu impedeca episcopia g.-c. si se prezinte la 1909 ca având majoritate,
in statistica sa micar, daci nu §i in realitate !

www.digibuc.ro
 97

Pe Cri§ul-repede:
In comuna: g.-cat. (»I. Romdni
Bänlaca 1) (1843) t . . 40 1233 1456
Dubricion (1846) . . 636 3 728
Bezna (1857) f . . 430 1400 1785
Borozel (1815) 605 10 684
Topa de Cris (1825) . 387 418
Borodul Mare (1827) . 1210 4 1261; U. 129
Ausieu (veche) . . . 571 8 641
Vad (veche) . . 1340 716 1634; U. 680
Grosi (1858) . . 576 39 707

In nord-vestul Bihorului :
In comuna : g.-cat. ort. Romdni
Chiniz (veche) . . . 735 839; U. 164
Silindru (veche) . . . 706 839; U. 164
Curtuiuseni (veche) *) . 711 667; U.1454
Ertarcsa (Tarcea) (veche) 521 2 518; U. 574
Galospetri (veche) . . 340 CIO; U. 897
Piscolt *) . . . . 982 1517; U. 983
Ocrotitoril dela Inceput al unatiel fiind beneficiatii
biserice§ti catolici, era firesc ca unatia sä prindä, cum
a §I prins, mai IntAl pe domeniile biserice§ti catolice,
chora li s'a ata§at mai apoi, In opera de convertire, §i
fondul pentru propagarea religlunei catolice".
lar apoi era numal o fatalitate, logicä In raport cu
ImprejurArile de atunci, ca unirea sa se addposteascd
mai ales 'In nordul $i nord-vestul eparhiei g.-c. de Ora-
dea, In comunele cum le väzuräm atilt de putin
populate si incapabile de a rezista din propriile lor torte,
acolo departe, unde n'aveau In apropiere un Hinterland
destul de organizat al Ortodoxiel. De aci vine, cA atari
comune au cdzut pradd cu desdvdrsire Catolicismului
maghiar, pentruca mai apoi sd cadd, murA'n gurA §i
pradä coaptä, tn bra(ele episcoplet maglziare de Hajdu-
Dorogh, cum s'a si tntdmplat. Tot ad §I tot In aceasta
leggturA a lucrurilor trebue sl punem §i Imprejurarea
1) D'atunci (dela 1900) incoaci, parohia aeeasta s'a desfiintat, in
lipsä de csedinciosi.
*) Curtuiusenii si Piscoltul sunt in jud. Sätmariu.
Ir. Be. -Claimant Parental. 7

www.digibuc.ro
 98

tä, tocmai In acesta reglune unde s'a lnfrätit atftt de

malt greco-catolicismul" cu maghiarismul", a reu§it
mai splendid politica de patronat §i s'a Ingustat frontiera
Româniel fati cu stipulatiunile dela Paris. Cu totul alt-
minterea, mai bine, stau lucrurHe In pärtile Aradului,
unde aveam §i atunci un bineorganizat centru ierarhic
ortodox, mult mai rezistent sub raportul national romft-
nesc, deck episcopia g.-cat. din Oradea, cu canonicil
§i preotil ei, aserviti Catolicismului *i prin acesta §i
Maghiarismului.

Sä vedem acum mai In concret stärile de patronat

prin fondul religionar catolic In pärtile Aradului, prinse
d'abla de S. Vulcan In mrejile sale.
In *tile Aradului:
Comuna : g--cat, ort. Români
Bocsag (1834) t . . 804 1135 2322; U. 199
Buteni ( ? ) t 50 2548 2572; U. 236
eitin (1863 ) t 1153 3400 4449; A. 270
Semlac (1856) t . . 930 2679 2527;U. 396; G. 2082
Mocrea (1834) . . 733 102 781; U. 102
Gurba (1834) . . . 1800 171 1997;
Cherelus (1834) . 2444 117 2213; G. 124
$imand (1853) '1' 3618 11695; U. 780
500
11772; U 144
Sintea (1859) t . 1180 . 525 1941; U 195
Fe1minis (1834) . 1123 . 682
Galsa (1834) t . . 205 . 1292 1646; U. 429
Giunta (1834) t . . 194 928 1057
Cristaminis (1834) (Minise1) 751 36 682
Naas (1895) t . . 439 2118 2404
iria (1834) -1. . . . 942 3670 4647; U869; G 1124
Va sä zici: dintre 168 parohii, ate avea episcopia
g.-cat. din Oradea In cuprinsul ei dela 1909, fondul
pentru propagarea religiunei catolice tinea patronaiul in
77 comune, dintre cart cele 69, In§irate mai sus cu nu-
mele, sunt In cuprinsul Romantei de azi.
Pentru ceice se intereseazä mai In detailuri de
chestiune, li rämâne sä studieze materialul statistic de
mai sus. Din partea noasträ retinem aci numal urml-
toarea Imprejurare: Dintre cele 69 comune patronate

www.digibuc.ro
 99

de fondul religionar, 54 sunt In Bihor, iar restul de 15

,,comune, patronate de acela§ fond, revin partilor arddane,
asaltate d' abia mai tarziu §i mai stäruitor de episcopul
Oräzii S. Vulcan.7
Salnicului propagandism unionist din veacul XVIII,
cum vedem pe Intreaga linia geograficä arätatä, i- a urmat
propagandismul prin banul catolic, spre a desà-
vArsi opera de Insträinare sufleteasca printre
Românii ungureni, cari erau luati In pleasna religioasä
catolica a politicei de Stat ungar, prin mijlocirea bisericii
g.-catolice ungurene, care judecatä dupä luptele
religioase fratricide, pe cari le raInvia ici ca In Ardealul
veacului XVIII, §i dupä lipsa ei de afirmare nationalä
In politica neamului nostra d'abia Insdnind ceva mai
malt decilt un instrument prea docil in mdna gayer-
nantilor nostri politici de pe atunci.
De incheierea acestor informatiuni despre episcopia
g.-cat. din Oradea, läsäm sä urmeze un tablou resumativ,
dupä protopopiate, In ce prive§te patronatul exerciat
In parohiile din Romania de azi.
Cetitorul va observa acum cu Inlesnire dupi expli-
cativul ce-1 däduräm, cum §i mai ales: de ce lipsesc, aproape
cu desävar§ire, patronii" In pärtile sätmärene,unde
cum spuneam mai sus, lar ad prezentäm dovada statisticä
Achizillile lui S. Vulcan (1806-89), in ordine hronologicä, sunt
urmiltoarele : In Bilior 15 comune ort. c4tigate intre 1812-38 ; in pärtile
Aradului : 18 comune ort. intre 1834-39 ; in Banat : 2 comune orf.
Intre 1826-33 ; 7 comune ort. intre 1834-39,
Prin ce mijloace s'a infiripat unatia in tinutul Aradului in anul 1834,
arätat-o, la 1924, pe bazä de documente inedite din arhiva Episcopiei
Aradului, prin lucrarea mea dela 1924 Urgia unionistd din judetul Ara-
dului i Reactiunea ortodoxd, n anii 1834-5" (54 pagini). Am demas-
cat acolo silnicia administratiei politice ungure§ti, ai cäreia slujba§i,
uneori intoväräsiti de ,,perzecutori" (politia de atunci), terorizau pe Românii
ortodocsi, i arätam ì aceea, cum episcopul S. Vulcan se compliiceä. In
aceasta tovärärge, fäcând ,,vizitatie canonice(?) in judetul unde nu aveit
eredincioqi deck numai ca numiirati pe degete.
Aceeace s'a inceput atunci prin stilnicie, a continuat a desdvârsi
hanul catolic din fondul pentru propagarea religiunei catolice" !
70

www.digibuc.ro
 100

lipseA obiectivul urmArit de patronat: o massA de

ortodocg destinatA desfiintArii in folosul Catolicismului.
latA acum §i tabloul-dovadA.
It c, Parehii patronate de catrà
ill
Protopopiatul - 7, 1 B . ..Fs' --, I oó
a1
c5,
....
Fi bb
a ra. aa: a gis -g, 72,

(io 0
..... ce,..2
o o, s., d s. ce
LT. (4 41
sd
O c.) a 0 a.. E-1

Oradea 14 2/2 5 2 2 11
Borowebis 3 2/2 1 3
Macau 4 2/2 1 3
imand 5 5/5 co** 5
Shia 7 6/6 .6
Birciu 15 15/11 12
Lunca l 0 10/8 8
Beius 14 12/12
Holod 9 Vs 1
-1 1 9
Cris 9 2/2
Leta 10 5/2
Visad 8 4/3 1 4
Supur 10
Erdöszad 8
Eriu -5.= 8 1/1
1
,

Mildiras i 8
Cariii M. Id 7
-0
Somes =
-, 11
Slitmar 8 I ,

Total . 168 82/69 7 1 4 - 3 1 1 1 87

In ce priveste patronatul factorilor eclesiastici

latini I g.-catolici asupra comunitAtilor din cuprinsul
eparhiei g-c. din Lugoj, problema ni-s'a Inlesnit mult
prin desfAvrarea stArilor de patronat dela Oradea. StA-
.) In aceasta rubrici, cifra de sus aritati; cite comune bisericesa
erau patronate inainte de micsorarea episcopiei prin impirtirea Ungariei ; iar
.cifra de jos: cite din acele comune patronate au rimas in Rominia.
**) Contribue i fondul religionar ! Socotiti in rubrica aceluia.
***) Beiusul, singur !

www.digibuc.ro
 101

rile sl tendenta patronatului sunt aceleasi; numai pro-

portiile se deosebesc, Intrucat am dat ateva lámuriri
mai sus, asupra patronatului din aceea eparhle, lar,acum
avem de a adäoga putin.
In primul loc releväm, cä beneficiatil catolici (epis-
copi, capitule, manästiri) nu sunt angajati la patronat,
-ca la Oradea-Mare. Ci, din partea bisericeascä, s'au
angajat la asemenea sarcini numai fondul religiunel ca-
tolice (In 35 cazuri) i domeniul din Ciacova al ace-
Julasi fond (in alte 10 cazuri).
Ne vom restrange, deci, aci sä Insiräm, dupä ace-
1as metod Indicat mai sus, comunele bisericesti g.-ca-
tolice patronate de fondul religiunei si de domeniul,
aceluia, In 45 cazuri, cart') toate sunt in Banat, drept
dovadä despre seriozitatea asaltului, dat asupra sufletului
ortodox si românesc din Banat!
La indicarea geograficä a acestor comune ne vom
Intrebuinta de Impärtirea In protopopiate a eparhiei Lu-
gojulul.
In protopopiatul Lugojului:
In comuna: g.-cat. ort. Romani
Balint (1857) t . 300 479 736; U. 221
Coteiu1 M. (1847) . 826 7081 1220
Dobre§ti (1858)-f . . 453 2441 620
Nevrincea (1857) . . 349 18 325; 543
Perul (1852) . . . 545 108 548
Valea lungi (1856) 400. 187; U. 320
Dupti statistica episcopiel Aradutui.
In protopopiatul Ciacovei:
In comuna: pcat. ort. Romani
Folia (1847) t . . 211 670 815; U. 173; G. 236
Ghilad (1864) . 340 2217 2407; U. 671; G. 358
Icloda (1863) t 274 402 671
Nbeliu (1845) . . 304 2873 2896; U. 679; G. 239
Lighed (1859) f . . 546 1204 1641;
Petroman (1864) t 1021 1054 1702; A. 101

$ematismul de Lugoj, publ in 1903, in tabloul rezumativ, di

.cifra de 45, pecand in tabloul nostru de mai jos, intocmit dupi acelaq
ematism, dim 46 comune patronate de mentionatul fond catolic.

www.digibuc.ro
 102

In protopoplatul Timi§orii:
In comuna : g-cal. ort. Români
Chizdia (1832) f 1446 142 1518
Crivobara (1877) f . 332 497 564
Parta (1864) f . . 635 1268 1346; U. 567; G. 539
In inotopopiatul Buzia§ului:
In comuna: g.-cat. ort. Români
Hisia* (1853) t 184 560 623
Hittia$ (1859) f . 309 1466 1482
Racoon(' (1864)f . 406 1497 1490
Sicla4 (1872) f 247 798 822; U. 22; G. 22
(Sanovita)
Silaf (1864) t 1050 1120 1777; U. 75; G. 24
In. protopopiatul Oravitel:
/n comuna: peat. ort. Români
Greoviit (1880 f 304 1340 1478
1) Marcovet (1864) f . 506 1132 1366; U. 14; G. 49'
Oravita rom. (1864) f . 508 1230 1358; U. 126; G. 390
Ticvaniu mic (1881) f . 456 1012 1245
Jitini (1864) f 192 450 534

In protopopiatul Bopei:
In comuna: g.-cat. ort. Români
German (1858) , . 176 363 525
Ramna (1864) f . 930 1556 2244
TArnova (1888) f . 1245 1997 3396
In protopopiatul Várädiei:
In comuna: g.-cat. ort. Români
Chernecia (1847) f . 362 693 939;
Clopodia (1858) f . 582 126 696; U. 207; G. 388
Comor4te (1857) 1- . 390 926 1211
3) Latuna§ (1851)f . 686 162 864; U. 121; G. 14
Mârcina (1864) -I . 28ft 1328 1451
Surducul mare (1852) f 202 520 711
VAtildia (1857) f . 1827 1300 2366
1) Lipselte din Diet. Trans. (1921). Datele despre raporturile etnice
sunt din statistica ung. dela 1910 Acee4 statistic& ne aratti acolo 108
g-catolici fat& de 1269 ortodocai.
2) Lipse§te din Dict. Trans. (1921). Datele despre raporturile etnice
sunt din statistica ung. dela 1910. Aceea0 statisticA ne aratA acolo 744
g.-cat. qi 147 ort.

www.digibuc.ro
 103

In protopopiatul Vermesului:
In comuna: g.-cat. ort. Romdni
Fur boo (1858) -1- . . 768 1717 2698
(Farliug)
Isgar (1855) . . 810 9 745; U. 333
Satius (1855) I- . . 572 908 807; A. 528
Vermq (1853) f . 1381 497 1837; A. 131
Visag (1864) t . . 1105 788 1406
Zgribesti (1839) t , 284 765 954
In protopopiatul Torontal:
In comuna : g,-cal. ort. Romani
Beba (1857) f . . 210 1830 lips. in Diet. 1921.
Cenadul M. (1855) f 502 3302 2139; U. 485; G. 1720
Comlos (1856) t . 472 3103 3296; G. 1043
Igri§ (1839) t . . 445 2929 2991; G. 191
S. Nicolaul Mare (1 846) t 1020 4562 3904; U. 1132; G. 2757
Fondul religionar catolic, asa dar, s'a concentrat
cu patronatul ski pe acela§ teren de operatie comunä
cu mo§ia aceluiasi fond: In cele 25 comune din judetul
Timis i In cele 4 comune din judetul Caras-Severin,
unde se plasase prin schimbul de mo§ii dela 1807.
Facem acum o rezumare statisticä, spre a scoate
o nouä concluzie, cu privire la operatiunile fondului
religionar catolic.
Fondul relig. cat. patroneazd:
in eparhiile g. cat. . . . Oradea-Mare : Lugo» Total :
69 comune . 46 comune . 115 comune.
Dintre acele comune sunt:
pe teritor al mosiilor
fondului religionarl) n 8 .. . 8 comune
parohii g -cat. de concuren/12) 14 . 41 n 55 ,
comune ort. in majoritate3) 12k 0, . 34k ,t, n 46 ,
g. c 4) 57f `4) . 12J c° . 69 ,
Sä InfAtisem, Insa, ad resumativ si comunele pa-
tronate de fondul religionar din cele frei eparhii latine
din statul nostru, dupä cum urmeazä:
1) Comunele de mai sus cu numirile subliniate.
2) Comunele de mai sus, insemnate cu -1., având biseria si orga-
niza-tie parohiali ortodoxä.
3) Comune de mai sus având subliniatä cifra ortodocsilor, coveir.
§itori cu cifra.
4) Pur g.-catolice ori cu minorildli ortodoxe.

www.digibuc.ro
 104

Comune patronate de fondul religionar

Episcopia : cifra lor afidloare numirea comunelor
fin Romania: din Ronuluia:
din Sätmarin : . . 7 . 1 Csenger jud. Sätmariu
Oradea: 6 3 . Tärian Bihor
Budoiu
Biwa Säragiu
Timisoara . 16 . . 14 Odvos Arad
Santana If /1
$imand
Socodor
Iersig C.-Severin
Ciacova , Tim .-Torontal
Brestovät
Bacova
Buzias ,
Nitchidorf,
Vizenhaid
B. Comlos
Stamora germ jud.
Dejani n
Sà ni fixam bine rosturile §i terenul de actiune al fon-
dului catolic religionar: Dacä In cele trei eparhii r.-catolice
din partite ungurene banatice de odinioarä acel fond
patronA, In total, 29 comune din cari 18 sunt azi pe te-
ritorul României, apoi In cele doud eparhii g. catolice
din acelea§i pärtifondul acela patroneazd 115 cpmune.
De ur de aceasta disproportie ? Sä fie ea, oare, urmarea
dragostei catolicilor maghiari cäträ poporul românesc, sau
a purtärii de grije ca nu cumva vr'un valah" sl a-
jungA In gheena? Nu ! Ci fenomenul acesta se explicä
prin caracterul militant-politic al bisericH ca-
tolice ungare, bun asociat al Habsburgilor de odini-
oarä §i al Maghiarismului de mai apoi.
De aci vine, ca fondul religionar catolic a dat
prin patronatul din chestiune, asaltul cel mal pu-
ternic asupra Bihorului ortodox i asupra Bana-
tului. Bihorul, cu pärtile propriu zis ungurege, §i Ba-
natul trebulau asaltate I cucerite, nu Lisa Inteatäta Ar-
dealul §i regiunea eparhiei Gherlei, prima §1 fará de
patronat in mrejele Catolicismului, din care cauzi fon-
dul catolic, In eparhille Blaj §i Gherla, nu patroneag

www.digibuc.ro
 105

nici o comund, pe and In celelalte doui eparhii g.

catolice acel fond patroneaza 115 comune, ceeace face
cam 24 pärti a comunelor patronate.
0 atare opera a Catolicismului nu stä In slujba
lui Hristos, cdci atunci ar fi trebuit ca factorii Cato-
licismului ungar fi varsat prisosul energii-
lor morale si financiare In slujba misionarismului
printre popoarele necre§tine lucru necunoscut
In istoria Catolicismului ungar. Ci opera aceasta a
lost de natura politica, menitä a ne desradacina
pe noi, Romdni ortodogi, mai intal suflete§te, si
apoi si politiceste, tn favorul Maghiarilor cari ne-au
stäpanit atatea veacuri.
Lucrul acesta trebue sä pätrundä &Ian in con-
$tiinta publicä romaneasca $1 mai ales In conViinta con-
ducAtorilor tärii. Numai astfel vor putea fi deplin 1ntelese
multe din ale trecutului nostru, i cA atitudinile Cato-
licismului din Romania, mai ales ale celui de proveni-
enta ungarä, ori cat vor fi ele brodate pe fondul reli-
gios, vor Insemna d'apururi si o forM politica netägä-
duitä, care trebue cunoscutä, dimpreunä cu toate
metoadele sale de cari a uzat panä aci.
Inchei acest :capitol cu ceeace spuneam In 1922,
Inteun studiu special 1: ,Catolicismul acesta bogat
trufas i Indraznet, Lisa, este fi va rämaned $i In Statul
Roman un factor economic-politic de aceeqi tendentä
distructid, care trebue cunoscuta temeinic".
3. Factori lumeni ca patronii ai i,comunitätilor
tatolice §i plasarea lor teritorialä printre Romani.
Regalul patron al Catolicismulul ungar $1-a transmis
ocrotirea $1 Indatoririle patronale i unor factori lumeni.
Ace$ti factori erau i sunt: ministeriile, al Domeniilor
de finante, Cäile ferate ale Statului; anumite orap libere
lege$ti i comune politice, domenii $i composesorate.
Le iom lua pe rand:
1) Un orn al Bisericii: Papism si Ortodoxism in Ardeal, Arad, 1922,
pag. 5.

www.digibuc.ro
 106

a) Minister!! le ca patron!.
Ce fel de sarcini materiale ar avea sä supoarte mf-
nisteriile romAne0 mo§tenitoare ale celor ungure§ti, am
arätat, incidental, In lucrarea mea anterioarä, citAnd
dintr'o publicatie oficialä a statului ungar. A mai indica
material de aceastä naturä n'ar fi de prea mare folos.
Patronate de ale celor douä ministerii amintite,
mo§tenite de Statul român, cunoaVem in urmätoarele
cazuri:
Eparlda: Comune Ns. Patronate de:
Arhid. Blaj . . 12 g. cat. Ministerul agriculturef
8 » de finante
D

Diec. Gherlei
D
12 »
7,

P1 M
1
» Oradea 1 lf D PI

» Lugoj 3 » D D
If 10 f1 t7
agriculturä
» » 8 CAlle ferate
» Oradea 1 latinä Ministerul de finante
» SAtmaria 22) Erariul de Stat
» Timi§oara 393) Ministeriul agriculturii
154) Cäile ferate
» »
La olaltA: 111 cazuri de comune patronate de
cAträ stat.
A§a dar, dupä acest tablou Intocmit din publicatii
oficiale ale bisericii catolice, Statul romAn ar rftmAnea
angajat: sä ridice sau sä renoveze biserici (dacA s'ar
strica cele actuale), case parohiale In 111 comune bi-
sericeA catolice, dintre cari 54 g. catolice qi 57 latine.
Ar trebui sA IngrijeascA de asigurarea integralä a dota-
tiel atäror preoti, la a cärora instituire nu Ingaduie prin-
cipiile" catolice sä albA cuvAnt, §i sä le mai deie, in
naturA, marl cantitati de naturalii, mai ales le mne.
1) ematisrnul zice: Malta Camera regeasca.
2) talá de ceie ramose dincolo de frontiera Romaniei
3) Numai in Romania. Cu cele de peste hotara erau 63.
4) Alte 2 sunt ramase peste hotarate noastre.

www.digibuc.ro
 107

Evident, patronatul statului ungar a räsärit din ni-

zuinta de ocrotire a Catolicismului. De aceea drept
un fenomen geografic vom dovedi, cä sarcinile pa-
tronale le-a luat asupra so statul maghiar acolo unde
avea mo,Fli ori mine $1 simtia nevoia de a propaga Ca-
tolicismul si de a-si face politica sa pe spatele natio-
nalitätilor. Astfel, cel mai vechiu patronat de aceasta
naturä ni-se pare a fi cel din Maramurc4, apartinand la
episcopia din Gherla. In Maramurgs, statul ungar li
avei Intinse terenuri, cari Incurand dupà Inceputul veacu-
lui XVIII au contribuit mult la lätirea greco-catolicis-
mului acolo, având sprijin si din partea ierarhiel Mun-
caciului, sub a cäreia jurisdictie ajunsese Maramuräsul
!Ana la Infiintarea (1853) episcopiei din Gherla. latä
tabloul acestor comune:
Numirea Yudeful g.-cat.9 r.-cal.2) ort.3) rout.4) mag1t.51l germ.6y
Ocna Dejului S.-Dobäca 1522 210 1675 1127 1
Bkita . . . . 497 786 ?
$omcutul mic 620 565
Capnicbaia 715 250 -1
If sup. Sätmariu 11315 1340 -1
-- 1898 622
Baia-sprie 1248 2680 1438 1872 496
Rozavlea .
Strämtura
Maramuräs 1990
2989
2
-- 2039
2794 16
1
--
Sat-sugatag
Vad
Cricesti
.

ft
1012
2083
1200
1
4
25
-
--
1165
1894
1032
5

Sighetul Marmgiei 3407 4422 4964 6552 149'

cAteva caracteristice ale influintei distructive
catolico-maghiare din eparhia Gherlei, care se Intinde
In pärtile acestea.
In Rozavlea s'au gäsit, cu prilejul vizitatiel cano-
nice din 1913, pe altar, mal multe obiecte de rit latin,
statui pe altar si un calendar unguresc", cum spunea pe
vremuri un profesorl) de teologie g.-catolicä din Gherla.
Acesta ne mai dä 1 alte dovezi de Insträinare dela obis-
nuintele si ritul oriental, precum si de citrà fiinta de
1)-8) Dupi sematisme1e catolice.
4)6) Dupi Dictionaru1 Transilvaniei...
1) Dr. Vasile Moldovan: Vizitatie canonicä In Maramures. Gherla
1913. pag. 81. Carte trecuti prin cenzuri bisericeasca; deci spune adeviirulL

www.digibuc.ro
 108

Tomani a eparhiotilor g. catolici din acele parti: crud

-§i oblecte dupa rit latin (pag. 76); clopotele catolice §i
cununi mortuare cu inscriptii ungure§ti (p. 76); preoti
ra§i (p. 15. 17. 140); bisericä comunä cu r.-catolicii
.(p. 153); nume ungure§ti mai multe cleat romane§ti,
purtate de uniti (p. 211); nume de botez neao§ ungu-
re§ti (p. 155); uniti din sate romane§ti, sub 30 ani, §ti-
ind mai bine ungure§te deck romane§te (p. 89); multi
.g.-catolici dandu-se chiar de maghiari (p. 136 §i 212)
sau räspunand, cä nti §tiu oldhul" §i cerand liturghie
maghlara (p. 155); biserica g.-cat. priminduli pe epis-
copul cu steag unguresc (p. 213); sau biserica g..-cat.
.,cu hramul Sf. Stefan, regele Ungariel")
In serviciul acestei a§a zise 2urklune a pustiirei"
lima neam sub raport sufletesc §i national stätea unatia,
4crotitä din vechime In Maramurä§ decatra patronul e-
clesiastic ungar, pe a carula manä a Incäput Maramura-
§ul and, 'nainte de jumätatea veacului XVIII, a fost
descopciat din corpul Ardealului §l trecut sub regimul
-regal ungar.
Cat pentru ceeahilta episcopie catolica, de rit latin,
a Sitmariulul, din acela§i col( de pamant romanesc,
patronatul avea sa serveasca consolidarea Maghiarismu-
lui prin organizarea §i Inzestrarea acelei episcopii cu
marl averi.
DAm aci nrmätoarele date graitoare despre episco-
pia aceasta. Avea (la 1893) 96 parohii. Le-am sortat,
dupa judete, In vederea jurisdictiei de odinioara §i In
raport cu granitele Romaniel de azi. Iatä cifrele:
In fide/tit La 1893 In Romania
Ung
Bereg
parohii:
20
9
--
sunt din ele:

Sabolci 1 .1-
Sfitmariu 44 24
Ugocea 8 2
Maramuräs 14 2
Deci se susfine o episcopie pentru 28 paro fill la-
line, si statul roman plate§te, de gandesti cä n'are alta
1) Ocna-Slatigei, dupil sematismu1 de Gherla (1914) pag. 266.

www.digibuc.ro
 log

treabA mai bug! latA numele acelor parohii: In jud.

Sätmariu: Ciume§ti, Lazuri, Sin, Somcuta mare, Hurez,
TAutii de sus, Livada, RAte§ti, Sanisläu, Homorodul de
jos, BorleVI, Beltek, Urziceni (Csalános), Arded, Iojib
Cäpleni, CAmin, Petre§ti, Tiream, Car Ali mari, Moftinul
mare, Baia mare, Sätmariu i Csenger; In jud Ugocea:
Halmeu §i Porumbqti; In jud. Maramureif: Ocna-
Sugatag
Patronate de stat pentru latino-maghiarii din acele
[AO nordice ale Românismului sunt numai In cele douä
comune parohiale cu latini, ce au mai rAmas episcopiei,
din cuprinsul MaramurAplui:
In comuna : R.-cat. G.-cat.
Ocna Sugatag . 1249 391
Wo*tini . . 839 686

Mutt mai interesante sunt stärile de form atlunea

patronatului de stat mai In spre sudul teritorului ro-
mânesc.
In episéopia latind din Ardeal Inca sunt comune
patronate; dar n'am putut afla exact cifra lor, deoarece
*ematismul r.-catolic este defectuos sub acest raport. De
aceea nici nu a lost cu putintä sä fac constatäti mai con-
crete, decAt atät, cA are 57 comune patronate.
latA i tabloul celor 20 comune patronate de Stat
ale g.-catolicilor din Ardent:
Anul Ministe
Comuna Judeful u.,;r" Ort. G.cat. kcal. Rom. Magh. Germ.
"
atron.
Cojoena . . . Cojocna 1817Agr.
P 1100 901 1057 1693 2117 17
M.-Uloara . Alba inf. 1811 Fin. 247 1825 943 2134 2252 41
Bucium-Safia 1810 Agr. 21 809 2 (?) (?) (?)
Feniq . . v. Fin. 976 190 6 1215
Ocna Sibiului . v. Agr. 2692 378 260 2977 1048 104
Mu§ca . 1816 1. 1547 -- 1337
Pätrangeni 1833 Fin. 1022 190 1187 4
Ciirpenig . PP
1830 Agr. 1058 180 15 1413
Rogia mont. 19
v. Fin. 753 866 927 1260 878
Sohodol . . 1826 Agr. 1146 185 4687 15 2
Abrud . . v. Fin. 1175 562 641 1489 713 44
Zlatna . . v. 1826 658 900 2979 679 6Z
Distil% . TeArierl 1809 Agr. 10 4309 4216 8

www.digibuc.ro
 HO

Anni Ministe
Comuna Judelul unirii r tru ot
Ort. G-cat. R-cal Rom, Magh- Germ.

- ---
Ciimpeni n v. 2368 805 2777 49 12
Certege PP
1813 708 575 2084 46
Ponorel . PP
V. 1682 187 185 t
Ofenbaia . 1827 741 76 135 782 107
Turda veche . n 1840 Fin.) 813 15131 12000 4800 9500 1700
Turda nottä . v b 54 1
Praid Odorheiu (?) Agr. CuOdorhei secniese la int lac 22 2526 1

Dar, pelängä tot sprijinul material dat de patroni,

In pärtile acelea Ortodoxia vi-a pästrat superioritatea nu-
merica In 12 din 20 de comune, un sämn de bun
ungur pentru viitor.
Tot In pärtile Ardealului propriu stint alte vase
comune, patronate de Domeniul erarial reg. ungar montan
vi de ministeriul agriculturii, apartinätoare episcopiei g.
cat. din Lugoj. Iatä- le, toate fiind in judetul Hunedoarei:
Anul Patron.:
Co muna unirii Minist.Ort' G 'cat' R 'cat' Rom' Mag. Germ.
Ghelar t (veche) Agr. 1182 108 392 1424 167 63
Hunedoara t (veche) 1478 427 1769 1822 1960 194
Ploscabaia (veche) 30 171 ? ? ?
Erarul 617 270 684 624 54 104
Säckamb t (1796) reg mon.
Baia de Cris 174 206 410 329 258 86
(veche) -,,
Petroseni t 1949 619 3307 6360 5455 1235
(veche) w

Toate aceste patronate sunt In eparhia g. cat. a

Lugojului, prin comune gall de douä cu
organizatii parohiale ortodoxe, In cari g.-catolicii sunt
numai o minoritate!
Trecánd In tinutul Cr4urilor, gäsim parohil cato-
lice, nu numai românevti ci vi latino-maghiare, patro-
nate de Ministeriul Agriculturei. Aceste comune apartin,
una Nadlacul episcopiel g. c. din Oradea mare,
iar celelaite trel apartin episcopiei latine din Timi-
para.

www.digibuc.ro
 III

Aceste 4 comunel), tbate din judetul Arad, sunt

urmAtoarele:
Caract. Anul
Comuna paroh. unirii Ort. G cal. R.cal. Rom. Mag. Germ.
Pecica magh. r. cat. 520 42 7290 464 7427 39
Radna r. cat. 1000 12 850 1539 862 52
Glogovit r. cat. 485 6 4360 360 91 3999
Nlidlac r. cat. 14095 1161 1435 4856 544 68
y, gr. cat. 1847
A§adar In Nädlac, o comunä puternicd dupA avere,
Ministeriul agriculturii Intretinea in coasta ortodoc§ilor
douä comunitAti: una g.-cat. §i alta latinä. In Pecica,
patronatul" a ridicat o bisericA latinä, mai Impunä-
toare ca proportii §i aranjament decât oricare din cate-
dralele ortodoxe din Transilvania, cu esceptia Sibiului.
Si mai caracteristic eite cazul din Glogovelt, cu un bun
mänunchiu de germani r.-catolici (intre cari sunt §i
cAtiva milionari), cari Ind nainte de räzboiu lucrau
dupä aceea incepuserä sä §i cumpere pämânturile
Românilor din satele vecine.
In GlogovAt, dupä Insemnärile unei cronici bise-
rice§ti locale (1-listoria Domus), la anul 1756 existase
parohie i preot român ortodox2). In mäsura, In care
Germanii sub ocrotirea statului prin patronatul eclesi-
astic s'au Intärit In comunä, a scäzut elementul ro-
mânesc. La Glogovät, de asemeni, statul ungar li-a dat
toate cele ce le trebuia: bisericä, §coalä, cash' parohi-
alä etc.
Jag rostul ilistructiv al patronatului": privilegli
deoparte, neajunsuri i nedreptate de ceealaltä!
Si mai bine adecä: rAu din punctul de vedere
românesc I stA patronatul exerciat de Ministeriul A-
griculturii In parfile propriu zis banatice.
1) Datele dupe referiniele confesionale din NAdlac: din sematismul
Orilzii (1909); din celelalte comune: dupli sematismul latin de Timisoara
(1916),
2) Adresa Nr. 77-923 a oficiului parohial r.-cat. din Glogovilt,
la Nr. 605 1923 din arhivul protopopului ortodox din Arad. Parohia
ortodoxii a fost iiiiiviatä, acum de curând.

www.digibuc.ro
 112

Banatul, and a cäzut In man Impäratilor austriecf

si regi ungari prin alungarea Turcilor, iar pamantul grit-
a ajuns a fi privit ca movie a Casei Imperiale, a In-
cäput tot odata si pe maim Catolicismului, pentru a
carula consolidarel) se luau masuri de Inzestrare din
parsantul tärii si din vistieria statului, pe langa unele
mäsuri drastice fata de elementele ne-catolic. Asa
de pildä, la ordlnul lui Eugen de Savoya, In Timisoara,
dupa alungarea Turcilor, se puteau aseza numai ger-
mani de religie catolicä.2) De aceea, la Inceputul vea-
cului XVIII, In Timisoara nu era Ingäduit unui argd-
sitor protestant sa se afeze, decdt numai din motivul
cä nu era altul vi cu Indatorirea ca, daca s'ar ivi unul
catolic, protestantul sä piece din oras.2)
Dar, de patronat flind vorba, Inzestrarea parohiilor
latine si dela jumätatea veacului XIX Incoaci si
g.-catolice din partea Ministeriului Agriculture!, iata ce
proportii ia acel patronat. In pärtile banatice, numal
comunele aflätoare In Romania noasträ dau urmatoarele
cifre despre acel patronat:
In eparhia latinä a Timisoril 35 comune;
.g. c. a Lugojului 5
Dintre acestea ca, In pärtile Crisanei, Isladlacul
Lugoiul e de doud ori patronat de catri Ministeriul
Agriculturei: odatä ca parohie latina, apoi ca parohie
g. cat. si ca sediu eparhial, färä de care patronare nu

2) Impäratul Leopold, incä innainte de reocuparea Banatului, la

1693, fácuse vot solemn, cA dacA va triumfa asupra Turcilor, in toate
locurile reocupate va restaura bisericile creqtine qi va sprijini cauza bise-
ricii catolice (I. Borcq: Monogr. parohiei rom. unite din Titnipara, 1897
pag. 35.) Si nu trizAdar se gändea impAratul la o restaurare, deoarece
din vechia episcopie latinä a Cenadului, mutatä mai apoi in Timiqoara,
la izgonirea Turcilor mai erau, in intreg Banatul qi din sus de Murk,
. d'abia 5 parohii latine. (Dr. Szenaláray I. : Délmagyarország. I. 148).
2) Dr. Szentkláray L: Délmagyarország I. pag. 138.
2) S. M. Hetzel: Gesch. u. Statistik des Volkssghulwesens in Te-
mesvar. Bpest 1873 pag. 45.

www.digibuc.ro
 113

stiu, zäu, cum ar fi putut prinde flinta greco-catolicia",

Intr'un centru ortodox ca Lugoju IV)
Acesti reprezentanti ai intereselor politice Impärätesti
si ai legii Inpäratului", trebuiau cu deosebire ocrotiti si
Inzestrati In Banat, unde Catolicismul era total sdruncinat.
Frivolitatea patronatulul eclesiastic ungar, exerclat
de fostul Ministeriu ungar al Agriculturei, este mai evi-
dent In Banat, In special pe teritorul eparhiei latine a
Thniprii. Dintre 247 parohii, curatli si capelanli, 63
erau patronate de acel ministeriu. Din acele 63 patro-
nate, 35 sunt azi pe teritorul Banatului Romaniei I
La patronatele aceste cif rele credinciosilor nu joad
rol, ci numai ideia si interesul, de a-i ocroti cu orice prep
pe fill resfätati ai guvernelor unguresti, cari erau ungurli
si germanii r.-catolici si românii uniti, plasati In coasta
Ortodoxiel trädätoare de patrie. Ce alt senz ar aveä, a
se patronau de catrd stat parohii gr-catolice infime,
ca lzvinul, Zabranul, Budintul, sau cä se "indopau ca
bundtd(i parohiile latine cele mai puternice ca bogdfle
.Fi ca numdr de credincio#, call ar fi putut usor sä-si
sustinä preotil si bisericile, si ei ca valahli"?!
Dar, sa nu anticipAm comentarea, ci sä läsäm si
gräiascä urmätorul tablou, ln care arätám contingentele
confesiunilor, precum si raporturile etnice ale locului,
fatä cu organizatiile parohiale ortodoxe (Insemnate cu t),
In coasta drora se consolidau escesiv, prin patronat,
comunitätile r.-catolice si unite. Tabloul, In sine, este
o dovadl pipäibilA. El e construit, In partea privitoare
la raporturile confesionate, din publicatiile oficiale ca-
') In Papism ;i Ortodoxism, pag. 42-44 am aridat, cu cifre,
cum so lucrit pentru injghebarea protopopiatului unit central al Lugojului,
cu bani dela stat §i din fondurib catolice, pe lingä indispensabilele
uneltiri §i amiigiri, cari nu cad in raza studiulul nostru asupra patronatului.
Aceeace aritam despre infiriparea protopopiatului Lugoj se poate
dovedi, sat de sat, in intreg cuprinsul Banatului presirat cu uniti, c&
banul strain incepiind cu galbenii impäräte§ti de indatii dupli cucerirea
Banatului dela Turd, la inceputul veacului XVIII a fost mijlocul de fortil,
prin care s'a pus temelia unatiei printre noi. §ematismul jubilar (1900)
al Lugojului cuprindel in aceasta privinlii date foarte pretioase, cad
numai in parte au fost scoase, pinit acum, la iveali.
Dr.131r. Minh: PatrosatuL 8

www.digibuc.ro
 114

tolice, tar cifrele despre raporturile etnice, din cunos-

cutui Dictionar (1921). Cetitorul cu interes mai deosebit
se va opri mai stäruitor asupra acestei dovezi In cifre.
Attu?
Comuna: Jude/ Couf. Ort. G-cat. R-cat. Rom. Magit. Germ
Izvin . Tim-Tor. g-c, 1831 1337 180(?) 103 1216 70 21
ZAbrani . 1770 3 42 7d 29 78
Budint 598 380 18 801 9 11
t
PP

/9 1847 807 349 - 1055

Lugoj . 181 4761 1029 9279 7621 4235 5983
tf 1atin
Bozovici . . 3860 1 426 3351 17 156
FAget t 1447 34 1484 1349 1130 287
Caransebes j- /9 4041 71 3015 4282 377 2365
IvIehadia t . )7 2112 15 322 2012 10 115
-Or ¡ova f 1658 58 3339 1614 605 1983
Rusca mont f 1200 650 1474 22 292
Biirmc . 2 1076 Nu en MO on. din1921
Volfsberg PP
1062 1070 ? ??
Eibenthal . . 564 96 8 22
Bogaros . . 32 17 2570 38 23 2391
Cetad . . 20 2587 21 17 2510
Traunau . . . 17 1247 21 9 1220
Detta 156 35 3751 361 728 2523
Grabati . . . t) 99
34 3 2256 57 94 2208
Pischia . . . 19 if 164 3 1298 164 15 1256
Becicherec m. SI 900 18 2667 382 70 2533
Lipova f . . 3415 58 3854 2918 1021 2221
Mallat . . . a 18 2465 7 2335 16
Iecia mare . a 23 28 2476 47 5 2412
Sinmih. gem. t 9 1120 Nu e tu dict. din 1921
Sinpetrul germ. 175 15 2438 a
Besenova mare ft 230 5690 16 225 102
Pardani t '1 1096 1 2102 165 1763
Freidorf . 12 143324 87 1420
SacA1az . . 14 3644 91 29 3757
Sintandrei f sr a 392 2344 384 54 2239
Guttenbrunn 65 62 2861 185 25 2559
Satchine . a 1959 1051 2243 1809
Moray*. . 21 4 1642 24 4 1607
Recas 235 22 4027 209 1129 1863
&mina f . . 99
778 1400 1886 70 86
Besenova nod. 62 2380 19 2291
Iojefalva .
PO

a
_ 1449 4 42 889
Uipeci . . . a to
12 19 2434 55 45 2188
Din 39 co mune latine, patronate in diec. Timiorii

www.digibuc.ro
 115

de cat% ministerul Agriculturii numai In Romania, ma-,

joritatea absolutA stA din comune impoporate, pelangl
cA Ii stä la indemdad rdspldtitorul pdmeint gras al Bana-
Mai fi foste unguresti. totusi au trebuit
sd fie patronate, pentruca prin millocirea aceasta, deo-
data cu spargerea relndurilor Ortodoxiel, sd se consoll-
fleze elemental maghiar, dar mai ales cel german, ca
mai numeros §1 unii §i altii catolici 1 cari 1mpre-
unA sA accelereze procesul de distructiune a noastrA.
Nu mai comentam, ci lAsAm sA grAiascA tabloul
resumativ ce urmeazA despre acele comune r-catolice:
Cifra mOdelor In Banat ; In Cr4ana:
sub 100 suflee 4 co mu ne 2 comune
cu 1000 -- 1500 , 10
1501--2000 1
2001--3000 12
3001--4000 5
. 4001 --5000 Reca§ Glogoviit
. 5001-- 6000 . Besenova mare
7001--8000 Pecica magh.
9001-10000 Lugo j ul.

Intrebäm: Dreptd/ii dumnezeesti sau Tali! Romdnesti,

sau numai intereselor strdine de printre noi, deglvzate
sub patronatul eclesiastic ungar, ar mai slug! ca Statul
romdn sd nu se degajeze cdt mai de grabd de aceasta
institutle medievala? Cut foloseste acest patronat,
care a prins in mrejile sale 15 parohii ortodoxe
ednd, dupd o alta statisticd de care dispunem, dintre 1858
parohii ortodoxe, carl toate-si intretuz brsericile fará
patronat din partea cuiv a, avem 1399 parohii sub
1000 suftete, far dintre aceste parohil ort. numai In
Banat sunt 178 ?
Calle Ferate ca patron.
Acest fel de patronat catolic IncA este o speciali-
tate" proprie Banatului, unde trebuia ridicat i conso-
lidat Catolicismul prin tot felul de mijloace. CAile ferate
subventioneazA 15 parohli latine §i 8 g.-catolice, toate
din Banat §i toate aflAtoare In cuprinsul Romaniei. Dintre
ace lea, Boga montanA §i Re*ita sunt patronate de cAte

www.digibuc.ro
 1 16

doui ori odatä parohia latinä, apoi i ceea

latA tabloul acestor comune, toate din judetul Caras--
Severin :
Anul
unirii Ort. G-cat. R-cat. Rom. Maglt. Germ. Altii
Comuna Conf.

Bocsa montani f 1 g-cat. 1837 1662 252

192 860 62.
J latiná 1800 253 889
Reita t . g-cat. 1844 288
f latin 3893 394 11575 )3779 1278 10969 714-
Staierdorf 490 124 49101
240 34 5240 ? 531 229 8967 564
ff
Anina t . ff
Oravita mont. f . 11
1400 39 2440 1046 209 1727 29
Ciclova moat t . 1827 104 1544 6 70 5
Moldova nota 3039 3 381 2865 40 204 110
Sasca montanti t 1393 7 449 1620 3 246
Dognecea t . 2333 4 1079 3252 18 76 5
Wilzig f 1261 1 718 1301 6 629 5
Rafnic . 16 750 648 2 2 644
Chirol 9 1382 7 17 842 260
Lupac 79
8 821 4 9 25 732
Crasova 88 1 3028 22 20 133 2636-
Clopotici . 40 1200 30 1 7 1075
Ciuehici f . . g-cat 1840 1770 11 1679 10
Iladia 1839 1750 481 1084 16 39
Ticvanul Mare . 1852 5 1764 1348 4 21 49
Gherliqte f 1846 1491 286 Nu e in Diet. din 1921.
Secas f . . . 1845 813 668 1294 10 36
Zorlentul Mare f 1839 2279 537 2558 11 39 13.

Mrejile patronatului Callor ferate, cum se veder

sunt aruncate pe un teritor cu mai multi ortodoxi dealt
catolici §1 unde greco-catolicismul nu are rädäcini nici
mäcar de o sutA de ani.
Aceste patronate sunt plasate Inteun singur colti-
sor de tarä, In judetul Caras-Severin, In care, In genere,
existä cel mult 4°/e de gr.- catolici dupA statistica un
gureascA, cad Insä trebuiau sporiti pe acel petec de
pAmAnt situat din jos de centrul episcoplei gr.-cat. si
ducAnd, pe sub stresina episcoplei ortodoxe din Caran-
sebes, spre trecätoarea dela DunAre, In tara schismatic&
a RomAniel mid de led. De aci se explicä Imprejura-
rea, cä 14 parohli ortodoxe ronzdne sunt situate In ca-
drele geografice ale acestui patronat, care Inseamnä

www.digibuc.ro
 117

o ispia aträgAtoare sub raport material pentru ortodocsii

earl jertfesc din greu pentru Intretinerea bisericelor $i
preotilor lor. Ispita, Insl, nu a prins, deck numai In
putine locuri si numai putini crediclosi ortodocsi s'au
läsat prinsi In unghita aceasta a patronatului.
Cum väzuräm patronii eclesiastici si fondurile lor
bisericesti au dat cel mai puternic sl mai reusit asait
In Bihorul prins In cleste dela nord si sud-vest de do-
meniul latin si gr.-catolic, iar dela nord- est de contli
Zichy cu mosiile lor mari de odinioarä, In vreme ce
dela nord-vest sträbätea influenta Maghiarizmului pe sub
stresina episcopiei gr.-cat. din Oradea. Dupd Bihor,
Banatul este, In al doilea loc, teritorul cel mai a-
saltat de Catolicismul veacului al XIX-lea.
Pe teritorul banatic, clestele ce aveau si fad ace-
leasi operatiuni ca In Bihor au fost factorli de stat: Mi-
nisterul Agriculturei cu 63 patronate latine si 10 gr.-
catolice. Acestora li-s'au atasat la patronat Cäile ferate
cu 15 patronate latine si alte 8 gr.-cat. Deci, In total,
90 patronate catolice. Fonda! religionar cu 62 (16 latine
si 46 pentru gr.-cat.) patronate avea numai rostul de a
Mtregi $i consolia asaltul proselitist dat prin patronat
de cätre factorii statului ungar.
Aceasta nu e numat o presupunere fdrd temeiu
sau o "Intdmplare oarbd, cl e o socoteali strategica.
latd dovada statisticd-geograflcd. Dintre patronatele
latine din Banat, ale Ministerului Agriculturei, In numär
de 63, stint In RomAnia 39; toate patronatele Cäilor
ferate privesc comune bänätene, cad sunt In tara noa-
strä; iar dintre 16 patronate bänafene ale fondului reli-
gionar catolic, 14 revin teritorului RomAniei. $i mai
elocvente sunt cifrele privitoare la putronatul gr-cato-
licilor bänäteni, cä nu cade nici unul In afarä de farä.
Concentrarea banului catolic si a averilor de stat
In serviciul prozelitistic este si mai evidentä In sud-
estul Banatului. lard cum adecä: Dintre nouä comune
apartinkoare protopopiatului r.-cat. din Caransebe$, 7
stint patronate de Ministerul Agriculturei. Toate cele 8

www.digibuc.ro
 118

comune ale protopoplatulul r.-cat. al Oravitei sunt pa-

tronate: 2 de Ministerul Agriculturei $1 6 de CAlle fe-
rate. Toate cele 10 parohii din protopopiatul r.-cat at
Reflei sunt patronate: 1 de fondul religionar $i 9 de
CAile ferate. Nu mai purin bine se vede aceeag concen-
trare spre asalt din partea eparhiei gr.-cat. a Lugoju-
IaL are. In acela$ colt de tail, In protopopiatul
Oravitei (dintre 8 parohii) 3 patronate de CAlle ferate
$i 5 de fondul religionar; in protopopiatul Bowl (cu.
7 parohh) 4 patronate de CAile ferate si alte 3 de fon-
dul religtonar; in protopopiatul Buzia$ (din 7 parohi4
6 patronate de fondul religionar $i 1 de CAlle ferate;
in protopopiatul VArAdiei (din 7 parohii) 7 patonate de
fondul religionar, 1 a$a mai departe.
Nimeni, prin urmare, nu va putea trage la Indoialk
dupA toate dovezile istorice I statistice-geografice in-
vocate pAnA ad, cA expanziunea Catolicismului prin-
tre Romani, in Banat, ca $1 in celelaite finuturi un-
gurene inclusiv Bihorul, nu are nici o legaturá cu
sufletul poporului roman, ci este a se considera ca
un fenomen economic-politic, care a prins tntre not,
lii mdsura tri care ni- a spoilt apdsarea strdind
ea sdnicia i ni-a sidbit sentimentul de jertfd in popor
pentru Biserica sa $i pentru suiletul sau. In munca a-
ceasta, de distrugere a Ortodoxiei, CAlle ferate au servit,
prin patronatul !or, drept un instrument efectiv §l tot-
odatA i un mijioc de ademenire. Acele Cdi ferate air
zidit toate bisericile gr-catolice din comunitatile, ce le
patroneazd, afard de auchiciu fi Gherlifte, unde sunt
numai paradise. Si-atunci, de ce n'am cere $i noi, astAzi
pe viitor, ca statul sA ne ridice I nouA biserici
Comande politice ca patron!.
Regele Ungariel dat consentimentul, ca patro-
natul sA poatA trece i asupra unor comunitati politice,
numai ca un privilegiu, precum i asupra Insu$1
pAmantului tArii.
In privinta patronatului din partea ora$elor $i co-
munelor politice n'am prea avut de suferit, mai ales

www.digibuc.ro
 119

fiindd patronatul a fost acordat mai ales oraselor, iar

din orase, noi am fost suprimati In unele cazuri, iar In
altele izolati in chip malestrit. Si de altfel, patronatul
a fost legat mal ales de crap mai m3rl, l i aceste
putine, drora li-s'au dAruit averi i anumite privilegii
feodale, In urma cArora aveau sA supoarte I patronatul.
Aceasta era, Intre altele, until din scopurile pentru cad
unele comune politice au fost ridicate la rangul de
oraqe libere regeftl, cu sarcini i cu prerogative patro-
nale, ca: prezentarea sau propunerea flitorului paroh.
Facultatea aceasta, Insä nu se lncuviinta Intotdeauna
fiedrei comune politice ocrotitoare. Asa de ex. In
Cugirul din judetul atat de romanese al Hunedoarei s. a.
Sau, In alte cazuri, ca d. ex. la Arad, senatul orAsenesc,
Inainte de a face propunere episcopului locului pentru
numire, are sA asculte 1 comunitatea bisericeasck fArà
prime dacA aceea opinie sau dorintA o va tinea In
seamk sau nu.
Pe cat am constatat din publicatiile oficiale biseri-
cesti, cari mi-au stat la dispozitie, In Romania d'abla
ar fi 5 comune politice cu atributii patronale.
latA-le In legAturä cu comunele bisericesti, latine
g-catolice ce le patroneazi ele dimpreunA cu rapor-
turtle numerice de confesiune din respectiva localitate.
Consuna po- aparlin confesiunii:
lilted care
Parohiite patro-
nate i ritul lor: g.-c. r.-cal aug. ref, unitari isr.
patronea74:
Baia-mare: Baia-mare, g.-eat. 7 4342- 4392 242 1716 2 306
Sitmarin: , 839 50 1850 150
Arad: Arad, r.-cat.
g.-cat. 11388 1221 23538 1737 6125 31 6029
r.-cat.
Timiqoara: Timiqoara, g.-cat.
Tim.-Cetate, r.-cat.
602 37080 1186 2064 51 5911
fabrick
Iosefin, j
Cugir: Cugir, g.-cat. 20 3025 937 64 93 9

Dad o comunitate politick omogenA sub raportul

confesional catolic, s'a angajat sau s'ar angaja la sar-
dui cu sau fArà de dreptul de a uza si de prero-

www.digibuc.ro
 1,20

gativele patronale este treaba ei, 51 pe not putin ne

Impoarta. Insg, In cazuri cand nol ortodoc5ii nu repre-
zentgm tocmal o cantitate numerica neglijabila 51 totu5i
ajungem si contribuim in vistierlea comunei politice
care satisface Indatoriri patronale, prin cari se sal:4
direct 51 indirect sub noi, In asemenea caz 51 noi
avem titlu la susceptibilitäti.
Doug cazurl de aceste avem: Aradul 51 Timi5oara,
angajate material, ca patroni, In beneficiul al lor 7 co-
mune biserice5t1 catolice.
Ne vom ocupà, mail intli de cazul oraplui Arad
ca patron. Acest ora5 a fost ridicat la rangul de ora$
liber regesc, cu drept fl datorli de patron, de earl
zelosul catolic 51 Imp Arat austriac Francisc I, prin dip-
loma s'a dela 12 april 1834: deci tocmai la primdvara
anului and colindd episcopal Vulcan, cu slajba$ii fit-
defului Arad, prin episcopla ortodoxd, vacantd de 4 ani,
a Aradului l
In aceea diploma, la punct 7, se prevedeg patro-
natul oraplui In favorul confesiunei r.-cat. 51 a celei
g.-cat. In a5a fel, ea sarcinile patronale (dotatia preo-
tilor 5i a.) erau puse In carca vistieriel ora5ului, dim-
preund cu cheltuielile ce s'ar mat cere $i la Inflintarea
altor bisefici, dacd acelea ar fi necesarel).
In temeiul acestel diplome, ora5u1 Arad li-a fäcut
catolicilor toate Inlesnirile. D. ex. unitilor, cari au pros-
perat numai de atuncl In coact In Arad, li-a dat loc
de bisericg; li-a zidit biserica veche, iar acum mai in
urmä alta nota ; li-a MO rost de salarizarea preotului
51 a tnvätatorului-cantor din vistieria ora5ulu1 5. a. lar
cei aproape trei zeci mii de ordotoc51 români au, phi
51 azi, In Arad p singurg bisericg, parohiala 5i catedralä
deodatä; n'avem nici o casa parohialä In loc; suburbiile
Indepärtate de biserica din centrul ora5ului ni-se Impa-
raginesc sub raportul religios, pe and credincio5ii no5tri
din Arad-Gaiul cu patronat catolic, sunt avizati 51 azi
2) Lakatos Ottó: Arad törtinete IL 849.

www.digibuc.ro
 121

sä cerceteze sf. bisericä dela marginea de sat, care

iusese biserid mänästireasca si a resedintei acum
neglijatä de varä a episcopilor din Arad. Dar, de
viná ni suntem i noi /nsine, pentrucä nu stlu sä se fi
pornit o actiune mal serioasä doar se va porni de
acum nainte ! pentru a cere orasului, care a dat
catolicilor bunätätl sl din contribuirile ortodocsilor, sä
nl Indemâneze l nouä, acum In ceasul al unsprezecelea,
alte douä biserici, pentru poporull) din suburbiile Ara-
(WWI.
Dar sä aruncäm o privire mai deaproape asupra
stärilor concrete ale patronatului oraplui Arad.
E prea adevärat, cä i celelalte confesiuni" si- au
reel amat, si au sl primit In timpul mai nou oarecari
subventii din vistieria orasului patron. Astfel, trecând
peste datele din anii premergatorl, In 1922 s'au plä-
tit urmätoarele subventil dela oras: Parohului r.- c.at. din
Arad- Gaiu, lunar, 583 Lei; cantorului lui, lunar 700 Lei;
celuilalt, lunar, 300 Lei.
Pentru g.-catolici, lunar, preotulul 683 Lei; lar can-
torului 100 Lei.
Reformatilor li-s'a sustinut aceeasi subventie anuall
de 2000 Lei.
Evreilor neologi: 3000 Lei si sArbilor ort. 50 Lei!
Numai Românii ortodocsi au fost ceva mai cu noroc,
cä Episcopului i-s'au dat, anual, 450 Lel i urcându- se
conform unul angajament secolar chiriile pentru 3
profesori de scoalä normalá la 1000 Lel, rämânând Insä
parohii tot cu cftt avuserä In trecut.
Sä vedem acum, in cifre absolute si In procente,
In ce raport sunt subventionate singuraticile confesiuni
din visteria orasului.

1) Dupa recensimantul mni nou (1925 luna August) al orasului

Arad, aid avem 27.054 suflete de Romani ortodocsi si 2184 Romani
g.-catolici, Cei putini au biserica, dela oras; eel multi o asteaptä !

www.digibuc.ro
 122

Confesiunea Prime0e, anual, din totalul sub.

care: cu credinciofi venliei pentru confesiuni
in cifran) in 010 de: suma de
de : Lei In 04
R. cat. . . 29.313 52.2% 18.996 52.3°4
G. cat. . . 1 245 2 2% 9.396 25.9%
Ott romiini 1 2.020 5 0/0,
Ort. seirbi j 11.596 20 64
°
1 50 0.0°4
Reformatii . . 6150 11.0% 2000 5 5%
Luteranii . . 1771 3.1% 900 2 5°/o
Evreii . . . 6086 10.9% 3000 8,2010
l0001 Lei: 36.662 100%,
Ce ne spune acesta tablou, In infalibilul graiu .al
cifrelor? IntAi de toate cA, chiar §i dacA celelalte con-
fesiuni" primesc oarecari subventil, orml-patron da tot
ce-i- se cuvine confesiunei r-catolice, 'in raport cu dim
credincio$ilor. Adeca: 52% de r.-catolici au 52°/0 din
subventia pentru confesiunt singurul raport drept.
Celelalte, toate sunt strAmbe: unii iau mai putin §i altil,
anumit g. catolicii, tau mai mult cleat ce 11- se cuvine.
Singuri acefti din urmd, aded 2% din populatia ora-
§ului primesc sub titlul patronatului aproape 26% din
subventia or5§eneascA, adeca aproape de 13 ori mat
mull decdt ce li se cuvine dupd numdrul sufletelor $1,,
mai ales, al contribuabflilor ord,Fenefti 1 CAci, prea evi-
dent, Intre contribuenti nu ne prea vine sA In§irAm §i
colonia de tiganil numitä Cheche§", care dA grosul
contingentului de ,uniti" din Arad!
latA, avadar, ce Inseamni patronatul din pattea ora-
§ului Arad: o formula privilegiald a catolicilor" In
4, Cifra credinciosilor, dupa confesiuni, am scos-o din statistica
ungureascd dela 1900: A magy. Korona Országainak 1900 évi Népszátn-
lálása, .I. pa& 339. Proporliile sunt aceles0 §i, in statistica dela 1910,.
care numi slit' momentan la dispozitie.
2) 0 notA, de actualitate : Intro tiganii ortodocsi cáci sunt §1
de acestia pela Cheches, tocmai se face o propaganda unionistA, de pro-
portii ce au trebuit denuntate autoritAtilor. Iar and vine Episcopul Lu-
gojului In vizitatie comunicA la Arad, acesti uniti" de mina a doua
sunt paciliti: avizati sA via la biserica unita numal a douazi dupA vizi-
tatie. i nu s'ar cuveni, cad doard ei suni magi de bastind in Arad, dela.
1884 pare-mi-se.

www.digibuc.ro
 123

paguba tuturor celOrlalte confeslunl, al cdror membri,

deasemenea contribuenfi la visieria ordmeascd, mat
trebue sd brdneascd $1 azi din banul lor pe privilegiatii
vremurilor apuse. FICA Indoialä cA, In lipsa acestul
patronat's, unatia din Arad, obisnuitA, ca In tot locul,
sl trAiascA din skit altuia, s'ar fi deshintat de mult aici.
N'ar fi salvat-o, de fel, cei cativa functionari si putinil
intelectuali uniti din Arad si cetAtenii Chechesului.
Dealtmintrea, gi. stul catolicilor din Arad, färA de-
osebire de rit, de a trage cat mai marl foloase dela
oras sub titlul patronatului, nu mai aveA marginL De
pildä preotii r.-catolici, indeobste stiuti celibatari, si cel
uniti au cerut dela oras sA satisfacA angajamentelor pa.
tronale si dupA ce au fost Impärtäsiti de beneficiile re-
formei agrare. Orasul, pentru a scäpa de aceste sarcini,
a cerut Ministeriului Cultelor (cu adresa No. 25418 din
Dec. 1927) sä desärcineze orasul de patronat. Desär-
cinarea se cereA, deoarece, cum spuneA Primäria, ora-
sul Arad, dela 1834 Incoace neintrerupt pläteste preotii
celor douä biserici catolice, ti provede cu combustibil,
locuintä,. le pläteste cantori, le Intretine localurile bise-
ricilor. Desärcinarea orasului se cereA pe motivele foarte
reale si evidente: cA terenurile primite de oras deodatä.
cu ridicarea lui la rangul de oras hber regesc, care i-a
impus patrontul, au lost expropriate §i cä, deodatä cu
exproprierea, si preotii acestia au fost Improprietäriti cu
cate 32 jugäre cadgtrale, iar cantorii bisericesti cu ate
8 jugAre. Conducerea orasului mai accentud, foarte ca
temei cä, In loc de sarcinile patronale, mult mai bine
s'ar potrivl sä putem ven1 Inteajutor sfintei noastre bi-
serici nationale, care, In urma vitregiei fostului regim
ungar, are mare nevoie de ajutor, pentru a se putei
ridicA acolo, unde Providenta ni-a impus- o". Dar
Ministeriul n'a grAbit sA dele solutia asteptatä, rezervand
deslegarea patronatului pe cale legislativA.
Si cat de mult se Impunea sA avem odati re-
zolvara acestel chestiuni de patronat? CAci catolicli
nostri din Arad se leagA morti§ de aceasta Invechitä st
nedreaptä institutie medievall 1

www.digibuc.ro
 124

Mai mult chiar : In rândurile acestor solicitanti se

TemarcA mai ales parohia g.-catolicä, de0 gratle
acestui patronat a fost Inzestratä cu toate cele ne-
cesare, Intre cari §i un Impunätor palat, din ale cäruia
chilii comunitatea g,-catolicA localä are un venit anual
de peste un miliorz de Lei. $1 cu toate aceste, la Arad
nu se face cif unitii, cum face Ministerul Cultelor cu
ortodoc§li dela Bucure§ti de pildä, unde s'au detras
In parte sau de tot subventiile de Stat acordate
preotilor §i celorlalti slugitori biserice§ti dela biserici,
ale cáror venituri au crescut In tipmul din urmä. Pi eotul-pro-
topop unit dela Arad 4i prime5te, integral, leafa §i toate
accesoriile dela Statul român, primind lunar, la mâni,
-ate 21.663 Lei.
In tam asta, oare, mai putem aveâ o näclejcle de
desflintarea nedreptatilor ce am purtat, noi ortodoc§ii,
pe umerii nqtri o mie de ani §1 sA Inträm §i noi deplin
In drepturile noastre de ocrotire §i inzestrare?...
La Tim4oara, care Ind tine patronatul In folosul
catolicilor, se petrec acelea§i lucruri nedrepte, sub
mantaua patronatului. Nu vorn trece In revistä aci toate
hatkurile materiale ale ora§ului patron pentru consoli-
darea Catolicismului, care tocmai In Timi§oara 41 'are
unul din centrele cele mai puternic organizate §i In-
zestrate, ci ne vom restringe a lAmuri, pe scurt, numai
situatia g - catolicilor din acest ora§, slupA autori g.-ca
tolici1).
De0 In Tim*ara se Infiintase parohie g.-cat. Ind
la 1725, unatia, fiind o plantA exoticä pentru sufletul
românesc, nu a putut pr1nde rädäcini, pelângä toatä o-
-crotirea episcopului r.- cat. deacolo care o subventionA.
In lipsä de credincio§l, ea erA expusä chiar din
partea administratiei camerale banatice (1781) primejdiel
de sistare sub cuvânt, cä unirea In Timi§oara nu pro-
1) Ioan Boros : Monografla parohiei rominesti unite din Timisoara.
-Timiqoira, 1907. pag. 8,27; 35-37.
$ematismul episcopiei Lugoj, 1903, pag. 267-9.

www.digibuc.ro
 125

greseazà, In cAt afari de preot *1 cantor d'abla mai eratt

câtiva putini credincio§P).
De altfel, chiar In pragul acestel dispozitii, se de-
puneau zadarnice strAduinte de sporirea turmet. Ma de
pildä, and Paul Zsurzsuk, de na§tere din Banat, ser-
vitor la fabrica de lânä din Timipara a trecut la unatie,
i-au fost martori la märturisirea credintei: Honoriu preotul
r.-cat. din Fabrick cAlugär franciscan, Carol Abaffi
inspector erarial, losif Spengler faur din Fabricä §i
birtaful of, indispensabilul! Ferdinand Strasser2).
Ce mai tovArä§ie! La anul 1782 respectiv la 1826, patro-
natul trecu asupra oraplui Timi§oara, care lui asupra
sa dotarea preotului i a cantorului, potrivit cu vre-
murile de atunci. Preotul aveà dela ora§, pe urma re-
zolutiei Impäräte§ti din 1826, leafä In bani 600 fl. i 24
stängeni de lemne, care mai tArziu (1878) s'a ameliorat
cu alti 330 fi. In bani. Incä la 1771, de§1 n'aveau cre-
dinclo0, li s'a zidit bisericä. La 1778, parohia g.-cat.
din Timipara d'abia avea 7 suflete §i alte 8 suflete In
alte 6 filialeB).
In vremile apropiate de noi, patronul, care erà
ora§ul Timi§oara, li-a Indemânat unitilor sä primeascA
una din bisericile r.-catolice (1905) din Timi§oara- Fab-
ricä, care a fost renovatä i adjustatä cu de toate de
cAträ ora§ul-patron, cu spesele ora§ului In suma de
14.000 coroane4). Foarte frumo§i bani, pe atunci 1 Oroul
a mers In marinimositatea de Patron pâra acolo, cä a
Incuviintat preotului g.-cat. al Timi§oril §i cantorului,
sà fie primiti In §irul oriciantilor org§ene§ti, la fondul de-
penziune al oraplui5).
N'am avut prilej sA culegem informatiuni -precize,
ca In cazul dela Arad. despre concretizarea sarcinilor
patronaie ale ora§ului Timi§oara §i despre dispozitia
1) I. Boros, o. c. 8.
2) o. c. 27.
3) $ernatismul din 1900 al episcopiei Lugojului, pag. 268 9
9 I. Boros, o, c, 79.
5) o. c. 34.

www.digibuc.ro
 126

subventionarii confesiunilor de acolo, Poate, era si de

prisos, Intru cat avem deja o ideie data despre ma-
nevrarile si injuriile patronatului comunal dela Arad.
Si aceste informatiuni Inca sunt suficiente, pentruca
cei interesati cetAteni, Injugati la patronat, si Stat,
tiator a-si ocroti cetAtenii de injurii sa se destepte
.si intr'un end sä caute a suprima MA Intarziere pa-
tronatul, aceasta rAmasita medievalä nepotrivita cu vre-
mile noastre de dreptate sociala si de democratie.
Injugate la patronat, mai multe orase unguresti,
dela Reformatiune Incoace, cautau sA ajunga la exer-
ciarea dreptului patronal, adecä de a av ea §1 ele cu-
vant la angajarea preotilor catolici.
lar and li-se contesta acest drept, au Incercat sä
scape de sub sarcinile patronale. Foarte just! Intre ora-
pie unguresti de ochnioara, cari au iesit pe teren pe
Aceste motive, insiram urmAtoarele: Zombor, Beszter-
czebanya, Szeged, Sopron, Komárotn, Györ, Ujvidék, si
Debretinul1). Unele din procesele urzite Impotriva pa-
-tronatului oraselor a ajuns nu numai panA la Regele, ci,
flind o parte din ele de provenienta din timpul con-
stitutiei nouä unguresti au ajuns si Inaintea parlamen-
tului unguresc. Ele Ina, In locul prim Debretinul Roma
calvinismului unguresc In butul celor mai mad
opintiri, au rAmas, toate pe jos, deoarece Regele si Le-
gislatia ungureasca se tineau mortis de formulele tal-
mudico- catolice, cunoscute deja nouä, pentru pästrarea
neconditionata a sarcinilor patronale chiar si cand pur-
tatorilor acelora nu li-se recunostea nici un drept.
Impotrivirea fa(d cu institafia patronatulut, cum
vedem,are o traditie indelungald in viata publica a
statului ungar de odinioara. Pm urmare ar fi o rusine
a vremurilor noastre, dacA factorii de Stat romhn nu ar
cAuta sA suprime aceasta institutiune me Ayala, si, mai
ales, deal nu ar Maki s'o adapteze la vremurile noastre
$l la interesele Tarit l
2) Dr. Timon Akos : A városi Kegyuraság Magyaroszagon. B-pest.
1889 ; pag. 37, 38, 47 si 66 ; 48, 49, 51, 52, 59, 74.

www.digibuc.ro
 127

Patronatul comunal a fost unul din acele multe

mipoace, prin cari Statul ungar a lucrat, sistematic §i
cu rezultat, pentru consolidarea intereselor Catolicismu-
lui §1 ale maghiarizArii In anumite comune politice din
cuprinsul tärii. Aceste puncte erau vechile nuclee de Ca--
toticism, existente mai ales la orag, precum §i alte
puncte destinate de a deveni nuclee notiä, In proving,
prin satele de necatolici §1 de oationalitäti" de odinioarä.
Ce a Insemnat aceasta politicA a Statului ungar, se
Ara vedeA din urmAtoarele date statistice cu privire la
comunele rom.-catolice *i unite, patronate de Stat, §i
(lin statistica geograficA a comunelor pohtice cu majo-
ritätii confesionale g.-catolice *I ortodoxe, dar de limbl
maghlarg.
Insu§1 Ministerul Cultelor §i Artelor, când prezentä
Senatului României broiectul de legea Cultelor, In se-
siunea ordinarä 1925-6, ne arätä In cifre, cA Statul un-
gar patronä, prin Ministeriile sale, 125 parohli catolice,
repartizate astfel :
Patronate de Total ul Din cari sunt
Ministeriul: parohiilor: g.- catolice r.-cat.
1ndustr. §i Comert. 17 14 3
Finantelor 35 9 26
Agriculturii 73 21 52
Deci, pattonate de Stat: 125 44 81
CAtrA acestea, sunt de a se adogA patronatele co-
munale. Noi, pe baza informatiilor scoase din statisti-
cele oficiale defectuoase ale eparhiilor romano- §i g.-
catolice, am Infäti§at nutnal cinci cazuri de patronate
comunale, pe când Ministeriul cunoa§te 44 patronate
de acest fel.
Si cum noi am scos cele 5 cazuri din cuprinsul
tuturor eparhiilor romano- §i gr.- catolice cu exceptia
eniscoplei r.-cat. de A.-lulla, evident cä diferenta de (44-5)
39 patrotiate comunale revin In beneficiul episcopiei
r.-cat. din Ardeal. Regretäm, cA nu le-am cunoscut cu
numele acele comune, pentru a le fi Infätt§at i pe

www.digibuc.ro
 128

aceste dupä plasarea lor geograficä §i cu arätarea refe-

rintelor 'confesionale §1 etnice. Dar, si de färä aceasta
Infätisare, este In afara de orice Indoialá: cine sunt pl-
guba§ii §i cine sunt profitorii acestui fel de patronat.
Cele 44 patronate comunale, arätate de Ministeriul
Cultelor, se repartizeaza astfel: 7 patronate pentru uniti
§i 37 pentru rom.-catolici.
In rezumat: Puterea de Stat ungar, afirmatá prin
cele trei Ministerii §i prin comunele politice, ca patroni
biserice§ti" (?), patronau In fosta Ungarie, In total:
169 parohii catolice, repartizate astfel :
51 , unite §i
118 r.-catolice.
Aceasta statistid lie da dovada pipäibila despre
felul de speciald menajare d sporelor Catolicismului,
in genetal, fi mai ales de menajarea Catolicismului de
rit apusean, mai mult in beneficial Maghiarilor rom.-
catolici, de cdt in al Romdnilor unifi I
Pentru a ilustrà, §i mai ales de a dovedi, acest
raport §i din partea politicei ungure§ti si a rezultatelor
sale realizate In viata comunelor din Statul ungar de
odinoará, vom mai cità i urmätoarele informatii 1) sta-
tistice, de pe urma cArora se va vedea limpede, cum
procesul catolicizArii nationalitätilor" de odinioarà avei
sä se desävärseasca cu maghiarizarea. Din statistica
oficialä dela 1890 luatä de bazä, se vede, cä dintre 1853
comune, ortodoxe 2) dupä majoritatea lor confesionalä,
aveau majoritäti de limbä maghiarä, In Intreg statul un-
gar, numai 15 comune aded 0.81°/, din ele. Pe and dintre
cele 1468 comune cu majoritdti confesionale g.-catolice 8),
In 91 comune ad ccd: 6.19°/0 din ele majoritatea
de limba erà cea maghlatt.

1) Le-am scos j sistemizat din voluminoasa si importanta lucrare

statigicit a lui Balogh Pcil : A Népjogok Magyarországon, Budapest 1902
(cuprinde 1113 pagini i având, separat, multe halt statistice).
2) friteresati la ele erau Românii si
8) Ele cad in sfera intereselor Românilor ei Rutenilor uniti.

www.digibuc.ro
 129

Acest fenomen statistic-politic, aplIcat geografi-

ceste si ln raport cu terenul de existentä al Bisericii
ortodoxe si al celei unite, iatä cum ni-se Infätiseazi:
Dintre cele 15 comune ortodoxe maglziare", 2 sunt
In jud. Bihor si 1 In jud. Cenad de odinioarä. Ceasta
din urna comuna e prea departe de Hinterlandul-ro-
mAnesc: o sport' romAneaseä Intre maghiari (Mattencloit-
Dombegyháza, o Re ortodoxä), iar celelalte cloud sunt
In judetul Bihor. Una (Beiusul) e un oräsel Intr'un ti-
nut curat romAnesc si cu o sporà de uniti prea famili-
arizati cu limba maghiarä'); ceealaltd (Tdmasda) o in-
filtratie romAneasc5 ortodoxä Intre Unguri. lar restul de
12 comune ortodoxe maghiare" ni-le dä Ardealul, cu
vitregile sale imprejuräri, mai ales din Säcuime, unde
forta noastrà de rezistentä nationalä a fost Infrantä si
procesul nostril de disolvare etnica a fost ajutat esen-
lid tocmai de fatala desbinare religioasd dintre Romänt l
Tocmal din acest motiv, este toarte caracteristic,
cd biserIca unità, romänd §1 ceea ruteanä, este osAn-
ditä si Inregistreze pe corpul sAu national plaga,
mai mult decAt eghipteanä, a celor 91 comune g.-cat.
maghlare". Repartizate pe judete si cu oarecare apro-
ximatie si dupä jurisdictia ierarhick ele se prezintä
astfel: In cupripsul Ardealului propriu zis, sub asculta-
rea chiriarhiilor g.-catolice dela Gherla $i Blaj 19 co-
mune; iar apartinand Ordzii $1 Muncaciului, 72 co-
mune 2) gr.-catolice maghiare", In jumätatea nordia a
tinutului romAriese din fostul stat ungar. In acest tinut,
unde biserica unità romAni si rutenä deopotrivä
anemizatä cu desävirsire sub raportul national si sin-
1) Aceasti not& a vremil dela 1893, doveditä statistice§te, o gi-
seçte §i d. N. Iorga, la 1905, and cercetá Beiuvl (v. Neatnul Romd-
nese in Ardeal 0 Ungaria, Buc. 1906. Vol. II pag. 630 u.) lcoana fácuti
atunci de d. N. lorga a fost un fericit stimulent pentru indreptarea sat..
derilor.
2) Iatii §i cifra acestora, pe judele : Bihor 5, Silagiu 4, Sabolciu 24,
Satumare 24, Maramurial 2, Ugocea 13. Din toate cele 5 comune
g.-cat maghiare din Bihor dlspiruse Oitodoxia cu desivânOre, Inca in
veacul XVIII, cand se uniserii : Piscod in vechime, Poceiul la 1743,
Chetul 10 Silindrui la. 1777, tincuiqul de Beim la 1779.
Dr. Glt. Ciuhludy: Patrogatul. 9

www.digibuc.ro
 130

gurà stäpAnä a sufletelor, a suferit aceasta sdrobitoare

infrangere nationald, perztrucd tacdpuse exclusiv pe ghia-
rele Catolicismului, care ad numai o etapd fa proce-
sul ce avecl sà tncheie cu maghiarizareal §i petztrucd,
In acel tinut, Biserica unitd a fost absolut lipsitd de
binefdcdtorul stimulent national al Bisericil ortodoxe
romeine, suprimata cu desdvdr$ire, de peste un veac
junfátate, f(1 (inutul nordic al Ardealului.2).
Politica religioasd", a patronatului, i politica,
culturalà, a Statului ungar, asa se vede, räsäriau din
acelas scop de stat i urinäriau acelas gand de cuce-
1) Asa. se infiptui, ca o consecinti a faptelor, la 1912, ipiscopia
maghiari g.-cat. de Hajdu-Dorogh, cu asentimentul Episcopatu lui g -cato-
lic român.
Nagyoáradi Napló (Oradea) nr. 191 din 28 Aug, 1912 di un
caracteristic aminunt, de altfel in deobste cunoscut : ...nu hm absolut
nitnic despre aceea, cd episcopul (D. Radu al Oräzii) ar fi facul fie
tndcar un pas impotriva episcopiei (gr. cat. tnaghiare de H.-Dorogh).
De sub jurisdecfia episcopiei gr.-cat orMane au scos 44
parokii, ceeace e foarte regretabil pentru dânsa, dar in aceasta privinti
nu se mai poate face schimbare. Din contra, din averea episcopiei
nu se ia mimic; aceasta s'a stabilit de mai inainte veeme,.."
In realitate, averile i-au times episcopului, intregi, dupä smulgerea
sufletelor romiinesti pentru H.-Dorogh. i tocmai din partea acestei epis-
copii, care pi-a salval intregitalea averilor sale catolice cu prel de amp
românesc, ne vin cuvinte ca acestea, absolut lipsite de temei istorie, cl
unirea a fost o stavilä(?) impotriva maghiarizirii ei sii.rbizirii Rominilor
bihoreni. (Prof. de teologie g. catolici Dr. N. Flueras, in Vestitorul",
organ oficial al episcopiei unite din Oradea, in numirul 12 1927, din
prilejul iubileului de un veac i jumitate al acelei episcopii).
2) Ina in jumitatea primi a veacului XVIII, and unirea" arde-
lenior trecei prin frimintari de moarte i nici nu putei fi vorba de o
afirmare culturali nationali-romineasci a scoalelor din Blaj (infiintate
d'abea la 1754), Maramurepul, românesc ortodox mci pia la jumä-
tatea veacului XVIII, cu tinutta locuit de Romani plind prin comitatele
Ung I Bereg, se infruptau din o culturd religioasd i româneascd, a
eireia purtitori erau Diedi acelor vremuri, cari coborau, poate tocmai
sub presiunea unatiei, din Bereg chiar, in jos, pia in Bihor, uncle gi-
seau adäpost i teren de afirmare, inainte de ce ar fi prins ridicini
unfree' t¡i
A se vedei cercetitrile mele : Dieci i nsanuscrise vechi din Bihor,
publ. in Tribune" dela Oradea, n-rii 46-52 din 1919, 41: Vechi urme
de culturd romanecscd in Bihor, publ. in Cefe Trei Crisuri" (Oradea),
in mai multe numere din anii 1920 si 1921.

www.digibuc.ro
 131

Tire, politica in consecinta sa finalä; iar Catolicismul,

prin cele doud viclene uneltiri politice ale sale :
4e o parte Patronatul, iar de alta acapararea in forma
ademenitoare a Unatiei" se afirmd, tu mod efec-
tiv, ca Instrument de fortä In slujba prohodirii
religioase si politice a nationalitAtilor de odinioard
4111 Ungaria.9
Ma credem, ca cele expuse acum in urea', nu se
Nor socoti ca o deviare dela problema ce ni-am impus,
de a yorbi despre patronatul unguresc. Nu e o deviare,
ci e o identificare din nou, In mijloace §i In scop, !titre
ceeace se numea patronat eclesiastic" ungar §i intre
,ceea ce era ,politica de stat" ungar.

1) Indoelnicii asupra scrisului meu si ceteascä in revista Sf. Sinod

,Biserica Ortodoxd Romând" (1927) un studiu mai intins istoric *i
statistic, pia scum ne combdtut sub titlu: Rutenii ungari de odini-
oard si sugrumarea lor de Maghiari prin Unirea cu Roma.
9°

www.digibuc.ro
 Iv.

Stari de tranzilie: Din Ilungaria in Romania..

In capitolele premerg5toare am Infati§at institutiu-
nea Patronatului eclesiastic ungar sub raporturile sale
genetice-istorice, precum §1 din punctul de vedere sta-
tistic-geografic, ca plasare cu caracter agresiv, catolic
§i politic-maghiar, cu WO tendenta antiortodox4 §i
antirom aneascA.
Avea de ce sä fie aceastA institutie medievall,
pentru Unguri, scumpä ca lumina ochilor. Nici mi e
mirare, deci, cA un reputat jurist maghiar §i profesor
de istoria Dreptului ungar, Intr'un studiu de istoria
Dreptului) o spune lAmurit, cA institutia Patronatului
regal ungar este, dela Sf. Stefan Incoaci, perla cea
mai pretioasA a Coroanei ungare".
Noi am avut prilej, In desfäprärile de Oa aci,
sA vedem originea i scopul, dimpreuni cu mijloacele-
de actiune ale acestei institutiuni medievale, despre care
acela autor maghIar recunoa§te, a sta In contrazicere
cu conceptia juridicl modernA, Intruat Patronatul, In .
mijlocul desvoltkii Dreptului modern, este a se consi-
dera ca un rudiment de drept (jogmaradvány), a cArula
notiune i importang de odinioarA devin tot mai spi-
lAcite si netntelese In opinia publicA2).
MostenitA aceastA institutiune §i de România, cárela
i-s'au acordat prin tratatele de pace teritorii §1 cetAteni
cari aveau de a face cu Patronatul ungar §i cu avan-
1) Timon Akos : A városi kegyuraság Magyarországon (Patronatult
comunal in Ungaria). Bpest 1889 pag. 63.
2) 0. c. pag. 24 si 83.

www.digibuc.ro
 133

tajiile sale, era lucrul cel mai firesc, ca aceastd institu-

fiune sa fie studiata, $i Infallfatd.Fl opirziel publice ro-
-mdnefti, fi ca sA i-se aplice corectivele necesare,
pentru a fi pusA In acord cu interesèle de exi-
stenta ale Statului Ronan §i cu Poporului romAn
alcAtuitor din Stat.
Inainte dece am formulA oarecari propozitii in acea-
stA materie, va trebui sA mai infAtisem, cu privire la
Patronat, cateva stall de tranzitie: unele fapte concrete,
caracteristice, i oarecari nizuinfi, dea di acestei
consistentA juridid si In România, Dar va trebui
ca, In prealabil, sä Incepem cu cAteva reflexii In legl-
turA Ca factorul care a fost azi nu mai existä
purtAtorul acestei institutii, adecA Regalitatea ungark
celalalt factor, care azi vrea sA acapareze §i drep-
tu Ile politice- bisericegl implicate In Patronat: Papalitatea.
Radicala schimbare politicA din centrul Europei de
azi i-se pare Romei sA4 fi adus timpul prielnic, pentru
a relua ofensiva, pe care o sistase provizor, la
sfdr$ital veacului XVII, aid Habsburg!! t$i fac apa-
ritia In istorie ca ocrotitori ci propagatori a Catolici-
smului, In Orient. RomAnia fu ochitA de Roma, pentru
trimite la noi un reprezentant diplomatic, ceea ce
se fäcu mai nainte de ce ar fi Indeplinit uzantele di-
plomatice consacrate acestui fel de contact 1). Asa ni-a
lost trimis, peste cap, In toamna anului 1920, nuntiul
papal Francesco Marmaggi. Roma voiA irelevant
de lipsa finetelor diplomatice, pe cari le cunosteA
aplicA de altfel sA aibA la noi un organ, care sA fie
la IndemAnA, pentru a pregäti marea transitie ,de drept
politic: a trecerii drepturilor Regalitätii ungare asupra
Papei, $1 pentru a centraliza toate firele politicei cato-
1) latä ce scria »Dacia" (Bucuregti) in nunarul sill din 19 Dec.
1920 : Bucuresti avem pe reprezentantul eau (al Papei) politic, nun-
Ilul Marmaggi, trimis n afard de obiontintele protocolare, inainte de sens-
sarea concordatului ; ramâne acum ca guvernul roman sit deidcii..."
Chestiunea aceasta am atins-o si in Senat, la discutia asupra proectului
de Legea Cultelor, la 20 Martie 1928.

www.digibuc.ro
 134

lice din Romdnia, cu gandul unei avansäri a politicef

Papismului mai Inspre Räsärit. lar aläturi de aceastä.
Imprejurare trebue sä fixAm si stráduintele, disciplinate,.
ale Catolicilor nostri, de a se pune la adäpostul acestui
factor international, urmand o supunere oarbä cätri el
si cerandu-i ocrotirea In marea luptä, de ail pästra,
nestirbite, privilegiile obtinute prin institutiunea patro-
natului ungar.
In lumina acestei caracterizari vor fi mai bine In-
telese acele fapte, si mai ales acele straduinte si unel-
tiri catolice, cari urmeazä sä le expunem, pentru a In -
telege aceastä nouä perioadä de evolutie a Pa tronatu-
lui eclesiastic ungar, ce a Inceput sub imperiul roma-
nesc, In spiritul cel mai pronuntat sträin.

I) Cateva fapte §i manifestatii din vieata Patro-

natului, sub bnperiul românesc.
Era lucru prea firesc, ca o institutlune ca Patrona-
tul, cu o vieatä de nouä sute de ani, nu puteä fi schim-
bard de pe o zi pe alta, nici prin fapt si nici prin mij-
locirea legislativä, ori cat de mult erà aceasta de dorit.
In tinutul nostru, Crisana si Banat, s'a remarcat,.
nu mult dupä preluarea imperiului de catre Romani,
nizuinta de a smulge pämantul romanesc din aceea
robie" ce se mai pästra In sarcina lui, sub forma
Patronatului, In folosul intereselor Catolicismului. E vorba
de marile mosii ale unor proprietari angajati la patronat.
Atari mosii avem de ex. la Cherelus (jud. Arad) si Ia.
San-Petru-german (Banat), cari, prin expropriere ori prin
vinzare, ajunseseri In mare parte In mana Romanilor
ortodocsi si'n a altor cetäteni romani, osandifi acum, ca
ei sa poarte sarcinile patronale, la cari se angajaseri
proprietarii de odinioari ca patroni ai bisericilor
catolice.
Vom spune cateva cuvinte despre aceste douä mo-
sii vor fi existand ele si altele, In alte pärti ale
tärii pentru a dovedi: ce tenacitate a desfäsurat Ca-
tolicismul, de rit latin, cat si cel de sange romanesc,.

www.digibuc.ro
 135

pentru a-§i mentine medievalele situatii privilegiale,

chiar 0 In cluda Constitutiel noui, care In articolul säp
10 prevede lämurit 0 imperativ, ca toate privilegiile
de orice naturd, scutirile 0 monopolurile de clasA sunt
oprite pentru totdeauna In Statul Romdn".
Incepem cu cazul dela Cherelus. din jud. Arad.
La sMr§itul anului 1923, iatA In ce termini fA-
ceam cunoscut acest caz opiniei publice romane§ti,)
sub titlul de Patronatul eclesiastic ungar Neoiobl-
gia României" :
,,In Cherelu§ unatia" s'a cuibärit d'abea la 1834,
anal dud 1nflora In judetuI Aradului actiunea prose-
litistA a episcopului gr.-cat. Samuil Vulcan. Patronatul
tinerei comunitäti gr.-cat. 1-a luat asupra sa domnul
feudal de pe vremuri, a cAruia mo§tean era In timpul
din urniä contesa Sigray. Mai apoi s'a asociat la sar-
cinile patronale 0 fondul pentru propagarea religiunii
catolice sau a§a numitul fond religionar catolic". Deci
exista chiar o tovärä§ie patronalä pentru a salvi inte-
resele Catolicismului ungar lute() comunA româneascA
gr.- catolick Impresuratä din toate *tile de sate ro-
mâne§ti ortodoxe. Contesa Sigray, care petrecea la Roma,
§i-a vândut mo§ia zice-se de peste 5000 jugäre
cadastrale unui consortiu financiar din Budapesta, färä
sA volascA a §ti, ea sau curnpärätorii, de Indatoririle
patronale. Consortiul Incepuse, 1909, parcelarea mo§iei,
0 din mo§ie §i-au cumpärat pArti mai ales Românii or-
todoqi din comunele Invecinate, cAci altil afarA de
putini streini nu locuesc In partea locului. lar che-
stiunea prestatiunilor patronale In favorul bisericii gr.-
catolice din Cherelu§ a ajuns 1naintea forurilor justitiare.
JudecAtoriile ungure§ti InsA au obligat pe cumpärätori,
In absolutä majoritate ortodoc§i, sä supoarte et patro-
natul. Astfel täranii no§tri ortodoc§i, cari doreau pA-
mânt, au ajuns In belea cu patronatul. Ei trebuiau sä
I) Prin Telegraful Român" dela Sibiu nr. 101 2 din 1923,
organ al mitropoliei ottodoxe, ai prin Biserica qi .5coalo" (nr. 2 din
1924), organul oficial al eparhiei Aradului.

www.digibuc.ro
 136

faca aceea ce nu facusera patrontie de aceias credinta

contesa t fondul religionar catolic repare
biserica gr.-catolica din Cherelus, care ajunsese de mult
Intr'o stare de daräpanare, beat a trebuit sa fie Inchisa
din motive de ordin politia1.1 lar acum, and si altfel
Reforma agrarä ar face pe Romani sA fie stapani pe
acea mosie, episcopia gr.-cat. din Oradea-mare, a dat
asalt asupra nouilor stapani de parnânt, hi numele in-
stitutiei medievale a patronatului eclesiastic ungar, spri-
jinit pe judecatile unguresti, dui:4 cari pamantul trebue
sä rämana vesnic Injugat la sarcini patronale In folosul
Catolicismului.
Ei bine! Nu suntem oare In noua tara a tuturor
Romanilor, In care trebue sa primeze interesele noastre,
si nu ale strainismului ? $i In tara noastra sa continam
a ramanea tot robil de eri ?!.
Episcopia gr.-cat. din Oradea-mare a somat pe
noii Improprietariti, sa satisfaca Indatoririlor patronale.
La aceastä opera de coada de topore s'a gasit cine
sa se angajeze: d-1 Dr. Cornet Bustea din Chisineu,
pare-ni-se flu de Invätätor confesional ort. roman. It
priveste! Hartia sa, ca un document, e vrednici sa fie
trecuta aci. lat-o, cu limba, ortografia si interpunctiile ei.
Nr. crt. 124, Chisineu, 17 Sept. 1922
D-lui Morar Pavel iunior.
qicula.
Efeptuindu-se parcelarea domeniului contelui Sigray din Cherel us,
inceputi incä in anul 1909, dreptul de patronaj (sic !) egzistent (!) in
favorul comunei bisericesti gr -cat. din Chcrelus, de asemenea ii OHO
pe proprietarii de acum.2)
Deoareee dintre edificiile bisericesti, biserica i cele doaue edifteii
perokiale,8) stud ht asa slare deplorabild cd (maghiarism !) ctt conch:area

I) Cherelusul are, dupa statistica episcopiei, 2444 suflete gr - cato-

lice. Comuna e la ses productiv. Totusi poporul, desvätat de a jertfi pen-
tru biserici i dedat a träi din mile patronilor", si-a läsat biserica la
piriginire, lucru ce nu se obisnueste la ortodocsi !
2) De ce nu arAti temeiul legal ? Care-i ?
Vor fi : Casa parohialtt i coala gr.-cat. Asta e soartea bisericelor, case.
lor i scoalelor gr.-cat. si în alte pári, uncle patronatul" catolic a demoralize-
satele rominesti le-a tâmpit sentimentul de jertfii.

www.digibuc.ro
 137

eenovárii ar urina ruinarea edificiilor prin ce s'ar spori numai spesele

sarcind mai mare in defavorul proprietarilor.1) Biserka este deja
de mull evacuatd si tot asea de mull nu se line servkiul divin in triinsa.
Dreptul de patronaj2) pe ling dreptul pe care-I are) (!) posesorii,
le di deasemenea si datorinti, ci (alt maghiarism !) edificiile bisericesti si
le tini in stare bunk 4) Renovarea edificiilor conform planului ,,Serviciu-
,lui de poduri i osele Arad" de sub Nr 1573 I 1923 ar costa
230000 Lei
P. S. Sa episcopul diecezei Orizii-Mari ma concrezut (!) cu in-
zasarea acestei sumi.
Din parte-mi pentru incunjurarea procesului, prin mare munci
! sireacu!) am ficut impiirtirea sumei dupa cadastrul pimintului d-tale

de sub Nr. 877 C. F. din Cherelu i vi. provoc, cá (!) in termin de 8

zile sa achitati in biroul meu advocatial suma proportionali (!) de 825
Lei bani care cade pe dv. impreund cu 183 Lei 70 bani spese ivite
taxd de provocare
,,Observind di. in caz de neackitare voi fi silit a vd improcesua
4i in proces voi pretinde intreagd (?) suma de 230.000 Lei (i) fi
.spesek de proces,")
Astfel, nenea cutare din Sicula a plätit, numai sä
scape de proces §i färä a-si da seama: la ce poate,
sau nu, sä fie obligat, In total 1008 Lei §i 10 bani!
tot astfel, alti 37 §it ulani au cäzut In capcana pa-
tronatului plätind, laolaltä, tri afari de spesele advoca-
tiale, peste unsprezece mii de Lei, pentru renovarea
bisericil gr.-cat. din Cherelu§, apartinatoare celei mai
bogate dintre toate episcopille românegi din Ardeal.
Uncle sä mai punem sumele Incasate, spre acela§ scop,
dela ortodoc§ii din alte comune Invecinate?! Si dupä
cum auzim, cetätenii de alte limbi §i chiar catolici, cari
au cumpärat din aceea§i mo§ie, nu au plätit zice-se
asemenea gloabA catolicä!
Dar povestea nu se sfär§este cu a täta. Pofta vine
mâncând. Aceasta a dovedit-o episcopia gr.-cat. din
1) Vrea sä. : noii proprietari, pe cad episcopia gr.-cat fi injugi la carut
tnatronatului
2) Nu atii, d-le advocat, sä faci dinstinctie intre patronatul eclesiastic
Intre patronaj" ?
Iscalegte i episcopia gr.-cat. ac.eastil tea, cä noii proprietari au qi drep-
11)

turi ? sau e numai un iretlic, sau cel putiu o crash' neorientare de drepl asupra
patronatului, din partea biroul ui advocatial" ?
4) AdecI : Romitnul In tars lui liberä, sà se bage slugi la clarloaga cel
catolic
5) Fondul religionar catolic, de sigur, nu va fi fost tras in judecatä, deal li
rev ne datoria de servi scopului de propagarea religiunii catolice !

www.digibuc.ro
 138

Oradea-Mare. Väzandull realizat scopul de injugare a

ortodoc§ilor la carul patronatului catolic, vrea acum ca
biserica din C1zerelu$ s'o ridice din fundament, pe so-
coteala ortodoc$ilor, cari clad se lasä mul§i, se vor
läsa §i tun§l. Si astfel, acum e vorba de o noted re-
partizare, pe patroni", a unei sitme ce trece milionul
de Lei.
Intrebäni: Care sant acele temeiurile legale pentru
care cetätenii Romaniei Intregite, de orce lege §i limbä
ar fi el, sä poate fi Indatoriti a purta sarcinile patro-
nale pentru cherelu§enii gr.- cat. sau pentru ori cari
alti catolici ? Dacä Catolicismul are Tara romaneascä,
ea Insä§i nu are! interes sA perpetueze sciziunea
sufleteascä dela Cherelu§, de ce nu .cir-aruncä sarcinile
patronale asupra patronului asociat contesei Sigray,
care este fondul religionar catolic ? De ce?...
Punem chestiunea, In discutie publica, din mai
multe motive.
Pdmeintul romduesc dela Cherelu$ sau de aiurea
din fosta parte ungureascd a Tad! Romdne$ti de a-
stdzi, nu a Jost nici adus aici, in spinare, de cdtrd
unguri la so-sirea lor din Azia, aid n'a lost rapt fi
trimis incoad din corpul mincinoasei moVeniri politice
terestre (Patrimonium Sancti Petri) a statului papal,
pentruca acest pämant sä poatä fi osandit a sluji, pen-
tru toate veacurile, intereselor politico-religioase ale to-
värä§iei medievale dintre Unguri §i Papalitate. $i mai
putin pot avea titiu sa ne despoaie sub cuvantul Inda-
toritilor patronale, neofitii dela Oradea-Mare ai catolico-
ungurilor, neotti cari ni-au supt prea destulä vlagá din
pämant §i din täranul roman, färä a ne fi dat Intreg
echivalentul cultural-moral, decal aspectul dureros al
ideii de solidaritate catolicä" preconizatä acum de
curand tocmai la episcopia gr.-cat. din Oradea-Mare.
Cazul dela Cherelu§ ne dä un motiv de sine
gräitor despre urgenta §i neconditionata necesitate, mo-
ralä §i politica-socialä, a cetätenilor §i a Statului roman,
de a se desrobi pdmántul romdnesc $i din cdtu$ile a-

www.digibuc.ro
 139

gamintelor medievale catolico-ungare, intre care pa-

tronatul eclesiastic stä la locul prim
Punem chestiunea aceasta Inifti de toate ca un
postulat de dreptate incontestabilä, drept räspuns la
pälmuirea ce ni' se aplicä pe obrazul de mucenic al
täranului nostru ortodox exploatat si azi de Catolicism.
Dar o punem si din alte motive. Legea ungureascä
LXXI dela 1723 nedesfiintatä de Unguri si rämasä
In vigoare si pe urma dispozitiilor clare din art. 137
din Constitutiunea nouä a RomAniel dal:lea drept
regelui unguresc, iar acum dä drept Regelld roman, sa
/mina sub secvestru liunurile acelui episcop catolic, care
nu se Ingrijeste de tinerea In ordine a bisericelor din
eparhia sa. In realitate Insä se IntAmplA tocmai con-
contrarul. FiindcA Regele $1 Statul romAn nu fac uz de
drepturile lor cari ar trebui sä fie o datorie fata
de bogata episcopie catolicä, abuzeaza dam de tole-
ranta (sA zicem asa!) organelor de conducere ale Sta-
tului si de räbdarea färä hotar a cetätenilor ortodocsi,
cari se lasä exploatati pentru o cauzä, care nu e nici
In spiritul dreptätii si nu este nici a dansilor si nici a
tärii, ci a unei minoritäti confesionale oNsnuitä a träi
din säul altuia.
Nu-i vorbä, episcopia gr.-cat. din Oradea-Mare
care rade de päduri muntil Bihorului /nainte de a se
despärti de ei pe urma Legii de reformä agrarä si are
milloace de a-si plasa la Beius mftnästire de cAlugärite
Nôtre Dame, face bura socotealA pentru sine, prin In-
dräzneala sa de a Injuga pe ortodocsi la carul patro-
nului catolic "

IntelegAnd si episcopia ort. din Arad despre pa-

costea crestinilor &Ai cu Patronatul, mai ales fiind cA
unii din ei Ii solicitau ajutorul, s'a adresat In chestiune,
pentru lätnuriri, atAt Episcopiel gr.-catolice din Oradea
cAt si mandatarului säu Dr. C. Bustea advocat ortodox.
(Acest din urmä, ni-a räspuns d'abea la un an, inden-
tificAndu-se cu mandantul säu).

www.digibuc.ro
 140

Red Am ad corespondenta celor doui episcopil: ort.

4zIela Arad si unied dela Oradea.
Episcopia ortodoxd scria, cu Nr. 3341924.
Ilustrisime Domnule Episcop,
,Ni s'a fäcut arAtare oficioasA, despre un lucru su-
levat de altfel §i In presa romAneascA, câ pentru recon-
struirea sau cel putin pentru restaurarea bisericii gr.-cat.
din Cherel4 s'au 1ncasat de la credinciosi de ai Bise-
ricii noastre, ca de ex. dela cei din $icula si de alurea,
anumite sume considerabilc, sub titlul patronatului, ce
afirmativ insArcineazi mosia Contdlui Sigray, din care
cumpArat terenuri T credinciosii nostri. In chipul
acesta, credinciosii nostri din $icula numai, au plAtit
Lei 12798.20.
MAsurile de Incasare a atäror cote de banif cari
au fost luate la dispozitia Ilustritätii Voastre, ni-se par
si sunt nedrepte, IntAl de toate flinda privileglile, prin
cari s'a 1nfiripat 1 consolidat biserica cat, de ori ce rit
din Ungaria de odinioar5, precum i ori ce alte privi-
legii reale materiale, nu se pot concordd cu spiritul
-vrernii, cu principille democratice fi egalitare din zilele
noastre, mai pufin cu interesele de viafd ale popo-
rului romdn, ortodox Iii majoritatea sa absolut covAr-
litoare, care nu poate sA fie ¡njugat i pe mai departe
la carul privilegiilor Catolicismului.
Dar absträgand dela acestea consideratii princi-
piare, dupA cum facem abstractie pentru moment si
dela Imprejurarea, cl nemfil de pe la Sdrzt-Ana, cari
sunt r.-cat., deci au aceeast credintA cu biserica gr.-
cat. si totusi nici nu au platit de bund voie i nici nu
au fost constraqi sd pldteascd contribuiri oatrorzale la
fel cu credincio#1 Bisericii noastre ortodoxe, mai
avem si un motiv special de invocat.
In anul 1900, and politica ungureascA ne asala
satele romAnesti cu §coala primal% de stat, ceeace era
egal cu 1ntroducerea limbei unguresti In InvätämAntul
primar, in paguba Neamului nostru si In a Bisericii

www.digibuc.ro
 141

ort. §i gr.-cat., Consistorul nostru céruse Episcopiilor

gr.-cat. din Oradea-Mare §i Lugoj, o colaborare cultu-
rail. Colaborarea avea sl se afirme, In numele ¡deli
cre§tine vi-n al intereselor nationale, prin sustinerea de
§coale romane5ti, In comun §1 cu cheltueli de o potrivA
dela Romanil ortodoc§i §i dela uniti, avand §coala din
atari comune mixte sA poarte caracterul cre§tinesc al
confesiunei majoritare. De la Lugoj n'am prima nici un
rAspuns, iar Ven. Ordinariat dela Oradea-Mare ni-a dat
rAspuns negativ, cu adresa sa Nr. 1318/900. $i anume
ni s'a räspuns: postulatul dintr-aceea (adresA), cA a-
ded credincio§iii gr.-cat. din unele locuri sA se Indemne
ori chiar constrangA a contribui in mod colectiv la
spesele cultuale ale unei confesiuni acatolice, ca iden-
tic cu postulatul negArii santei uniri, aid, nu numai ci-
n'a putut fi salutat cu indestulire, ci a produs chiar
uimire §1 resenz".
Acelea$ sentimente ne stdpänesc acum pe noi cí
pe Consistorul nostru, cdnd dupd denegarea de o-
dinioard, de a colabord ca nol pentru salvarea Nea-
mului, ne vedem credinclo0i arzgajari la contribuid
nedrepte, pentru un cult, care nu este nu va fi vre-
oclatd al lor.
VA rugAm deci, Ilustrisime D-le Episcop, cu tot
respectul: binevoiti a lua mAsurile cuvenite cu toatA ur-
genta §i a ne aviza §i pe Noi, In senzul, cd sd li
se restitue tuturor credincio0lor no$trl cotele de bard,.
ce le-au pldtit, In necunoa§tere de cauzA, pentru un cult,
care nu e al lor.
Intru cat eventual ati fi de altA pArere, VA rugAtri
respectuos: binevoiti a Ne arAta i NouA motivele sau
temeiurile contrare, in vederea cArora a-ti insista pen--
tru pAstrarea acelor contribuiri incasate dela credincio-
01 no tri.
Primiti, Ilustrisime Domnule Episcop, asigurarea,
respectului Nostru.
Arad, din §edinta consistorialA dela 15/28 Febr. 1924...
(ss) loan I. Papp
Episcopul Aradulul.

www.digibuc.ro
 142

latä acum rdspunsul, dat de episcopia unield cu

.Nr. 26261924:
Venerat Consistorl) gr.-ort. Arad,
La adresa D-Voastre cu Nr. 334/924 avem o-
noare a VA comunica, cA pentru sustinerea bisericilor
Noastre nici cAnd nu am reclamat contribuiri dela cre-
dincioIi 1 cu atat mai putin contribuiri ne-
drepte.
In cazul dela Cherelus Noi nu avem nici o afa-
cere cu credinciosi (I) D-Voastre, ci avem de a pre-
tinde dela patroni parohiei noastre din Cherelus sA
satisfaci Indatoririlor lor patronale i sl supoarte sar-
cina, cu care este InpreunatA proprietatea lor cumpArati
din fosta movie Sigray...
Spiritut vremli Il putefi D-Voastre privi cum do-
ri(t, este o chestlune individuald, dar noi credem, cA
IncA nu am aluns pAnA acolo, ca cineva din simplul
motiv, cl apartine bisericii ortodoxe, sA fle scutit de a
suporta sarcinile reale, cu cari tngreunatä ti este mosia.
Oradea-mare, 13 Sept. 1924.
(ss) Dr. Valeriu Trbian Frenfiu
Episcop romim unit.

Episcopia Aradului, din sedinta dela 4 Febr. 1925

a replicat, cu Nr. ad 3385/924:
Ven. Ordinariat gr.-cat. Oradea-Mare,
Avem onoare sä VA mulrumim pentru pretiosul
räspuns ce Ni dat sub Nr. 2636/924, In chestiu-
nea sarcinilor patronale, cu cari sunt molestati credin-
ciosii Nostri.
Ca sA VA räspundem cam in aceleasi cuvinte,
suntem de pärerea, cA insittufia patronatului sub ra-
portul menfionat, o putefi prtvl D-Voastre cum dorifl ;
1) Bitgati de seamft, c Episcopul unit evitii de a se adresa E-
piscopului ortodox, pentru a putea ritspunde in limbaj laic, cu: D-Voastre"
evitft nota de polite* datoritit intre autoritift de mice fel. Ce.o
dogma dela Roma, ori lipsa de cuvintä dela Oradea ?

www.digibuc.ro
 143

este o chestiune individuald; dar Noi credem cd ream

ajuns pdnd acolo, ca in Romdnia, care are o Consti-
infie ce nu cunoqte privilegii, sd se menfind iobdgia
medievald a patronalui, de a Vi-se sustind institutiu-
nile din truda si sudoarea altora, pe singurul motiv,
cA confesiunea gr.-catolicA este afiliata bisericei catolice
ungare, Impurpurata In privilegii medievale si bogAtii.
Legea de reforma agrarA a fost Inceputul unei
opere de dreptate distributivk si ne vom tined de o-
noare $i de datorie sd lucrdm $t pentru desfiinfarea
patronatului, dintean motiv moral-social fi altul pa-
triotic."
Intre asemenea ImprejurAri, Episcopia Araduhii a
luat demersuri pentru a determina administratia politici
a judefului Arad, sA actioneze si ea pentru Inlaturarea
acestei mari nedreptAti economice 5i sociale.
0 actiune se impunea si pentruck In aceeas vreme,
In Banat, episcopia r.-catolica din Timisoara si parohia
sa San-Petru-german dadeau nAvala la fel asupra altor
erestini necatolici, In proponderanta Romani ortodocsi,
cari cumparaserA pArti din o alta mosie InsarcinatA cu
patronat, a familiei confilor Szapáry.
Pricina dela San-Petru se Incepuse Ind din 1907,
cAnd baroneasa Lázár Margit, mAr. cu baronul Lipthay
Frigyes, si o seama de Romani, cea mai mare Darte
ortodocsi de prin comunele Invecinate: kris, Seitin,
cad cumparased anterior parti din . mo5la confilor Sza-
páry, nu voiau sa satisfaca Indatoririlor patronale. Intre
acestia ajunge Inca Inainte de 1913, and chestiunea
o judeca administratia politic& si Episcopia Aradului,
care si ea cumparase o parte din acea mosie, pe care
Insä mai apoi a vindut-o, scApand In chipul acesta din
buclucul ,patronatului". Chestiunea de litiglu patronal
a ajuns 51 la Ministerul ungar al Cultelor, care fire-
ste a dat, In 1912, castig de cauzA catolicilor.
Sub imperiu romanesc, sl In acee4 vreme In care
episcopia catolicä de rit grecesc" dela Oradea forti
prin proces cazul dela Cherelus, pornesc proces sl pa-

www.digibuc.ro
 144

rohii r.-cat. din San-Petru-german impotriva patroni-

lor" (?) sal neplätitori. Ace§ti napästuiti, au cenit §i ei
interventia Episcopiei ortodocse, careia-i apartineau.
Episcopia ort. cere (cu Nr. 1092 din 1924) lamu-
rin dela episcopia r.-cat. din Timi§oara. Aceasta §i 11-
spunde, In termini mai urbani cleat conationalii uniti
dela Oradea, facand provocare §i la ni§te sentinte ad-
ministrative, ale preturei din Periam, din anii 1912 §i
1913. Episcopia Aradului a luat demersurt §i catra Ad-
ministratia politicd centralä din Timi§oara, care s'a iden-
tificat cu conceptia Episcopiei ortodocse. Ca urmare
Comisiunea administrativä a judetului Timi§-Torontal,.
prin hotärarea sa Nr. 245 din 12 lanuarie 1925, Ina-
inteaza memoriul episcopiei Aradului la Ministerul Cul-
telor , rugandu-1 sa iee contactul §i cu celelalte Mini-
sterii, pentru a rezolvä chestiunea instituliei medievale
a patronatului catolic, reminiscenta umilitoare a secole-
lor de asuprire nationalä, §i care influenteazä pä'gubitor
translatia mo§iilor grevate cu patronat §i restrange li--
berul exercitiu al dreptului de stäpanire asupra lor..."
Deci, Comisiunea administrativa cere, ca , chestiunea
patronatului sd fie schimbatd In conformitate cu postu-
latele vremurilor de azi." Acela§ lucru l-a cerut §i epi-
scopia ortodoxA, dela Ministerul Cultelor §i Artelor, prin-
mai multe adrese.

A§a se vede, insä, cA Inainte de ce Administratla

politicA sa fi putut aplia un corectiv acestel instituti-
uni medievale, aceastä cinste i-a revenit Justitiei roma-
ne§b, Intre urmatoarele Imprejurari, cari merita sa fie
cunoscute mai deaproape.
Cei doi preoti r.-catolici din San-Petru, §tiind de
ignoranta noastri ob§teasca In chestluni de patronat
catolic, si Incurajati de iperzelul unor autoritäti de a
respecta literal legile §1 practicile juridice ungure§ti, au
dat asalt In cloud froduri, pentru a-§i valora privile-
guile de odinioarä, cerand interventia Administratiei po-

www.digibuc.ro
 145

litice, i ducAnd chestiunea i Inaintea judecätoriei de

ocol.')
E de prisos sA ne ocupäni de argumentatla ace-
lor deciziuni, favorabilA punctului de mAnecare catolic_
Ne restrAngem aci numai sA accentuAm o Impre-
jurare caracteristicä: Cei interesati erau o seatnä de
Impricinatt, RomAni mai ales, de prin comunele: San-
Petru-mare, Igris, Sarafola, $eitin, Periam l Sftn-Petru
nou. $i pentruca acestor victime ale patronatului si
li-se InchidA calea unui eventual recurs, reclamantii s'au
Ingrijit sA-i cheme In judecatA individual, pentru sume
pretentiuni bänesti bagatele, cari nu sunt susceptibile
de recurs. Astfel, dosarele Nr. 4178, 4301, 4307, 4402,
4404, 4412/1923, cart cuprindeau mandate definitive,
de plan', au putut ajunge la supremul for la lnalta
Curte de Casatie i Justitie numai -pe urma inter-
ventiel Ministerului de justitie fi a Procurorului gene-
ral de pe tang-a Inalta Curte, In temeiul de ordin con-
stitutional, prevAzut In art. 103 din Noua Constitutie.
Inalta Curte de Casatie s'a ocupat de chestiune in
sedinta sa dela 16 lunie 1925. Sentinta din acea zi a
anulat mandatele de platA nedrepte, invocAnd o seamä
de momente, pe cari le reproducem, numai pe scurt.
Titlul dreptului de patronat, Inalta Cutte nu-1 poate ad-
mite, pentrucä dreptul de patronat este institutiune
furidicd proprle dreptului privat2) magldar, a cdreia
origind o gdsim In organizatiunea feudald a natiunel
maghiare", prin urmare nu poate avea vigoare obliga-
tivä in Statul romAn. Mari de aceasta, acest drept
(adecA acel patronal) nu poate subzista i nu se poate
exercita decal ln mod unitar, ceeace are de consecinti,
cA beneficiarul nu are dreptul de a cere dotatiunile
Un mic amänunt : Tatàl unuia dintre preoti era judecator in
Ocolul, unde se delibera chestia 1
2) Pfirerea aceasta o gäsim ai la catolici, ca : Dr. Szeredy 1.
Egyházjog. (Dreptul bisericesc). Ms. 11, 857. Dr. Konek : Egyház-
jogtan. (Bpt, 1889, pag 186) e de pitrerea cii, nu numai patronatul
particular, ca cel din cazul de faCit, ci i patronatul exerciat de regale
Ungariei de odinioarä, incä inträ in categoria dreptului privat.
Dr. ab. Citibank l'atmatal. 10

www.digibuc.ro
 146

patronatului cleat dela patronal, care singur are

dreptul la distincjiunile onorifice.... Se accentueazA
momentul juridic, cl drepturile patronului, fiind na-
tura lor onorificA l personald, ele nu se pot transmite
cleat erezilor sI legitiml, sau acelora, carom s'a re-
cunoscut acest drept cu toate consecinfele
Ala consecinjä logicA. §i naturalA á complexitätil
acestor raporturi i obligajiuni reciproce §i personate
este, cA dacd unele din elementele componente... dispar,
tnsufi dreptul de patronat tnceteazd...6 §i cA dacd pa-
tronatul trzstrdineazd parli din bunurile sale fard a
. trece asupra cumpArAtorilor drepturile sale de patron,
cumpdrdtorii nu stint responsabili pentru obligamentul
Mu de patron...6
Pe lângl aceste considerajii de ordin principiar §i
juridic, sentinja Inaltei Curti de Casajie mai atribue
sentintelor anulate §1 un Invederat esces de putere,
cAnd a Indatorat pe Impricinaji sà supoarte sarcini pa-
tronale, fArà a-i admite I la exerciarea drepturilor de
patron". S'a mai remarcat .§i un alt ,esces de pu-
tere", cA la aducerea sentinjelor atacate nu s'a jinut
seama de Imprejurarea. cA advocatului preojilor catolici
reclamanji Nicolae Witwer 1 Augustin Vitalski ti trice-
tase procura prin faptul, cu el tn§i§i IncetaserA din
viajA In cursul vremii, fArA succesori legitimi.
Inalta Curie de Casafie, prin aceastd sentinfa a
sa, a deschis drum! pentru revizuirea ci corectarea
dreptului de patronat, drum pe care trebuie sd-1 find
pe mai departe organele Legislative! romdne, pentru a
desrobi pdrndntul romdnesc !mind i'n ultimele consecinfe
reminiscenje durereroase ale stApAnirl ungure§tl de
odinioarA.

Pentru a ne da seam de §icanele acestul ,patro-

nat" particular, trebue sA remarcum urmAtoarele: Din
cererile celor dol preoji r.-cat. dela SAn-Petru-german,
prin cari dAdeau In judecatA individuall o sumedenie
lntre aceste s'ar socoti st aceea, ca cel ce supoarti sarcint pa-
tronale, SA exercite i dreptudle legate .originar de acele sarcini,

www.digibuc.ro
 147

de patroni1, se vede, cä rn4a patronalä fAcei 2636

jugäre §i cä, dupA fiecare jugAr, fiecare din cei doi pre-
oti pretindeA cate 4 Lei 63 bani. Se mai vede, a §1
unul *i altul 41 formulau, trimestrial, pretenziuni de
cate 10.721 Lei i 78 bani9. Anual aveau, deci, sä
Incaseze, sub titlul patronatului §i In afarä de veni-
turile dela credincio§i §i de subventia dela stat, tiecare
preot celibatar §i unul i altul §i cu casa parohialä
cdte 42 887 Lei $1 12 ban!.
Si-acum, o Intrebare la locul sau: Cati preoti ro-
mani ortodoc§i, carl i azi 41 primesc subventia de
stat croitä dupä restrictivele tipice ungureVi preoti
ra familie nu au nici casä parohialä §i nu au, In
total, atata venit, cat cereau acum §i Incasau anterior
celibatarii r.-catolici numai sub titlul patronal?!
Dar §icanele patronului" nu se isprävesc cu atata:
Din acelea0 cereri se vede, ce cheltueli de proces se
puneau In capul bietilor patroni, cari a§teptau, ca In
Romania sä sufle alte vanturi, mai pline de dreptate,
care sä spulbere patronatul.- De pildä Ion Miqa din
Igr4 a fost dat In judecatä de preotul Nicolae Witwer
pentru 4 Lei i 06 bani. Si pentru aceastä sum A, bie-
tului mat se cereA sA i-se punA In carcA urmätparele
gloabe: sub titlul stabilirei portiunei pämantului patro-
nal 2 Lei, pretuirea retributiunei 1 L.; socotirea obli-
gamentului 1 L.; taxa de Inregistrare 10 L. ; timbru
mandatului de platA 1 L. 75 b.; timbru de po*tä 3 L.
10 b.; cererea In 3 ex. 12 L.; efeptuirea mandatului
de platä In 3 ex. 3 L.; cheltueli de provocare debito-

i) Pretentiuniile trimestriale ale acestor preoti erau formulate astfel :

Retributiune in numerar 78 L. 78 b.
240 Kgr. ovliz a 400 Lei 960.
138 orz a 350 483.
144 porumb it 400 575.
3+ stg. lemne a 1000 4125.
18 q. fan it 250 4500.
10721 L. 78 b.
10*

www.digibuc.ro
 148

rului 3 L. 10 b.; laolaltä: 36 Lei 95 bad gloabd1)

advocaliald dupd 4 Lei 06 bani capital, f i interese l
0 altä anomalie, plinä de nedreptate, care se cere
a fi Infätisatà aci, pentrud isvoreste din dreptul pa-
tronal" si priveste pe stat si pe cetäteni deopotrivär
este urmätoarea: chestiunea competenfelor de naturaler
formulate de biserica catolicä, ant fall de stat at si.
fatä de patronii particulari.
Noi väzusem deja felul si mäsura competentelor
In bani si In naturale reclamate, dela oatronii"
particulari, de cei doi preoli r.- catolici dela S.-Petru-
german. Intre altele, fiecare avea sä primeascä, dela
patronul particular, la fiecare cvartal de an, cAte 31
stängeni de lemne, deci amândoi Impreunä 30 stangeni
de lemne la an. Aceleasi Indatoriri avea §i statul, ca
patron fata de aproape toti preota catolici cu biserict
parohiale patronate de stat. Din mai multe informatii
ce am de acest fel, voiu cità numai un caz caracteri-
stic: Preotii catolici (unguri si nemti) din raionul Oco-
lului silvic Pecica (jud. Arad) primeau dela stat, sub-
tidul patronatului, cantität1 enorme de lemne: anual.
ate 20-24 m. steri.2)
Seful ocolului silvic Pecica, un functionar cu treazi.
constiintä româneascä, s'a Impotrivit unor asemenea
pretentli, drora nu le gäseA temeiul In zilele noastre.
Urmarea a fost, cA s'a mobilizat episcopia r.-catolia
din Timisoara, iar sfftrsitul fu: aläturi de umilirea ingi-
nerului romAn sef al Ocolului silvic, s'a exoperat dela
Ministerul domeniilor, ca §apte parohii r.-catolice, pa-
1) Patronatul, in asemenea condilii, era o jefuire forma a poporulut
care incepeà sA se indolascA, dacA nu cumva sunt, si in Romania-mare,
maliari privilegüle" catolice decit simtul de dreptate si de lege. Malta
Curte de Casaüe, prin hotArArea sa, a avut darul de a da alte nAdejdi..
Despoerile aceste ne fac sil ne aducem aminte de alte judecit(",_
ale justüiei si ale administratiei unguresti de pe vremuri, când poporul
ortodox erà despoiat de Domenüle : gr.-catolic dela Beius si r.-cat. :dela
Beliu si dela VascAu (jud. Bihor). Dar, despre acestea, cu alt prilej.
2) »Metrul ster" este mAsura de pädure a lemnului Wet si cl kilt_
pe liitime si inältime de 130 cm.

www.digibuc.ro
 Iq9

tronate de stat: Cetad, lecia-mare, Bogaros, Besenova,

S.-Petru-german, Grabat sl Satchinez, sA primeasca ate
82 metri steri de lemne. Informaiorul meu, care-mi ser-
via aceste Informatil, a prins §tirea aceasta din conver-
satia pe tren, alor doi preoti r.-catolIci foarte satisfä-
-cup de acest rezultat. Se didea si N-rul Incuviln-
/Aril din Ministeriul de Domenii: 10870 paremi-se
din 1923!
Met preot roman tmi scria informatorul meu,
preot ortodox martir anonim al suferIntelor Indelun-
gate, si fericite preot ungut, sub toate raporturile! Tu,
In Tara ta romaneascA, capeti lemnele ta dric de lama,
iar colegul täu ungur si svab In dric de varä. Tu capeti
12 m. st. p ban!, el 82 m. gratis, El n'are lipsä de
tle si le vinde cu ban! grel, lar tu, särmane preot ro-
man, cu religla-ti dominantä`, sleit de frig si constrans
de ImprejurArl, esti nevoit sA cumperi plusul din bel-
sugul preotilor catolicl, cArora Ministeriul roman, cu
prisosintä de dragoste sl cu munificentä inexplicabilA,
Imparte acest avut In detrimentul fratilor de aceea§
credinta si sange...'
La acest comentar n'avem niinic de adäugat, cleat
aceea informatie ce o detin din acelas isvor, cA prin
afirmativul ordin ministerial Nr. 10870/923 s'ar fi ¡lu-
pus, ca stocul de ate 82 m. st. sA se elibereze preo-
jilor papista$1 In mod ruconditionat, §i decumva nu
s'ar ajunge, atunci sA se detragA ate doi m. st. dela
ceilalti functionari, adecA dela magistrat, InvAtAtor si
preot roman! Relata referro $1 tare tml vine sA nu
niä Indoesc de adevArul celor auzite!!

Desi pe nol, ca romani si ca Stat, ne intereseazA

tsential numai ramificatia de drept public a Patronatu-
tut, adecA raporturile dintre biserica catolici si Statul
roman, totusl, din punctul de vedere al dreptAtii sociale
sl politice nu ne poate lAsa Impasibili nic1 patronatut
particular, deoarece el Inseamnä sarcini de prisos pe
unor cetAteni, cari si dansil au dreptul sA scape
www.digibuc.ro
 150

de elel). De aceea ne §i ocupam, in cele ce urmeazi,

§i de aceastä ramura a Patronatului unguresc.
Patronatele particulare le cuprindem in tabloul su-
mar de mai jos, arätand cifra lor in general din timpul
de 'nainte de razbol, precum i cifra patronatelor ra-
nine in Romania. In tabloul acesta insä nu se cuprind
§i patronatele din episcopia r.-cat. de Alba- Julia, pe
cari nu le-am putut constata. Iata acuma tabloul:
Pa tronate particulare
In episcopia: .. de tot: rdniase in Ronal:la :
g.-cat. Oradea 2 2
r.-cat. n 17 5
Satmariu 28 15
Timi§oara 182(
60
121
421, 26 f 38
Deci In Romania avem, cu esceptia propriu zisuluf
Ardeal, cel putini 60 de patroni" particulari §i mo*I1
incarcate cu sarcini de patronat particular. Dar chesti-
unea prezinta un interes §i mai mare prin aceea ca,
dupä cum vazuräm in cazurile concrete dela Cherelu*
§i San- Petru-german, la asemenea moO imamate cu
patronat, cari In multe cazuri vor fi cazut sub dispozi-
tiile Legii de reforma agrara romaneasca, au devenit
interesafi atá(ia $i atáfia cetdien1 románi, cdrora
cum o spunea deciziunea Comisiunei administrative din
Timi§oara §i o dovedea sentinta Inaltel Curti de Casatie
patronatul 11 restrânge liberul exerci(iu al dreptului de
stdpeuzire asupra mo$111or derivate din complexe &car-
cate cu patronat 1 Aceasta e §i o problema politica, ce
nu poate scapa din luarea aminte a statului.4)
2) E adevärat ci in cursul vremii, de and am scris ei pia cind
tipirim acest studiu, Statul el-a intocmit Legea Cultetor, care desfiin/eazd
patronatul, dar mdsura aceasta este absolut incomplectd 0 insuficientd.
2) Moeli mai mad : dominia terrestria.
a) Moeii mai mid
9 Acum, dupa desfiintarea, prin Legea Cultelor, a sarcinilor patro-
nale, Statul rimine sä fie deosebit de atent la cenzurarea veniturilor pa-
rohiilor cu patronate deaf iintate, pentrucA ele vor veni sä cearA acum
dela Slat, sub titlul complectärii beneficiilor preoteeti, tofu! cc au perdut
prin desfliniarea patronatului,

www.digibuc.ro
 151

Fe cat de iscoditori stfiruitori stint reprezentantil

Catolicismului pentru a-si apira privilegiile materiale
derivate din patronat, tot pe atAta stint ei
cand e vorba ca altcineva, un necatolic, si poatä
avea un avantaj oarecare din acele averi.
SA prezentim un...caz caracteristic.
In Unip o comunA romaneasci din Banat paro-
hie ortodoxA apartinAtoare episcopiei din Caransebes,
filialA g. catolici, numärand 673 Romani ortodocsi
si 6 suflete de Unifi romani, .dupA statistica oficiali a
episcopiei g. cat. din Lugoj existi o fermi de 400
jugare, aparfindloare Jondului pentru propagarea reli-
game! catolice". Crestinii ortodocsl de acolo, cArora
la Inceputul veacului trecut li-s'a substras aceea mosie,
rämanand s'o lucre lot dânIi dar In folosul fondului
catolic, s'au socotit acum In drept ca, spre scopul cas-
tigAril de mijloace pentru procurarea clopotelor noui in
locul celor ce li-au fost rechizitionate In rAzboiti, si
repartizeze ì pe fermA o sumi corAspunzAtoare. Care
nu li-a fost trestinilor nostri surpriza, and Ministeriul
Agriculturil si Domeniilor, directiunea generalA Cluj,
prin hArtia Nr. 1440-1922 cAtri oficiul parohial ort.
din Unip, i-a refuzat, motivand refuzul cu aceea, cA
ferma din chestiune nu este proprie a statului, cl apar-
tine fondului religionar i numai administrarea ei este
In manile Statului." Totusi, administratorii fondului
catolic s'au milostivit si deie pentru clopotele ortodoxe
2000 Lei, dar asa cA ,aceasta donatiune hu va avea
nu poate aved efect prejudiciar pentru vator".2)
Nu va putei avea efect prejudiciar pentru viitor"!
Dar, plasarea mosiei fondului pentru propagarea
religiunei catolice" plasare faculd de imparatul au-
striac Francisc I la 1807, Inteun tinut romänesc
ortodox, cu scopuri prozelizistIce cari s'au realizat de
atunci in parte fi se mai uimaresc §i azii este un
prejuditiu" 1 mai vechiu 1 mai vinovat, pe care de-
asemeni, trebule sd- I vadd Ministeriul Domeniflor cI
1) CitAm cazul din Gazeta Satelor" (Arad) din 24 Sept, 1922,
Nr. 24, care publia 10 rilspunsul Ministeriului

www.digibuc.ro
 152

Statal Rom An sä-1 desfilnieze. LIchtdarea atdror

mop catolice din finuturt ortodoxe ar trebui sd urmeze,
penftud tocmai averile aceste au fost In trecut un ele-
ment disolvant pentru rellgia ortodoxi §1 mijloc de in-
troducerea Intre no1 a desbinirii religioase, care este
bucuria si profitul sträinilor $1 fa cele politice I Aceste
averi despre cari, cu prlvire speciall la averile f on-
dului religionar catolic am mal serfs') au fost tocmai
tnijlocul de forti, cu care s'a lucrat efectiv la submi-
narea episcopillor ortodoxe de Arad si Caransebes, la
ale drora frontiere sunt plasate moVile londului pen-
tra propagarea religiunei catolice," fa 29 comune, dintre
cari, la 1807 cand se Wei schimbul de mop, afard
de clad toate erau romdnefli ft ortodoxe. $1 de aci se
vede: 'fa cine §1 prin cine: prin unite" volà sä
loveasa patronul" regal ungar, asezând acolo =sine
catolice.2)

Desflintarea unor atari vinovate rejuditii" istorice

trebue &A urmeze §1 pentru alte motive. .

In loc de mice alta explicatle läsim si urmeze o

declaratie a unui maghlar catolic, despre rostul distructiv,
2) Un orn al Bisericii: Papism $i Oriodoxism in Ardeal, Arad 1922,
pag, 25-30
2) Dinte acele comune, numai in 6 nu ea haul furi$4 pia acum
ma/la, in: Sacol, Cheverea, Picker, Cerna, Stamora qi Uliuc. In restul
de 18 comune, tinatia are 10 patokii, organize:de, in: Dramina, Hitiaq,
Racovita, Ohaba-forgaci, Silav, Petromart, Jebeliu, Icloda, !agar Si Vermeq;
iar in celelalle 8 comune are nunni filiale: Sfirbova, Drigoeqti, Cäpitt,
Buziaq, Ciacova, Obtd, lersig si Jidovin Din cele 24 comune cu uniti,
au ajuns deja in majorilate la DragOna, (agar gi Vermeq, având acolo
parohii proprii; sunt in minoritate in 15 locuri, iar din lipsesc cu
13-

totul. In comunele acaparate dela noi, eau ivit unitii in urmätoarele co-
mune 0 la anii indicati (e vorba numai de parohiile lor organizate): Je-
beliu 1845, Verme 1853, lager 1855, Hitia§ 1859, Icloda 1863 ; apoi :
Racovita, Drigoegti, Silaq tii Petroman 1864, Ohaba-forgaci 1899, Drag-
;line 1901.
Färii de uneliirile unitilor qi fArii de hatezrurile $i presiunile ad-
ministratiei bunurilor fondului religionar catolic, unatia nu ar fi fäcut
cuceririle ce a realizat in aceste comune !

www.digibuc.ro
 153

märturisit, al averilor catolice. E vorba de o märturisire

ce si-a fäcut cursul, la vremea sa, In publlcistica ro-
ntâneasa de acum câtiva ani. latA-o1):
E adevdrat cd se agitcl aici (adecd in România) tot mai mull
diestia catolicd Nu fifi ingrijorafi, del noi suntem oameni cu ex-
perienid $i diplomali. Ne dam foarte bine seama in ce ford
trdim cu ce oameni avent de lucru. Trebue sá recunoaoem,
bine inteies numai intre noi, cá situa(ia noastrd este dificild ci in defa-
vorul nastru. IVorocul nosing e faptul, cd la Bucuresti nimeni
nu e Idmurit asupra rostului Bisericii catolice, iar curdntul
romeinilor ardeleni nu e prea luat in seamd. hare guvern qi
vponifie nu e nici o infelegere, ci dusindnie feroce. Unii se ocupii cu
intirirea materialá a partidului, iar ceia1a1ti vreau rdsturnarea guvernului.
Chestii, chiar nationate, nu sunt cari poatit uni pe acestia, i spre
bindle nostru. Vecteti, in Ungaria a$a ceva n'a existat nici odald. Mid
ark vorbh de interese naftonale, ura intre partide incetà. Aici, chiar dacd
guvernul ar vrea sd aducci vre-o lege pentru a micford situafia
meteriald si culturald a catolicilor, fifi siguri cd opozitial)
Isipid cu inverfunare contra guvernului, servinclu-ne pe noi.
Am intervenit la Papa ca, atunci când problema catolicd va fi
acute?", nonlisa papal sd inceapd tratativele cu guvernul român pentru
concordat, i faptul acesta incd va usora situalia noastrd foarte mull.
Unde tnai punem, cd frafii români uniti ne dau tot spri-
jinul, prin arhiereii lox's) ca biserica noastrd sd nu fic infra' ntd,
ccici aceasta ar insdinna qi micprarea rostului lor in Statul romds.
Rezer vilm la urmA cel mai puternic argument, dacd im-
prejurdrile i oamenii amintifi nu ne vor pitted ajuta cum
dorim. Nu uitafi, cä träim Intr'o farii orientalk unde ba-

1) A se vedea in studiul Pärintelui Stefan Metes: Politica religioasä

a României fag de catolicismul unguresc, publ. in Neamul Roma-
nest:" (Nr 78 din 1924). Studiul acesta (Nr. 59-66 si 77-78) a
fost reprodus in revista eparhiali Legea Româneascd" (Oradea). Enun-
ciatiunile maghiarului catolic, de cari ne ocupitm, stint reproduse qi in
Biserica art. Rom." organ al Sf. Sinod, 1925. pag 18 , si in alte
periodice românesti.
2) Avail mult1 dreptate Maghiarul: opozifie §i-a aflat platforma, pentru
a se retrage din Corpurile legluitoare mind a ajuns in discutie proiectul de Lagoa
Cultelor, care, in redactarea proiectului, era mai radicalA fatä de situatia mate-
riaLii i culturalä a catolicilor., decit in textul ce a fost votat!
3] Ca sii nu mai vorbim de intima colaborare a reprezentantilor bisericii
unite cu fratii" lor catolici i minoritari, inchiegati cu totli inteo falangA strânsA
la discutiile din Senat, vom spune numai un caz caracteristic: Uuul di episcopii
uniti a denegat, la Senat, de a sell:Ha o propunere a P. Sfintitului Episcop
Grigorie al Aradului, pentru a infreina prin lege sectarismul. Se vede, ca si sec-
tale fac parte din acees fralietate !

www.digibuc.ro
 154

nul are partea supr eml Noi vom jertfi, dried trebue, zeci
de milioane,9 peniru a salmi situafia materiald çi culturald
a bisericii noastre, care e insa;i miltstuirea poporului nostru de aici,
si pot sit v asigur, cä izbAnda noasträ va fi
Aa credem, e de prisos alt comentar din partea
noasträl Atata numai dacä am mai adäoga doar, ci
acest cuvant, de o extremä inzultä la adresa statului
a poporului roman, a determinat pe I. P. Sf. Mitropolit-
primat al tärii sä Inainteze Ministeriului de Culte tm
memoriu, In care a cerut ca acesta sA ia urgente mä-
suri pentru verificarea situatiei de drept a catolicismuld
unguresc din Ardeal l sä nu lase curs liber unor afir-
matiuni ca cele de mai sus, cari, nerästuryate, contribue
§i la demoralizarea §i la discreditarea noasträ.
Din nenorocire, memoriul Inalt Prea Sfintiei Sale
nu a avut ecoul cuvenit la cei In drept, In schimb din
cele petrecute, se poate afirma cä, asigurärile ungurilor
au fost Intemeiate. Fenomenele desemnate de acqtkr
s'au produs... scrle d. O. Ghibu,9 un perfect cunos-
cAtor al lucrurilor si al Catolicismului ungars).
2) Nizuinji de cristalizarea legislativá a Patronatului in
senz catolic.
Faptele de0 räzlete i absolut necomplecte, dar
caracterizAtoare din destul pe cari le-am arätat,.
dädcau dovada marilor stäruinti, ce le depunea Catoli-
cismul unguresc, pentru salva privilegiile materiale
§I morale derivate din patronat, cu gandul ca apoi a-
ceste privilegii sl fie trecute §i sub ocrotirea Dreptu-
lui public al Romaniel.
E metodul criminal semitic, care, a§a se vede, face parte §i din obi§nu-
intele Catolicismului, care a perpetuat, in Legea Noug, teocratismul evreesc in
chipul stApttniei eclesiastico-politice a Papismului.
2) In Biserica Ori. Rom." i. c.
Analizate temeinic, ,fenomenele" petrecute mal ales in jurul si din
prilejul votirii legii Cultelor prezinti o noui aerie de dovezi despre diplo-
matia, stäruintele ç1 abilitätile catolicilor nostri unguri, secondate de act*
anarhice din liuntru §i de presiuni din afari
3) A se vedea lucrarea aa vastä gi intemeiatä: Catolicismul ungu-
resc its Transilvania ;i Politica religioascl a Statului român", ca§i care
nu se va mai scrie alta, incurand.

www.digibuc.ro
 155

Dar alAturi de aceste nizuinti §i actiuni pe fafet

carora li-se fägadula sa le vinA, din umbrd, In aju-
tor, finanta, färä scrupuH morali, a Catolicismului, care
are Intre doctrinele sale §i principiul scopul sfinte0e-
mijloacele" mai exista un factor important, de na-
turä- negativA 1 prielnic din cale 'n afarl operatiunilor
catolice: fgnoranta româneasa in chestiunl de doc-
triad fi de istorie, cu privire la Catolicism.
Ignoranta aceasta, In cercurile politice mai 'nalte
chiar, la Bucure0i, erd a§a de mare, Incat s'a putut
Intampla, ca un diplomat, iscusit de altfel, al tarii säli
tradeze extrema ne0iintA In materie, asigurand pe Sa0i
luteranii din Ardeal, ea situatia lor se va reglementh
multumitor prin concordatul cu Roma! lar altii dirt
bärbatii de stat ai Romaniei nu 0iau: ce deosebire e-
xistä Intre unitarur maghiar §i Intre unitul roman
din Ardeal 1 $i, cum cuvantul nostru, al ardeleniior cad
am träit veacuri la un loc cu Catolicii 0-am pus maim
§1 pe condeiu, n'a prea a fost luat In seamä, era numai
o fatalitate logicä In conex cu celelalte Imprejurari, ca
factorii Catolicismului sa poata face uz, prea adeseori,
de prea marl sugestii asupra conducätorilor tärii. In
chipul acesta, s'a preetit calea pentru legiferarea la
materie de reforma agrard fi de Ligea Cultelor ; s'a
Wernut calea tratativelor In vederea Concordatului 0,
prin toate aceste mijlociri, s'a näzuit la salvgardarea
situatiei privilegiale, de influentá i de Inzestrare, a
Catolicismului unguresc. Ava, In speciul cu Patronatul.

In privinta aceasta, Decretul-Lege relativ la Reforma

agrard, votat de Mamie Sfat National din Transilva-
nia" 0 publicat In Monitorul Oficial" Nr. 117 din 12
Sept. 1919, face mentiune specialä si de patronat. In
art 46 al Decretului-Lege, lati ce se spune in aceastà
privintä, la alinea a doua: Sarcinlle patroatelor in-
herente (!) moffilor expropriate vor trece, proportional
cu partea expropriatä, pe Stat, Oa la ulterioara de-
finitivA si unitarä reglementare a chestiuneL.. Obliga-
mentele Fi drepturile patronale, astfel rdscumpdrater

www.digibuc.ro
 IF6

vor fl Imp finite de Mil Stat si nu vor trece a-

supra noilor proprietari".
E u§or de Inteles, cl Mare le Sfat national din
Transilvania, stAtAtor din membri, cArora pururea li- a
convenit sA reclame, In statul ungar, respectul legilor,
-nu E e putd smulge din cAtu§ile acestel mentalitAti for-
malizate; dar nu puteA nici sill aroage compete*, din
-nest prilej incidental, de a da o resolvare radicali §1
definitivl patronatului eclesiastic ungar cu ridAcini atAt
,de vechi §1 de adânci In legile §i In practicele de drept
ale fostului Stat ungar. Era upr de Inteles acest lucru I
Dar, aceea ce a fAcut Marele Slat national transilvd-
mean In chestia patronatului este absolut de neInteles,
§1 anume: cA, prin dispozitia arAtatA mal sus, a codifl-
,cat tnteo lege româneascA aceea ce nu se cuprIn-
ilea In nid o lege ungureasa din cursul alor noud
veacurl de existenfd a patronatului I
Nu sunt jurist, dar totu§1 cred cl o spun cu tot
temeiul: cA Marele sfat national ardelean a sAvArOt a-
tunci un vinovat act de prejuditlu legislativ. Mai
IntAi prin aceea cA, legiterelnd, enuntA principiul, cl
sarcinile patronale, cu cari sunt grevate anumite pro-
prietAtl, .au un caracter de inlierenfd, aceea ce pand la
1918 ad numal o pretenfle a talmudismului catolico-
magldar despre care am vorbit mai deaproape la
pag. 61-64 pretentie, pe care regalul Patron ecle-
siastic ungar nici In curs de sute de ani nu o putuse
Irece $1 In Corpus furls Hungarici sau hi leek statu-
lui ungar, el tad numai In sfera dispozithlor de naturi
admimstrativA de stat.
Dar prejudifiul acesta merge $1 mai departe, tre-
ednd de pe terenul pur legislativ pe cel praciic, $1 a-
nume: DupAce In alta parte din Decretul-Lege (art. 40)
lixeazA principiul de riscumpArarea proprietAtilor §1

www.digibuc.ro
 157

despAgubirea proprietarilor exproprian legifereazA In,

acela§ art. 46, cA obligamentele... patronale astfel rds-
cumpárate" sd fie tiecute In sarcina statului roman,.
dar In a§a fel, ca ele sA nu tread §i asupra noilor
proprietari.
Evident, cA Decretul-lege dela 1919, In ce prive§te-
teza de patronat, face iocul intereselor catolice $1 nzi-
noritare, prin aceea, cA asigurA marilor proprietAti, In
local prim celor catolice, titlul de räscumparare In
sarcina Statului si prin aceea, cA §isarcinile patronale.
de ordin real particular- vrea sd le treacd asu--
pra Statului, nu InsA §i asupra noilor proprietari de
dupA Reforma agrarA. Socoteala aded se vede limpede
a fi fost urmAtoarea: Statul, angajat pe cale legislativA
la suportarea saicinilor derivate din patronatele reale-
particulare, ar fi mai bun §i mai sigur patron' al ca-
tolicilor, cleat noil proprietari ai mo§iilor gravate cu
1) lath, cine erau aceqtia, in Ardeal, Inainte de Reforms agrark
romineasch :
Episcopia recat. din Oradea cu 289.719 jugitre
/I gr.-cat » n 139.699 n
» r.-cat. Timiqoara cu 22.512 11

n r.-cat. A.-Julia cu 11.981 0

PP
r.-cat Siitmariu cu 3 182 tt
Avert mandstirefti :
r.-cat. in Maramuriq 368 »
Silagiu 1.775 If
gr.-cat. in Maramuritq 603 H

PP
Sfilagiu 340 "
Stahel catolic ardelean 19.889 it
Mitropolia gr.-cal. Blaj 4 959 »
Numai acestea dau 495 027 jugäre
in gall de moqiile fondului religionar catolic qi de cel al studiilor (A se-
vedea lucraree mea : Papism fi Ortodoxism, Arad, 1922 peg. 18-22).
Dupit o alti statiaticii, lucrattt de prietenul meu Dr. I. Jacob, lea
cine a stApinit, pia la Reforma agrará, pimintul Ardealului :
3.316.345 Romani stipineau . 3.598 669 jugire
1.891.933 Neromemi 11.283.818
Apoi : 8439 propreitari straini aveau 6.026.744
deci aproape de doui ori atAta, cat (wean tout cei 3 '12 milioeme
de Romani ardeletti ! 1 (In ,Destufirite" deputatului Dr, A. Dobrescu, la
Le,gea Agrara, Biblioteca Parfidului netional roman, nr. 2, pag. 0-7),

www.digibuc.ro
 158

patronat, dad ar reusi pornirea pentru trecerea patro-

-natului In sarcina Statului.
Dad expedientul legislativ ardelean mentionat s'ar
fi generalizat printr'o lege genera% atunci Statul roman,
cu o biserica a sa, zisa dominanta" In teorla de
drept si In practicile rituale, s'ar fi trezit, ca d'n senin,
ca In realitate e s1 patron" tn senz efectiv al Cato-
licismului, dar fail ca disciplina catolica sa-i admita
-Statului, nici macar In acest ipostas de patron, ca sa
aibi fata de biserica catolica mai multe drepturi, cleat
ce acorn Papa evreilor- patroni" din Ungaria de odi-
nioaräl Noroc tusk ea' acest prejuditiu i-am putea
zice si: subterfugiu legislativ catolic-ardelean nu a in-
trat si in legiuirea romaneasca de mai apol, In Legea
agrara pentru partite de dincoaci de Carpeti, votata In
1921. Nu, ci rämanand pe din afarä de legiuire,
are rolul sandalelor trädätoare ale lui Empedocles:
Subterfugiul acesta va tradd Thaintea posteritatil pu-
ternica sugestie catolicd, exerciatd asupra reprezentantei
noastre politice ardelene la vremurile de marl prefaceri,
and In conceptia tuturor Romanilor trebuid sd pri-
meze interesul obstesc national: de desfuntarea tuturor
nedreptatilor trecutului si de restabilirea Neamului In
toate drepturile sale, de cari a fost despoiat In curs
de veacuril
Dar svarcolirile Catolicilor, pentru a-si asigura si
pe mai departe prerogativele din statul ungar, de a duce
pe cat se poate o viata parazitarä acum pe corpul Sta-
tului roman si a cetätenilor lui, se continua, si nu fara
de oarecari rezultate. lata, ce cetim anume Inteo gazeta
oficiala g.- cat.Th Monitorul Oficial" al jud. Caras-Se-
verin, In nr. d. 15 Nov. publica urnatorul ordin al
Ministerului de Interne: Domnule Subprefectl Ministe-
rut Cultelor si Artelor facandu-ne cunoscut cu adresa
Nr. 45295/1922, a in cuprinsul Ardealului se gäsesc
numeroase parohii catolice, patronate fie de stat fie de
1) Sionul Ronteinesc dela Lugoj nr. 1 dela 1 Ianuarie 1923.

www.digibuc.ro
 159

institutluni private, avAnd drepturile lor stabilite (I) prin

vizita(iuni canonice (?) ni0e contracte bilaterale
In baza cArora patronul este obligat sA Indeplineasd
anumite prestatiuni, 1 cum unele comune refuzd exe-
cutarea acestor obligafiuni, cu onoare vA rugam: sA
binevoiti a dispune, ca, atunci cdnd aceste biserici vor
dovedl, cd din partea unor a c o mane li-se
cuvin prestafiuni, sd li-se dea tot concursul, fie pentru
indeplintrea presfafiunilor, fie pentru räscumpArarea lor".
A§a se vede, teza catolicA despre patronat, Turku-
ratä pe qa legislativei dela Bucure01 din 1921, intrA
pe fereastra administrativA a ordonantelor ministeriale.
Era un triumf, provizor, In a§teptarea altui expedient
salvator, care era si fie ultima nädejde a Catolicismu-
lui: Concordatul, Publicistica romAneascA a anilor
trecuti a 0 fost Impuiatä cu o sumedenie de articole
despre necesitatea Concordatului, care, In realitate nu
avea sA Insemne altceva, deck cA ceeace nu reu0se
sä fad inspiratorii catolici ai Decretului-Lege ardelean
din 1919 §i se Inläturase prin legea agrarä din 1921,
sd se tacerce pe calea ldturalnicd $i anticonstitufionald
a Concordateui.
Ma se ajunge, Inca' sub prima guvernare a d-lui
general Al. Averescu, cA se luati In serios tratativele
cu Vaticanul, pentru Inch eerea unui Concordat).

In chipul acesta, Roma papalA se apropia, Incetinel

dar cu pa0 siguri prin ignoranfa, $i p in sldbiciu-
nea noastrA de triumful ce §1-1 dorea de atAtea
veacuri: de a se lick/a in favorul sdu, marele litigiu
multisecular, ce-1 aved cu Regalitatea fi cu statul un-
gar, desfiinfate acum de o judecatd dreaptd $1 Inapela-
bild, la marea rdspdrztie a istoriei universale.
Conducätorii no0ri politici nu au observat ori,
poate, au bagatelizat acest fenomen nou din evolu-
i) Dupii un interregn de guvernare a Partidului liberal, Concordatul
a si fost semnat la numele guvernului d-lui general, in frumoasa zi de
praznic national : 10 Mai 1927, spre nemärginita bucurile a minoritarior
prezidati de ,,fratii" lor unit!.

www.digibuc.ro
 160

tia nizuintelor Papismului dupä o putere universalä *1

nu ci-au dat seama ce drepturi, avute 0 exerciate de
Regalitatea §i Statul ungar i mo0enite de Regele 0
de Statul romän, ar avea sA treacA in chipul acesta in
puterea Scaunului Roman. Nu 0-au dat seam a, ca ten-
dintele universaliste ale Rpmei, imbrAcate In forme e-
clesiastice, sunt incopciate, In mod organic prin doc-
trina papalä §1 prin un trecut de multe veacuri cu pre-
tentii 0 de o suveranitate politicä. 1 $i in vreme ce
aceste tenomene erau scäpate la noi din vedere, Roma
10 pregAteA, In tail* premisa izbdndei: printr'o invoialä
cu fostul impärat 0 rege al Austro-Ungariei, Carol IV.
Probabil, In acea zi, cAnd Carol IV paräseA tronul strä-
bunilor sdi §i ie5eA din tarä insbtit de un reprezentant
al PapalitAtii, impAratul-rege, capacitat, s'a invoit .0
renal(e la atributtile sale de patron eclesiastic, in folo-
sill Scaunului Roman. Renuntarea aceasta este un fapt
istoric, pe care-1 invoacä §i proiectul de concordat din
vremea primei guvernAri averescane.

Astfel, de faptul acesta trebue sä tinem seamA §i

noi, aplicandu-i -aci, mai intal, corectivul logicei istorice.
Dacä patronatul eclesiastic, exerciat de impAratii-regi
ai Austro-Ungarlei, s'ar fi derivat din legatiunea" sau
din autorizatia papalä datä. afirmativ, primului rege
ungar dupäcum sustin Curialictii Romei fall sa aibä,
insA, un autentic document doveditor atunci la ce
mai trebuid Carol IV s.1 facd $i o renuntare formal()
la titlul de patron, pe care-I perdea implicit prin
faptul coborAril de pe tron? Caracterul de patron
regal ell doar numai un derivat al puterii de Domni-
tor *i o atribufle accesorie a persoanei $i funcfiunei
Domnitorului, care reprezentd suveranitatea Statului.
1) Nizuintele de expanziune unuiversalistä a Papismului chiar si in
chestiuni politice le-am dovedit, din autori catolici cu aprobare bisericea-
sal', in Discursul meu dela Senat, tinut in sedintele dela 20 Martie a, c.
din prilejul Legii Cultelor. Tot atunci arAtam si rolul Unitilor români in
slujba nizuintelor de captatie papistii printre Romani. A se vedea »Monito-
rul Oficial", Desbaterite Senatului, nr. 45 pag. 1061-1064.

www.digibuc.ro
 161

In aceste conditii de Drept politic, Domnitorul care

cd$tigd titlul de patron Itnplinind axioma de drept ca-
nonic apusean (patronum faciunt dos, aedificatio, fun-
dus) si exercitAnd puterea sa de suveran puteA sA
mentinA si titlul de patron numai paralel si simultan cu
functiunea de Domnitor, si perdeA acest titlu, In mod
logic si inevitabil, atunci and se despArtiA de functi-
unea de Domnitor.
Si-atunci, cu drept cuvânt, IntrebAm: Nu stiA Roma
acest lucru? Ea II stia, de sigur, dar li trebuia un ex-
pedient, care era renuntarea, pentru cA, prin aceasti
renuntare, se pretindeA cl patronatul se retrocedeazd
presumptivului mandatar, Scaunului Roman.
Dar, evident, cA tocmai prin amintlta renuntare
mat mult se vulnereazd decdt se confirmd teza RomanA
despre patronatul ungar, pe care Dreptul public ungar
o repetAm Il aduce In legAturA cu persoana ma-
jestaticä si cu functiunea Domnitorului, excluzAnd in-
mtxtiunile Scaunului Roman.
In sprijinul acestei conceptii vine si dreptul public
austriac. Legea austriacd din Mai 1874 cuprinde patro-
natul, pe care-1 exerciA ImpAratul Austriei, Intre atribu-
Vile ce se deriva din suveranitatea statului. De accea
statului i se rezervA, dupA legea aceasta, sl dreptul de
prezentare la toate functiile eclesiastice, cari cad In
afarA de sfera patronatului particular. Si mai mult deck
atAta: In aceastä categorie de prezentare" ajungeau nu
numai episcopii, ci si celelalte persoane eclesiastice,
pe cari aveau sA-i numeascd episcopii, IntrucAt adecA
aceste ,persoane ecleslastice de sub ascultarea episco-
pilor Isi primeau beneficiul, de tot sau numai In parte,
dela stat si din fondul religionar, ori din alt fond pu-
blic. Deci, Dreptul public austriac ne dA un indiciu
pozitiv hotArAtor, printr'o lege codificatd, la /el cu ceea
ce se petreced faptic in Ungaria MA de a se fl codi-
ficat, dar se practicA In deobste cu privire la numirea
episcopilor catolici si a altor dignitari eclesiastici su-
periori.
Evident, erA vorba de acela$ drept patronal, de
Dr. Oh. Clahandu Palronatul. 11

www.digibuc.ro
 162

aceea$ persoand majestaticd, pdn care se exercia acest

drept si care-st exerela atributiile patronale cu Ineuvi-
intarea, cel putin tacutä, a aceletasi Curii Romane.
De ce, asa dar, sa se admita acunt, ca Patronatul
ungar ar avea alta origini cleat suveranitatea statului
51 ea ar putea fi transmisibil si remisibil Scaunului
Roman?!
Dar, sa invocam un argument si mai proaspat, tot
din Dreptul public, al Ungariei de dupa räzboiu. In Un-
gada de azi, dreptul de patronat suprem nu se consi-
derä ca inexistent, ci numai ca quiescent, din urmatoa-
rele motive: cä Ungaria, desi regat, nu are un rege
care sä exercite acel drept, si ca legea I, din 1920 a
decretat Incetarea exercitlului puterii regale, iar legea
XLVII din 1921 a enuntat Incetarea drepturilor de Dom-
nitor ale lui Carol IV. S'a dus Domnitorul; a rlimas
Insd demnitatea regald §i derlvatul ei: atribufille de
patron suprem, despre cari spune § 13 din legea Intai
numita, cä guvernatorul nu poate exercia dreptul de
patronat suprem".1) Aceasta Inseatnná, evident, cä prin
renuntarea lui Carol IV nu s'a adus nid o atingere, in
Ungaria de azi, dreptului de patronat suprem. Nu putem
pricepe, deci, motivul pentru care Romania sä admita
imposibilitäti de drept public, ca trecerea patronatului,
prin tangenta renuntärii lui Carol IV, in beneficiul Romei.
In acest cadru general, al nizuintelor Romei dupa
putere si al expedientului cäutat de ea prin renuntarea
lui Carol IV la Patronat, privind desfäsurarea lucrurilor
dela noi, va fi cu neputintä de a nu vedea nexul
cauzal si logic al lucrurilor. Proiectul de concordat,
de care vorbim, reoglinde$te exact doctrina Romand
despre caracterul suveran al Papalitdfll $1 despre Pa-
tronat, §1 abandoneazä cu desävarsire acea teza de Drept
pe care am väzut-o In Dreptul public ungar si In cel
austriac si care, numai singurä, e In acord cu interesul
1) Br. Forster Gy : Adalékok a kciptalanok történetéhez (Adaos la
istoria Capitulelor, cu specialä privire la Capitulele de Alba-fulia si Fa-
&as -Blaj), Budapest 1 92 5, pag. 3 5.

www.digibuc.ro
 163

suveranitätii Statului nostru §i al Pop orul ui ro mân

alcätuitor de stat.
Dar, sä vedem, In concret, ce se cuprinde In acel
proiect de concordat, ca o verificare a afirmatiunel noastre.
Art. XXVI. L Dreptul de patronat, pe care-1
-exercitet impdratul Austro-Ungariei, fie tn mod direct
fie prin mijlocirea diferitelor ministere §i care de-
rid din bunurile tondului religos, rdnalne desfiintat (In
virtutea renuntärii exprese la acest drept, facutä de
caträ ultimul tnipdrat Carol, sfäntului Scaun).
.2. Sunt deasemenea desfiintate toate drepturile de
patronat, cari gravau proprietatea fonciara a bise-
ricilor, expropriate de legea agrard.
.3. Proprietarli latifundiilor, asupra carora a-
gravau sarcini In favoarea bisericilor, vor fi scutiti de
zisele sarcini, vdrsdnd cassei patrimniului sacra" un
capital coräspunzätor la 8/4 din sarcini, perzând orice
drept la prezentatiune la beneficiile eclesiastice. TotuV,
ca o recunoa§tere a vechiulul drept, vor puteä cere, ca
pe bisericile expatronatului tor sd li-se pue stema no-
bilitard.
»4. Rämâne desfiintat once drept patronal pe
biserici beneficii eclesiastice In cuprinsul regatu-
lui României, care s'ar cuveni supqilor statelot strdine.
.5. Drepturile de patronat, cuvenite comunitdfilor
sau vor alcätui subiectul special de stadia
al comisiunei, despre care e vorba In articolul anexat
concordatului de pace".
Cum se vede, Roma a reuVt sä ne sugestioneze
conceptia sa despre Patronat, ca l când aceastä insti-
tutiune ar avea caracter pur eclesiastic §i nu ar aveA
nimic de a face cu puterea de Stat, dela care porne-
§te institutia, ca dela isvor, §i prin careli gäse§te a-
coperirea materialá, a Inzesträrli!
Inainte de ce ant Infäti§a detailuri din prolectul de
concordat, tinem sä rezumim foloasele principale, de
realizat, ale Catolicismului prin ratificarea unui aseme-
u.
www.digibuc.ro
 164

nea Concordat. latA-le: a) o autonomie bisericeascli ')

In raport cu Statul §i recurzoscutd de Stat, mai largá
decal ori unde pe fata pdmatului, autonomie pe care
nu li-a dat-o catolicilor Statul ungar nici Inainte de
1848, and Catolicismul erA religie de stat, §i nici dupA
aceea, In epoca sporirii libertatilor politice ce-
tätene§ti §i religioase; b) o atärnare, In mod ne-
conditionat§i nelimitatá, de Roma, care nu a renuntat
Ina nici Ora azi la doctrirzd §i rzizuintele sale, practicate
odinioark de. a suprematizA2) statele civile; c) §i
In sfar§it: titlul de proprietate peste averile biseri-
ce§ti catolice de provenientA dela Statul ungar §i Mkt
de despagubire dupd partea din acelea§i averi de
stat, trecutA prin procedura de expropriere, de$1, In
Ungaria, Catolicismul aveA fatA de aceste averi numai
titlul de usufruct3).
2) Noi nu ridicam obiectiuni Impotriva acordärii sau recunoasterii
libertatilor de cult, ci accentuim numai imprejurarea, crt Cultul catolic,
prin dogma si prin organizalia sa, dupä care centrul situ de organizatie
§i de putere zace in afarA de Statul politic, se face eo ipso im-
propriu de a i-se puteit recunoaste de cAtrii Stat o ab-
solutA autonomie, deceit numai cu riscuri pentru Stat. De
aceea Catolicismul unguresc a trebuit sd se agite saptezeci de ani, in
Ungaria (1848-1917), panä sa se depunä pe biroul Camerei ungare
un proect de lege si numai atit ! eu privire la atonomia catolicà
(A se vedea lucrarea lui Hannuy Ferenc dr- : Hetven Ives kiizdelem az
autononsiáért Lupta de 70 ani pentru atonomie Budapest, 1918),
Fanaticul bärbat de staf si convins catolic Apponyi Albert, care
prezentà acel proiect de autonomie", tad nu trata cu Roma in chestiune,
ci voià si voteze aceea autonomie prin Corpurite legiuitoare,
printr'o lege de stat ceeace trebue retinut i subliniat din
articolul1al proectului de lege jArA de violarea instituflu-
nei de patronat suprem i a drepturilor de Stat". (Han-
nuy O. c. pag. 88).
Romdnia nu are ,drepturi de slat" de reclamat fatä de Catolicism
nici motive de cel putin aceeasi sensibilitate potilicd fag cu nizuiu/ele
Catolicilor dupd ,,autonomie" ? !
2) Vezi nota 2 la pag. 173 si cele urmátoare.
3) Acesta ar fi triumful material cel mai de seamä al Catolicilor,
cari astfel ar ramâneä cu asa numitul Patrimoniu sacru", dacä s'ar
constitui cultul cel mai inzestrat din intreg Ardealul, cum el-à si sub
Unguri, pe lângd ce li-se adaogd si beneficiile rezultate prin Reforma
agrard romäneascit, ca inzestrare a bisericilor parohiale, a preotilor, a
scoalelor si cantorilor lor bisericesti.

www.digibuc.ro
 165

Cdnd ministrul Apponyi aduced tnaintea parla-

mentulai ungar proiectul de autonomie, prin cari cato-
licii aveau sA lea in primire averile biserice§ti admini-
strate de Stat, se prolectd totdeodata 1 tnzestrarea ce-
lorlalte culte. Astfel, pentru protestanti se luA in com-
binatie creierea unui fond bisericesc al lor, de 200
milioane coroane in aur de pe atunci. Pan/ §1 Evreilor
Ind li-se puma in vedere subventie de Stat sub acest
titlu. Numal Biserica ortodoxd din Ungaria, in special
ceea romanA, erd ldsatd pe din afard de mdsurile de
-dreptate, la cart se gdndid Ministrul Apoonyl ca o
consecintA a InzestrArii Catolicilor maghiari cu
averi fabuloase. Acum, cä trAim In RomAnia visurilor §1
nädejdilor noastre de odinioarA, experiem: par'cl
am trAi tot in. Ungaria §i tot sub Apponyi CAci, In
vreme ce Catolicismul din RomAnia, de origind
ungard $i cu aspirafii strdine, merge, In acuta apro-
bare a guvernelor romAne01, pe drumul Mt% cea
mal larga autonomie I Inzestrare materialA, tot
atunci intrebAtn: cine se mai gAnde§te §i la o
Inzestrare materiald.la fel a sArmanel nDominante° ?
Dar vinovati nu sunt numai factorii politici, cari
se lasA sedu§i orl terorizati prin presiunile externe §i
interne, ci factorii no#ri b isericepti superiori, cari
nu au, se vede, destulA IndrAznire §1 tArie... Este un
dicton: CAnd ingerii sunt fr1co§1, dracil devil] IndrAsnetil

Nu ne vom extInde la toate detailurile din proiectul

de concordat% de care ne oCupAm. Vom relevA, insA
numal pe scurt numai momentele principale, cari
1

formeazA axa aranjamentului concordatar proiectat si

prin cari se aduce o atingere a drepturilor exerciate in
trecut de puterea Statului in raport cu biserica catolicA
ungarA.
Intdi, in chestiuni personale: $ub regimul ungar,
Regele Ungariei numiA, cu provocare la Dreptul patro-
l) Partia ce urmeaza din lucrarea de felt', lucrati original mai pe
larg, o reduc la elementele principale, earl se cuprind si in concordatul
semnat la 10 Mai 1927.

www.digibuc.ro
 166

nal, pe toti chiriarhii romano- 1 -greco-tatolici, cu es-

ceptia mitropolitului dela Blaj, pe care tot numai Re-
gele II numia, alegandu-I dintr'un ternar ce i-se pro-
puma, din partea sinodului zis electoral. Prin pro-
iectul de concordat, Insä, la Unitii români se introduce-
pe toad linia dreptul de alegerea episcopilor prin si-
nod si dreptul de aprobare din partea Scaunului Roman,
dupäce acesta va fi obtinut pronuntarea Statului, cl nu
are obiectiuni de ordin politic sau civil. lar cu pri-
vire la r.- catolici, numirea episcopilor se lasä plenojure
In puterea Scaunului Roman. In chipul acesta, ne pu-
tem IntrebA: Ce mai rämâne In seama Regelui si Sta-
tului român din aceea potestas nominationis, electionis
et collationis", pe care cel mai stralucit conciliu apu-
sean, dela Constanta (1414), a hicuviinfat-o Regelul
ungar ;i a moftenit-o qi Statul romdn? Ce se alege
din acel drept, exercitat de Regii ungari veacuri de-a
randul, pe temeiul, cä dânsii nu doresc, nu candideazà,
ci numesc arhtepiscopi ;i episcopi etc. ;i tot cu acea-
std plenitudine de putere dau ;i conferd beneficii ecle-
siastice"?) Inzestrarea primitd de catolici dela stat
prin regii ungari anteriori, destinatä de a fi pdstratd ca
patrimoniu sacru" cu titlul de proprietate, ;I sporia
acum de Statul romdn prin reforma agrard, care le
Inzestreazä nu ^numai episcopiile, ci i bisericile paro-
hiale i pe parohli lor cu sesluni ce nu li-au fost date
de Statul ungar, nu implica oare cu drept cuvantt.
In favorul acestui Stat roman mai generos decdt
Ungaria Catolicd de odinioard, sd poatd aver, la in-
stitulrea eclesiasticilor superiori catolici, o influenta
mai decizitoare, deck ce ar fi sä Insemne o pronun-
tare negativd, cä n'are obiectiuni de ordin politic si
civil ?
lar cu privire la canonicii catolici, tot! platiti
de Stat, i Incä Inteun numär excesiv de mare la fie-
care episcopie catolicä In raport cu dignitarii similari
ai Ortodocsilor, de ce lasä proiectul de concordat
Cziráky: Ius publicum, § .478 ; Kollar: Hist. dipl. pag. 152,.
citati la Boncz F. : 0. c. 102 si 132.

www.digibuc.ro
 167

numirea lor in puterea chiriarhilor, and, nu numai prin

Dreptul public ungar i prin practica lucrurilor ci
prin concordatul austriac dela 1855, numirea acestora
cu esceptia prepositului capitular, rezervat spre nu-
mire Romei se läsA In puterea Regelui1)?
De ce nu s'ar putea inverza nitel lucrurile,
pleandu-se dela o propunere formall din partea
Statului român, cu privire la numirea eclesiasticilor
superiori ai catolicilor? De ce nu s'ar putea trage a-
ceasta fireasca concluzie din aceea tnzestrare mare,
ce o are Catolicismul dela Statul ungar, mostenit de
Statul roman i dela 1nsusi Statn1 roman? De ce nu
s'ar puteA aceasta and, de altA parte, interesele Statu-
lui roman ar fi mai bine servite, färá sä se poatä nici
mäcar presupune, cA prin candidati propusi de organele
Statului roman, interesele Catolicismului ar puteA suferi
vr'o micsorare realVI
Disciplina catolicä IncA admite acest lucru, chiar
si dupä punerea In aplicare a noului Codice de drept
bisericesc al Romei2)
Al doilea: Aläturi de sefii I dignitarii eclesiastici
catolici recrutati dupA aprecierea aproape exclusivä a
Scaunului Roman, proiectul de concordat (art. VII)
mal prevede urmAtoarele: ,,Comunicafia directd a epis-
copilor, a clerului si a poporului cu Sf. Scaun si vice-
versa, In cele duhovnicesti si In afacerile eclesiastice
este absolut liberd §i nu se admite placer-ul regiu
pentru orke fel de act emanat fie de Sf. Scaun, fie de
orice episcop In eparhiile respective'. Fatä cu acest
1) A se vedea studiul interesant in materie, al lui Dr. Forster
Gyula : Adalékok a káplalana törtinetélzez (Adaos la istoda Capitulelor,
cu special& privire la Capitulele de Alba-Iulia i Figiiras-Blaj) Bpesta,
1925 pag. 34-35.
2) Dovadi Concordalul bavarez, incheiat la 29 Martie 1924, art.
14 § 3, care dispune: Drepturile de patronat sau de prezentare
ale Statutulul.... rdmân neatinse". (Concordatul s'a publicat in
Archly für Kath. Kirchenrecht, vol. 104. pag. 344). Totastfel se
admite prezentarea din partea Statului si prin concordatul cis Polonia, ia.
cheat la 2 Iunie 1925. (Publicat in Arch. f. kath. Kirchenrecht, vol. 105.)

www.digibuc.ro
 168

articol, formulat a*a de marinhnos 1 larg, n'avem deck

si trimitem pe cetitor la ceeace arätam (la pag. 58)
ca spuned catolicul maghiar i barbat de stat Dedk
Ferencz, ca dreptul de placet regal isvore0e din noti-
unea de stat, §i Inseamnä cea mai legitimä apärare a
oricarui stat din lume fata de ceice pot, din afara, a-1
aduca vr'un prejuditiu sau vr'o stricaciune.
Barbatii politici ai României, constituita ca stat din
cetateni In numar absolut covar0tor ortadocfi, au doar
mai pufine temeluri, decat catolicul Deál?Ferenc, de
a-fi teme fara fl pacea din stud ei In fafa omnipoten-
fei papale, care se furifeazd Mire noi pe toate card-
rile? Deák Ferenc gräid In parlament, pentru apärarea
de Papism a päcii §i a ordinei din sinul patriei sale;
iar la noi, se deschid largi u0le de din dosul Parla-
mentului concordatul pe care sa ne Intre In Tara
Papismul, cu Intreg cortegiul sail de cavaleri neastdm-
parati 0 de actiuni subverzivel
Mai departe: prin art. XXXI. din proiectul de con-
cordat precum §1 In alte articole, Dreptul canonic apu-
sean se suprapune oricdrei norme de drept, nu numai
In chestiunile de ordin intern ale catolicilor, ci §i In
raporturile cu statul: Toate greotdfile, cart s'ar puted
ivi in jurul interpretdrii de dat articoleloi precedente
fi chestiunilor la cari ele ar puted da loc, vor fi rezol-
vate de comun acord Intre guvernul regal qi Sf. Scaun,
totdeauna in conformitate cu dreptul canonic al
bisericii catolice." Fata cu acesta n'avem cleat
sa dam douä marturii contrare din viata Statului un-
gar, fiindcä ne stau mai aproape.
Deoarece dreptul de patronat suprem nu e un
drept personal al regilor nostrl (ungari), ci un drept
de stat, deaceea (MO nu pot sa renunfe la el, inci
In general §i nici In ce prive0e partile lui speciale, nici
favorul Scaunului Roman fi nici In al altuia, Ma de
Invoirea tárii ; deaceea concordatal tricheiat la 1855 cu
papa Pius IX, ca unul ce e In desacord cu Dreptul
public al pill si a fost chemat la fling WA de inter-
venfia Legislative'', la noi (adeca In Ungaria) nid o-

www.digibuc.ro
 169

datA nu a fost considerat ca valabil.") lar o alta

persoanä cu autoritate In materie de drept public ungar2),
autor al unui manual special de Drept bisericesc
cotnparativ, privitor la constitutia i administratia bise-
ricilor din fostul stat ungar, ne spune: Natura §i su-
veranitatea puterii de stat aduce cu sine, cd, pe
&Mond sdu ci asupra cetdtenilor sal, dAnsa (adecl
puterea de stat) detine In cel mai Malt grad pute-
rea de legiferare; felul cAstigarii de proprietate
$1 conditiile acesteia, precutn fi forma afirmAril drep-
turilor Intotdeauna puterea de stat le va stabill
¿ncä $i atunci, cdnd ar face-o aceasta. In felul de a re-
cipid pe deplin f i neconditionat regulite respective ale
Dreptului canonic."
Intrebäm acum: Oare, barbatil de stat al Româniel
au alte criterii In materie de judecati in ceeace priveste
suveranitatea nationalä l drepturile until Stat, Intal
de toate Intru apararea sa proprie fatä de oricine din
Owl? Ori, doar Papalitatea s'a convertit dela concep-
tia sa, In care a trait veacuri dearandul, de a supre-
matiza statele politice si de a pune In umbra suvera-
nitatea lor ?...
Trecem mai departe. In mentionatul proiect de
concordat se prevad dispozitii, dupä cari, flind vorb a
de dreptul de patronat comunal (art. XXVI pct. 5),
Roma pretinde sa prejuditieze fata de Legislativa tarli
printeo comisiune specialä (art. aditional) I doreste, ca
proprietaril-patroni de odinioarà sa-si poatä afisa pe
bisericele expatronatelor stema
Opinia consiierulul din Min!steriul Cultelor din Ungaria, Boucz
F, (o. c. pap. 46), in tratatul eäu despre Drepturile majestatice in chestii
de religiune
2) Dr. Kosstnányi Ignác: Egyházjog, § 21. pag. 547.
8) Aceste sterne sunt : ale Statului ungar si ale nobilimei unguresti.
Aceste ne mai trebuia sit le reliefeze proieetul de concordat ? Nu ni sunt
de ajuns stemele la fel, existente si azi prin bisericile catolice, pline de
reminiscente politice-unguresti ? Dacii aceste, ca vechi reminiscente istorice,
pot sä riunânii si pe mai departe la locurile lor de pima aci, de ce sd le
sporim sub regim rominesc ? Ceva similar ne vine in minte tricolorul
maghiar, de prin uncle capisti baptiste, ca ceea din comuna torniineascii
Talpos (jud. Arad).

www.digibuc.ro
 170

Dar aceste steme, ca reminiscente ale unui trecut,

nu pot fl asa de primejdioase, ca Ingerinta si prejudi-
tiul la reglementarea patronatului comunal si mal ales,
ca permanentizarea influentel Scaunului Roman In tre-
burile noastre interne. Cad, iatä de ce este vorba:
In pomenitul articol aditional se prevede: 0 co-
misiune de trel, preziclatll de un delegat al Sf.-Scaun,
din care face parte un reprezentant al guvernului si
unul al Episcopatului, va pro ceda la delimitarea noilor
circumscripiii eclesiastice, la constatarea bunururilor fie--
card eparhii Intru aplicarea legii agrare §i la lichidarea
drepturilor $1 sarcinilor, cari d erivä din dreptul de pa-
tronat". Si, mai erA sä aibä aceeasi comisiune (conf.
art. XXVI pct. 5) cum am amintit, sA* studieze chesti-
unea dreptulul de patronat comunal.
Care va sä zicä: tot atAtea materii, In care are
insäsi Legislativa tärii ar fi sä-tspunä cuvAntul, s'ar In-
credinta unei comisiuni de trei, dintre cari numai un
singur membru ar reprezenta Statul RomAn, iar doi ar
reprezenta biserica catolicäl Prea evident: pe cine ar re-
prezintd §i, mai ales, ale cui interese le-ar puteA
apArá aceastá comisie, cdnd s'ar lad hotdrdr1
at vot1
Ei, bind catollcii" no$tri, cu chestiunile lor de
cult si de avere, nu mai stint cetáteni ai României
si supusi Legislativei române? El formeazd doar
im supra-stat 'in Romdnia? iar Papa un supra-
Rege al Romdniei?
Din cele ce le-am desfäsurat pAnä aci, asa credem,
se vede foarte limpede cä atunci cAnd, prin sabie §i
prin tratate de pace internationale, am devenit moste-
nitori ai Statului ungar, nu am moftenit fi aceea fra-
moasd $i viguroasd conpirdd, nationald $1 palled, ce
a lost podoaba sufletulul magldar, de all apära li-
bertätile tärii" pAnä si fatä de suprema sa dpetenie
eclesiasticä dela Roma. Noi, n'am mostenit 91 aceasti
constiintä, care este vie si actid si In Ungaria redusä

www.digibuc.ro
 171

de astäzi.1) Noi n'am cuprins problema in cadrul lare

al Invätämintelor istoriei universale, politice si biserice-
sti, si In raport cu nizuintele de suprematie ale Papa litätii.
Noi am ignorat desfäsurarea luptelor de apArare In curs
de veacuri ale Ungariel de odinioarä si panä azi, si
am facut o simpla chestiune de tArguialä concor-
datard : cat oferä unul si cat primeste sau mai cere
celälalt. $i astfel am alunecat de pe terenul princtpiar,
pe cel al unui acord, prin care se renuntd fard doar
si paate la o bazd istoricd st de drept public, §1 ca-
pitultun, ca f i constiinfd poltticd-nationald si de Stat,
inaintea unui factor extern, care, astfel, se vede ajuns
In pragul unei iejtine biruinft spre care a nizuit de a-
tatea veacuri.
Roma nici nu putea sä astepte ceva mai mult de-
cAt aceastA biruinta care, tn caz de ratificarea prin Cor-
purile noastre legiuitoare a oricArui concordat, ar rá-
mâneA definitiva $i ar Insemnd Inchiderea, prin
Dreptul public românesc, a marelui litigiu multi-
secular, 0 ar Thsemnd sd ne perdem, ,,prin noi insine",
drepturile de Stat ce ne revin ln raport cu marea st
pretentioasa Bisericd a Rome!, care ni-le discutA sub-
versiv, prin concordat.
In chipul acesta prin Incheerea si prin ratificarea
oricärui concordat am vedea pecetluitä ignoranta
romdneascd, am vedeA triumfdnd sugestla catolicd, ne-
constitutionalä si mai ales neromaneascä, ce a fost de-
pusä In reforma agrarä ardeleanä dela 1919 si refuzatä
prin legea agrarä dela 1921. In scurt: am vedeä cum
suveranitdfil noastre nationale, devenitd minord, i-se
suprapune, cu vigoare de drept public romänesc,
o suveranitate, strdind si nelimitatd, aceea a Papalitd(14
§i ne-am lipsi tara si neamul pentru viitor de posi-
bilitatea unei reveniri asupra contraversei de
drept public incheiatd odatd prin asentimental Corpu-
1) Nu de mult, când Roma a numit arhiepiscop qi mitropolit un
guresc pe Serédy Justinian Unpotriva dorintei exprese a Ungariei, guver-
nul maghiar a avut aria de a face o demonstratie, prin absenta sa dela
festivitätile de instalare a Beniamin-ului Romei.

www.digibuc.ro
 172

rllor noastre legiuitoare, dad ele ar ratifid acest con-

cordat.
Dar, IntrebAm cu supremA ingrijorare: Pentru Dum-
nezeu, unde reziclA centrul de putere sl de prestl-
glu al Statului Rom An: la Bucurestl orl la Roma?
dacd avem o cogtiinfil fi o constitufle (art. 33), in
cari std scris, cd toate puterile Statului emand dela
Nariune", atunci cum de primim aceastd kgenunchiere
politicd a Statulul §1 a Poporului RomAnesc ?
Cum de ultäm, a§a dintr'o datA, totul: InvAtAminte
vechi ale istoriei §1 jigniri proaspete, deopotrivA? Cand
Bucure§tii erau sub ocupatie germanA, atuncl acela§
Vatican, »care astAzi ni-se adreseazA cu polítetA, ni-se
adred atunci prin generalul Mackensen, mai mutt cu
poruna, când vrea sA numeasa director al Mitropollei
ortodoxe din Bucure§ti un catolic §1 and cereA
schimbarea calendarulul nostru dupl al loril). Ce
prospecte hi-se deschid, dacA noi In§ine vom aduce
Intre forturile noastre Calul Troian" al Concordatulul,
prin care sA recunoa§tem Romei puterl, pe carl ar tre-
bui sA le refuzAm categoric? 1
Panes] aceastA Intrebare de conOlintä tutunr fac-
torilor de conducere politicA I duhovnice§ti al Ott:
De unde aceastA slAbiciune pentru dogma §i dreptul
canonic al Rome!, In tam noasträ, In care dogma noa-
strd i canoanele noastre, orientale, au fost lovite a§a
de aspru uneori de aträ puterea Statului ? De unde
aceastA ata§are cAtrA oranduirile duhovnice§ti sträine
de sufletul §i de trecutul poporului nostru românesc?
De unde aceastA intor§AturA, a§a de neobi§nuitA In
viata statulul nostru, de a merge orbi§ pe unna unei
legiuiri biserice§ti §1 IncA strAinA ?

InteadevAr, nu putem intelege acest fenomen In

alt chip, deat numai a§a cA din cursul tratativelor de
ptInA ad cu Roma a fost cu desAvAr§ire absentA cu-
1) Ziarul Dacia" (Bucuregti) nr. 13 din 1920, in articolul print
,,Pentruce auntetn 1mpotriva Concordatului cu Vaticariul ?"

www.digibuc.ro
 173

noa§terea reall §i deplind a lucrurilor din desfdprarea

lor istorici, §i cd s'a perdut cu desävdr§ire din vedere,
ci In dosul omnipolentel ierarhice a Romei In-
temeiatä pe dogme noui §i pe canoane §i mai noui
pAnde§te, de multe veacuri, pe kingd un dor de
cucerire eclesiasticd, # un imperialism politic cu
pretenfii la o superioritate fa(d de hise# statele politice.
Pretentiile aceste de putere, pe care Vi-o aroagä
Roma pentru sine pand §i In chestiuni politice, se 'In-
temeiazd pe o doctrina, enuntald de o tntreagd serie
de papi $1 pe fapte istorice, invocate si ele In spriji-
nul acestui imperialism politic, la care Roma nu a re-
nuntat nici dupä desfintarea la 1870 a statului papal.
Noi, Insd, dupd cum se vede, capitulänz cu ochit In-
chifi : Ord discutie §i färd conditie, Inaintea acestei su-
veranitäti politice de concurentä, devi tocmai In sinul
Catolicismului sporesc oamenii cu judecatä istorica realä.
Intre ei e, mai recent, fostul preot r.-catolic Friedrich
Heiler, care, devi mai pästreazá Ind respect , spiritualului"
ce a mal rämas In Catolicism, osandeste In terminii cei
mai categoricP) laturea politicd" a Papalitätii2) care,
1) Friedrich Heiler : Der Kathlizismus (704 pagini), München, 1923.
2) Birbatii politici romini nu ar trebui si uhe ci Scaunul Roman
are' In trecutul Mu urmitoarele doctrine $ i fapte, pe cari nu le-a desa-
vuat si nu le-a pareisit in mod formal :
Scaunul papal avea, din veacul VIII incoaci si ping la 1870, un
stat propriu, in senzul politic al cuvintului. Dela veacul Xl incoaci, Pa-
palitatea a vrut si se ridice d'asupra tuturor Statelor politice ; de ad si
lupte siRgeroase chiar. Bonifaciu al VIII, pentru a-si dovedi caracterul
de sef suprem bisericesc si de Domnitor pimintesc, se aratä iielerinilor,
cari visitaseri Roma in 1300, mai intii in ornat papal si dupi aceea in
vesmint imperial, pentruca doi ani mai tirziu (1302) si proclame, prin
bulla Unam sanctam` , cd si puterea sabiei sau imperiul civil
s'a dal de cdtre Dumnezeu Papei dela Roma, punindu-1 set' si judecitor
si peste statele politice din lume (Dr. A. Pichler : Gesch, der kirchl.
Trennung zw. Orient u. Occident, München 1864, vol. I p. 235). Papa
Paul V a exprimat (1559) doctrina Romani, ci papa »in terris et super
gentes et regna plenitudinem obtinet potestatis omnesque iudicat". Papa
Pius V decretà (1570), di Dumnezeu, pe papa super omnes gentes et
omnia regna principem constituit '. lar dupace s'a ridicat la 1870
Statul italian unitar pe ruinile statului papal ceeace papa nu a luat
inci nici pini azi la cunostiinti cu aprobare , in noul situ Codex

www.digibuc.ro
 I74

prin nizuintele sale lutnestl,, ea Insusi ti compromite

partea spiritualà a rnostenirei sale de veacuri.
juris canottio' publicat ltz Z 9 1 8, n mijlocul frdmilntdrilor mondiale,
Papalitatea si-a cedificat o seamd de atribulii de putere, intre cart: si
aceea de a avea personalitate juridicd din drept divin si canonic (canon
100), deci fara de nici o cansiderare la atributille puterii
de stat. Pontificele Roman, dupa canonul säu 1518, este stdpelnul tu-
turor averilor bisericesti, de cari poate dispune liber (Romanus Pontifex
est omnium bonorum eclesiasticonim supremus administrator et dispen-
sator) Dupä un alt canon (1557), Scaunul Roman i aroagä dreptul
de suprem judecAtor peste Domnitorii pfimantului, peste fiii i ficele lor
peste succesorii lor la tron, (Ipsius Romani Pontificis dumtaxat ius est
iudicandi : 10 Eos qui supremum tenent populorum principatum horum-
que filios ac filias eosve quibus jus est proxitne succedendi in principatum).
Iar autorü catolici moderni, uneori chiar .cu aprobare bisericeascä
in regulà, spunk ca de ex. Arthur Wynen : Die päpstliche Diplomatie,
Freiburg im Br. 1922, pag 146), cä P ap a, dupa cum e stiut.., e o
putere politica si Inca de primul rang" o cA sfera poIitica
Papismului se intinde, intocmai ca sfira sa religioasd, peste Intreg
pämtintur.
Bdrbalii no§tri politici ar trebui sä.i deie seama nu numai de a-
ceste pretentioase si prejuditioase doctrine de putere ale Papismului, ci
de realitatea, pe care o infitiseazi cunoscätorii cu adevärat ai trecutului
nizuintelor Papisrnului. Vom cità ad numai dinteun autor recent, pe
'care 1-am pomenit, Fr. Heiler, care in amintita sa lucrare spune despre
Papalitate, cá este nu de origine divinä, cum pretinde Codex juris
canonici, ci in prima linie, o crealiune" a papilor Leon cel Mare,
Adrian I, Nicolae I, Grigorie VII, Inocentiu III, Bonifatiu VIII, si de 'aceea
este opera omeneasca si nu opera diving" (O. c. 341).
Iar despre Curia Romand ne dA urmAtorul tablou : o birocralie lumeand
cu bine precizate traditii politice i diplomatice. Curia este (organul) care
transplanteazd mai departe aspiraliunile politice ale papilor din evul
tnediu, fAti sä deie mai departe insä i intuillunile lor religioase. Curia
este, care asa de adeseori s'a intrebuinlat de papi ca de instrumente
fard prin ei a tiranizat biserica. Curia a zlidArnicit de atitea
ori proiectele de reformi ale papior evlaviosi. Papa, in oricare privintä
e prizonierul Vaticanului", adeci al Curiei" (o. c. 307).
Cand, in zilele noastre, s 'au ivit in sanul CrestinAtAtii atEttea niziu-
inti de apropiere, prin conferente religioasc mondiale, Roma s'a aruncat
la distanta cea mai suveranä. i, iatä, in ce termini caracterizeazi fostul
preot r.-catolic Fr. Heiler acest gest : Dacä Roma ar fi puratoarea Ca-
tolic!tätii & si-ar fi dat seama serios de principiul Universalismului, ar fi
trebuit, ca ansa sä se aseze in fruntea acestei miscäri de reunire. Dar,
ah, Roma nu e catolicd, Roma nu vrea legeitura dragostei in Crestind-
tate, Roma nu vrea sa serveasca Crestinatatii, ci sa o
stapaneasca; Pontifex Romanus vrea numai cu numele set fie vicar

www.digibuc.ro
 17o

Aceastä Roma de douä ori imperiall: in senz

ierarhic si politic e pe cale de a ne impune acea-
al lui Hristos, succesor al lui Petru, In realitate insu urma* al
Cezarilor i Imperatorilor Romani stapcinitori ai lumei. Roma
a respins nnüe intinse, cari doreau Unitatea : ea a refuzat de a infra
cu deosebitele biserici crestine in fratesti convorbiri..." (Heiler, o c. 656-7).
lar incat priveste aspiratiile politice ale Papismului, iatä ce zice
arhiepiscopul Luigi Puecher-Passavali, un bun cunoscator al ra-
porturilor dela Curia Romani Experienta ce am ficat-o in curs de
multi ani cu privire la cei ce apartin Curiei papale, desteptat con-
vingerea cea mai tare, cd dânsii sunt gala ca niciodatK, si niciondaid
pâncl la sjdrsitul lumii, s/1 nu renunte la puterea lumeascii;
ddnsii vor intrebuinta toate mijloacele cdnd publice and se-
ca sX se restitue
crete, când mai mull când mai psi/in silnice
pe sine In posesiunea acestei puteri, si anume cu orice
prer (citat la Fr. Heiler, o. c. 323). Deci, ce alt inteles, deck pe cel
politic, poate /twit canonul 1557 din noul Codex", citat mai sus, despre
pretentia Romei de a judeca pe Domnitorii civili, familiile i clironomii lor ?
far in ordinea ierarlsicd-eclesiasticd trebue sá semnalatn faptul ca,
prin noul Codex, episcopatul universal al Pontificelui Roman a devenit
o realitate (dupa. canonul 218 § 2 : Romanus Pontifex... habet... supre-
mam et plenam potestatem jurisdictionis in universam Ecclesiam... § 2:
Haec potestas est vere episcopalis, ordinaria et immediata turn in omnes
cinglos ecclesias, turn in omnes el singnlos pastores et jideles, a qua-
vis humana auctoritate independens). In chipul acesta Epi-
scopii sunt numai organe executive ale autoritätii cen-
trale din Roma" (Fr. Heiler, o. c. 310), sclavi ai unei puteri exte.
ritoriale si cu pretentii la o neliraitata putere suverana, religioasa si politicA.
Prin prisma acestor dispozitii canonice" ale Romei papale si a
caracterizarilor de acest fel, cari ar putea fi sporite la infinit, de sigur,
se pot infelege multe lucruri necupriuse de mintea laicilor, si se pot
intemeia multe temeri legatura cu suprematizarea, spre care ravneste
Papismul i asupra Statului Roman !
La discutiile dela Senat asupra proiectului de legea Cultelor am
indicat preciz acesta lature a Papalitatii, ca factor de concurenta politica
in raport cu statul civil, si am aratat incurziunile celor doi nuntii pa
pali de pia ad, dela Bucuresti, in treburile noastre interne. Tot atunci
punearn precis chestiunea, dupa cum urmeazii De aceea, este tocmai
momentul cel mai oportun pentru larnurirea conducerii Statutui, ca ierar-
Ida catolicd dela noi set facer, in prag de votarea legii cultetor, o mdrtu-
risire aid in Senat : dacii aceastä ierarhie este de acord,
sau nu, cu imperialismul politic al Romei papale, i dacd
da, cum pot concorda aces! imperialism cu loialitatea
datoritA Statului Roman" 7 (Desbaterile senatului sedinta din 20
Martie 1928, pag. 1061-3). Nici unul din ierarhii catolici mem-
bn at Senatului nu a raspuns acestei Intrebilri de esenjli,

www.digibuc.ro
 176

sta dubla suprematie, pe care factorii de conducere,

duhovnice5ti l politici, ai Romaniei o primesc cu ochii
inchi§i. Roma papalä 15i flutura In obrazul nostru, la
tuturora, dogma sa de credinta, ce 51-a pregatit-o In
cursul veacurilor 5i a formulat-o in Sinodul Vatican
(1870); iar cei vizati in primal loc prin aceasta räta-
cire: Episcopat §i Teologi români tac. Roma
infatipaza pretentlile sale de putere universala, ecle-
siastica 1 politica 51 in pretentiosul vestmant al fap-
telor istorice; lar istoricii nostri de§i au un capi-
tal enorm de informatie istoricä despre desvoltarea
omeneasca a Papa MAO In aceea remarcabilä lucrare a
marelui nostru 1storic N. lorga, Papi l impärati"
tac i ei, Ingaduind ca alta istorie sä n1 se impunä
ca magisträ a vietii". $i-atunci nici o mirare dacd
diplomatia noastra, incurcatä de atatea ori de presi-
unile din afara, fi bärbatii politic!, cari in chestiunea
ce ne preocupä se perd mai mult in märuntele interese
politice ale zilei cleat in studierea marilor probleme
impuse de schimbarea radicala a cursului veacurilor,
n'au un teren solid sub picioarele lor, de a se
impotrivi ispitei Romei. Ei primesc din vina noastra,
a eclesiasticilor, cari nu i-am luminat 5i nu luminäm
din destul opinia publicä ortodoxä a acestei täri ei
primesc, zic, la temelia regular!! raporturilor catolici-
lor nostrl cu Statul romdn, dogma Romand despre
infalibilitate in toate consecintel% sale duhovnicesti
si politice. Ei o prlmesc, desi de pe !Irma infalibilitalii
papale, cum ni-o spune un autor catolic, orice enun-
ciatie papala mai de seama ar fi a se consideri
§i de prezent ca infalibila, chiar i daca s'ar refer!
aceea la atari invechite raporturi medievale, cart sunt
ci cel mult s'au multumit sa facá vagi declaratii de sentiment la adresa
statului. Nici nu puteau face altfel, decal ajungtind in conflict cu dis-
ciplina" catolicti §i cu Codex juris canonici" §1 cu intreg trecutul isto-
ric al Papaliatii. Asa credem, chestiunea pentru bindle si pacea
aceslui Slat, sd fie tinutd la suprafatd.
Dupi toate aceste, ce au fost spuse resumativ, cu adevirat putem
aplich i noi dictonul : Hic niger est, hunc tu, Romane, caveto !"

www.digibuc.ro
 177

ca de ex. cunoscuta bun Unam sanctam" alai

Bonifqiu 1/111 multe constitutiuni papale In
contrazicerea cea mat eviaenta Intreaga concep(ie
de azi, cil spiriful vremii, cii organiza(ia actuald de stat,
Intr'un cuvant: fa contrazieere cu Intreoga existenja de
stat ì sociald") Da; noi Românii, de alta religie cle-
at aceea a papel, am ajuns pâtiä la orbia, de a nu mai
vedeâ si a nu mai Intelege nimic dI partea aceasta a
lucrurifor, desi infahbilitatea aceasta dogmA impioasA
prejudicioasA In cele politice fn Ungaria catolicA
n'a fost nici publicatA mAcar.a) Dogma aceasta, cu as-
pect religios dar urmArind In mod vAdit un imperialism
poling Aniversal, inclata 4opti enuntarea el prin hulla
Pastor aetertzus" Ain 18 lulie 1870 alui Pius 1)C, a
provocat mi;cdri foarte pronuntate in Apus: organizarea
vechilor catolici (despArtiti de Roma tocmai din pricina
acestei dogme), denuntareg mai multor concordate cl o
Intreaga serle de conflictel. far noi? Noi, tocmai acea-
sta preludilioasd i primejdiogsd rioctrind o Inscriem la
baza oranduirei prin concordat! a raporturilor
dintre $tatul roman ;i biseriea catolical
Nu vi-se pare, a prea am ion din logica isto,
riel universale oi din fagaotti intereselor noastre
polince4) 1 syfrieteoti, I ca ne dam robi, din bond
vole, In bratele strainismulqi?
1) Or. Konek Dr. Antal: Egyházjogtan, Bpest 1889, pag. 433.
3) O. c. ibid.
3) 0. c. 434.
4) latii cum ne inffitiseazá d lorga, in Neamul Rnmânese (N-rii
252 5 din 1922) cileva observatii" pentru ziva de azi, sub titlul
Roma popald §1 Ronuinia" : Atistria a cäzut, firâtfi in pripastie de cri-
mele Ungariei. Abia incoronatul impfirat-rege a plecat i11 Elvetia, exilat al
pácatelor acumulate de neamul salt.
cine 1-a mAngaiat, cine 1-a imbirbittat, cine 1-a trimis inapoi in
Ungaria apostolicA, nine i-a redat acolo tot prestigiul religios din clipa
dintii? Roma, care nu se poa le sprijinì pe alla dinastie 0 care, fireste,
nu crede c dinteun Ceh £retic, glintr'un Romin i un SArb, schismatici,,
se poate reface scutaru) austro-ungurese a Bisericii. Cine, azi, at* Arabi-
title Z tei de Bourbon-Habsburg si Increadi la educafa, cu hàrile vechei
Ungarii la bazä;a copilului Qtlo ? Cine chiarnii in congrese pur maghiare
Dr. 01. Muth) Palrolatat 1,2

www.digibuc.ro
 178

In aceea toamnä din 1922, de doui ori frumonsä

pentru ca se Incorona Intaiul Rege al Romaniei-Mari §1
prin aceasta §i a0eptärile noastre milenare, b!serica
unita ardeleana, trasä de maned de nuntiul papei dela
Roma, a sävar§it neiertatul päcat national dela Alba-
lulia. Atunci, un tinär unit", In loc de all pune pe cap
cenu§a podintei nationale, s'a apucat sä ne däscäleaseä:
sl ne dam In brazdà cu Roma. Domnul N. Jorga, Insu0
a aflat cu cale sä-i räspundä2): ...$i s'o Ialocuim (adeca
Ortodoxia) cu ce? Cu o forma religioask respectabili
In sine, de sigur, dar Care nu s'a putut Incetateni nici
astäzi la ai nostri... Aceasta lege veche nu ne dà
un stApan din sträini. E.un imens avantagiu. $i
a$a In atdtea privinti strdindtatea -ne pdtrunde, strdind-
tatea ne poruncefte, In ortodoxie tad, ce e pentru noi
Patriarhul din Constantinopol? Ce ne poate cere §l In
ce se poate amesteca? Are el Vre-o putere asupra arhi-
ereilor nostri? Pe and Papa e totu§i sträinul, care
tn departata tut Romi internationali i deloc latinA
vezi ce atitudine a avut adesea In marele räzboi
e supus la influente, dintre care cele mai multe sunt
mai puternice de cat orice le-am putea opune noi. $1
el porunce0e episcopilor noOri, $1 cum? II apropie
(le al dumanilor no$tri i ii departeaa de momente
nationale In care toll una trebue sd Jim; dar le tagd-
dale sa calce la servicil unguregl In slnagoge, ca mal
decree, precum permite nunclului Marmaggi sd sted la
Constantinopolul Turcilor MO noul Calif, In momen-
ta! rugdclunilor de Intronare.
Nu; ramânem cum sintem. $f, de oarece noi
cei multi nu tulburlm con0iinta celor putini, cerdndu-le
pe aceia cari au dela Dumnezeu misiunea de a reface Ungaria azi, Au-
stria mane ? Roma!
E apz ori nu e cull? $i dadt e aga, ce fad tu tineret roman unit,
care ai datoria de a fi roman inainte de orice? (4Areamul Romduesc"
Nr. 255/1922).
Aceste cuvinte si, mai ales, aceasta Intrebare din until se potriveste
de minune, id fie pusk si azl, dar nu numai lineretului unil!...
_

.2) Neamul Romanesc" Nr. 277 din 7 Dec. 1922, sub titlul De
.vorbd cu un liar unit.° .... E al doilea rispuns at d-lui -lorga r

www.digibuc.ro
 179

numai credintà MO de natie §i bunacuviinti fata

de Stat, cei putini pot sa lase /n pace con§tiinta noa-
stra, a celor multi".
Dar pentru a vedea Intrucat sunt, sau nu, adapta-
bili Catolicii" nostri la aceasta credintä fata de natie
bunacuviinta fata de Star', ne vom putea convinge
din cele cuprinse In capitolul urnator.

3. CAteva din doctrinele Romel, despre sine s1 In raport

cu viata cetäteneascii.
Din cele ce am desf4urat panä aci mai ales
dela pag. 173 Incoad), cetitorul s'a putut lämurl, ea'
sistemul papal este o mixturä religioasä-politick cu as-
piratii consecinI5.
In slujba acestor duble aspiratii, Scaunul Roman
are doi factori de capetenie: o doctrind, pe care
fAurit-o In acord cu scopurile sale, §i o milifie obedientd:
ierarhia, pro§ternutä dela 1870 Incoaci In mod necondi-
tionat, la picioarele infalibulului" ei §ef.
Deoarece expunerile noastre ar fi foarte nedepline
dacä am rämanea la cat am spus, va trebui sA Infati-
vem, In cele ce urmeaza, cateva puncte din doctrina pa-
palä, Intrucat ea are un contact cu conceptia despre vi-
ata de stat cetäteneasca.
Ci doctrina Romani despre puterile atribuite papei involvi si atri-
butii politice si drept de amestec in cele lumesti, este in afarit de mice
ndoialä. In sinul bisericii apusene se iviseri, si in veacul trecut, päreri
contradictorii in aceasta materie: cli papa si, peste tot, biserica nu au ju-
risdictie in cele politice. Atunci papa Pius IX, prin acanumitul Syllabus
arrorum", a intocmit o serie de teze, pe cart le-a osindit ca gresite, si
late acelea eri si teza din chestiunei). Evident, deci, ci Papalitatea isi
aroagi, ea insaci, jurisdictia politici ce Ise contesti.
Tot la fel si papa Leo XIII. Enciclica sa Sapientiae christianae"
-dela 10 lanuarie 1890, deci dupi decretarea infalibilititii papale, fixeazä
dreptul de putere al papei, de a orindui, prin inkle.ftciunea sa
oate actiunile membrilor bisericii i precizeezi obligarnentul de constiinti
pentru cetätenii catolici din toati lumea, de a se increde el de a urmi
') Friedr. Heiler: o. e. 302-3.

www.digibuc.ro
 180

oranduirilor autoritifi bisericesti chiar si in chestiunile politice1) Evident

Scaunul Roman 41 aroagh, deci, de a face trin bisericd i o politicd mi-
prin supusii sai duhovnicesti, in oricare

Dar, WA j un citat doveditor, din partea jurisprudentei eclesiastice-

a Romei, care invath despre puterea politich a Scaunului Roman, pâti
in consecintele cele mai extreme ale acestei puteri : Toti aderentil
scoalei inteadevär catolice suite do acord, cd papil s'au jolosit
numai de dreptul lor legal atunci când au depus Domnitori fi au
deslegat pe supusi de legdtura supunerii celdlenesti" 2).
Acelas autor o spune mai departe, cA puterea supremd bisericea-
scd.., cuprinde in sine dreptul acela, ca sit se amestece §i in tre-
burile civile ale statelar crestine, pe acelea sä le reglementeze, dacd
aceasta o cer binele religieí i mdntuirea sufleteascd a credinciosilor"
Aci, in mod logic, se inteleg religia catolicà i crestinii supusi papei !
Iar aceastA pretinsit putere a papei, iath. cum este definith din pun-
dui de vedere ultramontan, absolut contradictoriu, fatit cu conceptia sta-
tului modern: . 0 asemenea putere, eare este indreptdlitd chiar
numai in cazurile cele mai extraordinare sit depund si sd numeasa
regi, sd reglementeze ordinea civilcY, sd creieze legi civile etc., o aseme-
nea putere nu poate sit fie decat numai putere politicá. NIci
cu aceea sa nu replice cineva, cd aceasta este putere spirt/maid
din motivul cit papa o intrebuinteazi pentru bindle religiei ; pentruch na-
tta civile nu se schimbii prin aceea cit face semi-
cif mântuirei sufietesti...")
Dupi toate acestea, mai poate, oare, omul cu dreapth judecath
cu tragere de initrui sh se indoiasch asupra prejuditiilor de ordin politic
ale Scaunului Roman ?
Indoiala noastrii este foarte intemeiati, chci, iath inch un caz, din
cele recente, despre conceptia ce dominA la Curia papalit, chiar in zilele
noastre. Un inviitat german stäteh de vorbä cu Uil »curialist" Roman
asupra dificultätilor ce rezultA din stiinta mode,rai in chestiuni de cre-
din* Si curialistul', care este unul dintre actualii teologi de forth (einer
der gegenwärtigen führenden Theologen) in Vatican, a riiwuns categoric :
La chiesa non e un credo, la chiesa e una disciplina biserica nit e
un crez, biserica e o disciplind 5)
Haec dispositio atque hie ordo tanto magis valcre in christiana repu-
blka debet, quanto Pontificis politica prudentia pinra complectitur: ems enim
est non solum regere Ecclesiam, sed generatim civium cbristianornm
actiones ita ordinate, ut cunt spe adipiscendae salutis aeternae apte congruant.
Ex quo apparet, praeter summam sententiarum concordiam et faotorum, necesse
est politicam potestatis eectesiasticae observare in agendo sap.entiatar..
Din enciclica papei Leon XIII, Editura Herder, Freiburg im Breisgau, pag. 45.
2) Moulart : Biserica i Statul (trad. ungureascA) partea I peg. 236.
3) Ibid. pag. 189.
4) Ibid. pag. 192.
5) Frdr. Heiler, o. c. 242.

www.digibuc.ro
 181

Du, doctrina. Romei cuprindct in sine §i alte prejuditii, stricicioase

nu numai moralei, ci i vietii cetätene§ti, la care e interesat oricare stat.
Dupá conceptia ultramontani1) legik statulia numai atunci sunt
.ohligitteare in con§tiinti pentru cetiteanul catolic, clack aunt aprobate de
Dreptul canonic, la din contra nu.2) Aceasta e pärerea moralistului Alfonso
Maria a Liguori. Preofii catolici nu stau sub legik civile. Congre-
gattunea Romana a Inchiziliunei, printeo hotärire a sa din 23 Ian 1886
a enuiltat, cä judecdtorii statului nu pot trage in judecatd pe un preol
zatolic, decdt numai cu incuviintarea Episcopului ; iar dacä totuqi s'ar
face aceasta, trebue sd se aplice nufloace penale impotriva celor ce stria
legik Dupä Liguori: Un creditor, ciruia i-s'a achitat o
parte din datorie poate sä jure cä nu i-s'a plätit, daci mai are vr'o pre-
tentiune care nu o poate dovedi" (dupi Liguori4). Alta, tot dela
Liguori : Un notar Indeamnä pe doi clienti, aä. arafe, ca pret de cum-
pärare a unui imobil, o sumä mai micä deck ce este in realitate, ca
astfel sä facä economie in timbrul fiscal ; el nu pädituegte (n) prin a-
ceasta5). Sau, tot dupä Liguori: este ingiduit ca, pentru obtinerea
gradului de doctor, cineva si peal jura qi pe neadevir 6)

Si mai ingrozitoare In sine §i pernisioasä in urrnäri este doctrina

Romei cand a vorba de vorbirea cu doui intelesuri despre jurämint.
Chestiunea intereseazä §i pe stat, deoarece are de a face cu jurimintul de
fidelitate cetäteneascä al catolicilor §i in special al chiriarhilor catolici, pe
cari i-am vizut a§a de steins legati de Seaunul Roman-
Imprumutim un citat lämuritor, iari dela Liguori : Din motiv
Just se pate sd ne intrebuintdm de echivocitdli i sd le intdrsm cu ju.
reinant. CAci in asemenea cazuri noi nu il îeldm pe deaproapele, ci
numai Maim ca el sd se insele. Dad avem un temei just, noti nu
suntem datori sd vorbim în senzul altora. Un asemenea motiv just este'
oricare scop ingliduit, din data ce se trateazA despre bunurile de toles
spiritual ori material. A jura pentru temei just, In mod echivoc
cu restrictie mentalii nu este pacat de moarte, ci unul upr
iertat".7)
Sit remarciim aci un caz de echivoc admis de doctrina Romani
eficiali. Iezuitul Cardenas (veac. XVII) invita astfel : Cineva, invinuit de
4 fi ucis un francez (hominem natione sallum), poate rnärturisi ci nu a
ucis un coco§ (gallum).8)
') Doctrina RomanA, dimpreunh cu trecutui PapalitAtii au fost studiate de
fostul iezuit contele von Hoensbroeck, In 2 mari voln i e sub titlul Das Papsthum
ioa seixer sozial-kulturellen Wirksamkeit, Intrebuintez, la vol. 1 editia I din Leipzig
1905; la vol. Il editia IV.
2) 0 c. vol. 11 pag. 101-2.
5) lbid 288.
4) Ibid. 109.
5) Ibid. 435.
2) Ibid. 110.
7) Ibid. 107-8.
5) Ibid. 226

www.digibuc.ro
 182

lexuitul Lessius (veac. XVI XVII) : Ori de ate ori are cineva
terneiu sd ascundd adevdrul prim intrebuintarea expresiunilor echivoce ori
pin reservatinne mentalä, nu pdartueste, nici dach. 0 face prin ju-
rAmânt. Aceasta este pitrerea generalA a teologilor-1) de sine
inteles : ai Romei !
Sfântul* lor Alfonso Maria a Liguori, invalä, cA expr esiunea
jur sau ; nuirturisesc sub jureinsant (giuro, dico con giuramento) III1
este jurAmfint".2)
Iezuitul Sanchez (vase XVIXVII) spune : Toti teologii con-
simt, cA nu rezultA nici un obligament. dacA cel ce jurA nu a
avut §i intentia de a jura. Cfici intentia dA importanta cu-
vintelOr. Celce are dind jurd intentia de a jura, dar nit
are intentia de a se obliga, nu este Indatorat sit prestexe (1mpli-
neascA) aceea la ce s'a obligat".3) 0 asemenea mentalitate numai IR
Talmud se mai gäseste si nu are nimic cu Domnul Hristos !

Liguor% care a träit in veacul XVIII, resumä aceasti pernicioasä

Un jurdmant obliga
doctrinä in enuncialia sa, pe care am citat o :
numai dupA intentia celui ce jurA".4) St sä nu se uite nici aceea
cA Roma s'a pronuntat in deosebite rânduri asupra doctrinei acestuia :
Cougregatiunea riturilor a enuntat, la 14 Mai 1803, ci nu se gliseste
nimic de reprosat in doctrina dânsului. lar papa Pius VII, in acelas an,
a confirmat doctrina higuorian5., intocmai ca papa Grigorie XVI, prirr
bulla sa din 26 Mai 1839, când I-a ridicat intre sfinti. Papa Pius IX
(la 1847) 1-a asezat infra doctissimi ac sancti§simi" bisericii apusene,
iar la 1871, lulie 7, acelas papa I-a decretat de doctor sau invätitor
al bisericii, asa fel ea doctrina dânsului sä fie predatä in tot locul pri-
vat si public, In gimnazii, academii, scoale, colegii . , in predici etc 6).
deci ca doctrinA oficialA.
lat5., asa dar, cum doctrina despre cultul neadevdrului i
precum i despre jurdmintul fats, face parte din doctrina oficialA
a Romei, impotriva &area trebue ca de doud ori sä ne ingrädim : sufletut
Ora !

0 doctrinä ca aceasta, pe cât de oficialli pe atit de imoralä, pusä

in slujba scopurilor Catolicismului, trebue sA stärneaseä scârba oricäruf
suflet crestin ortodox Dar mai ales trebue si repugne ea constiintei ori-
cärui birbat de Stat. Da, mai ales, dacä se va avert in vedere, eä. acea-
sti doctrini talmudo-papisti, ce a obtinut si aprobarea ,,infalibill" a
Sfântului Scaun", serveste de temelie pentru a acoperi concepfia po-
lilted a Catolicisniului, ci . privire la supunerea civicd, precuts; fi la ju-
reitnântul de fidelitate cdtrd Stat i Doninitor.
1) Ibid. 223.
2) Ibid 110.
3) Ibid. 225.
1) Ibid. 110.
5) Ibid. 72-3.

www.digibuc.ro
 183

Ca si nu ni-se atribue di am exagerh, vom cite a? astädati din

autorul catolic cu reputatie Moulart. Dânsul spune urmiltoarele : ,....e ne-
cesar sa facem câteva observatii cu_ privire la natura jurämântului de
fidelitate... Ca si pricepem din destul si intinderea acestuia (a juri-
mântalui de fidelitate), e necesar sd reimprospetdm ccileva principii
teologice cari reglementeazá jurâmantul. Jurimântul e o lege
pelsonalli, de aceea, pentru a cunoaste cauza si extinderea indatorirei,
trebue sd se aibd in vedere mai nainte de kale voinfa (intenlia) celui ce
jura; intentia este, prin urmare, prima regulii de interpre-
tare si baza oricárti alte reguli privitoare la cliestinne. Din acest
principiu pornind, teologil 411 canonistii o märturisesc unatilm,
cd indatoririle care isvordsc din jurdmant, trebue interprelate cu cea
Mai mare restrictitme, deoarece despre eel ce jurit trebue sä se
presupunil, CA vt ea set se oblige pe sine numai in condifiile cele mai
restrictive De aceee, obligamentul (ce rezultä din jurämânt : adeogärn
noi) nu e ingiiduit sá tie extins mai departe dead ce se
poate presupune despre respectivul, cä vrea sa se oblige
pe sine Este o opinie generalá, cà jurdmantul indatoreazd uumai
intre anumite condilii, pe cari totdeauna trebue sd le considerdm ca ine.
rente. De acestea sunt, intre altele, urmátoarele : a) clacii indatoririle ni
le putem implini Mat de mari pagube ; b) &eh' obiectul Qum» fitgâcluit
n'a suferit schimbare mai insemnati Ora in clipa, in care vrem si ne
implinim filglicluinta ; c) idea sespectuvul, caruia i am ficut jurrungintul,
nu-si calch promisiunea ; d) dacd, mai ales, Cli privire la jurdmcintil de
supunere si de jideli late, nu se poruncesc lucruri prea grele de implinit.

,JurAmfintul se poate deslega ori de câte ori ar lipsi

una ori alta dintre aceste conditiuni (cerinte).
De aci urmeazd, cd puterea obligatoare a jurdmeintului de fide-
Wale poate sd inceleze inlocmai asa, dupd cum poate fi deslegald aceea
simpld si naturald legdturd a supunerii, care ii leagä pe supuai de Dom-
nitorul, si cii la amândoui trcbue a se judech si stabili existenta sau
neexistenta legaturii ; pentluci, dacá subverseazli o pricinA.
(cauzd) atAt de importantä, care e suficientá pentru ca su-
pill i sa se considere pe sine ia deslegati de supunere, atunci,
natural, inceatá legtitura aceea care i-a ata§at Domnitorului".9
Acest text resumativ este foarte clar : el evidentiazö. preful moral
redus si garanfia politicd absolut insuficientd, ale jurimântului de supu-
nere si fideli ate, fiicut dupe doctrine si dreptul canonic apusean, juril-
mânt care se presteazi cu eat de multe con-litii si cu prospecte ase de
ware de deslegarea lui, 'kind $1 in constiinfa celdfenilor singuratici !
Asemenea doctrind despre rjurcInuint' poat id in sine sdnuin(a anarhiei
morale si sociale si, in anumite cazuri si imprejurki, clfar o pri-
mejdie pentru Stst!
I) Moulart : o c. (ungure§fe) par*. I. pau. 239-240.

www.digibuc.ro
 fa-4

Nici aceastä afirmatiune nu o facem Uri temeiu suficient. lata ce

Invatà moralistul iezuit Lehmkuhl, al ciruin tratat de Teotogie =tali
este cel mai insemnat si mai rispiindit : nIn state cu milifie ca factor
coercitiv (mit Militärzwang) este de a se cumpeni, dacd nu cumva prin
aceastd consfriingere jurlimantul soldlifesc este nevalabil, i dacd
nu curnva sustd un lemei just (n), de a intrebuinfd rezervaliunea
mentalgi la facerea jurtimântului.
Oricare jurlimânt poate s fie *cleslegat de cdtrd
papa ori plenipotenfiatul sliu"1)
Care va sit : nu existil acea ingridire moralit si de drept, peste

care sà nu se poatit trece, din parted lerarhiei catolice si a cetätenilor

datolici din orrcare stat din lume, and este Vorba de interesele ,,religi-
unei" catolice si ale Scaunului Roman. Si nu existä mijloace, crick de
dondamnabile sub raportul moral, cari sa nu poatil fi admise in slujba
dcestor interese. Atunci cu drept cuvant ne putem intrebh : Mai este
Crestinism in Catolicism? i cd acesti catolici mai sunt *i pot fi ei
Si celdfeni credinciosi ai unai Slat, cdtd vreme mai fin la asemenea
doctriue, cari ristoarnà din temelii aclevirurile morale crestine i rosturile
vietii politice de Stat ?
De aceea se trimit, oare, plenipotentiati papali, pe ici-colo, ca sä
incurce itele vietii de Stat i sit prejudltieze, direct ori indirect, doctrina
despfe sfintenia jurämântului ?...
j
Intr'adeviir, asemenea doctrine, cari sunt imprumutate din autor
de fortä ai Catolicismului si mai ales din autori iezuiti, cari au fos
d'apururi deosebit de iubiti la Scaunul Roman pentrucii cA au fost gregari
de toldeauna ai aspiratiilor Pontificelui Roman, stau, cum se vede,
foarte departe de ceeace se numeste pietate in senz religios i respect
cdtrd ordinea civild si de Slat.
Dupä cum se vede, Papalitatea a mostenit din Teatamentul vechiu
e transmis in Legea Darului, principiul teocratic al Evreitor, crawl na-
stere la o teocrafie papald, tot pe atit de putin scrupuloasli ca si Tal-
Mudismul care si el s'a derivat din mostenirea negativii. a Vechiului Testa-
ment. Având, la bazi, aceasti gene* Catolicismul, in forma papistä si
cu pretentil de a stiipâni lumea nu numai duhovniceste ci i politiceste,
devine mat mult un sistem politic, i tot mai putin un
sistem religios, mergând pe drumul lung al riticirilor sale de pina
ad spre formula la care va trebui sit ajmgii in mod logic stringent
a unei secte politice cu aspect religios...
Doctrinele, ce am infritisat, nu sunt oare de ajuns pentru a ne
desmeteci si a reveni la datoriile ce avem cat ii tari si càtrà noi înine ?

Organele de actiune ale teocfatiei papale, cum

spuneam, sunt, In prlinul foe, lerarhia.
1) Citat dupti Graf y, Hoensbroech, o. 0. 11. 288.

www.digibuc.ro
 185

Membrii lerarhiel sunt propovkluitorii consacrati ai

acestor doctrine, in locul prim ierarhia rom.-catolick
Dar, nu mai putini ata§ati acestor doctrine apusene" sunt si epi-
scopii uostri uniti, a carom biserici a fäcut invartitura in doctrinft d'abia
in timp mai apropiat,I) prin sinoadele sale dela Blaj, din 1872 Qi 1882,
cari au primit dogma tridentinft f¡i vaticana. Prin urmare, din acest punct
de vedere, nu putem face nici cea mai micà deosebire intre Episcopatul
ierarhia r.-catolicä i unitil, cu totii fiind instrumente cele mai supuse
ale Pontificelu! Roman,
Conciliul dela Blaj, din 1872, a inarticolat in constitutia biseridil
unite dogma vatichnä, dupa cum urmeazä Pentru aceea, cu sinodul
ecumanic din Vatican invcildm i declaräm, cd biserica Romand dupä
dispozitiunea divind fine principatul, peste celelalte biserici, de pu-
tere ordinarie i cd aceastd putere jurisdictionalA a Pontifice-
lui Roman, care In adevAr este episcopalA, este imediatA,
fag cu carea pAstorii i credinclosii de orice rit i dem-
nitate, sunt datori-cu subordinafiune ierarhicd si cu adevAr atA
ascultare, alai fiecarele n deosebi cdt ci cu to/a la olaltd..."2)
lar conciliul dela Blaj din 1882, fáciind märturisirea credintei ca-
tolice, spuneb.
1 1 . Venerez încä çi primesc toate celelalte sinoade ecutnenice,
cu autoritatea Pontificelui Roman pre lege celebrate §i confirmate...
Asemenea venerez qi primesc sinodul Tridentin.8)
.26. Apoi venerez i primesc sinodul ecumenic Vatican si bowie
cele propuse, definite i declarate de ddnsul, mai vârtos cele despre
Primatul Pontificelui Roman st despre magisteriul lui infalibil
cu toald aria le primesc si le meirturisesc.
.27. Mai incolo primac si narturisesc toate celelalte, cfite
le primeste si le mArturiseste santa biseria a Romel...
Preste aceste promit i jur stisdultare adevAratA
Pontificelui Roman ..
.29. Credinfa aceasta a bisericii catolice... md apromit la
suflarea cea de pre urmii... a o re/Inca i narturisi si a md ngriji, ca
aceea., si de cdird supusii mei, sau de cdtrd aceia, a cdrora purtare
de grije se va fined de mine dupd oficiul men, sd se find, invete si
predice Eu acelas N. N. promit, mil leg si jur.
I) A se vedeit mai de aproape lucrarea niec. Desbinarea religioasä a Ro-
minilor ardeleni, Arad, 1927 ; 64 pagini ; gtitità pe baza de informatii catolice.
2) Conciliul provincial prim, Blaj, 1886, pag. 25.
3) Episcopul Atanasie Reduic (1764-1772) dela Blaj remonstri barbitteste
la papa Climent XIV, cum a la uniti, saborul col dela Trident si canoanele bise-
ricii Apusului nu sunt primite. Nici din dogmele apusene, el nu primeà nimic
mai mult, deck cele 4 puncte cunoscute. Samuil Clain, la Cipar : Acte i frag-
mente, pag. 124 si 144.

www.digibuc.ro
 186

»Asa sä-mi ajute Dumnezeu si aceastä sfântä a lui Dumnezeu e-

vanghelie"1)
Evident, biserica unitä nouä a primit intreagel dogma de creding
si de morald a Apusenilor, deci si lnvittäturile impioase i di-
structive ardtate mai sus, dimpreund cu raportul de absoluld si necon-
difionatd aarnare de Pontificele Romei, ciruia if jurä ascultare adevä-
rata : Insuper Romano Pontifici, Beati Petri Principis Apostolorum suc-
cesori, ac lesu Christi Vicario, veram obedie tiam spondeo Ete
juro° (1. e pag. 79).
Aceastä mirturisire de credintil a fost impusä de papii de o-
dinioarli Urban VIII (+ 1644) si Benedict XIV (+1758) pentru Orien-
tali. Aceasti märturisire si acest jufamânt de ascultare adeväratä" cäträ
Scaunul Roman, au sa le rosteascä, nu numai Orientali convertli la unire
cu Roma, ci si tosi functionarii bisericesti, incepänd cu episcopii qi pinä
la cel din urmä preot care se mutá dinteo parohie intealta, si anume
de ori câte-ori at- trece, unul sau altul din ei, dintr'o functiune biseri-
ceascä intr'alta.
Si-atunci cu drept cuvânt ne putem intrebit : Atunci când ar fi cazul
unui conflict de interese politice intre Roma si Bucuresti, ce ar apdsa mai
greu 'in cumtdna constiinfei unui membru al ierarhiei calolice" de
orice rit si demnitate : ascullarea adevdratie cätri papa, orijurd'inâsslul
de supunere si de fidelitate ci'vdrsit cu rezeruatie mentald si cu »inten-
Iii" nemörturisite ?
Nu noi avem sa dam raspunsul la aceasta Intrebare .
Vom prinde, Insä, chestiunea dela partea push* In dis-
cutie prin proiectul de concordat, de care ne-am mai
ocupat. In art. IV al acelui proiect se prevede, ca epi-
scopii catolici de orice rit, inainte de a lua In primire
eparhiile lor, vor jurá credinfa Regelui", conform ur-
matoarei formule: Jar $i promit inaintea lui Dumnezeu,
pe Sf. Evanghelie, ascultare fi credintä Majestafii Sale
Regelui Romanlei; jur de asemenea a nu lua nici o In-
telegere, de a nu asista la nici o consfatuire, de a nu
Incuraja si de a Impedeca, pe cat imi va fi cu putinta,
clerul supus jurisdictiunei mele, de a Iva parte la orice
actiuni sau complot In contra linistei, sigurantei si in-
tregitatii Statului".
Dar noi vazuram mai sus Invatatura sfantului"
Alfonso Maria da Liguori, aprobat Mtn' toate de mai
multi papi, ca expresiunea jur" sau marturisesc sub
juramant" (giuro, dico con giuramento) nu este jurd-
') Concil provincial II, Blaj 1886, pag. 72-78.

www.digibuc.ro
 187

mdnt" (v. pag. 182) §i cä jurAmAntul Malt cu rezervatil

mentale este admis pentru a eludA pe acela, cäruia i-se
face un asemenea jurAmAnt, adecä fat-a de inten(ia de a se
simti real Indatorat la ceva printr'un jurämänt prestat
numai de forma.
$i atunei concluzia vine dela sine: avem tot drep-
tul sä privim asemenea juräminte de ascultare si de
creding" cu oarecari lndoieli. Da, pentrucA sugestiile
Romei asupra iera/hiei ce si-a supus-o prin dogmd de
credintä 0 prin jurdmânt de ascultare adeväratA", vor
covAr§1 neconditionat, dupäcum de ex., porunca Rome
a oprit, cu prilejul 1ncoronärii dela Alba-lulia, pe ierarhii
catolici de a- si pune mAcar piciorul In Biserica incoro-
närii1).
Formula de jutimânt de fidelitate, din proiectul de
concordat, nu oferä, deci, nici o garantie, cA am aye&
de a face cu un jurämAnt, care sa nu fie rästurnat i
deslegat de talmudismul papal, Indatä ce s'ar ivl un
serlos conflict de interese Intre Statul RomAn si Bise-
rica Romei2).
1) Da; doctrina aceasta de dogma ;i juramintele fdcute pe
puterile si in folosul puterilor papei dela Roma, sunt pricina Domnule
Iorga ! ca biserica unitd... biserica bldjeand .. biserica lui Ioan Ino-
chentie Micu .. alui Sannal Clain; lui Gheorghe ,S'incai §i lui Petru Major,
chiar alui 5ulut... std (la Incoronare) dupd wet .. aldluri cu nungul ..
aldluri si cu episcopul maghiar Majláth si clerkii lui. Afard in pridvor,
ca sd nu se spurce prin contactul cu Ortodoxia..." Aceasta dogma §i
aceste juraminte au fdcut, cd nu s' a gdsit care s'a Jrcinget de genunchiu-
o air je ce nu s'ar putea pdstrd förd a jigni Rege si Popor in momen-
tul supremei concentrdri nalionale" (N. Iorga: In Ardealul anului Incoro-
närii, p. 128-9). Pentruca, asa se vede, juramântu1 facut Pa-
pei e Mai tare, inaintea lerarlsiei catolice, decat juramantut
facut Regelui 0 Statului Român11
2) Concordatul semnat la 10 Mai 1927, in articolul VI are alta for-
mula de juramant, mai complecta la aparentli, Ea cuprinde acelas chip,
de exprimare (,eu jur si pronft...!") fall puterea obligatoare datorita unui
juramant Dar mai contine ceva suspect, ce pare a fi un subterfugiu,
deoarece se spune, ca jurimantul se face precum se cuvine unui episcop,"
de a respecti si de a face a se respectà de ciitre subalterni", deodatit
cu fidelitatea clitre Rege, Constitutiunea si legile tarii".
Ce inseamnä acest precum se cuvine unui episcop" sicut
decet episcopo"? Noi nu cunoastem nici In legile statului, pe cari Bi-

www.digibuc.ro
 In
In mice caz, asemenea doctrine autoritative,
ca cele ce am InfAti§at, §i asemenea formule de jurAmant
de fidelitate, incomplecte ! carl dau loc echivocolui,
pun In discutie o imperioasä necesitate de Stat: ca
Ierarhia catolicd, singura cu legdturi de dogmd sl de
juridictie "in afard de stat, sd-si ldmureascd situaria,
In mod suficient. $1 aceasta s'ar putea face In a§a fel,
cA s'ar lua, asiguräri cuvenite, dupä cad ascultarea
adevdratd" catra Pontificele Romei, sd nu aibd si un
Inte les politic, iar jurAmantul de supunere cetAteneascA
0 de fidelitate cäträ Rege §i cäträ Stat sä rämanA si
pentru Catolici acela, care se cuprinde In Legea Cultelor.
Altmintrea, nu se va putea trage hotar moral
Intre ,monarhia Papei" si tntre interesele de pace si
de prosperare ale Statului Romdn.
Capitolul de fatA, In care vorbim despre doctrina
§i despre organele de actiune ale Papismului, nu-1 pu-
tern Incheia mat crestine0e §i mai romane0e, deck
reproducand pärerea unui mare Rom An unit, rAmas
roman Intreg 0 ea unit, In deosebire de marii Uniti
romani de azi, cari vor si Incadreze Statul Roman In.
monarhia papei.a Acel mare Romftn, care tocmai com-
bätea aceastä monarhie, era Petru Maior, el Insusi cu
studii dela Roma, 0 care .scria la 1783, cuvinte mu-
strAtoare ca acestea, Indreptätite §i azi: ...tnvdfdtura
serica catolicii le pune neconditionat mai prejos de legislatia sa canonicA,
dar nici in canoanele bisericesti apusene nimic ce ar putea Of dea
tfirie jurirnântrlui de fidelitate. Din contra, acest sicut decet episcope
mai incurând poate fi inteles si aplicat ca o ridicare a obligametaului
ierarhic d'asupra obligamentului politic-civil al episcopulni care face
juriimântul. Acest sicut decet episcopo" nu poate, deci, sa aibit alta im-
portantii, decât o nrezervatie mentalii", trecutä in insasi formula de
jurim Ant.
*i-acum, &vice in Legea Cuttelor (art. 27}, avern deje un text de
jurilmânt pentru sefii cultelor, famine si se aprecieze cicala lucruri : dacd
nsai e nevoe fi chiar admisibil jurdniântul special din concordatul dela
10 Mai 1927, si dicA nu cumva si ierarhiei catolice trebue sA i-se im-
punii jurAmântul fixat prin Legea cultelor, din care lipseste rezervatia men-
tali sicut decet episcopo".

www.digibuc.ro
 189

cea bldtdmatd a lui Isidor Mercator tot Apusul il cu-

prinsese, pe -papa monarh sl In Biserica si In ce-
tate 11 Maltase, pe toti cre$tinii din apus supt fugal
cel de robie al papei II beigasd, rdsdritului prilej de
despdrlire dela Biserica apusului dada, carea tmpdrd-
cheare $i Apusul $1 Rdsdritul cu amari lacriimi, Oriel .In
ziva de astdzi o pldnge ...Ba $1 acuma sa afla unii
qi prin partile noastre, carii invdtdnd la Roma theolo-
gia, socotesc cd numai acelea seint adevdrate, care
le-all auzit la Roma, $i doar sangele sl 1-ar varsa
pentru monarhia Papei, 01 de-ar 11 aparat Dum-
nezeu neamul Romanesc de acest fel de oameni
Invatati si theologi 1 cari numai cu autenlia (=auto-
ritatea), cu tiful (=aroganta) $1 cu veilfa (=superiori-
tatea) ce au in haine, ,F i tn local ldcgului sdu vreau
sd tnvingd pe tali, de spun ceva dela Roma sd taci,
sd tnlemne$ti, sd casti gura. De arc* din sfinlii
Pdrinti, din soboare fi din istoria cea veche a Bise-
ricii asupra pove$tilor kr, Wad e$ti schismatic $i
mai rau de cdt ereticii. Trebue lnaintea acestora toti
sA piece capetele, sA-i cheme Rabi, Domnule, Märia ta
§i alte titluri Ce se iMpotrivesc cinului cAlugäresc. $i
in aceasta lucrand li-se pare cA atunci tin mai tare
canoanele beserice§ti §i aduc slujba lui Dumnezeu.
0, vremi, o, obiceluri!...1)
Zicem §i nol, cu Petru Major, nu numai despre
teologii ca §i despre ucenicii politic!, de printre noi, al
Romei papale: 0, de ar fi apärat Dumnezeu neamul
Românesc de acest feliu de oameni InvAtati §i theo-
logl..."!
$1, dad tocmai e vorba de restabilirea, atät de
mult doritä §i de noi, a vechei unitati biserice§ti, ea
va venl, cAnd i-se va fi implinit vremea, prin voinla
Providenfei divine 0 nu prin machinatiuni atAt de tame-
neVi i de vinovate. Ea va veni pe temeliile vecla $i
nu pe ale inova(iunilor imploase $i sacrilege ale Papa-
Map!, care §1-a perdut orientarea duhovniceascA, pen-
') Procanonul lui Petru Maior, titlu I. cap. XVI (Transoris FA puhl.
de C. Erbiceanu, Bucuregti 1894, pag. 46--,47).

www.digibuc.ro
 Igo

tru a se perde cu desävär0re In nizuinti de putere po-

iitice-omene0i. Aceea unitate se va restabill peste m-
oat Papa litdfii de astäzi §i peste al apendicilor §i al
uneltelor sale: unitii säi, cari In raporturile cu mama lor du-
hovniceascä Biserica ortodoxl romänä si-au In-
susit, mai mult cleat oricare alte nizuinti, rolul de ieni-
teri al Ortodoxiei romdnegi, rol pe care, de dragul
Catolicismului" lor papal, l-ar complecta bucuro0 cu
rolul de doch polilici ai Statului Romdn1)... Noi o a-
§teptäm aceea vreme de sfântä §i fericitoare reunire,
tare, dupi cuvântul lui Dupanloup9 este a viitorului
§I, poate, nu prea Indephrtat. lar dacä acel viitor ar
tärziä, II vom asteptd, prin t1rma0i no§tri, cu aceea eft-
ratd erecting!, pentru care am rábdat mucenicie sub stä-
pftnia sträinä, i cu aceea nddejde, care a biruit sub
raport politic mai din vreme deck ce asteptam dupä pu-
terile i socotelile noastre omeneVi.
Dintre multele glasuri de apuseni, chiar din rândurile catolicilor,
citäin unul, foarte limpede graitor, din zilele noastre »Papa Angelico
ingeressz) la acest cuvânt invie cele mal minunata visuri in su
fletele catolicitor piosi. Un ucenic al Sfântului Francisc va fi. ales ca pon-
Vice suprem al Bisericii universale. Et va primi aleger.ea ca o chemare
dela Dumnezeu si are sä urce cateira lui Petru, dar el va dispretui ta-
farul alb, tiara si inelul pesc.trului ; el va dispretui ornagiul cardinalilor
prelatilor; el va desconsidera sedes gestatoria (smunul, cu care papa
e purtat pe umeri). Et va ingenunchea langa mormântul principelui Apo-
-stolilor i va rosti Märturisescu-mil tie Doamne", pentra nenumáratele
pilcate i färädelegi siviirsite de inainta§ii sal sa enciclicd, pc
-care o va trimite lumii catolice, va incepe cu cuvintele paulinice (II Cor. L 24) :
Nu cd doar avem stetpdnire peste credinta voastrd, ci pentrucd suntem ni
preund lucreltori bucuriei voastre". li dânsul va vorbi despre d,regitoria
1) In 1922, din prilejul unui Te-Deum" national de 10 Mai, or-
ganul oficial al episcopiei unite dm Lugoj, supärat cä ,,s'a dat intlietate
unui protopop neunit fati de episcopia" unietil are nedelicateta de a ne
pune Biserica ortodoxii in rand cu ereticii C,Biserica lui Hristos
Adeca a 'mnealor, catolicii ! niciefind nu se pleacd inaintea ereziei..."),
amening tara cu pedeapsa lui Dumnezeu".
A se vedea Sionul Ropsdnesc , foaie oficiald a diecezei Lugoju-
-tui, nr 9 din 10 Iunie 1922, redactor Dr. Nic. Brinzeu.
2) Mgr. Dupanloup : La convention du 15 Sept. 1279. (citat la
Moulart, o. c. 1. 390 Asa se spune, cA unitatea religioasi e a trecu-
tului; eu vi-o marturisese, din toatä puterea. sufletului meu, cä e a viitoru-
lui, deoarece aceasta este mântuirea i gloria lumai..."

www.digibuc.ro
 191

ce ti va fi fost dati de Dumnezeu, va vorbi despre Primal si Ierarkie 4i

despre succesiunea lui Petru, dar cu totul altmiterea decât antecesorii sái
Lozinca alegerii sale va n cuvantul : Ittr Eu sunt in mijlocul vostru ca
cel ce slujeste" (Lc XXI! 27). El va chemâ. intreaga Crestinfitate la unitne
"intru iubirea Domnul i Mântuitorul si eitträ frati. i el va Intinde
mina sa impliciuitoare tuturor fratilor despirtiti", rugandu-i sä revinti la
auna sfânta biserice, ce are sä-i primeascia, nu ca o stdpcind (domina)
severli, ci ca o mantel' plinä de iubire, la sinul salt... Dar papa in,eresc
nu numai va vorbi ! el va i face (lucrit) cu marea pute-e a Apostolului-
Peaträ. Et va desfiinfa diregdloriile Vaticanului i o serie de Congrega-
/iuni, jar pe celelalte le va preface in organizatiuni, cari sd slugeascd
operei caritative crestine, El va scoate din vigoare Codex furis Canonici
si va pune in locul dânsului Cartea Cartilor, Santa Scripturä. El va
cherna epiacopii lumii §i pe celelalte biserici crestine, la un sinod in Ce-
tatea eternä, pentru a se stittai cu ei cu toti cu privire la =rile pro-
bleme ale dreptätii (pietät i) si ale iubirei... Acest sinod n i va defini nici
o dogma nourt ; cleat nurnai dogma" veche despre credinla care lu-
creozei prin dragoste" (Gal. V 6) o va recomanda cv dinadinsul tuluror
ucenicilor Domnului, Si el va remite in mcinile Episcopilor, intruniti- in
Sinod, aceea putere pe care i-a incralintat-o ulli,,ul sinod, cel din Vati-
can. Ca in ve3hile vremuri, episcopli isi vor pa%e din nou, ei inqisi,
turma lui Hristos incred*n(ati lor. El insusi va servi Biseriga intreagi
numai ca serous servorum Dei si prin aatele sale de caritate va pästra
intreagit Crestinfttatea in unitatea iubirei frittesti ..")
tin asemenea papit infra i in agteptärile noastre duhovnicesti
Dupä papii Ong, venerati si de Biserica ortodoxii, a cirora suc-
cesiune au luat-o si au profanat-o papii stricali din o anumitä vreme si
tapii politici de mai apoi, va trebui s se repete istoria, ridi-
and pe arena sa papi sfinti, papi slugitori lui Dumnezeu si reunirei
sfintei Sale Biserici,
Va vent aceasta reunlre peste capul ispititorilor
nostri: leniceri §1 ciocli! con$tlinfa ce mereu tri-
vie, a Creftlnitdtii universale. Sufletul creOln-ortodox
-sl românesc al Poporului nostru §l conOinta po-
HticA-nationalä a Statulul Rotnân, vor trebui sa e-
vite orice legämlnte sträine, ca acelea prin cari suntem
ispititi In zilele noastre, l sa se rezerve Intregi,
cinstite §i libere pentru vremea, când Provedinta
vina ne va oferl sd ne drim, ca Popor fi ca Bisericd
ortodoxa romaneasal, $1 concursul nostru la marea o-
,fierd de tmpdcare Creftindt411
9 Friedr. Heiler: o. c. 337-8.

www.digibuc.ro
 192

134nd atunci §i mai ales: ln slujba realizAril a-

cestei sfinte astepari zicem: La o parte cu precu-
pefii celor dulzovnice#1 fl cu agentil politici ai Romel
papale I Si nu ne mal Incurce sl tan, dacA odatA au
furisat !titre no! zizania In cele duhovnicesti!!

www.digibuc.ro
 V.
Concluzii i So WO.
Premise le ce am InfAtipt cer In mod logic §1 firesc
o expunere rezumativA In forma unor concluzii §i solutii.
1. Concluzii de Drept
Concluzille, cari se cer fixate, sunt, mai 'nainte de
toate, de rzaturd juriclica. Ne vine bine la 'ndemAnA,
cA putem sA le linprumutim d'ela un Matt judecAtor de
profesiune, cunoscAtor al Dreptului public ungar ')
indicat de noi In pagmile introductive. In studiul
amintit, dupA In§irarea legilor ungureVi privitoare la
chestiune, se scot concluziunile finale In legAturA cu
douA teze de drept: a) despre dreptul de patronat su-
prem §i inspectiune supremA a regilor ungari, i b) de-
spre legalitatea autorizatiunid Regeltd Roinâniel la exer-
citarea acestui drept.
Cu privire la dreptul de patronal suprem I de
lnspec(iune suprema, autorul nostru prezintà pe baza
Tripartitului lui Werböczy, urmAtoarele fapte pozitive:
I) CO fondarea eclesiei catolice, infilntarea tuturor
episcopillor $i capitulelor deriva dela primal iege al
Ungariei, dela regele .5tefan, care primind cre§tinismul
§i religiunea catolicA... a propagat religiunea catolica In
intreaga Ungarie, ì aceasta a fost lung timp unica re-
ligie oficial recunoscutA; dupd acest apostolat al cre-
ftinismului a fost titulat, dupa moarte, regele Stefan'
cu epitetul de sfeint" fi de apostor, lArd Insd ca
aceste epitete sd fie ,donatiunea Scaunului Roman",
(papal);
Dr. Georgiu Plopu : Dreptul de Patronat §i de supremii Intspeeti-
une, in Dreptul public ungar, Oradea 1926, (pag. 68-71).

www.digibuc.ro
 194

2. CA fondarea eclesiei catolice e In strdnsd le-

gAturA cu sistemul de donatiune regalA;
3. CA ditl actul de donattune decurge eo ipso
dreptul de patronat, lar patronul de orice categorie
are autorizafiunea de a controld, vigilà i inspectd:
ca fondatlunea sa sA se administreze spre scopul destinat;
4. CA In baza aceasta s'a desvoltat dreptul de
patronat suprem $1 de inspecfiune supremd al regilor
ungari asupra tuttzror averilor fi fundafiunilor eclesia-
stice, cari toate derlvd dela stat, $1 mai tdrziu acest
drept s'a extins $1 la celelalte confesiuni $i asupra pa-
tronatelor de orice categorie, deci i asupra averilor,
cari nu derivA dela Stat, InsA servesc scopuri publice
pioase (piae causae);
5. CA pontificele roman (papa) nu are nici o
ingerinta la conferarea oficiilor (beneficillor) e-
clesiastice, cdci nu papa, ci Regele, In baza suve-
ranitAtii Statului, face toate numirile prelatilor,
iar papa dd numai confirmarea In cele spirltuale;
deci titulatura si epitetul de apostol" nu are nimic cu
dreptul politic ungar, precum o desfäsurA aceasta
clar Wert:4522y, tri Tripartit, Partea 1, titlul 11....
De unde urmeazA logic, cA papa nu poate numi
episcopi, cdcl cei numifi de dänsul sunt numai spiri-
tuali fdrd drepturi publice
lar din legile ungare, ni-se infAjiseazA ca fapt de
drept public:
6. CA regH ungari si dreptul public ungar nicicdnd
nu au tolerat nici o ingerintA strAinA (jus placeti) trz
suveranitatea Statulus, cdci strdinii nici un oficiu
public nu au putut purtd fa Ungaria;
7. CA dreptul de patranat suprem al regelui, tn
leg!, 1ntotdeauna si In tot locut e decretat ca drept
suveran al regelui, avdndu-$1 de bazd cutumele ve-
chi ale fdrii, $1 na autoritatea (autorizafia) papald ;
8. CA regele, ca patron suprem, doteazd fi susfine
eclesille;
9. CA regele, ca patron suprem, are $i inspecflunea
sapreind asupra tuturor Institufiunllor ploase ;

www.digibuc.ro
 195

10. CA regele (nu papa) are dreptul de a intro-

duce In lard ordine cdlugdresti si a le provedea cu
beneficii;
11. CA toate fundatiunile de coke naturA stau
sub inspectiunea supremd a regelui;
12. CA patronatul suprem si inspectiunea su-
prema se Intinde si asupra instructiunei publice,
hind §i instructiunea interes de stat;
13. CA patronatul sl inspectiunea supremä sunt
decretate 0 In conventiuni internationale, ca sd nu se
eludeze aceste drepturi suverane.
14. in fine, articolul de lege XLIII din 1895, de-
creteazä expres si clar, cd toate legile si regulele
de dreptl referitoare la eclesii, sunt sustinute In
vigoare, iar averile tuturor confesiunilor sunt supuse
inshectiunei supreme Deci si biserica catolicA e ne-
conditionat supusA controlulul de patronat suprem
sl inspectiune slipremA a Suveranitd(zi Statului ro-
mdn, pentrua § 20 al legii, acum citat, dispune cate-
goric" (o. c. pag. 67).
lar cu privire la legalitatea autorizatiunel Regelui
Romdniei de a exercid acest drept, autorul nostru a
ajuns la urmAtoarele concluziuni:
Toate legile si regulele de drept, carl au fost
expuse In pomenita lucrare si din cari s'au tras aceste
conclusiuni, sunt in vigoare pe teritorul fostel Ungarii,
din care In prezent o parte apartine Romaniei, altä
parte Ceho-Slovaciei, a treia parte jugo Slaviei, In fine
o a patra parte Austria.
Astfel din suveranitatea teritorialA urmeazA,
cA acele legi si regule se aplica si trebuesc a-
plicate.
.51 fiindcd Ronidnia, pe cale diplomatica prin
tratat international, cu putere de drept public, a ajuns
in polestatea acelui teritoriu: este evident, cd statul, ft
1) Citind aceastit lege, autorul -ni-o spune (la pag. 67), el § e
din legea invocati susline expres in vigoare nu numai legile, ci si alto
reguli de drept, deci si cutumele legate din Tripartit.

www.digibuc.ro
 19i

respective Suveranul statului, adecd Regele, are drept

regal majestatic de a aplica acele legi $i regale de
drept in teritorul In care surd in vigoare, tot a$a
precum aplicd Statul $i Regele roman $i celelalte lee"
$i regule de drept ungare In acel teritor prin forurile
judecdtore§ti $l administrative, panA atunci Ora and.
legislatiunea Statului roman nu va dispune altcum.
Prin urmare Regele romAn, din punctul de
vedere al Suveranitatii, Mud succesorul de drept
public al regilor ungari, Lui Ii compete tot acel
drept de patronat suprem iinspectiune supremA
pe care 1-au avut regil ungari, cad acel drept rut
e legat de persoane, ci aparline SuveranitAtii teHto-
Hale a Statului; deci de aci consecinta, cA In terito-
rul ungar, ce constituie Ungaria de azi, guvernul Incà
uzeazA de dreptul de patronat suprem i inspectiune
supremA, desi Ungaria de azi nici nu are rege".
Evident, deci, cA prima consecintA de drept public
general, care se desprinde din aceastA stare de drept,
este urmAtoarea: Legea Cultelor, care, prin articolul sAu
38, desfiinteazA institutiunea patronatului dimpreunA cu
drepturile I obligatiile ce rezultA din patronat, iar prin
alte dispozitli ale sale favorizeazA pretentiilor de suve-
ranitate eclesiasticA si de concurentA politicA ale Papa-
HMO, trebuie revizuitä i pusA In acord cu drepturile
de suveranitate, mostenite de Statul roman dela
ungar, i mai pre sus de toate cu prestigiul 1 suvera-
nitatea nationalA a Statului roman si cii interesele de
existentä politicA i nationalA ale Poporului roman al-
cAtuitor de Stat.

2. Sistemul donational de Stat qi consecintele safe:

Ca al doilea principiu general de Drept, care se
cere sA fie subliniat, este principiul sau sistemul dona-
tional de stat, pe care se IntemelazA vechea institutie
patronalA ungureascA cu toate derivatele sale eclesias-
tice si politice din trecut, §i pe care l-a pus si Statul
roman de azi la temelia purtärli sale de grije fatA de

www.digibuc.ro
 197

toate Cultele: prin pgstrarea si pe mai departe a siste-

mului de congrug" sau de subventionare in bani din
partea Statului si prin acordarea de terenuri pe teme-
lui Reformei agrare romftnesti, in folosul Cultelor.
1) Dec At, cg este isbitoare deosebirea de principiu
vi de scop Intre sistemul donational ungar si lntre cel
românesc "de azi.
D-i Dr. G. Plopu, cu Malta sa competentA In ma-
terie de jurisprudent& ni-a dovedit 1) cu texte de legi
ungare In vigoare i azi, cA sistemul donational ungar
constA dinteaceea, cA despre bunurile eciesiastice, ca
benefii ale prelatilor, dispune Coroana, personificatA In
persoana sacratisimg a Majestgtii Sale"; 0', prin urmare
dreptul de dispunere referitor la substratul bunurilor
§i beneficiifor respective: aded dreptal de proprietate
li compete Coroanei, pe cAnd prelatul beneficiat are
numai dreptul de posesiune, ca usufructuar".
Ni-se aratg, mai departe, cA, dupg dreptul public
ungar, dreptul de patronat suprem (deci inclusiv §i
drepturile de anumite dispozitii si de supremg inspec-
tune de stat) este un derivat al acestui sistem donati-
onal; cA acest sistem donational, care pang la patenta
din 29 Nov. 1852 cuprindeA In sine sl dreptul regal
de a cohferi donatiuni de bunuri nobilitare, dela acest
termin s'a restrAns si a durat numai cu privire la be-
neficiile ecleziastice, pe cart exclusiv regele le doneazg.
Din acest punct de vedere, legiuirea noasträ din
primAvara acestui an are si t usurul de a fi defectuoasg.
S'a putut provocg d'abla numai o declaratie a Dom-
nului ministru al Cultelor cu privire la aceea, cA ave-
rile bisericestis catolice, derivate din sistemul donational
§1. de patronat, sunt socotite ca averi ale statului. In
legea Cultelor Ins& In loc de a se fi Incadrat prevederl
legislative In acest senz, s'a lAsat deschisl portita din
art. 7 privitor la aranjamentul concordatar care, din
nefericire, prevede dispozitii de luat, pe din afard de
Legislativa noastrd, Intre altele §I cu privire la averile
1) 0. C. pag. 4-5.
www.digibuc.ro
 198

catolice, cari vor aveä sa serveasca exclusiv cultuluf

catolic, constituite Inteun patrimoriu sacru", o
formuld, care este Thceputul izoldrii ori cdrui drept de
proprietate $i de dispozifie al Statului romdn cu prl-
vire la acele averi.
De aceea, ca cea dintdi consecinfd a principlulut
depus la temelia sistemului donalional, ramas Inca in
vigoare, este: Statul roman e dator sä cuprinda 6hestia
averilor catolice de origine dela Stat, nu din punctul
de vedere esclusivist-catolic ce i-a fost sugestionat, cl
din punctul de vedere al dreptulul public de Stat, din
care face parte sistemul donational de Stat, pe care
Romania nu numal nu l-a desfiintat, ci I-a pastrat prin
adoptarea sistemului nou ungar de congrue sau de
acordarea de subventii bänesti dela stat, ba chiar l-a
lärgit, cu generositatea noastra specifica, prin Reforma
agrará romaneascä.
Deci, In ordinea logicei unor lucrari bine oranduite
pentru folosul statului, deodata cu legea Cultelor se
cerea sau cel putin In curand dupa votarea ei se
cere In modul cel mai firesc, o legiferare in aceasta
materie: adecä de a se fixa dreptal de proprietate
al Statului romdn asupra tuturor averilor ale oricd-
rui cult isvorlie din sistemul donafional de Stat,
dupä cum si la baza acordärii de subventii bänesti
dela stat pentru toate cultele sta tot acelas principiu.
2. Dar, pe langa si simultan cu necesitatea a-
cestei reglementAri prin lege de stat roman, mai trebue
tinut In vedere si urmatorul fapt de drept cu privire,
In general, la Inzestrarile de stat acordate bisericii: La
baza sistemului donational de stat stä o InvolalA bi-
lateralA: anal da, cu oarecari conditil, celalalt prime-
te oferit, cu obligamentul de a Implini ace-.
leasi conditii, pe langa cari acel obiect i-se ofera. A-
vem de a face, decf, cu un raport de: do, ut des
dau, ca sä-mi dai Intre Stat i Biserica.
Acest obligament reciproc a fost pus si la temelia
sistemului donational eclesiastic din Ungaria de odini-
oarä. Atunci i acolo, hick o priveste pe biserica ca-
www.digibuc.ro
 199

tolica ungara, prin Insasi legiuirea lui Stefan I (v. pag.14 u.)
s'a fixat caracterul catolicizant 1 papizant al asteptarilor
statului, pe lAngA celelalte a§teptari In spirit politic-ma-
ghiar, cari, l ele, au fost Inscrise, mai tarziu, In pro-
gramul politic al Statului national unitar maghiar".
Catolicizarea a si fost servita si, prin ea, §1 maghiari-
zarea, In parte chiar ca perderi nationale In contul U-
nitilor, ruteni, mai mult, si romani, mai putin.
Astazi, Tusk cand frontul" vremurilor a obtinut
cu totul alta orientare politica In spiritul intereselor
Poporului roman, Statul nostru, de asemeni, trebue sd-si
fixeze asteptarile politice pe cari le are fata de toate
Cultele si In special fata de cel catolic. Deci, deodatd
cu afirmarea legislativd a dreptului de proprletate at
Statului roman fata de pomenitele averi, va trebui sä
se statorniceascA alternativa: ori pAstrarea acestor
avert cu titlul de usufruct, In schimbul slujirei ne-
precupetite l sincere a scopurilor Statului romAn,
care este noul lor proprietar, ori renuntarea la ele
sau chiar lipsirea de ele. lar aceasta cu atat mai
vartos, cu cat Statul nu poate sä le lase In main ace-
lora, cari ar lucra, tounal prin aceste avert, Impotriva
proprietarului lor, care este Statul, si Impotriva scopu-
iilor Statului. A face altmintrea, ar Insämna, ca Statul
sa urmeze o politica de sinucidere succesivä in mäsura,
in care usufructuarii" le-ar Intrebuinta In senz advers.
Organizarea sectar-politica a Catolicismului, In ge-
. neral, diriguit de Roma cea muncitä de trufia omnipo-
tentei sale eclesiastice .§1 de pretentiile sale de suvera-
nitate politica, si In special bine cunoscutele tendinte
antiromanesti ale Catolicismului de origina ungarä din
Romania sunt indicil suficiente pentru a justifi ca
masurile de aparare nationala, pe cari le cerem sa se
fixeze si aplice, In legaturi cu averile catolice de Stat
In primul loc.

www.digibuc.ro
 200

3. Autonomlile 6iseritestt ale Cultelor i interesele

Statultd.
Catolicismul ungar din Ungaria deodinioara a fost
atras In slujba intereselor Statului national ungar, nu
numai prin Imprejurarea ea elementul maghiar aparti-
nea cultului catolic, aproape exclusiv Inteo vrerne, ci
si prin alte dotia Imprejurari: ca statul se considera de
proprietar al averilor catolice isvorite din sistemul do-
national de Stat, de care am vorbit deja, precum si
prin aceea, ca numirea chiriarhilor si a prelatilor cata-
lici dtn Ungaria era rezervata regelui ungar. Cand, dela
1848 Incoaci, s'a ivit curentul autonomist" catolic In-
tre Unguri, acesta urmarea seopul de a revendicci pen-
tru biserica catolicá drept de proprietate asupra averilor
din chestiune; cu toate aceste numirea sefilor eclesiastici
si a dignitarilor superiori (inclusiv canonicii) se re-
zerva regelui sl In cadrul orevederilor autonomiste, iar
In aceasta privinta nu se faced deosebire nici In ce pri-
veste pe Unitii, romani i mai ales ruteni.
Fata cu aceste Inguste cadre de autonornie ce s'a
prolectat dar nu s'a realizat niciodata si nici mIcar
atat In blosul catolicilor din Ungaria (care, tot atunci avea
temeiuri pentru a acorda foarte largi autonomli tuturor
celorlalte Culte din Statul ungar) care este situa-
tia de azi a catolicilor din Romania?
Statul Rom citi, perzand din vedere ca masura,
In care se poate, sau, nu, acorn, unuia ori altuia Cult,
libertatea de miseare aatonomica, o determina interesul
de Slat i nu doctrina de dogma i de drept eclesia-
stic a unui ori altui Cult, a fãcut tocmai dea'ntoar-
sele: Cultului ortodox roman, care prin traditia sa
multiseculara a slugit d'apururi ideli Romanismului si nu
are nici o legatiirá prejuditioasa in afara de stat si nici
vr'un scop subverziv fata de ideia si scopurile statului
national, i-a dat o mai Ingustä sfara de autonomie, de-
ck aceeace se pregateste pdn Legea cultelor i prin
concordatul preväzut de aceasta In folosul cultului
catolic, strain de idealurile noastre si de scopul statulul
www.digibuc.ro
 201

tiostru national. *i astfel alaturi de o biatä Domi-

nantA" ritualä, calicitä prin secularizarea dela 1863 $1
care s'a Mat sA fie desbrAcatä de bunuri pentru bi-
nele statului avizat la acelea, se ridicl o dominantä"
catollcd reald, careii pästreaZA din släbiciunea $1
pentru prostia noasträ averile, la cari Statul are drep-
tut, i pe deasupra li-se lasA catolicilor $i dreptul de
recruta $efii $i dignitaril eclesiastici fArà nici un
concurs direct din partea Statului.
Deci, adeeace se impune in interesul statulul, este:
Statul Roman SA-§1 afirme drepturile de patronat la nu,
mlrea directd .t6u cel putin prezentarea tuturor e-
cleslasticilor superiori romano-catolici, cad au pre-
tentia de a lAsa Romei ,pleno jure" numirea chi-
riarhitor si a altor eclesiastici superiori; iar cu pri-
viré la Unitii romani, Statul SA-$1 rezerve numirea
chiriarhilor pe calea prezentärit unui ternar din-
tr'un sinod electoral; apoi cu privire la recrutarea
sefilor eclesiastici ai celorlalte culte, cari nu au legh-
turi de subordonare ecleslastici In afarä de tall, vor
rämanea ca cinozurA Statutele ekistente, sau cari s'ar
formula In viitor iii acord cu Interesele Statulul.
Aceasta pretentiune se poate formula fatä de cato-
licil nostri cu drept temei, deoarece, Roma, prin con-
cordatul bavarez din Martie 1924, recunoa$te statului
dreptul de prezentare", drept la a cOruia temelie stau,
fuck prive$te Romania, douA lucrurl: inzestrarea, cea
obtinutä prin Reforma agrarA romank precum i drep-
-tut de apärare, In acest chip, a Statului fatA cu un cult,
care reprezintä i o forth de concurentA politicA.
Aceasta, ce propunem, este mäsura cea mai mini-
Mald ce se poate i chlat trebue sä fie push In apli-
care, ca un mijloc de asigurarea intereselor de Stat, tn
raport cu libertätile autonomice ale Culteior din Statul
roman.
4. Proportionalizarea inzestarii tuturor Cultelor.
Dupl cum Statul are dreptul fall cu toate Cultele,
de a le a$tepta sA slugeascA l ele prosperärii Statulul
www.digibuc.ro
 202

sl sa conlucre la realizarea scopurilor acestuia, tot astfel

;I Statul are Thdatoriri cdtrd Cultele singuratice, dar
numal In mAsura In care sl ele aduc o bunA slu-
glre intereselor Statulul. Intre aceste Indatoriri este
a se numära aläturi de o deopotriva protectiune
o deopotrivA Inzestrare ft o deopotrivd asigurare a
existen(ei $1 desvoltdrii Cultelor.
Dar, In aceasta privintä, Cultele din Romania se
gäsesc Inteo izbitoare deosebire de Inzestrare.
Pentru a se crela raporturi de dreapta si egalitarl
Inzestrare Intre toate Cultele, ceeace arinsernna nu nu-
mai o masura de dreptate datoritd de Stat Cultelor,
cl §l o asigurare, din partea Statului, a unui echilibru
asa de necesar pAcii confesionale din Stát, s'au pro pus,
ca mäsuri singur ducätoare la scop: revizuirea privile-
giilor de inzestrare materiald a Catolicilor inclusiv $i
a celorlalte Culte maghiare; rea$ezarea Romdnilor or-
todoc$i ardeleni 'in drepturile lor istorice inclusiv de
Inzestrare, egalitard cu Cultul catolic, si deasemenea
In contul Statului; si Thzestrarea, dupd aceeasi mdsurd,
pentru toate Cultele din Romeinia-tntregitd, fail de nici
o deosebire.
Ideia aceasta stä la temelia lucrärilor remarcabile
ale dlui Dr. O. Ghibu'), precum si la a lucrärii noastre
despre averile catolice unguresti.2)
De aceea, concluziile, la cari ajunsesem Inca acum
vase ani, le fixasem dui:4 cum urmeaza:
Constituirea unui fond religlonar al Bisericii
ortodoxe romAne ar fl nu numai un act de arzAtoare
necesitate actualä, ci si un act de 'Malta dreptate mo-
raid $i politicd fdta de Biserica, ce a suferit mai mult
pentru credinta sa In asteptarea reallzärli idealului po-
litic romanesc... Biserica Neamului Romanesc trebue
1) Necesitatea revizuirei radicale a situallunei confesionilor din
Transilvania, Cluj, 1923,
Catolicismul unguresc in Transilvania qi Politica relig;oasti a Sta-
tului roman, Cluj, 1924.
2) Un on:. al Bisericii : Papism fi Oortodoxism in Ardeal, Arad,
1922.

www.digibuc.ro
 203

doar scoasi si la acest liman, prin o Inzestrare, care

i-ar da, Intai de toate, un prestigiu moral, dar si forte
materiale de apArare In fata agresiunilor din dui si
pentru consolidarea sa internA, cu care probleml n'a
avut nici mijloace si nici rAgaz sA se ocupe Oa acum.
$i am mai cere ca, deodatd cu nivelarea pi-bile-
glilor catolicilor no$tri, sa urmeze o Inzestrare §I a
celorlalte confesluni, protestante etc., In mdsura pro-
porflonald cu numärul lor de suflete §1 cu averile
¡mobile si mobile, cu cari au intrat, casi cu o zestre a
lor, !titre hotarele Statului Roman").
Mentinem si azi iceasta convingere ca un act de
cea mai curatA constiinfä si totodatä si ca un postulat
politic, dela a cAruia realizare va atarnA In mare parte
pacea internä dintre confesiunile din Statul nostru.
5. Un scurt rezumat.
Statul Roman si-a rezervat, ca prin Legea Cultelor
sA creieze un regim legal si unitar pentru toate Cultele
din cuprinsul sail. La aceasta II obligA si prevederile
din art. 22 al Constitutiel, ca lege fundamentalä de Stat
Prin pomenita Lege, Statul avea sA sAvarseasci
douä lucruri: si acorde, sau sA recunoascift, In teme-
iul suveranitätii sale, o seamä de conditil egalitare pen-
tru toate Cultele din cuprinsul sAu : o deopotrivA liber-
tate si protecflune , cäreia cerem noi sA 1-se adaega o,
deopotrivd inzestrare". Numai aceasta poate sA fie for-
mula justA, prin care sA se exprime paritatea confesio-
nalA din Romania.
Dar, In schimbul acestei deopotrivA ocrotiri si
InzestrAri, Statul este In dreptul sAu de a-si fixA si
formula interventril sale In chestiunile de Culte, deter-
minat de scopul feu politic dublu: de a tnfdptul tn
toate direc(ille o cat mai desAvarsitA paritate confesi-
onald, prin care ar creiA Intre Culte un raport de echi-
libru moral si material, §i de a constrange Cultele
sä respecte pacea confesionalä; dar Statul ar avea $ i
1) o. o. 91.

www.digibuc.ro
 204

aceea tndatorire, de a-0 fixa rnifloacele de control $1

4e apdrarea sa proprie ta(d de orice incurziuni din
partea Cultelor In domeniul vietiiäde Stat.
In privinta din urmä, a apärärii Statului de orice
ingresiuni 0 prejuditii din partea Cultelor, va trebui sl
se ain In vedere urmätoarele necesitati de ordin poli-
tic, a cAror solutionare sä se deie prin organele legis-
lative ale Statului:
a) sA se reglementeze 0 raporturile Cultului catolic,
acum unificat, exclusiv prin Legislativa de Stat, care
poate sä fie chiar generoasä panä la o limitä oare care;
deci sd se evite aranjamentul concordatar, care aduce
un prejuditiu vätämätor prestigiului Statulul §I suverani-
tätii politice §i eclesiastice ale Papa litätii;
b) autonomiilor confesiunilor din Stat sä li-se a-
corde cadre mai Inguste ori mai largi, In mäsura garan-
tiei ce o ofer ele In raport cu credinta civicä la adresa
Statuluf roman, 0 in acord cu aceasta necesitate sä se
fixeze §i formula jurAmantului de fidelitate;
c) In consecintä: sA se precizeze mai deaproape
In acord cu dispozitiile de Ingrädire legalA obi§nuitä In
-Ungaria *I In alte state 0 dreptul supremel inspec-
tiuni din partea Statulul, drept care este Incadrat d'abia
prin cateva cuvinte In art. 25 din Legea Cultelor, ce-
eace este absolut insuficient.
De sine inteles ca, dupd adunarea materialului in-
formally, cuprins ln pomenitele lucrdri .F1 fa aceasta de
fald a noastrd, se asteaptä mana iscusitä a juris-
prudentului si a legislatorului, cari, ca mdtze, sd
creieze formulele, din cari sd iasd leguirea romdneascd,
deopotriv A ocrotitoare si inzestrátoare a tuturor
Cultelor, dar care sä fie capabilá de-a afirtnä toate
drepturile de Stat fata de toate Cultele $1 anga-
jdadu-le pe toate acestea la acceafi loiald slugire a
scopurilor Statulul romdn.
*
DupA toate aceste expuneri rezumative, cari
.sunt In cel mal perfect acord cu mentionatele lurid
www.digibuc.ro
 206

ale Domnilor Dr. G. Plopu §i Dr. O. Ghibu lucräri,

cal ar trebui si formeze catechizmal de toatd ziva al
politicei noastre religlonare de Stat, fin sa 1nchei acea-
sta lucrate, multumind lui Dumnezeu pentru ajutorul ce
mi-a dat, si identificandu-mA cu concluzia dlui Dr. O.
Ghibu:
Nu trebue sd uitdm, cd aici nu este vorba de o
simpld chestiune religioasd, ci de o grava problema
national& Catolicismul unguresc este ultima expre-
slune a politicei nationale unguresti, si MN de el
trebue sd mobilizdm tot ce suntem in stare $1 tot ce poate
garantd nu zic : biruinta, ci pacea dreapta
si durabilial.
*
Post-script: Declarafiile, publicate de PArintele
Stefan Metes, directorul Arhivelor Statului din Cluj si
reproduse de noi la pag. 153-4, le-a auzit 1nsusi P.
C. Sa, in expresul dela OradeaCluj, din gura unul
marcant personaj lerarhic rom.-catolic, care le-a fäcut
inteo convorbire cu un mirean catolic.

Erate:
Pagina : $irul In Mc de: Cilelle
24 17 din sus regim regium
57 6 o Pannohegy Panonhegy
60 1 , bendictale benedictale
renitenti
62 19 , remitentit
cu privire la intinderat_
68 16 if la intinderea
76 13 din jos carteiul castelul
78 11 st
Treceam Trecerrr
97 10 n'aveau n'aveam
100 5 , arlitatft arati
103 12 , concurenti concurenti
112 7 din sus necafolic necatolice
115 13 din jos 15 16
189 13 din jos ca ci

') O. C. 272.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL:
Cdteva cuvinte kimuriloare ; In loc de prefatft IIIVIII

Orlginea qi desvoltarea Patronatulul biserIcesc: 1-7

Patronatul n Rdsdrit, la Franci qi la Germani : 1-7
Impitratul Iustinian 1 Patronatul bis : 1. Biserica ortodozá si
Patronatul : 2 Patronatul in Apus : la Germani si la Franci : 4.
11.
Patronatul eclezlastic ungar, ca geneza §i InMtl-
§are In Istorla i In Dreptul public ungar : 8-66
A) Geneza Patronatului: 8-59
1) Raportul cu Regalitatea ungard i cu Pa palitalea : 8 12.
O controversit: Drepturi majestatice ori eclestiastice? 8. Conditii
speciale de viati ale bisericii unguresti, la inceput : 10. Incepu-
turiie patronatului : 12
2) Infdtisarea Patronatului in Biserica Latino-maghiard, tând la finea
veacului XVII :
Officium legationis apostolicae" a Sf. Stefan : 13. Patronatul
celorlalti regi ungari 15 Patronatul particular: al singuraticilor
qi al oraselor : 17. Intinderea puterii regale in biserica ungu-
reasci, sub Arpadieni : 19 Regii Angevini i Patronatul : 22.
.Regele Sigismund si sinodul dela Constanta : 23. loan Huniade,
Matei Corvinul i libertatea Orin 24. Câteva dispoziti legis-
lative ungare qi Tripartitul lui Werb5czy : 27. Pacea dela
Viena (1606) qi patronatul ungar : 30. Primatul-cardinal P.
Pázmány qi patronatuI: 30. Conflictul cu Roma pentru prepo-
zitura Pojon : 32. Conflictul pentru episcopia latinft ardeleani :
33. Ferdinand Ill qi titlul de ,rege apostolic' ungar : 36.
Apropierea politicei papale de politica Habsburgilor : 36. Con-
troversa dintre Papalitate si Regalitate se mentine : 37.
Cu privire la popoardle ,unite" cu Roma : 39 54
a) &Irbil din Croatia qi Rutenii din Ungaria : 39-42.
Unirea« acestora : 39. O dilemA fatalft pentru Rutenil unit' :
39. Aservirea bisericii rutene : 41.

www.digibuc.ro
 208

b) Uni la din Ardeal: 42-54.

Conditionata unire" a Romanilor : 42. Atanasie, insa, se di
legat, la Viena: 43. Imparatul impune Patronatul', iar Roma
consimte : 44, Intarirea acestei curse politice prin moeli biseri-
ceeti : 46. Slaba reactiune a*Unitilor romani impotriva Patro-
natului: 46. ,Alegeri de episcepi ardelenOogenti unionieti: 48.
Patronatul ei infiintarea episcopiei din Oradea: 49.
O anomalie din mitropolia gr.-cat. 50. Maghiarofilia episcopilor
gr.-cat 50. Situatia de drept a. Unitilqr ruteni o {mini : 52.
4) Recapitularea scura a drenlurilor Regilor ungari; 54-59.
peoapitalare i o intrebare: 54.
B) Alta rap orturi gene tice ale Patronatu¡ui:
a) Din punct de vedere 4isiericesc: Drepturile i datoriite patro-
nului : 59,
b) Din punct de vedere material: Patronatul consacrli robirea
pamantului tarii : 60. Dispozitii talmudo-catolice din veacul
XVIIIXIX cU privire la Patronat : 61.
c), Patronatul cludeaza f egislatia i Justilia; Patronatul mij-
loc de eludare : 64
d) Caracterizarea Patronului O forMula de ademenire ci de
asuprire : 65.

Patronatul ecleziastic ungar In expresiunea sa

exterioara econoinica §i politica: 67-131.
Operatiuni ci scop, ale Patronatului :
Inzestrarea Catolicilor : 68-83.
Principiul de inzestrare: 68. Averi catolice din Ungaria in mai-
m/mare cu cele din Austria : 68. r- Inzestrarea inegala a Laiinilor
Unitilor :f 72. Cheia politica a inzestrarli Catolicilor austro-
ungari: 74. Averi gr.-catolice din Ardeal clauze imparateeti
ei rosturi : 76. -- Averi gr.-cat. dip Bilior, dame ej rosturi. 78.
Patronul* opereaza divergent intro Unitii ruteni i romani : 80..
Schiml; de moeii : Banatul ci nordul Ungariei: 81, Unitii
acord sufletesc cu politica patronului strain : 82.
2) patroaii ecleziastici ai comunitd/ilor catolice plasarea ¡or
predilectd printre Ortodom: 83-105.
Comunitatile letino-maghiare el patronatul, plasarea lui printre
nalionalitilti" : 83. Patronii comunitatilor slave din Austro-
Ungaria, la Lemberg el Muncaciu: 81. Patronii tomunititi1 or
unite Towline : lipsire la Blaj i Gherla, ei avala in Bihor I Ba-
nat: 88. Un rezumat despie mitropolia Blajului c despre fon-
dul religionar, ca patron 9 1. O comparativii graitoare despre

www.digibuc.ro
 209

Patronat, la Unguril r.-cat. sl la Unili romini : 92. Privire

geograficd asupra plasörii patronatelor, n raport cu caracterul
patronilor Patronatele ecleziasticilo r, in eparhia gr.-c a
Ordzii : 93. Paironatele fon dului r el igio na r, in acecaal
eparhie, in Bihor si jud. Arad : 95. Tabloul resumativ al pAs
tronatelor din ep, g. c. a Orizii; 99. Patronatele fondului rell-
giunei cat. in ep. g c Lugoj : 100 Resumarea patronatelor
acestui fond, in eparhiile twine : Sättnariu, Oradea, Timisoara : 103.
O coneluzie Militantismul politic al Catolicismului ungar : 104.
Factori lumeni ca patroni at comunitötilor catolice i plasarea
lor teritoriald printre Romani; 105-118.
a) M'nisteriile ca patronl Un tablou colectiv despre patronatele
ministeriilor in favorul unitilor i latinilor : 106. Patronatele de
stat, din eparhille Gherla 1 Sitmariu : 107. in arhidieceza
g. cat. de Blaj ai in diec. latink de Alba-lulia : 109. in eparhia
lat. de Cenad (in Criaana) : 110, in eparhiile Cenad i Lugoj
(in Banat): 111.
b) Cdile Ferate, ca patron : Patronatele din jud. Caras-Severin
115. Dupii Bihor, Banatul e prins in clestele banului i pati-
cei catolice : 117. Expanziunea catolici, fenomen economic-
politic : 118.
c) Comunele politice ca patroni catolici : Patronatul comunelor,
numericeste e mai redus : 118 Patronatul orasului Arad, ca
origin& : 120. Patronatul catolicilor in raport cu subventiile
dela oral} pentru celelalte culte : 121 O incercare de debars:
sare : 123. Patronatul orasului Timioara; Câteva injectii, de
influent& ai inzestrare, in folosul unitilor limisoreni : 124 Ora-
sele unguiesti actioneazii pentru inláturarea sarcinilor patronale : 126.
0 recapitulare ai un raport : Patronatul oeroa ate spot ele de cato-
lici si de maghiari printre Românii ortodoesi i Ruteni : 127.
Ivirea comunelor gr -catulice de limb& : plaga national& a
biseriai unite : 129.
Iv.
StAri de tranzitie : Din Ungaria In RomAnia: 131 192.
Tendenta de a mentine Patronatul, in România, in Benz catolic :
132. Rostul Nuntiului triads la Bucuresti : 133.
1) Cdteva fapte manifestalii din viata Patronului, sub imperiul
românesc : 134-154.
Nizuinfi de desrobirea pdmantului romanesc de sub patt onat :
Moan particutare cu patronate : 134. Cazul dela Cherelus, epi-
scopia unit& dela Oradea face proces proprietarilor ortodocsi, iar
catolicilor nu, pentru contribuiri patronale : 135. Uncle-a teme-
iurile legale ? 138 Episcopia ort. din Arad cittr& episcopia
unieti : 139. Räspunsul acesteia i obiectiunea Aradului : 142.

www.digibuc.ro
 210

Cazul dela Se2n-Petru-gfrman, cu episcopia r.-cat. din Timi-

aoara : 143. $iretlicuri la pornirea procesului, judecata Inaltei
Curti de Casatie i Justitie : 144 Pretentiuni patronale
gloabe avocatiale : 146. Exploatarea Statului cu lemne patro-
nale, la Ocolul Silvio Pecica si aiurea : 148. Patronate partt-
culare : extirparea lor, interes civic si de Stat : 149. Prejudi-
/ha" averilor catolice : cazul dela Unip al fondului religionar ea-
-toile : 151. O sfidare çi o inzulta. fö.rA pareche din partea ca-
tolicilor i rostul imoral al acestei averi : 152.

2) Mzuinfi de cristalizarea legislativel a Patronafului n senz

calolic : 154 179.
Factori in slujba Catolicismului : ignoranfa româneascel in chestii
catolice : 154. Un sublerfugiu leoislativ : reforma agrara din
Ardeal (1919) prejuditiaza in favorul patronatului 155. Nizu-
inti de descarcarea averilor catolice ci ale strainilor de sarcinile
patronale : 156. si de a-1 face pe Statul roman patron efectiv ;
dar legea agrará din 1921 refuzi sarcinile patronale 158
Incercari catolice reucite la Ministerul de Interne : 158 0 pre-
parative! a Romei: renunlarea regelui Carol IV la patronat in fa-
vorul Scaunului papal : 159. Patronat41 suprem o emanafie a
suveranitcYfii de Stat ; dovadi din Dreptul public aus.riac 160.
Alta dovadit : din Dreptul public unguresc mai nou : 162. Con-
cep0a Romani despre patronat, in proiectul de concordat : 163.
Foloasele principale ate catolicilor, urmarite prin concordat : cea
mai larga autonomie fatli de Stat, supunerea cea mai stransi fata
de Roma si stapanirea absoluta peste averile catolice de origine
dela stat : 163. Dar Biserica ortodoxIt dominantit cu ce se
alege ? 165. AIM foloase urmarite prin concordat : eclesiastici
superiori numiti fárá nici o ingerinta a Statului chiriarhi si cano-
nici 165. Comunicatie nelimitata i necontrolata de Stat, in
ciuda experientelor unguresti I 67. Dreptul canonic apusean,
normativ in litigiile cu Statul roman, cu abatere dela dreptul de
legiferare ce c1-1 rezervase Ungaria : 168. Dela comisiunea con-
cordatari de trei, ridicati d'asupra Legislativei romine, la suprarega-
litatea papei in Romania : 169. In loc de principii targuialá
concordatara si primejdia ei din puctul de vedere al Dreptulul pu-
blic 170. Bucurecti ori Roma sunt centrul politic al Romaniel ?
172. Omnipotenta ierarhici I imperalismul politic al Romei
papale : in doctrina si in istoria Catolicismului : 172. Episco-
patul i teologii romani, ortodocci, tac ; diplomatia i barbatii poli-
tici aluneci spre pretentille de putere ale Romei : 175. Propa-
gandism papist, in tinara generatie de uniti, dojenit de d-1 N.
lorga : 177.

www.digibuc.ro
 211

3. Ctiteva doctrine ale Romei, despre sine si n rapori cu viaja

cetclieneascd: 179 182.
Ce Inv* papii despre sine insisi : Pius IX si Leon XIII: 179.
Jurisprudenja ultratuontand despre puterile papei fata cu Domnito-
rii i statele lor (Moulart): 180. Curia Romand ci moralistli
ei: 180 Alfonso Maria da Liguori: legile statului, fiscalitate :
181 Alfonso Liguori si alti moralisti iezuiti; Cardenas, Lessius,
Sanchez invAtA jurAmintul cu rezervatie mentalA : 181 Liguori
intre Sfinti ; doctrina lui decretatA de ireprosabili si oficialA : .182,
Jurisprudenja ultramontand despre jurdmántul de ftdelitate civici :
182. Deslegarea acestui jurAmânt : 183. Iezuitul Lehmkuhl
juramdttlul militclresc cu rezervatie mentalA : 184. Teoctatis-
mu? papal duce la sectarism politic : 184, Ierarhia catolicit,
instrument al teocratismului papal, i papistäsirea ierarhiei unite
ardelene : 184 JurAmantul de fidelitate si concordatul : 186.
Petru Maior dojeneste de agentii monarhiei papale` : teologi i invä-
tali, de odinioarA si de azi : 188. Nu monarhie papald, ci re-
unirea bisericilor, peste capul Romei i agentilor sAi provocAtori :
189. Un glas caracteristic dintre catolicii apuseni despre aceastA
reunire (Frdr. Heiler) : 190 Sufletul nostru ortodox i Statul
român, numai nepotignind in legAminte striine, vor aveâ cuvânt la
restabilirea unitAtii CrestinAtAtii : 191,
V.
Concluzii §i so1u111: 193-205.
I. Concluzii de Drept public : 193.
2. Sisiemul donational de Sja i consecinjele sale : 196.
3. Autonomiile bisericesti ale Cultelor i interesele Stalului : 200.
4. Proporlionalizarea inzestrdrii tuturor Cultelor : 201.
5. Un scurt rezumat : 203.
6. Erate: 206,

www.digibuc.ro