Cuvantari Carol2 PDF

ITANTARILE
REGELUI
CAROL I
EDITIE INGRIJITA De
- 'CONSTANTIN C. GIURESCU
1887-1914
FUNDATIA. PENTRU '1.¡,TERATU.Rdi

Sl'ART ..REGELE ?CAROL II"
www.dacoromanica.ro
CUVANTARILE REGELUI CAROL I
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE,
PE HARTIE VIDALON, CINCIZECI
DE EXEMPLARE NEPTJSE IN CO-
MERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 50
www.dacoromanica.ro
CUVANTÁRILE
REGELUI CAROL I
1866 -1914
H
1887-1914
EDITIE INGRIJITA DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
BUCURE5TI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA ,,REGELE CAROL H"
39, Bulevardul Lallear Catargi, 39
1939
www.dacoromanica.ro
Inalt Ordin de zi aim armati.
1/13 Ianuarie 1887.
M. S. Regele ureaza, cu prilejul Anului Nou, ani multi si fericiti ostasilor
care f Ara sovaire merg pe aceeasi cale a devotamentului catre tara i Tron.
Ostafi,
Fiecare an ce trece imi dovedqte c4, prin disciplina 0 virtuOle
voastre militare, sunte0 vrednici de dragostea tärii 0 a Mea.
Cu adâncä bucurie dar vd arät, cu prilejul acestui an nou,
-c at sunt de fericit väzându-Vá câ p5.00 cu nesträmutare pe aceea0
cale a devotamentului 0 a datoriei; Caci numai din aceste
osta§ul alcatue§te totdeauna un puternic scut patriei 9i
Tronului.
subof4eri i solda/i, doresc cu toatà caldura sufletului
Meu ca inimile voastre sä fie la înàlimea iubirii ce Iara i Regele
vostru are pentru voi.
VA urez dar ani f ericiTi!
Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1887.
CAROL.
(M. 0., 1887, nr. 218, p. 4879).
Flispuns la felicitärile inaltelor autoritäti.

1113 Ianuarie 1887.
Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentele Mitropoli-
tului Primat unde primeste felicitani urari din partea clerului prin Primat,
.din partea guvernului si a poporului roman prin Min. de Externe, din partea
www.dacoromanica.ro
6 REGELE CAROL I
Senatului i Camerii prin N. Bibescu §i I. Campineanu qi din partea Curtii de

Casatie prin C. Scbina. M. S. Regele, raspunzand tuturorp spune ca fericirea
dinastiei este nedespartita de a Romaniei. La Inceput de an se exprima dorinte
aceste dorinte ale Sale sunt sä fie lnconjurati cu dragoste i credinta de popo-
rul roman, care fiind unit si statornic poate Invinge once greutati.
CAlduroasele uräri, ce Ne aduceIi la reinnoirea anului, au un
mare preI pentru Noi, fiindcA fericirea Noasträ este nedespällitä
de fericirea României. La Inceputul anului se pot exprima numai
dorinIe i speranIe ; totu§i privesc viitorul cu incredere i sunt
convins ea, prin unire i statornicie, vom invinge numeroasele
greutäTi ce le intalnim neincetat pe calea noasträ.
DorinIa ce avem pentru anul acesta este, ca sâ fim inconjuraIi
de aceea9i dragoste i credinp, ce iubitul Nostru popor Ne-a arätat
pan& acuma, i speranta Noasträ, ca anul sä' fie naänos in lucräri
folositoare i roditoare pentru Iarà.
RugAnd pe A-Tot-Puternicul sä ocroteascä de-a-pururea scumpa
noasträ Românie, vä urez din tot sufletul ani
(M. O., 1887, nr. 219, p. 4904).
3.
Mesaj la pleearea in stritinitate.

6/18
18 Martie 1887.
M. S. Regele plecand pentru câtva timp In strainatate, la o serie de dispo-
zitiuni ca privire la administratia publica gi lucrarile Corpurilor Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
D omnilor D eput4i,
Plecând pentru un scurt timp in strainatate,
Prin decretul Meu din 6 Martie sub nr. 753,
Am luat urmätoarele dispozi-puni:
In timpul absenIei Mele din Iarä, toate lucrärile administraOunii
publice care cer intärirea Regalä vor fi supuse aprobärfi Consiliului
de Miniqtri de cätre fiecare Ministru in parte 0 li se va da curs
sub rezerva sanclionärii Mele ulterioare. Numirile i destituirile de
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1887 CUITANTARI 7
funqionari publici, cari se vor face in abseirla Mea de Consiliul

Min4trilor, vor fi Cu titlu provizoriu Ora la intoarcerea Mea in
Iarà.
Dac6 in acest interval de timp inaintarea lucrärilor parlamentare
va cere ca un proiect de lege sá. se treac5. dela unul din Corpurile
Legiuitoare la celalt, Mesajul va fi contrasemnat de Pre9edinte1e
Consiliului de Mini9tri i Ministrul respectiv §i se va semna de Mine
la intoarcere.
Eu fac cunoscut d-voastre despre aceasta.
Dat in Bucurelli, la 6 Martie 1887.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, I. C. Brtitianu.
(M. O., 1887, nr. 270, p. 7025).
4.
Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare,
2/14 14 Aprilie 1887.
M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare cá au dat concurs guver-

nului votänd codul comercial, legea comunalä i conventiunile comerciale cu
Rusia, Anglia si Germania, care asigurä schimburile comerciale.
Domnitor Senatori,i
Ajun§i la termenul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, constat cu o

vie mulIumire cà lucearile d-voastre au dat o nouä dovadä despre
progresul lini9tit, dar continuu, ce Statul român desävâqe9te in
legislaIiunea sa interioarä.
Pe lfing6 2 alte legi importante, votat mai ales Codul comer-
cial 9i legea comunalä, a cäror reformA era de mult i adânc
De mare insemn'atate pentru interesele materiale ale Iärii a fost
votarea convenIiunilor comerciale cu Rusia, cu Anglia 9i. cu Ger-
mania. Aceste acte interna-Pnale ne-au asigurat In parte relaIiunile
Mesajul adresat Adunärii Deputatilor diferä numai prin adäugarea, la
locul indicat, a cuvintelor:
2 bugetul Statului
www.dacoromanica.ro
8 REGELE CAROL I
noastre comerciale si intärese speranIa, cá vom izbuti a le a§eza

cu celelalte State pe baze folositoare prosperitä-pi IärH.
Vä. mulIumesc, domnilor Senatori, cä färä a vä depärta un sin-
gur moment de atitudinea demnä §i. prudentä observatä de Guvernul
Meu In tot timpul de când dureaza criza din Peninsula Balcanick
ai acordat creditele necesare pentru a desvolta i Intäri puterea
noasträ armatà. Päsind inainte cu deciziune pe calea ce ne-arn,
tras, contribuind cu sinceritate la meniinerea päcii, prestigiul
României s'a ridicat si ea este astäzi incunjuratä de increderea
de respectul tuturor.
Domnilor Senatori,
Vá mulIumesc încä odatä pentru timpul ce ai sacrificat inte-
reselor publice §i. pentru patrioticul §.1 luminatul concurs ce dat
Guvernului Meu In rezolvarea tutttror chestiunilor ce vi s'au pre-
zentat. Doresc ca, reintorsi la caminele d-voastre, sä vá bucura0
Cu toiii de un an care sä raspläteascä munca i ostenelele fieedruia.
Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisd.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

Agricultura', Industrie, Comer t Domenii, I. C. Brlitianu; Ministrul Cultelor
silal Instructiunii Publice, D. Sturdza ; Ministrul Justitiei, Eug. Statescu;
Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide; Ministrul Finantelor, C. Nacu;
Ministrul Lucrarilor Publico, R. Mihai ; Ministrul de Resbel, General A.
Angelescu.
(M. 0., 1887, nr. 3, p. 41-2).
5.
M. S. Regele eätre Mitropolitul Primat.

8/20 Aprilie 1887.
Mitropolitul Primat felicita pe M. S. Regele, In numele clerului, la ani-
versarea nasterii Sale. Suveranul multumeste Primatului i clerului pentru
dragostea cu care Il fnconjura.
MulIumesc limit Prea Sfiniei Voastre din adâncul inimii pen-
tru yule ufári ce adresat; ele frni sunt Cu atät mai pläcute
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1887 CUVANTARI 9
venind dela Capul bisericii noastre §i. a intregului cler, care tot-
deauna Ne-au inconjurat cu dragostea sa.
(Regele Carol I, Cup. i Scris., III, p. 6).
6.
M. S. Regele citre Iegeni.

23 Apriliel5 Mai 1887.
Sfirrtirea bisericii Mitropoliei din Iaqi. Dupa sfânta Liturgbie, M. S. Regele
inconjurat de cler, de Minktri, de casa Sa civila §i militará, Deputati
Senatori, generali, a ieqit din bisericä §i de pe treptele ei, in fata poporului caro
umplea curtea Mitropoliei, a salutat aceasta zi cand biserica parásita', fnceputa
de Veniarnin, a fost tarnositä Mitropolie.
Un semisecol biserica metropolitana a vechei Capitale a Mol-
dovei a ramas o mä'reaTa ruinä, un corp fara suflet. Pärasitä
sguduita pana In temeliile sale, se inalIa deasupra Iaior aceasta
Insemnatä cladire, avand u9ile sale inchise ; vantul i ploaia pätrun-
deau prin trapaturile ei 9.1 numai sunetul clopotelor dela bisericula
din fa-0, chemand la slujba dumnezeiascä, gäsea in bolIile de9erte
ale acestor ziduri un räsunet mangaietor, ca oapte tainice, preve-
stind ca opera inceputä a fericitului Intru pomenire Mitropolit
Veniamin nu va pieri.
Faptele bune sunt totdeauna rasplätite çi poporul roman nu
uita pe acei care au lucrat 9i. luptat pentru bisericä 9.1 patrie.
Datorim acestui simIimant märinimos, ca monumentele noastre
religioase i istorice sunt treptat restabilite 9i ea, dupä cincizeci
de ani de Ingaduire, räsare aci din ziduri surpate un sfant laca,
vrednic de vechiul Scaun arhiepiscopal al Moldovei 9.1 Sucevei.
Salut dar cu cea mai vie mulIumire aceastä fericitä zi, aceasta
frumoasa serbare 9i pe voi toIi care alergat din toate unghiurile
farii spre a Impärta§i bucuria Mea, fiindca o dorinçà adanc
a inimii Mele este astazi un fapt indeplinit. Mandru pot fi ca. sub
Domnia Mea s'a redeschis binecredincio9ilor aceasta Mitropolie,
Varnositä fiind tocmai in vremea cand strigarea de veselie Chri-
s tos a inviat rasunä Inca In toatä lumea cretina.
Adevarat a inviat 9i a intrat in casa Sa, ridicatä. 9i rel.nfiinTatä
In toatä stralucirea In a doua a Mea Capitalà care a depus, pe altarul
patriei, ca darul cel mai scump, coroana lui stefan, spre a fi con-
www.dacoromanica.ro
10 REGELE CAROL I
topitä Cu acea a lui Mihai, refäuritä in oIel pe câmpul de luptä,

intemeind si statornicind astfel pentru timpuri vesnice Unirea
aria, neatArnarea i Regatul României.
Ca o comoarä nepieritoare trebue sa pästräm aceste mari
dobAndite prin prudenVá i jertfe ; prin vitejia armatei, fiinda ele
sunt reazimul nostru cel mai puternic in imprejuräri grele, mosteni-
rea cea mai prelioasá pentru generqiunile viitoare.
Cerul, tare a luat ubita noastrd Tarä sub inaltul säu scut, va
binecuvânta opera Noasträ si va asculta rugile Noastre, pe care le
indreptärn neincetat, Regina si Eu, atre Atotputernicul pentru
fericirea dragului Nostru popor.
(M. 0., 1887, nr. 21, p. 413).
M. S. Regele dire delegatia de manifestanti.

10/22 Mai 1887.
O delegatie dintre manifestantii dela Palat se prezintä Suveranului adu-
cindu-I urári in numele Capita/ei. M. S. Regele, in nume/e Su si al Doarnnei,
multumeste pentru uräri i promite Spirijinul Säu pentru desvoltarea industriei
comertului Capitalei i Romániei.
Domnilor,
Regina si Eu vä mulIumim din inirnä pentru urärile sincere
ce Ne-qi adresat in numele Capitalei i in numele comercianOlor
industriasilor ei i vä asigurgin câ vom lucra neincetat pentru
desvoltarea comerIului si a industriei, precum si pentru indlIarea
scumpei Mele patrii România. Trcliased Romania! Triiiase'd Ca-
pitala
(Vointa Nationalä, 1887, nr. 821, p. 2).
M. S. Regele dire Batalionul 3 de Vanitori.

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 18 87.
A zecea aniversare a luärii redutei dela Grivita. Dupä SI. Liturghie s'a
f Acut un parastas pentru cei cazuti In acea zi i apoi un Tedeum, la m-rea
Sinaia, apoi toti participantii la serviciul religios, impreunä cu MM. LL.
www.dacoromanica.ro
O CTOMVRIE 1887 CUVANTA.Rr 11
Regele si Regina si Principesa mamá'. a Suveranului, au mers la cantona-

mentul Batalionului 3 de VAnfitori unde s'a servit dejunul.
Regele, elogiind faptele de arme de pe campillo Bulgariei ale armatei romäne,
Inchina' in amintirea eroilor azuti i in sAnAtatea apärätorilor Rominiei.
Mândru poate fi un popor, o armatä, care au impodobit istoria

lor prin fapte rázboinice ; ele sunt o dovadd de o tärie, care impune
un indemn puternic de a päzi ce a fost ca§tigat prin jertfe. Serbám
dar astäzi cu vie recuno§tin0 a 10-a aniversare a izbAndei dela
acest vrednic botez de foc al o§tirii noastre, care a reta-
viat vechile virt0 militare ale Românilor. Pentru voi, Vânätorii,
ziva de 0 August trebue sá fie deosebit de scumpà, fiindca prin
vitejia fraTilor voMi renumele vostru s'a intemeiat ; din s'angele
Cu care au udat intáririle dela Plevna, neatárnarea României a
rásárit! Armata, prin purtarea sa bárbateasca, a implinit visul
multor genera-puni, a asigurat viitorul §i a atras dragostea i in-
crederea
Marea qi frumoasa poziTiune, pe care o§teanul román a dobAndit-o
pe câmpiile Bulgariei, are sfânta datorie de a o pästra neatinsa
de a fi de-a-pururea braul i scutul Patriei. Convins cà o§tirea va
rámânea in toate imprejurárile fala 01E, ridic acest pahar in amin-
tirea eroilor cäziqi §i in sánátatea apárátorilor României.
Sá träiascä armata!
(M. 0., 1887, nr. 120, p. 2921),
9.
M. S. Regele efitre Corpul I de Armati.
Slatina, 3/15 Octornyrie 1887.

Dupii incetarea manevrelor, seara, M. S. Regele invitA la masa pe toti
comandantii unitätitor care au /uat parte la manevre si inchinä in sänAtatea
Corpului I de ArmatA, fiind multumit de modal cum s'a prezentat.
Manevrele ne dau totdeauna prilejul, a§a de dorit, de a Ne gási

In mijlocul iubitei Noastre oqtiri.
Cu bucurie am constatat i as-tac:lata avântul puternic §i desvol-
tarea mare, ce instrucIiunea noastra militará a luat.
www.dacoromanica.ro
12 REGELE CAROL I
Mandru de aceste progrese §i. mullumind de munca lor acelora

care au fost chemaIi a da instruc-Ounea trupelor §i. a le conduce,
ridic acest pahar in sanatatea Corpului I de Armata, care 0-a
atras inalta Noastra mulIumire.
(M. 0., 1887, nr. 147, p. 3520).
10.
M. S. Regele eitre trupele in manevre la Foeqani.

Foclani, 8/20 OctomOrie 1887.
Au avut loe manevre si in jurul Focsanilor. Dupà incetarea manevrelor,

seara, M. S. Regele a invitat la masä pe toll ofiterii superiori si comandantii de
corpuri, precum si pe atasatii militari. La sfArsitul mesei, Suveranul, amintind
progresul fäcut de armata românä, care a primit si botezul de foc, salutä
regimentele si batalioanele concentrate estimp la Focsani, incbinând in onoarea
si sanatatea armatei Sale.
Sunt 18 ani tree4 de cand toate trupele permanente erau

asemenea intrunite langa Focpni, la tabära dela Furceni, unde
s'a pus temelia instruc-Liunilor noastre militare, incepand cu cele
dintai manevre pe o scara mai intinsä.
De atunci am sträbätut o cale lunga §i am ajuns la inal/imea
nenadajduita. 0§tirea a luat o desvoltare insemnata, a primit bo-
tezul de foc, a devenit fala -prii, adevaratul scut al Patriei.
Salut dar cu vie mulTumire regimentele i batalioanele din toate
corpurile de armatä ctneentrate la Focpni, care Ne-a primit cu
dragoste §i cu bucurie, care este sä devie un insemnat centru °sta.-
pse acest fost scaun al Comisiei centrale care hotarise ta apa-
ratorii rárilor surori sä fie stran§i imprejurul unui singur steag,
acest scump tricolor care a falfait ca un semn lucitor pe &Lupine
de lupta, ducandu-ne la biruinVá.
Urand din toatä mima ca apararea noasträ sä se intareasca din
an in an mai mult, ridic acest pahar in onorul §i sänätatea iubitei
Mele armate.
SA träiascä armata!
(M. 0., 1887, nr. 152, p. 3627).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1887 CUV1NTXRI 13
11.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15127 Noemvrie 1887.
Mesajul priveqte In deosebi ceea ce s'a realizat: mentinerea bunelor

cu puterile vecine i cu celelalte state, tratatul de comert cu Imperiul Otoman,
regularea statornica a liniei de fruntarie spre Austro-Ungaria, intärirea armatei,
construiri de chi de comunicatie, plus de venituri la domeniile Statului, codul
de comert, Camerele de Comert, incurajarea industriei nationale, spitale rural° ;
din cele ce au a se face se amintesc: inceperea lucrdrilor pentru construi-
rea podului dela Cernavoda i a portului Constanta, modificarea legii instructiei
publice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
Deschid cu o vie mulIumire a patra sesiune a Corpurilor Legiui-
toare, cea din urma a acestei insemnate legislaturi alese dupa mo-
dificarea legii electorale. Aceasta reforma a asigurat desvoltarea
regulata i lin4titä a Statului roman §i in curand, &and /ara va
avea din nou trimite reprezentanIii säi, se va constata i mai
bine ea o reprezentare mai completa a tuturor intereselor i ocro-
tirea eficace a liberului exerci-pu al votului au 'Tiara garanIiile
constitulionale, au intarit stabilitatea i puterea Regatului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Bunele noastre cu toate Puterile au rämas neschimbate.
Politica prudentä, urmaritá neincetat de Guvernul Meu, a avut
rezultatele cele mai fericite i ne-a atras simpatiile tuturor. Cu
toate ingrijirile ce am resimIit din cauza imprejurarilor ivite de
mai mulIi ani langa hotarele noastre, Statul roman, ramanand in
gal% de once conflict, s'a intärit §i mai mult prin increderea ea-
§tigatä de pretutindeni.
privitoare la incheierea de tratate de comer au
Negocierile
continuat. Putem privi astazi cu o vie bucurie semnarea trata-
tului de comer l cu Imperiul Otoman, prin care s'au regulat in mod
satisfacator interesele noastre comerciale cu Turcia. Guvernul Mea
www.dacoromanica.ro
14 REGELE CAROL I
toate silinçele pentru a ajunge a incheia asemenea tratate

§i cu celelalte State;
In dorinIa noastra de a tral in raporturi de buna vecinatate
de amicie cu Statele care ne Inconjuara, Guvernul Meu a pus
toatä staruinIa sa duca la bun sfär0t negocierile de mult incepute
cu Guvernul austro-ungar pentru regularea statornica a liniei de
fruntarie dintre amandoua -Wile. Am mulIumirea de a va anunIa
ea aceste negocien i s'au terminal §i ea se va prezinta aprobarii d-voa-
stre convenIiunea care s'a incheiat in acest scop cu Imperiul vecin.
D omnilor Senatori,
D omnilor D eputqi,
Solicitudinea Mea §i a 4rii pentru armata a desvoltat puternic
aceastä instituTiune. Concenträrile din toamna aceasta M'au
credinTat ca sacrificiile, ce cu toii facem cu atata iubire pentru ar-
mata, i9i poartä roadele lor. Mijloacele noastre de inarmare 0 de
intärire sporesc pe fiecare an i astfel armata va putea raspunde
din ce in ce mai mult a§teptarilor legitime ale
Lucrarile publice au dat o mare desvoltare avu/iei nalionale.
acqti zece ani din urma, ,oselele noastre aproape s'au
treit. Legea drumurilor dä mijloace indestulatoare pentru ale com-
pleta repede i in mod sistematic.
ReIeaua cailor ferate se intinde astäzi pe o lungime regulat
exploatata de doua mii cinci sute kilometri. Lucrarile pregatitoare
pentru unja Dorohoi-Ia§i pe valea Jijiei, pentru liniile Vaslui-Ia§i
Craiova-Calafat sunt terminate ; iai tudiile celorlalte linii, ce
mai sunt cerute de interese locale, se urmeaza cu activitate.
In primävara anului viitor vor incepe lucrarile podului peste
Dunäre dela Fete9ti la Cernavoda, precum i lucrärile portului
ConstanIa. Bazinele, cheiurile i magaziile de intrepozite din Braila
Galaii i lucrarile din portul Giurgiului sunt in curs de executare.
Ele se vor completa prin construirea magaziilor i Intrepozitelor
din Bucure§ti 0 din Ia§i. Astfel, comerIul va gasi peste tot locul
bate inlesnirile dorite.
Aceste mari lucran i de utilitate publica nu s'ar fi putut say:Argil
inteun timp atat de scurt, daca administrarea finanIelor noastre
nu ar fi fost con§tiincioasä i prevazatoare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1887 cuvANTilr 15
Creditul de care se bucura astäzi Statul roman 4i are temelia

In silinIele, ce ne-am dat cu tqii, de a cumpani cheltuelile treptat
Cu cre0erea veniturilor 0 de a intrebuinIa cea mai mare parte a
Imprumuturilor noastre in cheltueli folositoare i pr oducätoare.
Anuit4ile Imprumuturilor se plätesc din veniturile bugetare or-
dinare i cu modul acesta s'a amortizat in douazeci i cinci de ani
un capital de douä sute treizeci i patru milioane lei.
Veniturile Statului din impozitele directe au sporit, cu toate
catimea darii ce are a pläti contribuabilul a fost scazuta. Domeniile,
care inainte de zece ani produceau nurnai patrusprezece milioane
lei, astäzi dan un venit de douäzeci i douä milioane, cu toate ca
s'au vandut proprietäti ale Statului pentru o valoare de douäzeci
sapte milioane i c s'au dat insuräleilor douä sute treizeci si
opt mii hectare. Imbunata-prile aduse in exploatarea pädurilor
vor spori Inca mai mult acest venit. Intrarea impozitelor se face cu
regularitate i inlesnire. Impozitele directe ating marginile huge-
tare, iar cele indirecte in mare parte le intrec. Echilibrul bugetar
al exerciOului inchis si al celui curent dovedesc buna stare a finan-
Ielor noastre i vom pune cu toiii o deosebitä ingrijire ca ea sä se
menlinä in viitor.
Legea actual a a instrucIiunii publice nu mai räspunde cu pro-
gresele räcute de nqiune intr'un pätrar de secol. Reforma ei a
devenit o trebuintä urgentä 0 nu Mä indoesc ca d-voastre
pune toate silinçele ca ea sa corespundä cerinIelor
La Jai un nou edificiu religios a deschis In cursul anului usile
sale credincio0lor. Blserica metropolitana se ridicä acolo ca o do-
vadä de neclintita credintä a larii in religiunea strAmoseascä.
In ordinea judecätoreasca, mulIumita staruinIei ce depus,
aTi implinit mai multe lacune In legisla-punea noasträ Inze-
strat Iara cu un nou Cod de comerI, care räspunde .mai bine la
trebuiniele ei.
Ministrul Meu de JustiIie va prezenta in sesiunea aceasta proiec-
tul de lege pentru reforma judecatoreasca si nu Ma indoesc ca
Corpurilor Legiuitoare îi vor da toatä atenliunea, pentru ca sa
ajungem a asigura mai bine independema magistraturii.
Legea pentru incurajarea industriei nalionale a inceput a se
aplica 0, in urrna studillor fäcute in aceastä privire, mai multe
fabrici se vor infiinIa. Ele se vor mai înmulÇi, and se va institui
www.dacoromanica.ro
16 REGELE CAROL I
creditul industrial, care va depune la dispoziIiunea lor mijloacele

trebuincioase.
Camerele de Comer% s'au intocmit in toatä ;ara dupä noua lege
suntem in drept a Wepta dela funqionarea lor regulatä i sta-
tornicä o sporire insemnata a activit4ii noastre comerciale.
Legea vanzarii de proprietaIi ale Statului in locuri mici §i mij-
locii incepe a produce efecte salutarii i vanzarile se inmulIese
neincetat.
In curand, räscumpararea embaticurilor §i a ota§niIelor de pe
propriet4ile Statului va fi ispravita, regulandu-se definitiv o che-
stiune care a fost pana acum cauza multor greut4i.
Casa de Economie, menita a forma capitaluri mici, a inceput
produca rezultate mulpimitoare.
Buna stare a poporqiunii a atras totdeauna ingrijirea Mea.
Creditele agricole au luat o mare intindere i, cu toata greutatea
ce au intampinat la inceput, ele au adus servicii Insemnate agri-
cultorilor mici, dandu-le inlesniri in timpuri grele.
Stalionarea prin toate judeIele a ambulargelor sanitare i spi-
talele rurale, care au inceput a funcliona regulat 0 care se vor
au fost primite de Iara ca masurile cele mai nemerite pentru a im-
bunataIi starea sanitarä a poporqiunii rurale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi
Fiecare an adaugä astfel neincetat parte k sa la consolidarea
Statului nostru, ridicat prin munca statornica' i neintrerupta a
intregului popor.
Dar aceste rezultate fericite nu s'au putut dobandi fara eon-
cursul luminat al Corpurilor Legiuitoare, care la timp i cu
lepciune au §tiut sä dea impulsiune unui mers regulat, unei des-
voltari asigurate a Statului. Sunt asigurat cá veli completa cu
aceea0 energie i cu acela0 patriotism opera d-voastre legislativa
ca veçi ispravi misiunea d-voastre precum açi inceput-o, spre
binele i fericirea scumpei noastre
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC, 1887 CUVANTA.RI 17
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru ad-interim la Razboiu, I. C.

BrcItianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Minis trul
Justitiei, Eug. Stalescu ; Ministrul Afacerilor Sträine, M. Pherechide ; Mini-
strul Lucrarilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finairtelor, C. Nacu ; Mini-
strul de Interne, R. Mihai ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului
Domeniilor, V. Gheorghian.
(M. 0., 1887, nr. 180, p. 4183-5).
1.2.
M. S. Regele la aniversarea cäderii Plevnei.

28 Nov./10 Dec. 1887.
La a zecea aniversare a luarii Plevnei, eara, masä de gala la Palat, la care
au luat parte generalii aflati In Capitalä i ofiterii superiori, sefi de corpuri
si de servicii. In timpul mesei, M. S. Regele ridicä un toast in onoarea armatei
cä'reia se datoreste renumele i prestigiul Romaniei. Deviza scrisä
pe Coroana de otel Prin noi insine sä fie calauza noasträ i ne va duce
la märire.
Instit4unile noastre militare s'au ridicat la o inälIime de care

putem fi mändri ; din o straja pämänteascA armata a devenit o
putere noionalà, totdeauna gata de a apära mo0a stramo§easa.
Mare i frumoasä este dar datoria noasträ, mai mare Inca §i
grea räspunderea care apasä pe noi.
Prin izbändele dela GriviIa, Rahova, Plevna, Smardan, wirea
a dovedit cä este vrednicä de dragostea 9'1 ingrijirea cu care Tara
o imbr4i§eazä.
Serbäm dar totdeauna cu vie mulIumire aniversärile acestor
glorioase bátälii, care au intemeiat renumea noasträ, care au intd-
rit credinIa in noi in§ine. Da, numai in noi in§ine vom gäsi puterea
noastrà ; prin noi in§ine trebue sá muncim, sä luptäm, sä. biruim.
Falnica deviza, scrisä imprejurul Coroanei de oIel, o Prin noi inOne
sä fie cäläuza noastrd ; ea ne va conduce la qnärire.
Cu aceastä dorinIä ridic, la a zecea aniversare a luärii Plevnei,
paharul Meu in onorul scumpei Mele armate, sigur fiind cä ea va in-
truni toate însuirile räzboinice i patriotice 9'1 va 9ti atrage
recuno§tinIa României !
Träiascä armata!
(M. 0., 1887, nr. 192, p. 4442).
www.dacoromanica.ro
18 REGELE CAROL I
Raspuns la adresa Senatului.

1/13 DecemPrie 1887.
Senatul exprima Suveranului omagiul sinrtimintelor de devotament ale tärii
intregi, Dinastia fiind temelia Statului. M. S. Regele multume§te pentru senti-
mentele exprimate si face apel la maturul corp pentru intelegere cu guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sinrtimintele ce exprimati astäzi pentru Regina 0 pentru Mine
Cu atAta eäldur5 sunt o nouä dovadä cä poporul rornAn a räspuns
totdeauna la iubirea i la Increderea ce am avut Intr'ânsul.
intelegerea statornicä ce a existat intre Corpurile Legiuitoare
guvernul Meu sunt o dovadä cà tara simte cà numai prin exer-
citiul pa§nic al libertätilor constitutionale §i prin respectul legilor
vom asigura desvoltarea i intärirea Statului romAn.
Vä multumim, Regina 0 Eu, de simtimintele de iubire 0 de
devotament ale Senatului i fiti totdeauna incredintati cä toate
gandurile i cugetärile Noastre sunt necurmat devotate iubitei
Noastre Românii.
(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4464).
Rispuns la adresa Adunärii Deputatilor.

1/13 Decemvrie 1887.
Adunarea Deputatilor exprimà' Suveranului iubire i devotament in nu-
mele tarii. Dinastia e temelia tarii si Camera va da concurs guvernului pentru
ca prin unire, munc i stäruirrta sä se poata intari edificiul Statului, sa se
poata pasi pe ca/ea desvoltarii i intaririi nationale. M. S. Regele, multumind
pentru iubirea i devotamentul exprimate, releva' intelepciunea i tactul
poporului roman care a dat fiintá doriutelor dela 1857.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cuvintele d-voastre cälduroase pentru Tron i pentru tarä
M'au mi§cat adânc.
www.dacoromanica.ro
IANTJARIE 1888 CUVANTARI 19
Reamintii memorabilele acte ale Adunárilor mume din 1857,

tare sunt temelia puternicá pe care s'a ridicat edificiul Statului
român.
In adevár, intelepciunea i tactul poporului au dat acelor dorinIe,
rostite cu atfita tárie i convingere, o fiinta. Pastrând neatins acest
depozit sacru, natiune,a a pä'Ot inainte, desvoltând 1ibertäi1e noa-
stre constituVonale i intemeind pe dânsele Monarhia. Astfel Statul
rolan a putut realiza in scurt timp progrese insemnate §i. insufla
tuturor incredere §i. respect. Tot astfel pà§ind inainte viitorul n.ostru
va fi asigurat.
VA mulIumesc de reinnoirea incredin-prii devotamentului ce aveti.
pentru Regina §i pentru Mine 9.1 siguri ea la implinirea datoriei
voiu fi in capul tuturor.
(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4465).
15.
Inalt Ordin de zi aire armará.

1/13 Ianuarie 1888.
M. S. Regele ureaza ostasilor ani mu1i i fericiti, cerându-le s. aib5. Inrà-
däcinate In suflet cinstea cAtre steag i devotamentul catre patrie.
Ostagi,
Este aproape un pätrar de veac de and Má &ese in fruntea
voastrá 9i cu cht anii au trecut, cu atát disciplina §-1 virtuiile voastre
militare v'au atras din ce in ce mai mult dragostea Várii 9i. a Mea.
Daa fertfele fácute de Iará pentru intärirea oastei sunt mari,
voi, osta§i, veçi dovedi cá d'Alisa va fi totdeauna pilda implinirii
datoriei.
subofileri i solda/i, viitorul fiind strans legat de
viitorul oastei, cugetarea i mima Mea sunt indreptate cu stator-
nicie cá.tre voi §.1 Regele vostru nu vá cere alt decAt sá aveçi inra-
dacinate in suflet cinstea catre steag i devotamentul catre patrie,
atát cát El are inradácinata in sufletul Säu dragostea pentru voi.
VA urez ani mulIi. §i. fericip!
CAROL.
(M. 0., 1888, nr. 217, p. 4975).
www.dacoromanica.ro
20 REGELE CAROL I
Rispuns la felicitärile inaltelor autorititi.

1/13 Ianuarie 1888.
Dupä serviciul religios dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentul
Mitropolitului Primat unde primeste felicitári i uräri din partea Primatului,
a Ministrului Afacerilor StrAine si a Prim-presedintelui Curtii de Casa-tie, C.
Schina. M. S. Regele multumeste In numele Sau si al Suveranei pentru felicitAri
si ureazä celor de fatä i ärii ani multi si fericiti, pace si prosperitate.
Rugile bisericii i urarile poporului Ne-au adus totdeauna feri-

cirea i Ne-au sprijinit i intärit in toate imprejurarile.
Primim dar, Regina 0 Eu, cu o vie muliumire expresiunea
sentimentelor de dragoste 0 de credirt-0, ce Ne exprimaIi cu atata
caldurä, i dorim, din toata mima ca anul nou sä. fie manos in pro-
grese i lucrari folositoare i plin de noroc pentru scumpa noastra
Romanie, pe care cerul sä o ocroteasca 0 de astazi inainte !
VA urez ani muiçi i fericiIi, pace 0 prosperitate !
(M. 0., 1888, nr. 218, p. 5003).

7/19 Februarie 1888.
M. S. Rege/e aminteste nou'ai Camere oblige-Oa de a se ocupa de cercetarea
votarea bugetului i apoi tuturor le recomandä unirea pentru intarirea noasträ
interioarà.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu un viu simIimant de mullumire Ma aflu astazi in mijlocul
ReprezentanIilor
Salutand de buna venire pe domnii DeputaTi ai nouai legislaturi,
sunt fericit sá constat, ca 0 de astadata cetaIenii au dovedit, prin
lin4tea i ordinea menTinute pretutindeni In alegeri, ca ei 9tiu
prqui garantate cu atata eficacitate de institu-Pnile
noastre constituTionale i ca ei sunt convin0 cá, numai prin respec-
tarea legilor de catre to%i, putem sá desvoltam prosperitatea §i
puterile noastre.
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1888 CUVANTAR1 21
Dizolvarea Camerei Deputgilor a intrerupt sesiunea ordinara

a Corpurilor Legiuitoare. Reluind astazi cursul normal al lucrarilor,
d-voastre aveIi a va ocupa de mai multe legi importante, care cer
o deosebiti luare aminte.
Cea dintAiu lucrare care se impune d-voastre, domnilor DeputaIi,
este bugetul. In anul acesta, el vi 8e prezinta pentru prima ()era
intrunind la un loc toate veniturile i toate cheltuelile Statului.
Aceasta ameliorare a devenit putincioasa in urma organizarii com-
plete a administraVunii cailor ferate 0 a administraTiunii monopo-
lului tutunului, care pfina acum îi aveau bugetele lor speciale
inscriau in bugetul general al Statului numai veniturile lor netede.
Buna stare a finan/elor noastre asigureaza echilibrarea bugetului,
ceea ce a fost obiectul constant al preocupa'rii Guvernului Meu.
In adevar, incasärile exerciOului curent nu numai au raspuns
prevederilor, ci Inca le-au, intrecut.
Vom putea dar intampina toate trebuinIele Statului numai cu
veniturile existente.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Suntem indreptaliIi a crede ca silinIele ce se fac pentru men-
Tinerea pacii vor izbuti i ca ea va fi asigurata spre binele i feri-
cirea tuturor. Cu. toate aceste, MIA' a ne abate un singur moment
dela calea prudenta pe care am urmat-o dela inceput, suntem datori,
In momentele grele prin care trece Europa, sa ne gandim necontenit
la intarirea noastra interioara, spre a putea privi cu incredere in
viitor.
Paza lush' cea mai buna, siguranIa cea mai puternica a fiecarei
Iari este unirea cetaIenilor ei. Urez din toata iMma ca acest simIi-
mant sá va insufle pe to/i, pentru ca noua legislatura A. fie manoasá
in roade i sä corespunda legitimelor a9teptari ale Mele i ale prii.
Dumnezeu sa lumineze lucrärile d-voastre i sa proteaga scumpa
noastra Romanie.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Prerdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru de Resbel, I. C. Bratianu;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul de Justitie,
Eug. Stiätescu ; Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide ; Ministrul Lucra-
www.dacoromanica.ro
22 REGELE CAROL I
rilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finantelor, C. Nacu ; Ministrul de

Interne, R. Mihaiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-
niilor, V. Gheorghian,
(M. O., 1888, nr. 245, p. 5553-4).
M. S. Regele citre Academia Romani,

22 Martiel3 Aprilie 1888.
MM. LL. Regele si Regina merg la Academie pentru a asista la deschiderea
sesiunii anuale. M. Kogälniceanu, presedinte, i D. Sturdza, secretar general,
intâmpina pe Suverani. In sala de sedinte, luând loo inlotoliul presedintial,
M. S. Regele aduce salutul &Au membrilor Academiei si deschide sesiunea.
Cu prilejul întâiei intruniri a Academiei, in anul acesta, Regina

Eu venim cu bucurie In mijlocul d-voastre spre a vä aduce in
persoana salutärile Noastre cele mai calduroase.
Neincetat urmärim lucrarile d-voastre i constatäm cu vie pia.-
cere cä, prin sarguinta i munca membri/or Academiei, §tiinta
istoria noasträ au fost inzestrate cu un material pre-Ps i insemnat.
Academia a deschis astfel un izvor bogat, care ne-a desväluit tre-
cutul §i care este menit a servi generatiunilor viitoare ca sä apre-
cieze imprejurärile grele pe care tara sträbätut pentru a ajunge
la inältimea de astäzi.
Urând ca lucrärile d-voastre sä fie roditoare §.1 Academia sà
devie adeväratul focar al qtiintei, care trebue sä incälzeascä
lumineze tot räsäritul, declar sesiunea Academiei deschisä.
(M. 0., 1888, nr. 283, p. 6527).
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/15 Aprilie 1888.

Expirând sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele inchide
Parlamentul, ateagandu-i atentia asupra nevoii de a se face din non apel la
tank' din cauza schimbärii ministerului.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1888 CUVANTXRI 23
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare expira astazi.
Mu4umita patriotismului d-voastre, situaliunea financiara a
fost regulata la timp si serviciile publice vor putea continua mersul
lor normal.
In urrna demisionarii Cabinetului precedent, se impune noului
Ministeriu datoria constitulionalä de a face apel la Iara intr'un termen
cat se poate mai apropiat, pentru a se manifesta libera voinp a
alegatorilor.
Sunt iincredinIat ca, prin respectarea ordinei si prin modera-
Oune, lara va dovedi i da asta data deplina maturitate la care
este ajunsa i prepil ce-1 pune pe o dreapta Intrebuin-ore a liberta-
Iilor publice.
In actuala situaliune interna, Guvernul va lua Pal% intarziere
Cu toata energia masurile reclamate de imprejurari. Intru aceasta
sunt In drept a conta pe sprijinul tuturor oamenilor de bine si Eu
apelez la spiritul de concordie si de prudentä, pe care Romania, in
momentele importante, 1-a aratat totdeauna Cu cea mai mare
putere.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
inainte de a ne despaqi, sa ne gasim Inca °data In

dorinia cea mai scumpà ce o avem cu
Sa traiasca i sa prospere Romania!
Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, Teodor Rosetti ;

Ministrul Afacerilor Sträine, P. P. Carp; Ministrul Cultelor si al Instructiunii
Publice si ad-interim la Agriculturk Industrie, Comert i Domenii, T. Maio-
rescu ; Ministrul LucrArilor Publice, A. B. $tirbei ; Ministrul de Resbel, General
C. Barozzi ; Ministrul de Finante, Menelas Germani ; Ministru de Justitie,
Al. Marghiloman.
(M. 0., 1888, nr. 4, p. 73).
www.dacoromanica.ro
24 REGELE CAROL I
20.
Toastul M. S. Regelui pentru sfetnicii
10/22 Mai 1888.
La aniversarea zilei de Zece Mai, seara, se dii o mesa la Palat la care iau
parte cei doi Mitropoliti, Presedintele Consiliului de 1V1inistri, Prim-presedin-
tele dela Casa:tie i cel dela Curten de Conturi, toti fostii ministri dela 1866
incoace, generalii comandanti din Bucuresti i Primarul Capitalei. Pe la sfAr-
situl mesei M. S. Regele a ridicat un toast In sAnAtatea si in amintirea sfetnicilor
care au lucrat la propäsirea poporului roman.
Statul roman s'a desvoltat í intärit cu jertfe i lupte, adesea violente,
care au putut läsa discordie. SA' uite to-ti acest trecut, sA priveascA numai ina-
inte cu un singur ideal: paza vetrii stramosesti de toate primejdiile, In unire,
cAci unirea este tAria.
Sunt 22 de ani de cAnd am fericirea de a fi in fruntea
vremea aceasta este o clipä In viaIa unui popor, un drum inde-
lungat insa de sträbätut pentru un om asupra cäruia apasa netn-
cetat o mare räspundere 0 multe griji.
Cu toate ca Mi-am tras dela inceput calea cea dreaptä, adeseori
M'a9 fi rätäcit, färà buna povaTuire a frunta0lor ;Aril, care M'au
sprijinit cu credinIA i dragoste in acest 9ir de ani ai Domniei Mele.
VAd dar astAzi imprejurul Meu cu un simIimAnt de vie recuno-
gtiinp pe to0 ace0i hArbaii patrioV, care au adus cAte o piatrA la
clAdirea ridicata printr'o muncA statornicä ca adApost al neamului
romAnesc.
Din nefericire, lipsesc mul/i din vrednicii Mei consilieri, trecuO.
In o viaIä mai bunä'.
Dea Dumnezeu ca temeliile aces tei clädiri sä fie a9a de puler-
nice, ca nicio sguduire, nicio furtunä ni. le poatä sfärAma.
Statul romAn s'a desvoltat i intArit cu jertfe insemnate, cu
lupte adesea amare 0 violente, cari au putut semAna discordia.
SA uitAm trecutul In partea sa asprä. RomAnul insä are inimä
caldA, un sentiment ce-L impärtäpsc deplin cu dAnsul.
SA uit'Am dar 0 s'A privim numai inainte, avAnd un singur gAnd,
o singurA %intâ, sfAnta datorie de a pazi vatra strämo§easca de
toate primejdiile care o inconjua. Iatà idealul nostru, pentru care
trebue sä träim, s muncim i sà luptäm tosi impreunä. Aci nu
pot fi deosebiri de veden. Noi toçi suntem s1ujba0. credincio0 ai
patriei, gata a inchina puterea noasträ pentru dAnsa.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1888 CUVANTART 25
O lun., in care to-ti fifi si sunt uniti, nu piere; nu poate fi dar

vrajmä9ie, un euvânt care nu trebue sä gaseasen loe in ;storia
noastrn.
Unirea este t'Aria ; cu aceastn frumoasä devizn, vota infrange
toate greutälile, ne vom asigura un viitor lini§tit i fericit.
Urând din tot sufletul ca dorinIa Mea exprimatä in faIa d-voastre
sä se implineasen, ridic acest pahar in sänntatea §i In amintirea
acelora care au lucrat impreunn cu Mine In cursul acestor 22 de ani
la desvoltarea 9.1 propä0rea poporului român, sigur fiind en M'A ve0
inconjura cu aceea9i dragoste, cu aceea§i râvnà i In timpul Dom-
..nirii pe care Cerul Mi-o va därui inca.
S'A tediasen scumpa noasträ. Românie!
(M. 0., 1888, nr. 32, p. 731-2).
21.
M. S. Regele cifre Batalionul 2 de Vinito&

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 1888.
Aniversarea luãrii Griviçei. Dupä serviciul religios, s'a servit masa oferit5
Batalionului de catre Suveran. Iau parte ofiterii cu doamnele i corpul diplomatic.
Catre sffirsitut. ospatului, M. S. Regele aminteste vitejia va.natorilor la 1877 si
inchinä pentru Batalionul 2 de Vanatori çi pentru toata armata romana'.
Cu vie mullumire serbäm aniversarea dela GriviIa iarä§i in mij-
locul Batalionului 2 de Vängtori, al eärui nume este a9a de strâns
legat cu aceastd stedlucith izbändn.
Astäzi sunt 11 ani de cand vitejia Vánntorilor a sfärâmat re-
zistenIa inver§unatn a vràjmaplui, invingänd toate piedicele sub
o ploaie de gloanIe, care asvärleau moartea In rándurile navnli-
torilor. Neuitat trebue sà rnmánä dar in mintea i mima voastra
acest fapt màreç, eäruia datoraIi. strnlucirea Stelei României
de pe steagul vostru, ca semn statornic al voiniciei fraOlor voori.
Ziva de 30 August va fi ve9nie o dan scumpn pentru
care, primind botezul de foc in o luptä a§a de grea i sángeroasn,
vi-a dobAndit un loe vrednic printre toate armatele. Datoria noastrn
silinça noasted, este ca s'A pastrnm ce am cA9tigat cu multe jertfe
pe câmpul de onoare i ca sn muncim neincetat, spre a rnmänea
la inäl-limea renumelui nostru i a edspunde la increderea ce -laxa
www.dacoromanica.ro
26 RE GELE CAROL I
pune in puterea sa militara. Sigur fiind ca armata va fi de-a-pu-

rurea fala Romaniei, ridic acest pahar in onoarea batalionului 2
de Vanatori 9.1 In amintirea eroilor cázui, strigand din tot sufletul:
S'a traiasca scumpa Mea armata!
(m. 0., 1888, nr. 420, p. 2914).
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

8/20 SeptemPrie 1888.
M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoare
pentru a le dizolva.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
V'am convocat in sesiune extraordinara pentru a va incuno§tinIa
ca, precum am- anunIat In Mesajul Meu dela 3 Aprilie trecut, un
nou apel la Iara devenind necesar, Corpurile Legiuitoare urmeaza
a fi dizolvate.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;
Afacerilor Straine si ad-interim la Agricultura', Industrie, Comert
Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majo-
rescu ; Ministrul Lucrärilor Publice, Al. B. qtirbei ; Ministrul de Resbel, Ge-
neral C. Barozzi; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,
Al, Marghiloman.
(M. 0., 1888, nr. 126, p. 304).

1/13 Noemvrie 1888.
M. S. Regele trece in revista' proiectele ce vor veni in desbaterea Corpurilor Le-
giuitoare privind instrainarea unor pArti din bunurile Statului, modificarea
tocmelilor agricole, bugetul, transformarea da'rii pentru cäile de comunica-tie
inteun impozit proportional pe categorii, schimbarea modului de percepere
a unor taxe asupra spirtoaselor, retragerea biletelor ipotecare dela Banca Na-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1888 CUVANTARi 27.
tionall i desriintarea agiului, inamovibilitatea judecatorilor dela Curtile de

Apel, a pre§edintilor de Tribunale §i a judecatorilor de instructiune, intinde-
rea invatAnntintului rural i imbunatatirea pozitiunii clerului de mir i crede
in concursul /urninat al aleqilor
Domnilor Senatori,
Domnilor D eputati,
Sunt fericit de ate ori Mä. aflu in mijlocul ale0lor naIiunii
cu o vie multumire deschid aceastä. primä sesiune a nouäi legislaturi.
Concursul d-voastre, totdeauna bine venit, este astäzi cu atat
mai prelios, cu cât sunteli mai de curând e§i/i din alegerile generale
prin urmare In cuno§tinIa adeväratelor trebuinIe ale Várii.
Proiectele de legi, ce guvernul Meu le crede menite a raspunde
acelor trebuinIe In ordinea economicä, judiciar i administrativä
0 care vor fi supuse deliberärilor d-voastre in decursul acestei legis-
laturi, au fost publicate la timp, pentru ca to-0 poatä forma
convingerea asupra lor, dup.& o maturä chibzuin-p.
Domnilor Senatori,
Domnilor D eputa;i,
Constat cu fericire ca relqiunile noastre cu Puterile sträine
sunt din cele mai imbucurätoare.
Politica prudentä, ce un patriotism luminat a insuflat tuturor
partidelor, dovede§te cà Regatul României este un element pu-
ternic de lini§te i de siguran-p. In aceastä atitudine corectä. stä
pentru noi garan0a, cà ne vom bucura ca panä acuma de incre-
derea Puterilor celor mari 0 de amiciIia sincerä a vecinilor noOri
din Peninsula Balcanicä i astfel nu vom compromite intru nimio
sfor-Värile acelora, care cautd a deslega chestiunile pendinte fdrä
sguduiri violente 0 a ne asigura pacea de care avem trebuinp
pentru desvoltarea iubitei noastre
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Cele mai importante 0 mai urgente obiecte ale desbaterilor
d-voastre In sesiunea prezentá sunt: legea pentru insträinarea unor
pärIi din bunurile Statului in folosul Iä.ranilor i legea modifica-
toare pentru tocmelile de lucräri agricole. Aceste legi vor contribui
www.dacoromanica.ro
28 REGELE CAROL I
In m'asura' larga la imbunataTirea soartei satenilor, vor lini§ti in

acela§i timp unele spirite ratacite §i vor introduce o mai mare echi-
tate in raporturile dintre proprietari §i sáteni, spre binele i al
unora §i al altora.
Sunt incredinlat ca, pentru aceasta lucrare de cea mai mare
insemnatate, guvernul Meu va gasi in d-voastre sprijinul expe-
rienTei §i al unei inIelepte
In ceea ce prive§te finanIele, preocuparea de capetenie a gu-
vernului ca §i a d-voastre este de a asigura echilibrul bugetului
inteun mod real §.1 temeinic.
Cheltuelile publice cu greu s'ar putea reduce, tara a impiedeca
desvoltarea normalä a diferitelor servicii ale Statului, pe de altä
parte trebuesc acoperite golurile ce s'a dovedit cá lasa unele eva-
luari exagerate. Cu toate acestea, guvernul crede ca va putea in-
deplini toate cererile naomentului prin remaniarea In condiftuni
mai echitabile §i totdeodatä mai producatoare a unora din impo-
zitele existente, rara a sdruncina echilibrul bugetar.
Meniinând astfel sarcinile publicó pe cat a fost cu putinVä in
limitele actuale, guvernul a cautat sa intemeieze aceasta situa-
Iiune pe o baza solida §i, pentru viitor, sa pazeasca ordinea cea
mai riguroasa in opera-liunile tezaurului §.1 sà vegheze ca toate
instituTiunile noastre de credit sa funelioneze in marginile 9.1 in
scopul ce le sunt destinate prin legile lor.
Spre aceasta, pe Muga alte mäsuri de mai mic& importan-Va,
guvernul va va supune proiectele de legi pentru transformarea
darii cailor de comunicaTie inteun impozit proporlional pe cate-
gorii, ceea ce va permite a se desfiinya taxa de 5% asupra funclio-
narilor, pentru schimbarea modului de percepere a taxei asu.pra
rachiurilor din fructe, prelevându-se aceasta pe hectar, §i pentru
reducerea, in compensaIiune, a taxei asupra spirturilor din cereale,
pentru stingerea deficitului Casei pensiunilor, §i in fine, proiectul
pentru retragerea biletelor ipotecare dela Banca NaVonala, ca o
prima masura In scopul de a consolida valoarea monedei fiduciare
§i de a face s'a dispara agiul asupra aurului.
Ministrul JustiVei va va prezinta mult a§teptata lege pentru
organizarea judecatoreasca, prin care se intinde deocamdata ina-
movibilitatea la Curple de apel, la Pre§edinTii de tribunale §i la
judecatorii de instruciiune. Raraftne ca mai tfirzin sa se aplice
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1888 CUVANTA.RI 29
ace1a0 principiu de lege la, toate organele justiVei i totdeodata

sä se sporeascä retribOunea magistraOlor.
In administra-punea judeleana i comunalä, experienTa a do-
vedit ca legile actuale nu dau un control Indestulätor asupra In-
trebuin-Värii resurselor disponibile. Ranà cand nouile legi, ce sunt
In studiu, vor putea sä fie prezentate, veTi avea a va ocupa de
situaliunea financial% a unora din acele corpuri administrative,
care din cauza legislaçiunii actuale au vazut scazand resursele lor
In mod sin4itor, sau care prin gestiunea lor din trecut, s'au impo-
varat peste masura POI% ca rezultatele obTinute sá corespundä
sacrificiilor facute.
Lucrärile publice in curs de executare au urmat mersul lor re-
gulat i speräm cà in anul viitor Galaii0 Braila vor avea instalari
la tal-Opea porturilor celor mai bine organizate.
Guvernul, land in maim sa exploatarea liniei ferate 4cani-
Roman-Boto§ani-Ia0, va putea realiza, prin o administrare mai
eftinä, o economie destul de considerabilä in comparare cu trecutul.
Romania, pang astazi, a consacrat resurse insemnate la con-
struirea de drumuri de fier; aceasta opera trebue conclusa mai de-
parte, dar totdeodatä cere imperios sä fie completatä printr'o im-
preunare de 9osele, care, lipindu-se de drumurile de fier, sa meargä
In toate direcOunile, sa stranga i sa transporte produsele pamantului.
Rezultatul dorit insä, de a avea o relea Intreaga de cai ferate
0 de osele tinzand cätre unul i acela0 scop, reclama un plan bine
studiat i cu rigoare executat.
Mai multe proiecte de legi vi se vor prezenta pentru acest sfar9it,
prevazand §i mijloacele de plata, care Lrà a impovara tezaurul,
sa-i permit& a realiza aceastä opera importanta din toate punctele
de vedere.
De Departamentul Cultelor i InstrucOunii Publice se vor su-
pune desbaterilor d-voastre legile pentru Intinderea Inva-pmantului
rural 0. pentru numirea membrilor Corpului didactic /a §coalele
primare. Sfantul Sinod, precum 0 o comisie specialä, se ocupa a
propune mäsurile necesare pentru imbunätälirea pozi-Ounii de-
rului de miri indata ce aceste lucrari vor fi terminate, se vor pre-
zenta Corpurilor Legiuitoare.
Nu putem cleat a ne felicita cu tc4ii de progresele 0. de desvol-
tarea constanta a armatei, deosebitei solicitudini a
www.dacoromanica.ro
20 REGELE CAROL I
.care nu a cruIat niciun sacrificiu când a fost vorba de inarmarea

intärirea ei.
de astädatä /ara va dovedi cá §tie sä ingrijeasca de soarta
o§teanului rom&n, de a cärui abnegqiune i devotament färä mar-
gine a fost pururea incredinIatä, incuviinOnd mijloacele spre a im-
bunät4ii pe de o parte, instrucIiunea i echipamentul armatei,
spre a pune, pe de alta, prin o nouä lege a pensiunilor militare,
rasplatä mai in raport cu jertfele ce osta§ii sunt chemaTi a aduce
In lunga lor carierd.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Precum vede/i, trebuinIele cer dela d-voastre cea mai
incordatà activitate.
Nu Mä indoiesc cà veti pune toate stäruinIele pentru a räspunde
la legitima a§teptare a na-Viunii care v'a ales §i pentru a duce mai
departe opera de progres inceputä de generwliunile trecute. Orga-
nizarea temeinica a -Vdrii inauntru i ocrotirea ei de once pericole
este cugetarea comunä in care s'au intalnit §.1 se vor
fiii prea iubitei noastre
Dumnezeu s'A binecuvinteze lucfárile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;
Ministrul Afacerilor Straine g't ad-interim la Agricultura, Industrie, Comert
Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majo-
respit; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. B. qtirbei; Ministrul de Res bel, Ge-
neral C. Barozzi ; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,
A. Marghiloman.
(m. a, 1888, nr. 169, p. 3945-7).
24.
M. S. Regele pentru armata romana.

28 Nov./10 Dec. 1888.
Aniversarea luarii Plevnei s'a serbat la Scoala Militara de ofiteri: slujba,
Seara, s'a dat masa de gala la Palat, la care au luat parte ofiterii gene-
ran gi atagatii militari ai Rusiei, Germaniei i Austro-Ungariei. Catre sfargitul
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1888 CUVANTARI 31
mesei, M. S. Regele releva ea luarea Plevnei a Insemnat consacrarea neatarnarii

Romaniei i renasterea vremurilor glorioase. Ureaza fericire i propasire armatei
romane.
in fiecare an ne amintim cu vie recuno9tinIä de aniversarul

luarii Plevnei, ca o data scumpa 9i de indoit preT pentru noi; ea
semneazä pentru laxa' consacrarea neatarnärii sale, pentru o9tire o
biruinTä stfälucitä, pentru amándou4 rena9terea vremurilor glorioase,
rede9teptarea virtuVlor razboinice. Prin luptele sangeroase din Bul-
garia, Románia a c5.9tigat simIimântul täriei sale i s'a ridicat la o
poziIiune a9a de insemnatä, cà putem fi mândri de aceasta. insd9i
responsabilitatea noasträ s'a märit, a9tepthrile i cerinIele au cre-
scut; deci armata are sfânta datorie de a räsplati prin o munch
neobosità 9.1 statornicä toate jertfele pe care Ora a fäcut i va face
Incá pentru desvoltarea i Intarirea sa militará. Sigur fiind ca patria
va gäsi in fiecare osta9 román un apärätor indrdsne/ 9i devotat,
urez din tot sufletul scumpei Mele armate fericire 9.1 propà9ire.
Sá träiascd armata!
(M. 0., 1888, nr. 192, p. 4445).
25.
Rispuns la adresa Senatului.

4116 Decemprie 1888.
M. S. Regele multumeste Senatului, In numele Säusi al Suveranei, pentru
sentimentele de iubire ce Le exprima i Espera sa se Intálneaseä cu maturul corp
in devotamentul catre patrie spre a sävarsi opera de consolidare a tarii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc Cu cea mai vie pläcere Adresa Senatului i sunt foarte
simIitor la asigurärile de dragoste i credinVä ce d-voastre
exprimaIi in termini a9a de cälduro9i in numele acestui Inalt corp.
Cu o adeväratä satisfacIiune constat cä guvernul Meu se poate
rezema pe sprijinul luminat al Senatului, care promite a se ocupa
cu cea mai mare bägare de seamä de proiectele de legi menite a
imbunataIi diferitele ramuri ale administraIiunii Statului 9i a des-
lega chestiunile a Vátor Tezolvare Iara o alteapta cu neradare. Sper
www.dacoromanica.ro
82 REGELE CAROL I
cä d-voastre veti gasi in aceasta frumoasä activitate pentru binele

obstese un teren comun de inIeIegere i vevi contribui astf el la
la/irea spiritului de concordie, atat de doritä pentru o lucrare rodi-
toare.
Sunt incredinIat ca ne vom intalni totdeauna in acelasi simIi-
mant de devotament &We patrie, spre a savarsi inapreuna opera de
consolidare si de intärire la care suntem chemaIi cu tqii a conlucra.
VA mulIumesc Inca °data, atat in numele Meu cat 0 in numele
Reginei, de simOmintele de iubire ce Ne exprimaIi i ne unim Cu
d-voastre in toate urarile pentru fericirea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1888, nr. 197, p. 4554).
26.
Rispuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

11123 Decemyrie 1888.
M. S. Regele primeste Cu recunosting sentimentele de devotament i urärile
ce-I fac Deputalii. Face apel la o strânsa InIelegere Intre Camera' í guvern,
pentru a rezolva greutätile ce impiedica propAsirea politicE i economicti a TArii.
Domnule Pre§edinte,
Domnilor Deputa#,
Am ascultat Cu o deosebitä mulIumire Adresa Adunärii legiui-
toare i primesc cu recunostinra expresiunea sentimentelor de devo-
tament, precum i bunele urari ce-Mi aduceii cu acest prilej.
Spiritul in;elept si patriotic, de care reprezentqiunea nalionala
se aratä insufleIita, este pentru Mine o dovad c guvernul Meu
va gäsi in d-voastre un sprijin puternic i luminat pentru a asi-
gura acel mers bine cumpanit al trebilor publice, pe care-I cere
neapärat propäsirea politica i economicä a %aril.
Mai ales asezarea pe o temelie solida a mijloacelor Statului,
ce se va datori inIeleptei d-voastre chibzuinIe, ne va conduce cu
mai mare siguran0 la acel Çel dorit de toIi.
Numai prin o stransä InIelegere intre Camere i Guvern se vor
putea inlätura greutaIi i rezolvi diferitele chestiuni, a cäror regu-
lare va fi primitä cu o adevarata satisfaqiune de cätre /ara. Astfel,
www.dacoromanica.ro
IANIJARTE 1889 CuvANTA.RI 33
România, unitä i lini§titä in läuntru,i0 va pästra renumele doban-

dit In afarä.
Multuraindu-vä inch' odatä 0 In numele Reginei pentru sim-ti-
mintele de dragoste ce-Mi exprimati, urez din tot sufletul ca lucrä-
rile d-voastre sä aducà roadele cele mai bogate pentru viitorul
fericirea scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1888, nr, 202, p. 4658),
InaIt Ordin de zi efitre armatä.

1/13 lanuarie 1889.
M. S. Regele weaz5 osta§ilor ani multi vi fericiti, cad vi-au indeplinit
datoriile c5tre patrie i Tron.
Ostafi,
V'ati atras incredereatärii 0 a Mea prin disciplina datoriei &are

patrie j Tron.
Urmati färä §oväire pe aceastä cale, arätänd astfel ca sunteti
demni de recunwinta tärii i cä jertfele ce s'au fäcut pentru armatä
nu sunt zadarnice.
Eu, din parte-Mi, vä pästrez neschimbata Mea dragoste §i ingri-
jirea cea mai vie ce pururea am pentru scumpa Mea armata.
Ofiteri, subofiteri i soldati, vä urez ani multi 0 fericiti I
Dat in Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1889.
CAROL.
(M. 0., 1889, nr. 267, p. 4961).
M. S. Regele &Aire inaltele autorititi.

1/13 lanuarie 1889.
Duph slujba dela Mitropolie, M. S. Regele trece In apartamentele Primatului
primevte felicitäri vi urbri din partea Mitropolitului Primat, In numele clerului,
din partea Prevedintelui Consiliului, în nurnele guvernului vi al tdrii vi din
partea Primprevedintilor dela Curtea de Casatie vi dela Curtea de Conturi,
Ja care Suveranul multumevte vi face la rindu-I uräri pentru popor i arä.
www.dacoromanica.ro
34 REGELE CAROL I
La inceputul anului, Intâiul Meu gänd se indrepteazä. spre scum-

pul Meu popor, a cärui fericire este In fruntea tuturor dorintelor
si silintelor Mele. Rog pe Dumnezeu ca sä pazeascä tara noasträ.
in anul acesta de toate necazurile däruiascä o desvoltare
linistitä, impacând diferitele aspir4uni. Sä dea Cerul ca sperantele
Mele si cälduroasele uräri ce le fac pentru d-voastre si pentru toti
Românii färä deosebire sä fie implinite. MuItumindu-va din tot
sufletul de bunele felicitäri si de dovezile de dragoste ce Ne adu-
Reginei i Mie, la reInnoirea anului, vi salut dupä obiceiul
strämosilor, zicându-va: La multi ani i cu Dumnezeu inainte!
(M. 0., 1889, ni'. 218, p. 4991-2).
29.
M. S. Regele &Aire Reg. 3 de Infanterie.
26 Aprilie/ 8 Mai 1889.
M. S. Regele impreunä cu Principele Ferdinand merg la Reg. 3 Infanterie
pentru a-1 trece in revistä. Generalul Cernat, comandantul Corp. II armatä,
Barozzi, seful Casei militare a Suveranului si generalul Dona inampinä. pe Au-
gustii Oaspeti, iar colonelul Paladi dä raportul. M. S. Regele primeste defilarea,
Principele Ferdinand defilând In capul companiei a 2-a. Dup.& defilare, M. S.
Regele Instiinteazä Regimentul, ase7at In ordine de coloanä, cá fratele Säu,
Principele Leopold, este cornandant onorific al acestui Regiment si a Inscris pe
fiul Su, Principele Ferdinand, znostenitor al Tronului României, in acest
corp, unde are sä fie initiat In cunoasterea regulamentelor i vietii militare.
Sunt aproape trei ani de când regimentul al 3-lea de linie a avut
onoarea s primeasca drept Cap al säu pe iubitul Meu Frate, Prin-
cipele de Hohenzollern, si sá inscrie pe fiul säu, iubitul Meu nepot,
In randurile sale.
Astäzi, multumirea Mea se uneste cu bucuria voasträ, fiindcA
Mostenitorul Coroanei inträ In chip efectiv In cadrele acestui regi-
ment, unde are sá fie initiat la cunostir4a reglementelor si a vietii
militare.
Sper si sunt convins cá regimentul, arätändu-se vrednic de
distinctiunea ce i se face, se va sili a merita dragostea Mea, s't cä
mai tttrziu va rämânea pentru dânsul ca o frumoasä amintire, ca
acela, care va fi chemat intr'o zi sá urmeze opera Mea, a inceput
In Romania serviciul säu militar In acest regiment.
(M. 0., 1889, nr. 20, p. 482).
www.dacoromanica.ro
MAI 1889 CUVANTAMI

9121 Mai 1889.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinafa pentru a
se ocupa de buget si de unele proiecte financiare.
Domnilor Deputa;i,
Domnilor Senatori,
V'am convocat In sesiune extraordinark spre a se supune deli-
berarilor d-voastre diferite proiecte de legi, mai ales bugetul
proiectele financiare.
InsemnAtatea i urgei4a proiectelor pe care aveIi a le desbate
M'au %cut a va cere concursul Intr'un timp, In care ocupaIiunile
agricole vá reclam4 pe cei mai mulIi dintre d-voastre i sunt con-
vins cà veIi aduce acest sacrificiu pentru binele
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Bucurwi, 9 Mai 1889.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministril/ de F1'azboiu, G. Manu ; Ministrul
Afacerilor Sträine si ad-interim la Lucrarile Publice, Al. Lahovari ; Ministrul
Justitiei, N. I. Ghera,si ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, C. Boe-
rescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.
Pclucescu.
(M. O., 1889, nr. 30, p. 753).
M. S. Regele inchinfi pentru Romania.
10/22 Mai 1889.
Serviciul religios, defilarea scoalelor i armatei. Seara masa de gala la Palat,

la care sunt invitati Mitropolitii, presedintii i vice-presedintii Corpurilor Le-,
giuitoare, Presedintele Consiliului de Ministri, ministril, Primpresedintii
Presedintii dela Curtea de Casatie, Curtea de Conturi i Curtea de Apel din
www.dacoromanica.ro
36 REGELE CAROL I
Bucure9ti, ata§atii militari ai Angliei, Italiei, Frantei, generalii din Bucuretiti

etc. Catre sfAr9itul mesei M. S. Regele ridica un toast, vorbe§te de intarirea
Dinastiei i Inchina. pentru fericirea i propa§irea Romaniei.
Fiecare an salut cu vie mulIumire aniversarul de 10 Mai, ca o

data scumpa inimii Mele. Sunt astazi 23 de ani ca poporul roman
M'a primit cu bucurie i incredere, sigur fiind ca, prin stabilirea
monarhiei ereditare, Romania va fi pazitä de sguduiri violente
viitorul sàu asigurat. Sprijinit de barbaIii cei mai distinsi, am avut
fericirea de a conduce tara pe calea progresului, astfel ca putem
privi pe un trecut bogat in fapte Insemnate, care vor Impodobi
istoria noastra. GeneraVunea prezenta are acum datoria de a pastra
si a intari ce a fost castigat cu multe trude, cu jertfe mari, si a se
gandi si la viitor, fiindeä oamenii tree, patria si instituliunile sale
Irma' trebue sä ram'aie neatinse.
Cu o adevAratà bucurie sufleteasca M'am incredintat, in ziva
sosirii iubitului Meu nepot, cat poporul este pätruns de aceasta
trebuinO, prin primirea calduroasa facuta Mosenitorului presumptiv
al Coroanei.
Tara a dovedit ea este strans legata cu Dinastia sa, liber aleasa
de &Lisa.
Aceste semne de dragoste sunt pentru Mine un indemn puternic
de a lucra neincetat la desvoltarea i Intarirea Romaniei i a pre-
gati pe Nepotul Meu, .spre a putea urma intr'o zi opera inceputa
de Mine, avAnd ca çintä numai interesele nationale. Rugand pe
Dumnezeu ca sa ocroteasca Iara noastra In toate imprejurärile,
inchin acest pahar pentru fericirea i propäsirea iubitei noastre
Romanii.
(M. 0., 1889, nr. 31, p. 795-6).
32.
Cuvintare la punerea temeliei coalei de Comer.

21 Mai12 Junio 1889.
Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul cu Principele Ferdinand merg la
punerea pietrii fundamentale a *coalei de Cornell. Se face servicial religios
apoi Licherdopol, directoral qcoalei, lauda cele ce s'au facut In domnia M. S.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1889 CUVANTARI $7
Regelui Carol. Vorbe§te Primarul Capitalei gi M. S. Regele, care, multumind

mai intAiu pentru cuvintele magulitoare ce I s'au adresat, spmie cft instructi-
unea §i credinta sunt sprijinele statornice ale societätii §i pentru ele Statul trebue
sä facA sacrificii.
Primiti calduroasele Mele multumiri pentru cuvintele ap de

bine simIite 0 magulitoare, ce Mi le adresati. Sunt mandru 0 feri-
cit de tot ce s'a facut pana acum sub Domnirea Mea pentru biserica
0 §coala 0 sper ca vom putea face Inca mai mult.
Credinta 0 instructiunea fiind temeinicii sprijinitori cei mai
statornici ai societaiii, Statul are datoria de a se Ingriji nelncetat
de dansele ; fara religiune nu pot fi simtiminte inalte, f ara instruc-
Iiune nu se pot InIelege aspiraIiuni nalionale.
Am venit dar cu mare placere in mijlocul d-voastre spre a asista
la aceasta frumoasa serbare inchinata instructiunii comerciale, a
card desvoltare este via Mea dorinra, fiindca se deschide astfel
tinerimii un Insemnat camp de activitate, dandu-i o directie folo-
sitoare. Urez din tot sufletul ca Scoala comerciala, care se va ridica
pe aceste temelii, sa fie nu numai o podoaba pentru Capitala, ci
mai ales un nou Indemn spre Invalamantul practic, 0 ca jertfele
pe care Iara le face In toate ramurile instructiunii publice sa fie
rasplatite prin o bung 0 solida educaTiune a generaIiilor viitoare,
carora va reveni inteo zi armuirea treburilor Statului.
(M. 0., 1889, nr. 39, p. 966).
33.

8/20 lunie 1889.
Corpurile Legiuitoare convocate in sesiune extraordinarä pentru votarea
bugetului Fi a unor legi financiare 0-au terminat lucrArile 0 sesiunea e inchisa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat al
anului, pe and munca campului cherna pe cei mai multi dintre
,d-voastre, au terminat lucrarile pentru cari au fost convocate.
www.dacoromanica.ro
38 REGELE CAROL I
Sacrificând binelui public interesele d-voastre, ai izbutit dupä

lungi 9.1 corwiincioase desbateri a vota bugetele i legile financiare,
färä a mai ingreuna sarcinele tàrii. Astf el, intemeiat o stare
financiarà regulatä, a§ezatä pe economie i pe o scrupuloasä cerce-
tare a resurselor publice.
Mä simt dar fericit a vä exprima mulIumirile Mele.
Domnilor Senatori,
D omnilor Deputati,
In virtutea art. 95 din ConstituOune,

Eu declar sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu;

Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul de ResbeI, General G. Manu;
Ministrul Afacerilor Straine si ad-interim la Lucrärile Publice, Al. Lahovari;
Ministrul Justitiei, N. L. Gherasi ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. Boe-
rescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.
Paucescu.
(M. 0., 1889, nr. 54, p. 1297).
34.
M. S. Regele fnchia, pentru armati.

Sinaia, 30 Aug./ 11 Sept. 1889.
Aniversarea lurii Griviei. Slujba religioasä la m-rea Sinaia, apoi MM. LI,.
Regele si Regina si Principele Ferdinand si invitatii asistä la masa ostasilor.
Colonelul Paladi ridica un pahar in sAnAtatea Dinastiei, iar M. S. Regele in
sänätatea Regimentului 3 de &lie. La orele 1 Suveranul intruneste la masa pe
generalul Manu, Ministrul de Räzboiu i ofiterii aflätori la Sinaia i tcrti ofiterii
Batalionului. Cätre sfärsitul mesei, M. S. Regele inchinä in sänätatea armatei.
30 August, lupia sängeroasä dela Grivi-p, a stabilit renumele

nostru militar. Serbä'm dar In fiecare an cu mändrie aceastä data
insemnatä pentru armata i ne amintim cu recuno§tin0 de acei care,
prin vitejia i sängele lor, au intemeiat neatarnarea României.
www.dacoromanica.ro
Pl. I.
c =
11
e--.9 11.1, -
a
"NV
Jo-
1.-
4 f
NE"
31 S. Regele Carol I i Prineipele Ferdinand la sfintirea Bisericii Donine§ti

din Amiga, pe ziva de 8/20 Septemirie 1889.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1889 CUVANTXRI 39
Sigur fiind cä armata va implini In viitor ca 9i in trecut sfânta

sa datorie, inchin acest pahar In sänätatea sa.
Sä traiascA jubila noasträ armatä!
(M. 0., 1889, nr. 121, p. 2907).
35.
M. S. Regele face uriri pentru Dobrogea i Constanta.

Constanyt, 11/23 Septemvrie 1889.
M. S. Regele cu Principele Ferdinand merg la Constanta i viziteazii toate
instituliile publica i culturale. Seara s'a dat o masä de galä la care au lost invitati
sefii autoritätilor, reprezentantii cultelor si notabilii. Catre sfarsitul mesei
presedintele Consiliului judetean, Al. Belcic i Holban, primarul Constantei,
au prezentat felicifari Suveranului, care ureazg ca Dobrogea sA prospere in liniste
si pace si Constanta In curand sä se ridice la un renume european.
Un tiny indelungat a trecut de &And n'am venit In Dobrogea.

Cu atat mai mare este dar bucuria Mea de a MA gäsi astäzi, impreunä.
cu Mo9tenitorul presumptiv al Coroanei, In mijlocul d-voastre i a
constata marele progres ce ConstanIa a fdcut In cursul de 10 ani.
tn vremuri depärtate, vechiul Tomi abia era cunoscut i, numai
prin exilul lui Ovidiu, a cärui statue impodobe9te astäzi ora9u1,
acest loc a pästrat un nume in istorie. Sunt insa convins cä. noua
Constan0 va ca9tiga, Intr'un viitor apropiat, un renume european
ca, prin construirea podului peste Dunäre i lärgirea portului,
lucrä'ri care vor fi in curând incepute, schela sa va deveni una dintre
cele mai insemnate ale Orientului 9i." un izvor de bogaIie pentru
Iara intreagd.
Salut astäzi cu vie mulIumire 9.1 tânära noasträ marinä.
reprezentata aci In port prin Elisabeta vasul vostru ce! mai
fiindcä numai prin Dobrogea, cu Ormurile sale intinse
pe Mare, flotila noastra a putut lua acest avânt fericit, astfel
drapelul român este acum cunoscut 9i respectat In Tärile cele mai
depärtate.
Ridic dar acest pabar In onorul Dobrogei, urând ca aceastä
frumoasä provincie, In care sentimentul românesc s'a inrädäcinat
Inteun timp a9a de scurt, sà prospere 9i sà se desvolte In lini9te 9i
www.dacoromanica.ro
40 REGELE CAROL I
pace; In sänätatea ord§enilor din Constarro, care, fäcându-ne

o prirnire tot a§a de stralucità cât .1 cälduroasà, Ne-au afátat dra-
gostea §.1 devotamentul lor, pentru care vä mul/umesc din tot
sufletul.
Sä träiascä Dobrogea i portul säu Constanta!
(M. 0., 1889, nr. 131, p. 3137).
M. S. Regele citre Gäläteni.

Gala#, 13/25 Septemyrie 1889.
M. S. Regele si Principele Ferdinand in vizita la Galati. Dupa ce inspecteaza
toate instituliile publice se da o cina de gala la care, pe rang& primul ministru,
iau parte si autoritatile locale. In timpul mesei primarul Ressu ridicä un toast
pentru conservarea pretioaselor zile ale Majestatii Sale si intarirea intr'o glorioasa
domnie. M. S. Regele multumeste pentru urarile ce I se aduc si ridica paharul
pentru portul Galati si in sanatatea Galatenilor.
Cu o adeväratä mulIumire am venit impreunä cu Mo§tenitorul
Coroanei la Gala-ti, In acest port insemnat al ;Aril. Sunt viu mi9cat
de primirea cälduroasä i strälucità care GäläIenii Ne-au fäcut,
M'am Incredirrtat din nou de simIimintele de dragoste 9.1 de cre-
dinlä, care GäläIenii Mi-au aratat In toate imprejurarile. Ridic
acest pahar In onorul portului Galai, urând ca lucrärile Insemnate
Incepute aici sä dea o nouä viaIä comerIului i sä redeOepte astfel
aceastä piatä renurnitä, care are atata legAtura cu Occidentul.
MulIumesc Inca °data pentru urärile ce face-ti pentru Noi i beau
In sänätatea
(M. 0., 1889, nr. 13fk, p. 3215).
M. S. Regele eitre armati.

Bacclu, 6/18 Octomvne 1889.
M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand a mers la manevrele dela Bacau.
Dupa ce s'a primit defilarea trupelor si s'a facut critica manevrelor, s'a dat
seara o masa la care au fost invitati ofiterii si mai multe personalitati. Pe la
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1889 CUVANTXRI 41
sfarqitul mesei M. S. Regele fnchina' pentru Corpurile III §i IV de armatA ce au

luat parte la manevre i apoi pentru orasul i judetul Bacáu unde osta§ii
s'au bueurat de o buna ospitalitate.
De 23 ani am fericirea a Mà gäsi Cu ocaziunea manevrelor in

mijlocul scumpei mele armate, privind de aproape progresele din
fiecare an. Pe o scara mica i Cu puIine trupe am inceput aplicarea
regulamentelor tactice pe teren si am reusit a lace din ostasul no-
stru un aparator ager, care prin vitejia sa a biruit pe campiile din
Bulgaria.
De atunci puterea noastra militara a luat o desvoltare atat de
Insemnatä, ca trebue sa muncim neincetat spre a ramanea la Inal-
Iimea cerinIelor de astäzi, care inapun capeteniilor a conduce tete
mari si a le mica repede.
.A.m sin-4ft dar o vie satisfaqiune de a sta fard. la manevre exe-
cutate cu doua corpuri de armatä, care a fost o adevarata scoala
de razboiu si o deprindere folositoare pentru acei care sunt chemaIi
a comanda trupe.
Fericit a putea muiçumi fiecaruia pentru toate silinçele lor des-
fasurate In timpul concenträrilor i manevrelor i sigur fiind ca
oastea va implini in toate inprejurärile malta i sfanta sa misiune,
inchin acest pahar In onorul Corpurilor III i IV.
Sa traiasca armata!
Generalul Manu, Ministrul de RAzboiu, arata ea' datoria armatei e säli
intäreasa instruetia si disciplina §i armata e fericitä and poate multumi pe
Suveran.
Ridic incä un toast In onorul Bacäului, exprimand via Mea

mulIumire tuturor care in timpul sederii Noastre aci Ne-au dat
dovezi de iubirea i de devotamentul lor. MulIumesc asemenea
orasului i judqului, cetäIenilor i proprietarilor pentru ospitali-
tatea i ingrijirea data armatei, aratand astfel dragoste i lucre-
dere pentru apäratorii
Convins ca Bacaul va pastra, pentru aceste frumoase zile, care
le-am petrecut impreuna, o amintire tot asa de pläcutä. ca Mine
urand prosperitate i desvoltare orasului i judqubli, ridic acest
pahar in onorul Bacàu1ii, care Ne-a fäcut o primire asa de cal-
calduroasä.
(M. 0., 1889, nr. 451, p. 3602).
www.dacoromanica.ro
42 REGELE CAROL I
38.
M. S. Regele atre Ie§eni.

Icui, 7/19 Octomyrie 1889.
M. S. Regele impreunä cu Principele Ferdinand face o vizitä la Iasi. Seara se
da o masa cu participanti din malta societate. Catre sfarsitul mesei, M. S. Regele
riclia un toast gi ureaza Ieqenilor sánatate, iar leaganului unirii prosperare.
De mult am avut via dorinIa a reveni la Ia9i 9i a 9edea cateva
zile in mijlocul d-voastre, spre a va cerceta toate nevoile. Sunt
fericit ca astazi, dupa manevrele dela Bacau, unde am putut mul-
Iumi pe vrednicii fii ai Moldovei cu a9a bärbateasca infa1i9are,
cà astazi, zic, Ma gasesc impreuna cu Mo9tenitorul presumtiv al
Coroanei in a doua Capitala a României, care Ne-a primit cu bra-
tele deschise.
Adânc mi9cat de aceasta noua dovada de dragoste qi de credinIa,
urez din tot sufletul ca Iaqul, acest leagan al Unirii, sa prospere 9i
sa se desvolte, 9.1 inohin acest pahar In sanatatea cetaIenilor, mul-
Iumindu-le cälduros pentru stralucita primire ce Ne-au facut.
(M. 0., 1889, nr. 152, p. 3627).
39.
M. S. Regele cfitre Barrideni.

Beirlad, 11123 Octomyrie 1889.
M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand viziteaza .13arladul. S'a dat o
cina. Catre sfarsitul mesei senatorul Iamandi spune ea Barladul e mandru
de vizita Suveranului i in deosebi cá e insotit si de Principele mostenitor.
M. S. Regele releva stralucita primire ce Li s'a Mont i inchinä pentru prospe-
ritatea Barladului si a judetului Tutova.
Totdeauna Barladul Mi-a dat dovezi temeinice de iubire 9i de-
votament. Stralucita primire ce Mi-a facut astazi Mie i Mo9tenito-
rului presumtiv al Coroanei, e o noua cheza9ie a simIimintelor sale
catre Tron i Dinastie.
inchin dar acest pahar In sanätatea cetaIenilor 9.1 pentru pros-
peritatea oraplui Barlad 9i a judqului Tutova.
(M. 0., 1889, nr. 153, p. 3695).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1889 CUVANTARI 43
40.
Cuvântare la aniversarea a 25 ani ai Universititii.
22 Oct./3 Nov. 1889.
Se serbeaza 25 de ani dela intemeierea Universitätii din Bucuregti, in sala

Senatului. Vorbesc: Al. Orescu, Rector, facand un istoric al invatamantului
superior 0 aratand impulsul ce a dobändit Universitatea prin luminata pro-
tectiune a Majesfatii Sale 0 C. Boerescu, ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, care aminteTte cuvintele Suveranului de acum 20 de ani, la compIetarea
Universitätii, cuvinte care s'au implinit Se ocupa' apoi de greutatile intam-
pinate de primii apostoli ai neamului: Lazar i Eliade Radulescu. M. S. Regole
relevä rolul important al Universitatii in formarea slujitorilor tarii, i promite
un sprijin statornic.
Am ascultat cu un viu interes discursurile d-voastre i sunt Cu

deosebire Inagua de cuvintele ce le spunen. Va mul/umesc ase-
menea cälduros pentru sirrinmintele ce Ne arätan in nume/e cor-
pului profesoral, care sunt sigur va lua totdeauna ca nntá
cre§terea tinerelor generanuni in respectul legilor i institununilor
ce Iara in deplina sa libertate i le-a dat. Una din aceste institu-
nuni este 0 Universitatea, care Impline§te astazi 25 de ani de viatä.
traiul ei n'a fost sterp: &Lisa a pregatit, impreuna cu Sora sa
dela Ia0, o generanune de bärban, ce slujesc Statul Cu pricepere,
iar Tronul cu credinfá 0 pe care in desele Mele calatorii Ii intalnesc
prin toate unghiurile
Sunt dar fericit a prezida aceasta impunatoare sarbatoare qco-
lastica i mandru ca in timpul Domniei Mele Universitatea a cre-
scut 0 s'a märit Cu doua Facultan, cea de Medicina 0 de Teologie,
una pentru alinarea suferintelor trupului, cealalta pentru inal-
tarea sufletului
DorinIa de a invaTa s'a intiparit a§a de adânc in mintea popo-
rului, incat toate §coalele ce s'au infiinIat nu ajung BA potoleasca
setea de a inväla carte ceea ce dovedeqte avântul puternic pe
care Tara Romaneasca l-a luat in acest din urma 8fett de seco!. Prin
urmare, chemarea profesorilor este tot a9a de frumoasa ca 0 de fo-
lositoare, caci dânsii sunt menin a sadi simnminte curate 0 patrio-
tice in inima tinerimii, pregätind-o astfel ca din sanul ei sa nascä
noi propovaduitori ai invaIamantului.
www.dacoromanica.ro
44 REGELE CAROL I
Universit4ile noastre nu sunt numai ale Romanilor ; ele pot

deveni, prin renumele lor, un focar de lumina al unei päni a Räsä-
ritului, aruncând raze binefacAtoare departe peste hotare i aträ-
gänd astf el un numär lnsemnat de tineri din alte iäri, care vor
singi trebuin0 a se instrui.
Cat pentru Mine, voiu fi purureá sprijinitorul cel mai statornic
al UniversitaIii, §.1 am nesdruncinata IncredinIare ca nepotul Meu,
Incälzit de cele mai arzatoare simIiminte patriotice, cand va pre-
zida sarbätoarea pentru implinirea a 50 de ani de viaIä ai acestui
Insemnat a9ezamant adicä särbatoarea nunIii de aur, fäcutä
Intre luminile revärsate de Universitate i sufletul tinerimii
atunci acest Inalt leagan de culturä' are sä fie tot a§a de sus pus c'at
viitorul scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1889, nr. 162, p. 3834-5).
41.

15/27 NoemPrie 1889.
Descbizandu-se sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare se releva situatia
excedentara a bugetului Statului i apoi se tree in revista proiectele unele
amintite i anul precedent ce au a se discuta in parlament, proiecte ce pri-
vesc reorganizarea creditelor agricole, a ad-tiei domeniilor Statului din Do-
brogea, a exploatarii padurilor Statului, a camerelor i burselor de comert,
a invatamantului profesional, a adliei jude-tene i comunale, cat i infiintarea
de intrepozite in ora§ele principale i a jandarmeriei. M. S. Regele recomanda
aleqilor naIiunii o muncd spornicä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Deschizand a doua sesiune a acestei legislaturi, salut cu mima
plina de bucurie pe ReprezentanIii naOunii i le urez ca sa continue
sä completeze opera de progres Inceputa In anul trecut.
Tara, ostenitä de fram'antäri, cere trimi§ilor säi o munca spor-
nica', o acpune luminatä pentru intärirea situqiunii financiare,
astäzi prosperä, i votarea unei serii de mäsuri mente a pune di-
f eritele servicii publice In stare de a Indeplini In Statul rom An mi-
siunea lor binefacatoare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVAIE 1889 CLIVANTARI 45
Aceste sinniminte am avut fericirea BA le constat In cälätoria

ce am fäcut In diferite päili ale %aril, vizitand mai cu seamä jude.
lele de peste Milcov Bi Romania trans-dundreanä-.
Primirea plinä de chldurA gi de iubire, ce Ni s'a fäcut pretutin-
deni Mie i principelui MoBtenitor, a miBcat adanc mima Mea.
Astfel s'au strans cu o putere nouä legäturile vechi dintre Di-
nastia Mea Bi aceastA Iarä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Precedentul Minister prezentandu-Mi demisiunea, am
actualului Cabinet sarcina Guvernului. lucredinat
Ministerul actual are incredere in patriotismul i inIelepciunea

Corpurilor Legiuitoare Bi speed ca va gäsi in d-voastre un sprijin
puternic, pentru a duce la un bun sfaqit toate irnbunat4iri1e pe
care na-punea le aBteaptä cu neräbdare.
Ne putem felicita de bunele relatiuni ce avem cu toate Puterile.
InIelepciunea noastra este cea mai sigurA baza a Increderii ce
ne aratä guvernele.
Anul acesta ne este dat sá constatäm cu mul;umire succesul
unanime ale Puterilor mari pentru a conserva pacea.
SituaIiunea noastra financiará este satisfäcätoare. Ultimul exer-
ciIiu 1888-89 se soldeazä, nu numai fArà deficit, dar incä printr'un
excedent.
Daca unele prevederi n'au dat rezultatul aBteptat, echilibrul
s'a stabilit prin prisosul &bandit din alte ramuri de venit Bi prin
economiile realizate in cheltueli.
FaIA cu incasärile efectuate In primul semestru, avem cuvinte
de a crede ca exerciiiul curent se va incheia in condiIiuni tot atat
de favorabile i astfel vom fi in poziiiune de a vä Bupune pentru
anul viitor 1890-9i un buget bine intemeiat.
Aceste rezultate au fost dobandite färä infiinVäri de noi im-
pozite B*1 Inca cu scäderea unora din därile existente-.
Mäsurile luate In scopul de a consolida valuta Bi de a face &A
disparA agiul, pe langá uBurarea ce au adus pieTei noastre, au con-
tribuit in mare parte a crea aceastä situqiune folositoare tezaurului.
Guvernul va urmäri cu stäruinVA indeplinirea operei incepute.
Creditul nostru inläuntru i in afarA este bine a§ezat.
www.dacoromanica.ro
46 REGELE CAROL I
Guvernul va mai aduce In deliberarea d-voastre legue menite

a completa si continua reforma inceputà In sistemul nostru de
impozite, -tinand seamA in aceastA privinta de ideile ce s'au produs
atat In sanul Corpurilor Legiuitoare cat si In public. TotodatA
va pregAti si. vä va prezenta proiectele care ating mai de aproape
interesele economice ale Orii, intre care va figura in primul rand
reorganizarea Creditelor agricole, pentru a Inlätura neajunsurile
sistemului lor actual si a satisface ceriatelor legii votate In sesiunea
din urmA pentru vanzarea bunurilor Statului In loturi.
AceastA lege atat de importantA, dupà indeplinirea totdeauna
anevoioasà a formalitälilor pregAtitoare, se executä cu activitate.
Administratiunea Dobrogei a desteptat deosebita ingrijire a
guvernului Meu ; el a luat multe mAsuri usurAtoare i asteaptà re-
zultatul unei anchete pentru a schimba actualul mod de admini-
stra-tiune a proprietAtilor Statului,
Exploatarea pAdurilor Statului i in general regimul nostru
silvic fac progrese simtite ; ele all totusi nevoie de imbunAtäliri,
care sunt obiectul preocupärilor sträruitoare ale Guvernului.
Institu-tiunile atat de folositoare ale Camerelor 9-; Burselor de
Comer -t intampinA In mersul lor piedici, care nu pot fi ridicate
cleat prin interven-tiunea d-voastre.
Legea care ordonA crearea de intrepozite in orasele principale
nu s'a putut aplica, din cauzA cà au lipsit resursele prevazute In-
tr'insa. Ve-ti gäsi cu cale, nu MA indoesc, sA acordati alte mijloace
pentru inteineiarea acestor institutii care vor fi parghii puternice
pentru ridicarea comertului.
InvätAmantul profesional a atras cea mai serioasA luare aminte
a guvernului Meu. Ve-ti avea sä_hotäri-ti, clack dupá incercari izolate,
nu este timpul sA stabilim un sistem complet, care sa räspandeasca
In popora-tiunea intreagä cunostintele necesare fiecArei profesiuni.
Chiar in primele zile ale sesiunii acesteia ve-ti putea sà vá ocupati
de legea tocnaelilor agricole, destinatä a intari bunele raporturi ce,
sunt fericit a constata, s'au restabilit pe deplin intre factorii
noastre agricole.
Guvernul Meu, prin studiile sale proprii, -tinand i seamä de
pArerile exprimate de autoritAtile constituite, de personalitati
politice si de presä, s'a convins cA administra-tiunea jude-teara
comunalä lasA mult de dorit.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1889 CIJVANTAMI
Opera de indreptare trebue sa imbralipze reorganizarea

nistraçiunii centrale, judeIene i eomunale, admisibilitatea in func-
iiunile administrative, poliIia urbana i cea rural.; (Musa va cere
neapärat mai mult decat o singura sesiune pentru a fi sava.r0tä.
Trebuind prin urmare a incepe cu imbunataIirile cele mai ur-
gent reelamate, guvernul, in sesiunea actuala, va stärui asupra
proiectului de lege care se ocupa de organizarea asministraOunii
judeIelor prin subimparIiri de circumseripOuni teritoriale, care
sa permit'á desparIirea atribupunilor de un interes general de cele
cu un caraeter local.
Asemenea va prezinta proieete de legi pentru reforma dispozi-
çiunilor ale legii ¡tide-One i comunale, pentru consti-
tuirea reprezentaIiunii lor, pentru infiin/area jandarmeriei
pentru serviciul de pompieri.
Dorind o mai bung intrebuinore a resurselor de care Iara dis-
pune pentru caile ei de comunicqiune, Ministrul Luerarilor Pu-
blice vä va supune o lege modificatoare a legii drumurilor 0 o lege
de organizare a Corpului de ingineri ai Statului.
Cu o vie plaeere pot anurga Parlamentului ca luerarile podului
de peste Dunare vor incepe in primavara viitoare i cà astfel ex-
portul nostru catre Mare va avea continuitatea ce-i lipswe pentru
inflorirea sa deplina.
Ministrul JustiOei va va Infäli9a legea pentra organizarea ju-
decatoreasea, prin care se intinde deoeamdata inamovibilitatea la
funqiunile judecatore§ti cele mai insemnate, rämänänd ca mai
tärziu acela0 prineipiu sa se aplice treptat la toate organele justi-
tiei, sporindu-se totdeodata retribuOunea magistraOlor.
In privinIa Cultelor, d-voastre ve-çi avea a va ocupa mai intaiu
de legea pentru regularea parohiilor 0 a personalului serviciului
bisericesc, preluerata dupa raportul Sfântului Sinod. Aceasta lege,
punand bazele unei reforme in privinia starii clerului de mir, va da
acestuia in Stat poziIiunea i prestigiul de care are nevoie pentru
implinirea inaltei sale misiuni.
Chestiunea inväVämantului primar urban 0 rural face obiectul
unor studii amanunIite, pe baza carora vi se va prezinta mai
urmä un proiect de reorganizare. Asemenea studii pregatitoare,
destul de inaintate, se fac in aeest moment pentru invaIämäntul
real 0 pentru coalele normale.
www.dacoromanica.ro
48 RECELE CAROL I
fiecare an, domnilor Senatori i domnilor Depute4i, Corpu-

rile Legiuitoare au dat aprobarea lor la linbunataIiri propuse de
Guvern pentru marirea i consolidarea, forlei noastre arniate.
In anul acesta guvernul vä va aduce diferite proiecte pentru cam-
pletarea organizarii 0§tirii, peniru desvoltarea instrucOunii sale
pentru continuarea Intaririlor incepute.
Sunt IncredinIat ca wirea, pentru care d-voastre nu ai cruIat
niciun sacrificiu, va 9ti sà dovedeasca ca onoarea i siguranIa
nu pot fi platite vreodatä prea scuxnp.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Câmpul lucrärilor d-voastre este intins i frumos. Sunt sigur
ca va ye-0 pune la lucru fära preget §i fax-A intärziere i a., lasAnd
la o parte once consideraVuni secundare, spiritul d-voastre se va
ridica la ina4imea nevoilor i aspiraIiunilor iubitei noastre
Astfel, Iara Intreaga va saluta eu bucurie rezultatele binefacä-
toare ale unei activit4i inTelepte i roditoare i istoria va pästra
despre aceastä legislatura o frumoasa i trainica amintire.
Dumnezeu sà binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor 'Legiuitoare este deschisa.
Bucure0i, 15 Noemvrie 1889.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, General G. Manu ;
Ministrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosetli
Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul Lucrärilor Publice, Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii, Indu-
striei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pezucescu; Ministrul de 13 Azboiu, Ge-
neral M. VlcIdescu.
(M. 0., 1889, nr. 179, p. 4145-7).
42.
M. S. Regele la Adresa Sf. Shied.
20 Noemp./2 Dec. 1889.
Amandoi mitropolitii Impreunii cu membrii Sf. Sinod, prezintä Suveranului
o adresä de multumiri pentru solicitudinea fa t& de biserica i clerul %Aril cu pri-
lejul InfiintArii FacultAtii de TeolOgie. M. S. Regele aratA rolul religiunii In vieata
unui popor i e fericit de Increderea i dragostea exprimate de Sf. Sinod.
www.dacoromanica.ro
NOEMVIIIE-DECEMVRIE 1889 CUVA.NTXRI 49
Sunt ca deosebire fericit c5. cuvintele Mele, rostite la serbarea

imiversitarä In privinia Facult4ii de Teologie, ca i acele din Dis-
cursul Tronului, au gäsit un räsunet in sftnul Sfântului Sinod.
Aceste cuvinte au venit din adâncul inimii Mele, fiindcâ am
avut totdeauna convingerea ca religiunea este paza cea mai pu-
ternicä a unui popor, mâneierea cea mai dulce in imprejurärile
grele i dureroase ale
Asemenea sunt convins ea*, prin Facultatea de Teologie i prin
Imbunat4irea stdrii clerului mirean ce sper cä se va traduce
In lege vom inzestra Iara cu invälaIi í buni, care vor
IntipAri in Mima poporului simIimântul religios, respectul cutre
bisericd i credinIa in poveIele sale.
Dragostea i increderea, pe care Sfântul Sinod Mi le arat6 §i
astäzi, venind In corpore, Mä mi§cä cu deosebire i vor fi pentru
Mine un nou indemn spre a sprijini aceste Mahe simIiminte r5s-
pändite prin propovaduitorii luminaçi ai bisericii.
(M. 0., 1889, nr. 185, p. 42761.
43.
Toastul M. S. Regelui pentru armati.

28 Noem9./10 Dec. 1889.
Aniversarea luàrii Plevnei. La slujba religioasa de lânga cazarma Alexandria
iau parte M. S. Regele i Principele Ferdinand, care apoi primesc defilarea. Seara
masa de gala la care sunt invitati atagatii militari rus si austro-migar, Min.
de Razboiu, generalii si sefii de corpuri si de servicii din garnizoana. La slat.-
mesei, M. S. Regele arata insemnatatea cuceririi Plevnei pentru Romani
trichina pentru armata romana.
Luarea Plevnei este astäzi un fapt istoric inscris intro acele

insemnate bàtàlii, cari adeseori au schimbat o situaTiune intreagä.
Pentru noi, Plevna insemneaza o intreitä izbandä: invingerea vräj-
ma§ului, intemeierea renumelui nostru militar, neatArnarea Ro-
Serbäm dar In fiecare an cu mandrie ziva de 28 Noemvrie, datä

scumpä inimilor noastre, a cärei amintire trebue 86 o pästräm
pentru generatiile viitoare, ca o dovadä netägaduitä cá, numai
www.dacoromanica.ro
50 REGELE CAROL I
prin o munch' statornica 9i. Cu jertfe insemnate, se potimplini fapte

mari. Astäzi ca totdeauna ridic acest pahar cu un sinati.mant de
vie recunwin0 In onorul armatei, fala àrii .1 scutul patriei.
Sä träiasca scumpa Mea armatä!
(M. 0., 1889, nr. 191, p. 4411).
44.
Rispuns la adresa Senatului.

Suveranul mulIumeste Senatului pentru urarile patriotice ce-I face si pen-
tru chipul cälduros in care a primit In sAnul säu pe Mostenitorul Tronului.
In desvoltarea unui Stat ImburCátatiri se car neintrerupt i neIntrerupta trebue
sa fie si munca fiecAruia pentru a ajunge la acest scop. Spera cá Senatul va
da spirijinul säu luminat guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnitor Senatori,
Glasul Senatului 11 ascult totdeauna cu deosebitä luare aminte,

caci el este Insuflat de experienp 9i. patriotism; dovadä este räs-
punsul ce-1 facqi astäzi la Discursul Tronului, räspuns pe care-I
primesc cu o adeväratä satisfactiune, multumindu-vä domnilor
Senatori, din suflet, pentru urgrile ce le aduce0 Reginei i Mie.
Cu vie bucurie Mi-aduc aminte de chipul cdlduros cum Senatul
a primit pe Mooenitorul presumtiv al Coroanei, &And a venit In-
täia oarä. In mijlocul d-voastre. Bucuria Mea este cu atat mai in-
tenaeiatä, cu cAt §tiu cà, odat6 cu sosirea scumpului Meu nepot
¡Litre noi, dânsul s'a fAcut pärta§ al lucfärilor acestui matur
corp, unde va inv4a cum se alcAtuesc legile izvorite din adeväratele
trebuinIe ob9te9ti.
CAnd M'am suit pe Tron, viaTa Mea am Inchinat-o intereselor
patriei, pentru a cAreia Intärire §i al areia viitor Principele Mo-
§tenitor este o garanIie. NeIntrerupt este 9iru1 imbunät4irii §i. al
progresului care se cere In desvoltarea unui Stat; neIntreruptä
trebue sä fie 9i. munca fiecäruia spre a ajunge la acest scop. Nu Mä
Indoesc dar c5. Senatul va da §i In aceastä sesiune sprijinul cel mai
www.dacoromanica.ro
DEC. 1889-1AN 1890 CTJVANLIRI 51
luminat guvernului, prin legi chibzuite 0 prin intelepte sfaturi,

spre a se duce la priinciosul capat opera inceputa pentru ridicarea
0 Inflorirea Romaniei.
(M. 0., 1889, nr. 204, p. 4713-4).
Rispuns la adresa Adunfirii Deputatilor.

22 Dec. 1889/3 Ian. 1890.
M. S. Regele multumegte Camerii pentru bunele urAri ce-I adreseaz6 §i are
Incredere In spiritul inIelept 9i patriotic al reprezentatiunii nationale, care va
lucra In strans5 Intelegere cu guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deput4i,
Am ascultat cu deosebita multumire Adresa Camerei 0 sunt
viu mi§cat de sinatimintele de dragoste 0 de devotament ce d-voastre
inli reinnoiti 0 asta data In numele Reprezentatiunii nationale. In
adevär, legaturile Intre tarä 0 Dinastia Mea s'au strans Inca' mai
mult, asigurandu-se 0 viitorul, prin a9ezarea Mo9tenitoru1ui pre-
sumptiv al Coroanei Intre noi. Sunt fericit a constata ca Adunarea
este patrunsa de dorinta de a se pune la lucru, 0 spiritul intelept 0
patriotic, de care d-voastre sunteti Insufletiti, imi este o sigura
dovada ea guvernul 1VIeu va gasi In d-voastre acel sprijin de care
are neaparata trebuintä, spre a Implini Inalta sa chemare. Numai
prin o strá'nsa intelegere intre Corpurile Legiuitoare 0 Puterea
executiva, vom Invinge toate greutatile 0 vom intäri viitorul
scumpei noastre Romanii.
Plin de aceasta incredere, va multumesc Inca odata pentru
bunele urari ce d-voastre Ni le r9stiti pentru Regina 0 pentru Mine.
(M. 0., 1889, nr. 210, p. 4845).
Inalt Ordin de zi eitre armati.

31 Dec. 1889/12 Ian. 1890.
Osta§ii sunt scutul patriei 0 devotamentul lor a fost fala In trecut vi va
fi mândrie In viitor; Suveranul le ureaza un an nou fericit.
www.dacoromanica.ro
52 REGELE CAROL I
De cAnd M5 aflu in fruntea voasträ, aÇi dovedit cà sunteli pätrun9i

de datorii/e voastre.
Sunte0 scutul patriei i dragostea Mea se indrepteazä pururea
catre voi, sigur cä. veii fi totdeauna vrednici de jertfele ce Tara
face pentru voi i de increderea ce nestramutat o pun pe devota-
mentul vostru ; el a fost fala voastra in trecut, el va fi mändria
voasträ in viitor.
subofiIeri i soldati, cu sufletul plin de aceste
vä urez un an nou i fericit !
Dat in Bucure§ti, la 31 Decemvrie 1889.
CAROL.
(M. O., 1889, nr. 214, p. 4953).
47.
Rispuns la feliciarile de Anul nou.

1/13 lanuarie 1890.
Dui:4 slujba dela Mitropolie, Suveranul i autoritatile tree in apartamentul
Primatului unde Mitropolitul Primat, in numele clerului; General Manu, Pre-
§edintele Consiliului; N. Kretzulescu, Presedintele Senatului; G. Gr. Cantacu-
zino, Presedintele Camerii; Primpresedintii Curtilor de Casatie si de Conturi
Primarul Capitalei, Em. Protopopescu-Pache, prezinfa' felicitari M. S.
Regelui, care face de asemenea urari pentru Romania.
Rugäciunile bisericii i cälduroasele uräri, ce Ne exprimaIi la

reinnoirea anului, gäsesc un räsunet puternic in inimile Noastre
Bunt pentru Noi un nou indemn in implinirea datoriei Noastre.
Din adâncul sufletului Meu doresc ca 1890 sä fie un an de lini§te
-§i de pace, bogat in fapte folositoare i roditor pentru câmpiile
noastre, ca desbinärile sà fie indulcite §.1 luptele potolite, fiinda
noi to0 avem numai un singur gänd, päsim cätre un singur
fericirea i viitorul scumpei noastre Românii, pentru a cärei intärire
trebue sa lucräm teli Impreura.
Iltrunsi de aceste patriotice, toli isi pot intinde o mänä
fräleaseä §i privi anul care se deschide cu noui nädäjduiri, cu vese-
lie §i incredere.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1890 CUVANTARI 53
Astäzi, ca totdeauna, rog Cerul sä ocroteascä rara noasträ de

toate sguduirile 9.1 sä ne päzeascä de toate necazurile.
Mu1rumindu-v5. inc6 °data pentru cuvintele d-voastre ap de
adânc simrite, vä urez din partea Reginei i a nepotului Meu, cu
mima caldä, ani mulri
(M. 0., 1890, nr. 215, p. 4979).
48.
M. S. Regelei aire Academia Romini.

16/28 Martie 1890.
M. Kogalniceanu, Pre§edintele Academiei Romana, intampina pe Suveran,
amintindu-I cA naserea, intemeierea i cre§terea Academiei Romane se dato-
resc Majestatii Sale, care e protectorul qtiintelor i artelor impreuna cu M. S.
Regina. Mo§tenitorul Tronuluif care vine in sanul Academiei va ramane credincios
datinelor familiei i caii deschise, ocrotind cultura nationalä. De aceea Aca-
demia aclama pe Principele Moqtenitor drept coleg i colaborator in intinsul
dofneniu al §tiintei. M. S. Regele multume0e pentru cuvintele pline de simtire ce
I s'au adresat ; crede ca Principele Moqtenitor se va incalzi necontenit de iubirea
de patrie §i de simtul datoriei catre tara pentru ca atunci cand va ocupa inaltul
loc ce-I revine s'a fie un aparator convins al institutiunilor t'Ara 1i un sprijinitor
plin de raviiä aI limbii f¿*1 literatura romana.
Mulrumim din tot sufletul pentru cuvintele pline de simrire,

ce d-voastre Ne adresari in numele Academiei.
In fiecare an, Regina §i Eu, venim cu o reinnoitä i vie mulru-
mire in mijlocul d-voastre, unde afläm totdeauna o primire a§a de
cälduroasä. De astà datä, mulrumirea Mea e cu atát mai mare,
cá introduc in sfinul Academiei pe iubitul Meu nepot, pe Mo§teni-
torul Tronului.
invä'rand de timpuriu frumoasa limbá româneasa i preruind
de pe acum istoria narionalá, atat de bogatä in evenimente mari
glorioase, el §tie prerui desvoltarea i prop4irea Statului romá-
nesc, faptele insenmate ale trecutului, rena§terea poporuluf nostru.
Având acum pe Mooenitorul Meu langä Mine, voiu dqtepta i voiu
Incàlzi necontenit in mima sa simrimântul datoriei atre rarä i al
iubirii de patrie, pentruca la timpul säu sá poatä opupa cu vred-
nicie locul inalt, de unde e chemat s'A fie un apärätor convins al
www.dacoromanica.ro
54 REGELE CAROL I
instituTiunilor árii, un sprijinitor plin de râvn i infocat al limbii

al literaturii romane9ti, pe care am imbräti§at-o Cu atata stator-
nicie i dragoste din ziva cand numele Meu a fost inscris in fruntea
Academiei.
Aceasta onoare o pot räsplati numai prin o voin0 hotärita de a
face ce este in puterea Mea, ocrotind impodobind istoria
nalionala prin fapte vrednice ale neamului romanesc.
Totdeauna Imi amintesc cuvintele lui Propertius, amicul lui
Ovidiu: <( In magnis et voluisse sat est *.
(M. 0., 1890, nr. 276, p. 6396).
M. S. Regele citre Academia Romani,

25 Martie/6 Aprilie 1890.
§edinta solemn6 a Academiei Române, cand M. S. Regina Elisabeta citeste
cfiteva cuvinte foarte frumoase asupra rostului femeei si apoi o bucata literata
originaa. M. S. Regele, deschizand sedinta, remarca acest caz unic &And o
Regina vorbeste inaintea unui corp stiintific.
Academia are astäzi o §edinta, care va ramanea memorabila

In analele sale: Regina va lua cuvantul.
Nu s'a intamplat niciodata ca o Regina sa vorbeasca inaintea
unui corp tiinific. Sunt mandru ca tocmai Academia Romana
poate Inscrie in curriculum vitae suae Inca in ajunul nunIii sale
de argint, acest fapt unic, pe care-1 salutam noi toi cu vie mul-
mire.
SedinIa este deschisa.
(M. 0., 1890, nr. 283, p. 6547).

28 Marte/9 Aprilie 1890.
Apropiindu-se sarbatorile Pastelor, se Inchide sesiunea ordinara prelungitä
a Corpurilor Legiuitoare. Suveranul arata ca s'au votat unele din proiectele
anunIate, dar nu toate i multumeste Senatoiilor i Deputatilor.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1890 CUVANTARI 55
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Corpurile Legiuitoare au ajuns astäzi la termenul sesiunii ordi-

nare prelungite.
Sosirea sfintelor sarbätori ne obliga a suspenda opera legislativa
atat de importanta pe care aTi inceput-o.
Dei in aceastá sesiune nu a/i putut termina votarea numeroa-
selor proiecte de legi, pe care Guvernul Meu vi le-a infki9at, totu§i
insemnatä parte din ele au fost primite de Senat 0 nu a9teapta
deck sancpunea Adunarii DeputaPlor.
Adunarea din parte-i a votat bugetele, diferite credite destinate
a regula contabilitatea Statului, legile financiare necesare echili-
brului Inigetar, precum 0 cele menite a fixa sistemul monetar.
Aceste bngete au fost de asta data votate la timp 0 astfel anul
financiar incepe in mod normal. Avem dar dreptul sä speram ea
rezultatul lor va fi lucru imbucura.tor atat pentru regularitatea
finanIelor, cat 0 pentru prosperitatea Iarii.
Echilibrul financiar a fost dobandit fail a se spori sarcinele
publice 0 toate servicfile, rnai cu seama ale cailor de comunicaliune,
ale instrucIiunii publice 0 ale armatei, au fost mai larg dotate deck
oricand, a§a ca sä poatä räspunde a§teptarilor 0 trebuinIelor naliunii.,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Md simI fericit a vd aräta via Mea satisfacIiune pentru devota-
rnentul domniilor-voastre care binele public 0 pentru staruinIa
ce aIi pus in a duce lucrkile d-voastre la un bun sfar0t.
Din tot sufletul, va urez ca, intor0 la casele d-voastre, sa petre-
ce-p cu fericire sfintele särbatori.
In virtutea art. 95 din ConstituVune,
Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Miniqtri 0 Ministru de Interne, General G.

Manu; Ministrul Justitiei 0 ad-interim al Cultelor 0 Instructiunii Publice,
T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,
www.dacoromanica.ro
56 REGELE CAROL I
M. Germani ; Ministrul LucrArilor Publico, Al Marghiloman ; Ministrul Agri-

culturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, Gr, G. Pclacescu ; Ministrul de
Resbel, General M. Vllidescu.
(M. 0., 1890, nr, 286, p. 6617).
5L
Mesai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
16/28 Aprilie 1890.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinark pentru a
vota proiectele de legi rämase votate numai de unul din corpuri si o serie de
credite pentru apArarea tArii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat In sesiunea extraordinarä pentru a supune deli-
befärilor d-voastre mai multe proiecte de legi l'Amase nevotate din
sesiunea trecutA. ImportanTa i urgen%a Jor n'au permis Guver-
nului Meu sä astepte sesiunea ordinarà dela toamna. Creditele nece-
sare pentru a asigura ap`árarea %àrii, legea pentru organizarea magi-
straturii, legile pentru pensiunile civile si militare, legile votate
de Senatintre care legea cumulului e una din cele mai importante-
iatà atatea obiecte pe care, filtre altele, guvernul Meu le recomandä
cu deosebire studiului i votului Corpurilor Legiuitoare.
Dei timpul inaintat i inceputul muncii câmpului au silit pe
guvernul meu a màrgini Inteun termen scurt durata acestei sesiuni,
sunt IncredinTat InsA, domnilor Senatori i domnilot Deputati,
activitatea d-voastre patriotic4 i luminatä va rdspunde dreptelor
asteptAri ale Várii.
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Sesiunea extraordinard este deschis
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, General G. Mana;
klinistrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosettí ;
Ministrul Afacerilor StrAine si ad-interim al Lucrarilor Publica, Al. Lahovari ;
Ministrul Finantelor, M. Germani ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comer-
tului i Domeniilor, Gr. G. Pilucescu ; Ministrul de RAzboiu, General M. Vleiclescu.
(M. 0., 1890, nr. 12, p. 249).
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1890 CUVINTARI 57
52.
Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
Sinaia, 9/21 lunie 1890.
M. S. Regele reamintelte pe scurt opera legislativA a Corpurilor Legiuitoare
tare constA In votarea de credite pentru fortificatiuni §i armatA, stabilirea siste-
mului monetar monometalist, plata prin anticipatie a obligatiunilor 6% pentru
unificarea datoriei publice gi uqurarea sarcinelor bugetare, votarea de credite
pentru cai ferate 0 drumuri, legea de organizare a magistraturii, legea cumu-
lului, legea pensiunilor yi inchide sesihnea exprimAnd multumiri $enatorilor
gi Deputatilor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Astazi se incheie o lunga 9.1 roditoare sesiune. In numele Meu
9i in numele Iärii, va mul/umesc de munca neobosita ce ayi pus
pentru a imbunata/i numeroasele institu/iuni ale Statului, a inde-
plini dorin/ele 9.1 a justifica speran/ele prii.
Opera care, a/i sävar9it-o räspunde râvnei pentru progres, ce
insufle/e§te Adun'ärile actuale, pe care spiritul lor in/elept a §tiut
sa o men/ina in margini legitime.
Parasind interesele care va reclama in acest timp al anului,
nu a/i voit a va despär/i pana ce n'a/i inzestrat /ara cu un numär
de importante reforme.
A./i votat creditele cerute de Guvern pentru fortifica/iuni 9i.
pentru arman. Aceste grele, dar neapkate sacrificii, vor intari
for/ele noastre de aparare. lubirea noastra de pace, care ne-a meri-
tat increderea Europei, nu 'asa nicio indoiala ea aceste masuri
n'au alt scop.
Prin legea asupra Bäncii, a:/i completat opera din sesiunile
trecute, stabilind un sistem monetar la adäpostul varia/iunilor,
conform datelor §tiinlei 9i intereselor comer/ului.
Prin legea pentru plata prin anticipa/iune a obligqiunilor 6%,
a/i pus pe guvern in m'asura de a face un pas spre unificarea datoriei
publice, u§urand astfel sarcinele bugetare.
Primind creditele cerute pentru 9osele 9.1 pentru noui linfi de
drum de fier, a:/i sporit in mod sim/itor marea relea a cailor noa-
stre de comunicqiune, pregatind pe Romania a sus/inea lupta
economica care se incinge In toata Europa.
www.dacoromanica.ro
58 REGELE CAROL I
Prin votul levii asupra organizaTiunii magistraturii, asigurat

magistratului neatärnarea §i. justiiabiiului increderea in dreapta
aplicare a legilor.
Legea cumuhilui pune capät unui abuz de mult denunIat opi-
niunii publice i deschide tinerimii muncitoare i studioase un nou
amp de activitate.
In fine, legea pensiunilor asigura vechilor servitori ai Statului
o räsplatä potrivitä pentru serviciile lor, o baträneIe la adapostul
lipsei, i mängaierea de a §ti cä, in caz de moarte timpurie, vädu-
vele i copiii lor nu vor fi pärdsiIi de Stat, cäruia dan§ii au consacrat
munca vieii lor intregi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu toate bicrarile insemnate care s'au sävär9it, totul nu este
implinit. Tara mai are nevoi, legislaIia mai are lipsuri, diferitele
clase sociale mai au cerinIe ; dar un inceput a9a de frumos justificä
cele mai marl.' §i mai temeinice speranIe. intorcändu-vä in mijlocul
concetalenilor d-voastre, veçi avea mulIumirea sufleteascA de a
9ti câ aTi justificat increderea lor i açi meritat recuno9tinIa
In virtutea art. 95 din ConstituVune,
Eu declar inchisä' sesiunea extraordinard a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului de Mini§tri si Ministru de Interne, General G. Manu ;
Ministrul de JustiVe 0 ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Ro-
setti ; Ministrul Afacerilor Sträine, 41. Lahovarl ; Mipistrul de Final*, M.
-Germani ; Ministrul Lucrärilor Publice, A. Marghilonian.; Ministrul Agricul-
turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pliucescu ; Ministrul de Res-
bel, General M. Vlildescu.
(M. O., 1890, nr. 55, p. 1337).,,
53.
Toast in sinfitatea Armatei §i a Pite§tenilor.

Pitefti, 30 Sept.111 Oct. 1890.
Dupà terminarea manevrelor, M. S. Regele prime§te defilarea trupelor i apoi
Intfune§te la masä pe Preedintele Consiliului, pe Ministrul dt5 Räzboiu, ata-
§atii militari, ofiterii si notabilii ,locali. Cätre s1är0tul mesei, M. S. Regele aratà
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1890 CUTANTARI -59
importanta manevrelor din acest an cand unitátile tactice au fost constituite eu

efective de räzboiu i multumeste tuturor pentru progTesele eonstatate. Mul-
tumegte asemenea locuitorilor din Pitegti gi din jud. Argeg pentru concursul
dat armatei. Inchinä In sAndtatea armatei gi a Corpurilor I gi II ce au luat parte
la manevre i apoi pentru prosperitatea judetului Arge i in sanatatea ora-
genilor.
Manevrele din anul acesta au o deosebità insemnätate pentru

armatä, prin constituirea i conducerea unitä-plor tactice cu efee-
tive de räzboiu.
Aceste concentrári au dovedit a este de neapäratà trebuinfd,
ca ele sä fie fkcute Inca adeseaori i cà trebue sà ne folosim de tim-
pul de pace spre a fi pregätiIi and datoria ne va cherna pe câmpul
de luptä.
Mare este increderea, ce lara o are in ostaii säi; cu atat, mai
mult însä cre9te rdspunderea noasträ.
Trebue sä muncim neincetat, sä oe1im toate forIele noastre,
fiinda numai astfel vom fi in stare de a implini falnica noasträ
misiune.
Ciï adeväratä bucurie am constatat §.1 in anul acesta progresele
dobAndite i toate silin4ile ce fiecare pune, spre a Täspunde a9tep-
tärifor çàrii ale Mele.
.1
Và mulIumesc, §i Cu mima caldä ridic acest pahar in onorul

iubitei Mele armate i in sanätatea Corpurilor I i II, reprezentate
In aceste manevre prin douä diviziuni mobilizate.
Traiascä armata!
Generalul Vlädeseu, Ministrul de Räzboiu, releva preocuparea ae apetenie
a Suveranului de a creia o armatà puternica gi capabila. Armata recunosatoare
Ii dedia. Intregul sau devotament i fntreaga sa iubire. Ridica paharul pentru
Acel ce a fäcut o pozitie onorabild i respectata României. M. S. Regele incbinA
pentru jud. Arge i Pitegti.
Privesc ca o datorie pläcutà ca, dupà ce am bäut in onorul
armatei, sä inchin un pahar pentru judeIul Arge i orapil Pite§ti,
care 1\16-au primit cu bratele deschise.
Pite§tenii s'au distins totdeauna prin sinnOmintele lor patriotice
§i Mima lor a bätut pentru märirea României.
Sunt dar fericit cä, cu ocaziunea manevrelor, ei au väzut arrnata
s'au putut convinge cà jertfele ce Iara face pentru apärarea sa
nu sunt zadarnice. Mu4umind ora9ului i judqului pentru tot con-
www.dacoromanica.ro
60 REGELE CAROL I
cursul ce au dat armatei i pentru dovezile de dragoste ce Ne-au

arätat In timpul §ederii Noastre aci, ridic acest pahar pentru pros-
peritatea judqului i in sänätatea or4enilor,
(M. O., 1890, nr. 148, p. 3475-6).
M. S. Regele citre Craioveni.

Craiova, 1/13 Oct. 1890.
Dela Pitesti, Suveranul cu Principele Ferdinand merg la Craiova. Seara s'a
dat o masa de gala la d-na Glogoveanu, nade loctiitorul de primar Boldescu
exprima iubire, recunostinIa i desavarsitul devotament al locuitorilor Cra-
iovei. M. S. Regele multumeste pentru simtimintele exprimatd, lauda frumoasa
Infalisare i vitejia ostasilor olteni si inching pentru prosperitatea jud. Dolj
si In sanatatea Craiovenilor.
Primirea strälucità i urärile atat de bine simfite, cu care ne
salutaIi in numele oräpnilor, imi dau o nouà dovada de dragostea
devotamentul, ce Craiova arätat in toate imprejurärile.
MulIumindu-vä' de aceste simIiminte scumpe inimii Mele, sunt
fericit ca am putut veril, impreunä cu nepotul Meu, in mijlocul
d-voastre, dupä manevrele in care am constatat cu vie mulIumire
frumoasa inf4i§are a ostaOlor olteni.
Vitejia lor o cunosc ined din biruinIa dela Rahova.
Convins cä. Oltenii vor pästra i tu viitor aceste insu§iri räz-
boinice §.1 cà M4 voiu putea rezema totdeauna pe tredinIa lor, inchin
acest pahar pentru prosperitatea judqului Dolj §i In Anätatea
Craiovenilor, care Ne-au primit cu atäta dragoste §.1 cäldurg.
Sä traiasca Craiova!
(m. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).
M. S. Regele citre un tiran oltean.

Craiova, 1/13 Octomvrie 1890.
Dupá mesa, o manifestatie de tárani olteni vine acolo nade era Suveranul
cu Principele Ferdinand. Un táran oltean, la aparitia M. S. Regelui, adreseazá
cuvinte de devotanaent i roultumiti pentru tot ce a racut pentru tárani; apoi,
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1890 CUVANTKRI 61
adresAndu-se cgtre Principe, Ii ureazA sá träiasa si sä nu uite niciodata fap-

tele stralucite ale Unchiului Sau. M. S. Regele, multumit de simtimintele de
credintà ale taranilor, spune cà le-a pur tat totdeauna dragoste, recunos-
cand in täränime speranta i viitorul tärii.
Am ascultat cu o vie mulIumire cuvintele pline de inimä, prin

care Mi-ai arätat, In numele Iäranilor, simiminte1e lor de credin0
pentru Mine.
Am avut totdeauna cea mai mare dragoste 0 am purtat cel mai
viu interes breslei voastre, cäci am recunoscut In ea speranIa
viitorul 01.1
mulIumesc §i dorese ca voi, ce sunteIi aci, sá arätaIi la toii
ai vo§tri dragostea i credinIa Mea Intein0i.
(M. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).
56.
M. S. Regale citre Craioveni.
Craiova, 2/14 Octonwrie 1890.
M. S. Regele cu Principele Ferdinand viziteazI scolile secundare, podul in con_

structie Jitianu i alte institutii publice i revin la prAnz la d-na Glogoveanu,
unde au mai fost invitate diferite notabilitäti. n timpul mesei, M. S. Regele mul-
tumeste Inca odatä Craiovenilor pentru toate dovezile de dragoste si ureaza
orasului prosperitate, ir ofgsenilor sänAtate.
implinesc o dorinIä a inimii Mele de a mul/umi Ina °data

de toate dovezile de dragoste -0 de simpatie cälduroasä., care am
gäsit in tot timpul qederii Mele In capitala Olteniei; frumoasele zile
In care am stat In Craiova, 0 care au trecut prea repede, vor rämA-
nea o dulce amintire i, plecAnd astazi, cu gändurile Mele voiu
rämänea In mijlocul vostru.
MulTurnind la toIi care Mi-au arätat dragostea lor, urez oraqului
prosperitate i desvoltare i oräpnilor sändtate.
Sá träiascä Craiova!
(M. 0., 1890, nr. 150, p. 3516).
www.dacoromanica.ro
62 REGELE CAROL I
57.
Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie.
7/19 Octomvrie 1890.
Punerea pietrei funadmentale a Palatului de Justitie din Bucuresti. Dupä

serviciul religios vorbeste Ministrul de Justitie, Th. Rosetti i apoi Primul
Presedinte al Inaltei Curti de Casa tic, C. Schina. M. S. Regele naultumeste mai
Intaiu pentru bunele cuvinte ce I-au adresat vorbitorii i apoi face legaturä futre
legea inamovibilitàii magistratilor i punerea pietrei fundamentale a Palatului
de Justitie, eare se ridicä pe vechiul loe al divanului. Aceastà cládire sä fíe
si o podoabä a Capitalei, dar mai ales un adäpost sigur al uneia din puterile
Statului.
Domnilor,
Am ascultat cu deosebitä placere cuvântarile d-voastre §i va

mulIumesc pentru calduroasele simIiminte ce-Mi exprimaIi in
numele magistraturii, care, intemeiatá pe lege §.1 con§tiinIa sa, are
o misiune a§a de inalta, lusa foarte greu de implinit.
Privesc o intamplare fericita ca, tocmai dupä ce corpul judecä-,..
toresc a fost apzat pe o temelie mai tare, prin largirea inamovi-
pot pune piatra fundamentara a noului Palat al Justi%iei
pe vechiul loc al Divanului.
Multe amintiri are locul acesta in analele judiciare: in vremu-
rile trecute, frunta§ii Värii Iineau aci cumpana dreptaIii; mai tarziu,
lataia Curte apelativa a avut scaunul sä.0 mult timp tot aci; 9i
acum, pe locul pd care o jumatate de veac s'a imparIit dreptatea
In numele legii 9i. al Domnului, se va ridica Palatul de JustiIie al
Regatului.
In aceasta desvoltare, prin care ramura judecatoreasca a trecut,
se oglindesc progresul i avantul puternic al Romaniei.
Doresc ca aceasta marea-Va cladire sä fie in curand ispravita
in condiOunile cele mai bune 9i sä devie, nu numai o falnica
podoaba a Capitalei, ci mai ales un adapost sigur al unei puteri
a§a de insemnate a Statului, care putere este paza neclintita
a legilor.
(M. O., 1890, nr. 153, p. 3571).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1890 CUVANTXRI 63
58.
1VI. S. Regele la ineeperea luerärilor podului Carol I.
9121 Octomprie 1890.
La masa, dupA punerea pietrei fundamentale a podului Carol I, AI. Mar-
ghilomatt, Ministrul LucrArilor Publice, aminteste cá reluam o traditie cu In-
lindena acestui pod. Pe podul lui Traian dela Severin a. trecut lumina dincoace
de DunAre, pe podul Carol I se va implanta cultura si Infrätirea dincolo de
Dunäre SA' fim man dri ca aceastA lucrare, cea mai mare de acest fe! din Eu-
ropa, e conceputd i executatà de Romani, pe cand cu 30 de ani in urmA strainii
fAceau toate lucrärile de fier, cat de neinsemnate. M. S. Regele aratà satisfactia
Sa pentru, lucrarea inceputh', face o serie de prevederi in legaturà cu impor-
tanta economica a acestui pod si inchinA pentru poporul roman pare n'a crutat
sacrificiile spre a asigura viitorul s'au.
Sunt foarte miscat de cuvintele a-sa de aclanc sinnOte, ce-Mi
exprimqi cu atata caldurä i va mulIumesc din suflet.
Serbarea da astäzi este o adevärata satisfaqiune pentru Mine,
caci este tocmai un an de cánd, cu ocaziunea calatoriei Mele in
Dobrogea, am fagacluit i apoi am stäruit ca podul peste Dunare
sa fie inceput. Astazi fagä.'duiala Mea este un fapt implinit i sunt
fericit ca am putut incununa mntàiul stalp al podului, in faIa unei
intruniri asa de impunatoare si a populaIiunii din Dobrogea, care
a alergat din toate pàrçile spre a fi martora la aceastá opera, care
va lega de-a-pururea aceste douà Ormuri ale Dunärii, infraIinad
interesele si cimentand unirea intre aceste doua trunchiuri ale Sta-
tului roman in chip trainic i nepreitor.
Mareqh este lucrarea conceputa s't conclusa de inginerii nostri
mandri suntem de o intreprindere asa de insemnatä, care va fi
izvor de bogaIie pentru Iarä si care va gasi un Asunet puternic
In toata Europa.
Trebue sá punem acum toate spre a isprävi cat mai
curand podul pe Borcea si pe Dunarea mare si portul dela ConstanIa
flindca atunci calea cea mai sour% intre Marea de Nord si Marea
Neagrä va fi deschisa si Romania va stapani o mare parte a comer-
Iului din Orient.
Convins ea aceste prevederi se vor realiza, inchin acest pahar
iubitului Meu popor, care n'a cruIat niciun sacrificiu spre a intäri
mosia sa strämoseasca si a asigura viitorul säu.
Sa träiasca Romania!
(M. 0., 1890, nr.. 156, p. 3638).
www.dacoromanica.ro
64 REGELE CAROL I
M. S. Regele la Cilfira§i.
Cedärafi, 9/21 Octomvrie 1890.
Dela Fetesti, M. S. Regele impreuna cu Principele Ferdinand viziteaza Ca-
larasii. Seara se da o mesa i primarul, in numele orasenilor, multumeste Suve-
ranului pentru onoarea ce li se face si pentru linia ferata cu care a fost legat
orasul. M. S. Regele afirma' ca n'a vizitat orasul de 24 de ani si acum vine cu
Mostenitorul Tronului spre a se convinge de desvoltarea orasului; Inchina
pentru judeTul Ialomita si in sanatatea locuitorilor din Calarasi.
Adevarat, 24 ani au trecut de cand n'am fost In Ca1ara0; i cu

atat mai mare este bucuria Mea, cu cat am putut veni impreuna
Cu Mo9tenitoru1 Tronului, dupa serbarea pe Dunare, in mijlocul
d-voastre spre a Ma convinge de desvoltarea progresul oraplui,
care va lua un nou avant prin lucrarile dela Borcea, care sper ea
In curand vor fi ispravite.
Multumindu-vä de simtimintele ce Ne exprimati 0 de caldu-
roasa primire care Ne-ati fäcut, inchin acest pahar pentru pros-
peritatea frumosului i bogatului judet Ialomita 0 in sanatatea-
ora§enilor, care Ne-au dat dovezi netagaduite de dragoste 0 de
credinIa.
(m. 0., 1890, nr. 157, p. 3685).

15127 Noemyrie 1890.
La deschiderea sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezinta
situatia Varii din punct de vedere extern i intern. Intern sunt privite finan-
tele, armata, caile de comunicatie, tariful vernal s. a., aratandu-se starea ac-
tualä i reformele ce se propun, care vor faze obiectul lucrarilor Parlamentului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschizarid astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, Ma simt
ci deosebire bucuros de a Ma afla In mijlocul d-voastre.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1890 CUVANTÀRI 65
Insemnatele legi, cu care ari inzestrat rara, au primit in inter-

valul sesiunii executarea lor, astfel cä ne putem ferici Cu torii de
roadele binefäcätoare ce dansele au inceput a da.
Ceeace ai sävAr§it 0115. asazi este un cuvânt mai Inuit pentru
a completa opera binefäcätoare a carei temelie ai a§ezat-o.
Succesul inreleptelor reforme pe care le-ari votat, este tot-
deodatä räsplata stäruinrelor trecute 0 o puternica imboldire
pentru noui siliare in vederea progresului narional.
Pacea, de care se bucurä. Europa §i pe care avem dreptul sä o
credem temeinick permite activitälii d-voastre sä se devoteze au
totul imbunätäririlor interioare.
Raporturile noastre cu toate puterile fiind din cele mai amicale,
nimic dar nu poate turbura lini0ea do care avem nevoie pentru
aceasta.
Baza oricarei organizäri sänätoase a unui Stet au fost pururea
finaarele sale.
In ceeace privwe situariunea lor, constat cu mutrumire ca este
bunä.
Fondurile noastre de Stat, precum i titlurile instituriunilor de
credit, sunt de o potrivä cautate in /al% ca i in stainAtate
cursurile ridicate la care se menrin dovedesc cä creditul rärii este
a§ezat pe baze statornice.
Aceasta a permis guvernului a efectua In condiriuni avanta-
joase §i cu un deplin succes conversiunea obligariunilor 6% ale
cäilor ferate in titluri de rentä amortizabila 4%.
Transformarea unei pärri din moneta noasträ de argint de a
lei in monetä de aur, s'a facut de asemenea in condiriuni favorabile
0 a pus guvernul în mäsurd de a .putea aplica noua lege mo-
netarä.
Astf el, avantaj ele sistemului etalonului unic de aur, pe care U.
urmäresc astäzi i alte State mai mari, sunt de pe acum asigurate
Bomâniei.
Veniturile Statului se incaseaza färà greutäri; rämäjirele sunt
netnsemnate 0 ele se implinesc, la rândul lor, dupä inchiderea
exerciriului, aproape In totalitate. Ultimul exerciriu bugetar, ca
cele precedente, a läsat un excedent, Insa cu mult mai important ;
lar exerciriul curent, judecAnd dupà incasärile primului semestru,
va da rezultate tot atá't de satisfäatoare.
www.dacoromanica.ro
66 REGELE CAROL I
Bugetul anului viitor 1891 92, pe care guvernul Il va supune

cercetdrii d-voastre chiar dela inceputul sesiunii, se prezintä Cu
desävár9ire echilibrat, nu numai färä a se impune noui sarcini
contribuabililor, dar incá reducAndu-se la junatate taxa de 5%
asupra retribupunilor funcTionarilor. Cu toate acestea s'a putut
face faIä sporurilor de cheltueli reclamate de unele din serviciile
publice. Putem sà ne felicitäm cä un asemenea rezultat este dobandit
numai prin economia realizath de conversiunea obligqiunilor cäilor
ferate i prin cre9terea normala a veniturilor publice.
Casa pensiunilor, in urma mäsurilor luate in anul trecut, a putut
sà achite cu cea mai mare exactitate toate drepturile constatate
çi ultimul su buget soldându-se cu un excedent, va permite guver-
nului sä punä in aplicare la 1 Aprilie viitor noua lege farà alte sacri-
ficii pentru tezaur.
Recensämântul fAcut in anul curgätor pentru periodul 1891-96
a dovedit desvoltarea considerabilä ce ja neincetat avuia publicä.
Veniturile monopolurilor Statului urmeazä +§i ele cre9terea lor
normalä ; iar pe de alta parte, economiile obOnute in administra-liunea
exploatarea lor vor permite a menlinea cheltuelile aproape in
aceleaqi cifre ca in anii trecuIi. Invoiala incheiatà de Regia noastrà
cu cea sArb5 a dat o nouä impulsiune exportului särii i transpor-
turile pe apä, organizate cu aceastä ocaziune, pot fi considerate ca
inceptul unui serviciu de navigqiune comercialä. românä.
Reforma in deob§te ceruta, a unora din impozitele noastre
directe, va reveni in studiul d-voastre i Ministrul de Finanie vä
va prezenta proiectele cuvenite.
Legea contabilitäVi generale a Statului i legea organizärii
Inaltei Curli de Conturi, cuprinzAnd ina multe lacune i parli
inaplicabile, revizuirea lor a devenit necesarä, spre a asigurA
control mai eficace i rnai lesnicios asupra cheltuelilor Statului ;
proiectele de lege respective sunt deja in preparaIiune §i se vor
supune deliberarilor d-voastre.
Administrarliunea interioarà reclama iard0 luminata d-voastre
aten p.une.
Incá din sesiunea anului trecut se aflä in desbaterea d-voastre
mai multe proiecte de legi pentru a fixa nouile circumscripOuni adral-
nistrative i pentru a organiza autoritälile respective ale Statului,
judeielor i comunelor.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1890 CUVANTARI 67
In sesiunea aceasta, guvernul va prezenta i alte proiecte pentru

desOvar9irea acestei organizäri.
Comunele au fost chemate prin alegeri generale sO reinnoiasca
reprezentaIiunea lor ; Cu ocaziunea acestor alegeri, avem satisfac-
iiunea de a constata Cà marea majoritate a voturilor a fost intrunitä
de acei care eau pus pe terenul intereselor locale 0 al unei bune
gospoddrii comunale. Totusi, am putut constata cà legea electoral&
comunalO are trebuinfá de Imbunätäliri, asupra carora atrag aten-
Iiunea Corpurilor Legiuitoare.
Mijloacele acordate de catre d-voastre au pus pe guvern In
mAsurä sä realizeze doua bienfaceri simIitoare, mai cu seama pentru
poporgiunea dela sate- inmulIirea spitalelor rurale i infiirgarea
pntei rurale. ease spitale noi construite de Stat 0 mai multe
alte construite de judge §i comune s'au deschis In anul acesta.
Po§ta ruralä fungioneazá In acele judge care au putut veni In
ajutorul Statului.
Bugetul ce guvernul và va prezenta est-timp prevede organizarea
acestui serviciu peste toatO intinderea
Guvernul a gasit la Consiliile judetene aceea0 bunOvointà pentru
a contribui ca sä. organizeze In anul viitor o jandarmerie, chemata
a veghia la merginerea ordinii si la executarea legilor. Un proiect
de lege in aceastä: privin0 va fi adus In desbaterea Corpuri/or
Legiuitoare.
Experierqa a dovedit cà legea sanitara prezintá lacune i nea-
junsuri; modificarea ei este indicatà din mai multe puncte de vedere.
Resursele ordinare i extraordinare, pe care Corpurile Legiui-
toare le-au acordat cu multä libertate, au permis guvernului Meu
sA dea lucrärilor publice o desvoltare exceplionalä. Astfel, inde-
pendent de unja DobrinaHui, inauguratO anul acesta, se vor
pune In circula¡iune, in anul 1891, 85 kilometri noi de cale feratä,
urmându-se in acelasi timp cu activitate deavar0rea altor 254
kilometri, ce sunt deja in curs de execuOune.
Completarea ailor na-ponale s'a urmat cu ardoare i In mo-
mentul de fafá, sunt scoase In licitgiune i sunt angajate lucrOri
pentru o valoare de 16.000.000.
AspiraVunile economice ale fárii 0-au gasit in fine consacraPurkea
lor In inceperea podului peste Dunäre 0 in punerea foarte apro-
piata in exploataTiune a docurilor 0 a bazinelor dela Gala-0,
www.dacoromanica.ro
68 REGELE CAROL I
Braila i Giurgiu. Lucrärile portului ConstanIa, intrate 0 ele in

cale de execuliune, vor completa sistemul general menit a asigura.
rii noastre traficul comercial al Europei centrale.
In partea organica, Ministerul Meu va va supune neintarziat
un proiect de lege destinat a organiza serviciul tehnic din toata
tara 0 a coordona mai bine mijloacele, ce pot sa aibá Statul i jude-
tele pentru desvoltarea cäilor de comunicqiune.
Graçie acestor ajutoare, sunt fericit a constata ca munca naIio-
nala urmeaza a progresa cu pasul repede ce a hiat de aproape un
cuart de secol.
Nu numai agricultura produce pe fiecare an mai mult 0 mai
bine, dar o mulIime de stabilimente industriale se creiaza i comer/u1
Varii se desvoltä in aceea0 masura. Aceasta m4care se va accelera
prin crearea de intrepozite i magazii generale in oraple principale,
lucrare care trebue grabitä.
coalele noastre profesionale sunt frecuentate de un numar
tot mai mare de tineri, ceeace face sa se sima trebuinTa unei organi-
zari complete a invaIbmantului profesional.
O ramura importantä d, avuTie, cre§terea vitelor, cheama mai cu
scarab.' ingrijirea legitima' a administraiiunii. Nu Ma indoesc ca veti stu-
dia cu ravnà masurile, ce guvernul Meu are inteMiune a v'ä propune.
Legea vanzärii bunurilor Statului se executä cu energie ; aproape
I/2 din numarul total al proprieta-plor Statului au fos date spre
parcelare 0, din acestea, 3/z sunt parcelate i scoase in vanzare.
Un proiect de lege, care se afla in discu-punea d-voastre, este menit
a ridica piedieele ce se mai opun la aplicarea repede i strictä a legii.
Masurile destinate a imbunataIi administraliunea Dobrogei, au
dat roadele a§teptate. Plangerile ce se ridicau din acea parte a
Iarii au incetat 0. In acela0 timp veniturile domeniale, nu numai
nu s'au raic§orat, dar au crescut. Serviciul silvic este pe cale de a
primi ImbunatäTirile cerute de bärbaIii competen0 consulta0 in
aceastä privinta i rämâne numai sä vä pronunTaTi d-voastre asupra
acelor imbunatäiiri, ce nu pot fi introduse decat prin legi.
Ingrijirea de aproape a domeniilor Statului a desvolatt izvoare
de venituri cu totul nebagate in seama pana acum. Totu§, ca sa
poata diferitele servicii menite de a ingriji de averea Statului
a ajuta activitatea nalionala, sa raspunda pe deplin la chemarea
lor, ele au nevoie a primi desvoltäri 0 a fi inzestrate ou mijloace,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIB 1890- CIIYANTARI 69
care fac obiectul a mai multor legi, din care unele sunt inaintate
In desbaterea d-voastre.
In anul viitor vor lua sfärvit mai toate tratatele de comeq
Incheiate Cu diferite State, Oat% de unul singur, care nu este insolit
cu un tarif conven/ional. Tara reeapatând dar intreaga sa libertate
de aciiune, avea a Ira ocupa mai intäiu Cu intocmirea unui
tarif vamal general, care sa satisfacä pe cAt va putea toate nevoile
noastre economice.
Daca viitorul ne va dovedi utilitatea unor noui tratate, ele vor
trebui sa çinà seamä, atät de industria noasträ naseandä, at 9i
de expansiunea exportaIiunii noastre agricole acest vechiu 9
insemnat isvor de inavuiire pentru tara.
Nevoile materiale, cari ne ocupà cu drept cuvânt, nu trebue sa
ne impinga sà parasim in al doika plan propävirea morala i inte-
lectualä a poporului nostru.
InstrucOunea publicä, pentru care Iara a avut totdeauna soli-
citudine deosebitä, a fäcut in anul acesta progrese simIitoare.
Constatam cu mulIumire desvoltarea ce au luat clädirile vcolare,
astf el ca in curând mai toate gimnaziile i liceele vol. fi instalate
In localuri proprii, räspunzand cerinIelor sanitare vi didactice.
In Capitalà construcTiunea institutelor vtiinIifice se urmärevte, vi
la Iavi se vor aveza in primävara temeliile Universitalii.
Putem asemenea constata o sporire simIitoare a numärului
vcoalelor rurale i urbane vi o frecuentare din ce in ce mai numeroasa
a 9coa1elor in genere.
TendinIa poporqiunii noastre, de a se bucura tot mai mult
de binefacerile instruciunii, ne impune datoria a da chestiunilor
de organizqiune a invälämäntului o deosebitä atenIiune vi legea
instruqiunii va trebui reväzuth, pentru a fi pusä in acord cu des-
voltarea culturii la noi.
Un proiect special de lege vi se va prezenta pentru organizarea
unui serviciu de instruqiune vi de control regulat.
Asigurarea soartei clerului mirean formeazä una din preocu-
paIiunile guvernului Meu. Sper ca proiectul depus inea din 1888
pentru regularea parohiilor nu va rämänea nevotat in sesiunea
prezentä ; in vederea acestui proiect, guvernul Meu vä va propune
vi o reducere a numärului seminariilor, corespunzätoare
parohiilor.
www.dacoromanica.ro
70 REGELE CAROL I
Legea asupra organizatiunii ma gistraturii, votata in sesiunea

extraordinara trecutä, a fost aplicata cu ocaziunea noului an jude-
catoresc. Stabilitatea datà prin aceastä lege magistraturii va mari,
nu Ma indoesc, prin siguranta mai mare ce o da justiOabililor, spi-
ritul de dreptate §.1 respectul legilor.
tntarirea fortei noastre armate, a§a de strans legata cu onoarea
sigurai4a Orii, a fost o necurman preocupare a guvernului
a reprezentatiunii nalionale.
MulIumita creditelor ce eau acordat, instrucIiunea trupelor in
acest an a luat un insemnat avant. Manevrele, executate sub ochii
Mei, cu adevärate efective de razboiu, au fost folositoare, avand
fiecare comandant ocaziunea sa conduca mase mari pe terenuri
variate.
Ministrul de Räzboiu vä va supune imbunataTirile reclamate
de legea organizärii puterii armate, pentru ca aceasn lege sa fie
In raport cu cerinIele tactice §i. cu interesele militare ale
Modificarea legilor asupra poziçiunii ofiIerilor, a legii de inain-
tare, a legii de recrutare i a legii asupra serviciului sanitar In armata,
e reclamatä de trebuinTele de astäzi; Ii ye-0 acorda dar tot interesul
ce ea comporn pentru: binele i progresul forIei noastre militare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Numarul i importanIa lucrärilor, pe care sunteti chemati a le
savar§i, cer din partea d-Voastre o munca patriotica i neobosita.
Nu Ma indoiesc cà veIi da guvernului Meu un puternic §"i luminat
concurs.
Faptele implinite aunt o singura cheza§ie pentru ceeace rämane
inca de %cut. Staruind in calea apucata, completând organizarea
serviciurilor publice, indeplinind lipsurile §i. indreptand neajunsu-
rile legislqiunii actuale, -yeti merita recuno§tinla patriei i yeti
sinati mulIumirea sufleteasca a acelor ce 0-au implinit pana In
capät datoria catre Tara lor.
Dumnezeu sa binecuvânteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Consiliului de Minigtri gi Ministru de Interne, General. G.
Pregedintele
Manu; Ministrul de Justitie Eji ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice,
www.dacoromanica.ro
T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,

M. Germani ; Ministrul Lucrärilor Pu.blice, A. Marghiloman; Ministrul Agri-
culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Piluceseu; Ministrul de
Razboiu, General M. VlcIdescu.
(M. 0., 1890, nr. 183, p. 4249-52).
Toast in onoarea armatei.

28 Nos,./10 Dec. 1890.
La aniversarea luarii Plevnei se da o masa, seara, la Palat. M. S. Regele spune
ca se face aceasta aniversare in semn de recunostinfá pentru acei care prin
sängele si vitejia lor au intemeiat neatärnarea Romaniei i pentru a arata ge-
neratiei tinere ea numai prin muncä, staruinp çi jertfe se pot obtine rezultate
mari.
Numele de Plevna este inscris de 13 ani in istoria Ç5rii i adânc

intip4rit in inimile noastre ; n'avem dar trebuin%. a aminti acest
fapt insemnat. Serb6m ins4 in fiecare an aniversArile izbandelor
din Bulgaria, ca un senm de recuno9tin0 pentru acei care, prin
sAngele i vitejia lor, au intemeiat neatarnarea României i renumele
nostru militar 0 spre a arata generaIiei tinere cà, numai prin munch',
stäruin0 i jertfe, se pot dobAndi rezultate mari. Sigur fiind cA
armata, luand ca pildà frumosul sau trecut, va 0i sa implineascä
0 in viitor falnica sa misiune, ridic acest pahar in onoarea armatei.
Sá taiaseä scumpa Mea arinata
(M. 0., 1890, nr. 195, p. 45.1).
Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

16/28 Decemyrie 1890.
M. S. Regele lauda activitatea legislativa a Camerii din sesiunea prece-
denta i indeamna la /ucru cu ravna i energie pentru a corespunde asteptari/dr
www.dacoromanica.ro
72 REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Sunt totdeauna fericit cAnd Adunarea Deputa/ilor Ne aratä
simIimintele sale de iubire si de credintä, pe care le primesc i astAzi
Cu cea mai vie mulIumire
Camera poate privi cu adeväratä satisfacIie legile importante
votate in sesiunea trecutä care insemneazd un adevArat progres
si au dat o nouA tArie instituTiunilor noastre. Nu Mn indoesc ea si
astädatä d-voastre desfAsura toatA activitatea spre a sävArsi
lucrAri folositoare i roditoare pentru Iarä, care are Inca multe
nevoi i trebuinIe.
Cu cAt un Stat inainteazä pe calea prop.Asirii cu atAt cerinTele
sale se immulIesc. SA ne punem dar cu toIi la lucru cu rAvnä
energie, fiindcA numai astfel putem corespunde la asteptärile naliunii.
Inca ()data mulIumesc in numele Meu, al Reginei si al Mosteni-
torului Tronului, de bunele voastre uräri si de simIimintele cAldu-
roase ce d-voastre Ne aducql din partea Adunärii DeputaIilor.
(M. 0., 1890, nr. 209, p. 4946).
63.
Rispuns la Adresa Senatului.

Multumind pentru sentimentele de dragoste i devotament exprimate de
Senat, M.S. Regele nu se indoieste de lumina si simtul patriotic pe care acest
corp le aduce in a/catuirea legilor pentru desvoltarea natiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului si sunt cu deo-
sebire simIitor la asigurärile de iubire i de devotament ce d-voastre
Ne daçi cu acest prilej.
Sunt totdeauna fericit &And Mà gäsesc inconjurat de membrii
acestei Inalte AdunAri, care, prin sfatul i experierqa lor, aduc
lumina 0 sing patriotic in alatuirea legilor. Nu MA indoesc dar
c i sesiunea de fa VA va asigura un adevArat progres la desvoltarea
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1891 CUVINTARI 73
noastra treptat i statornick spre a intári astfel insemnata i fru-

moasa misiune ce Románia este chemata a o implini la gurile Dunärii.
Arätându-va din nou mulIumirile cele mai talduroase, pentru sim-
Iimintele de dragoste §i devotament, atát Eu, Regina eát §i Mo§teni-
torul Tronului, vá urám ca lucrarea d-voastre sa fie la inálTimea
increderii ce -ara are In Reprezenta%iunea sa
(M. 0., 1890, nr. 211, p. 5002).
Inalt Ordin de zi aire armati.

1/13 Ianuarie 1891.
M. S. Regele cunoaste pe ostasi din fapte, li priveste cu incredere i iubire
si le ureazA ani multi i fericiti.
Ostafi,
De un pátrar de veac sunt cdpetenia voastra. Din fapte am 1nva-

Tat a va cunoa§te §i. sunt sigur cä. Imprejurärile nu vä pot cere
ce sunte0 vrednici sà facqi pentru a dovedi cAt sunt de adânc
sapate n inima voastrá simimântuI datoriei i respectul disci-
plinii.
Tara i Eu suntem mándri de voi §i va privim cu incredere
§i cu iubire.
subofiteri, caporali i soldaIi, va urez ani 9i. fericiçi!
Dat In Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1891.
CAROL.
(M. 0., 1891, nr. 218, p. 5201).
Elispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 Ianuarie 1891.
Dupà serviciul religios, M. S. Regele trece in apartamentul Mitropolitului Pri-
mat i acesta, Alex. Lahovari, in numele guvernului,J. Em. Florescu, Presedintele
Senatului ; G. Gr. Cantacuzino, Presedintele Camerei ; C. Schina i Em. Gat-
disteanu, primpresedinti la Casa-Ve i Curtea de Conturi si Em. Protopopescu-
www.dacoromanica.ro
74 REGELE CAROL I
Pache, primarul Capitalei, Ii prezint5 urari. M. S. Regele, amintind ca este al

25-lea an al domniei, face urairi de belpg, lini§te gi pace pentru tar& i multi gi
fericiti ani -pentru cei de fata.
La inceputul anului, lntiu1 Meu gänd se indrepteazä. cätre
scumpa noasträ Tara, rugänd pe Dumnezeu sä. o ocroteascä de
toate necazurile i sá binecuvinteze pe toVi aceia care, in cursul
unui sfert de secol, M'au inconjurat cu dragoste i credintiä. Doresc
din tot sufletul ca, in anul acesta, care este asa de insemnat in viea-Va
Mea, sä fe liniste, pace i concordie, i sä. putem serba intre noi,
ca o mare familie unitä, al 25-lea an al Domniei Mele, Insä. MI%
daruri i cheltueli mari ; cAci pentru Mine, darul cel mai previos
este iubirea poporului, iar räsplata Mea cea mai frumoasä va fi
ca to-vi st fie convinsi ca am fäcut i voiu face pentru intärirea
fericirea României tot ce este In puterea Mea. Mulvumindu-vä
duros de bunele voastre felicitäri i de cuvintele asa de bine simvite
ce gases° un puternic räsunet in,. inimile Noastre, Vá urez din par-
te-Ne ani mulvi i fericiVi!
(M. O., 1891, nr. 219, p. 5236).
66.
Cuvantare la Academia Romani.
1/13 Aprilie 2891.
Se serbeaza 25 de ani de existenta ai Academiei Romane, prin Q sedin ta
solemna In sala Senatului, la Universitate. Iau parte MM. LL. Regele si Regina
Principele Mo§tenitor, Ministrul Instructiunii gi al Cultelor, G, Dem. Teo-
dorescu, si membrii institutiei. La sosirea familiei Regale se canta imnul gintei
latine j apoi M.S. Regele tine o cuvantare In care se ocupa de rostul Academiei
Romane In desvoltarea limbii j literaturii romane.
Privesc ca o coincidenVä fericitä, cá tocmai in anul suirii Mele
pe Tronul României s'a pus temelia Academiei noastre, care ser-
beazä astfel al 25-lea an al. constituirii sale impreunä cu acela al
Domniei Mele. Cu vie mulIumire Mi-aduc aminte de ziva and am
venit pentru Intaia datä in mijlocul Societälii Literare, cunoscând
Inca puVin limba romänä, i cänd bätränul Heliade, salutändu-Md
cu uräri cälduroase, exprimä nädejdea cá Mà voiu Ingriji de hrana
sufleteascä a Românilor. Tot in acelasi an, la solemnitatea inaugu-
prezidatä de d-1 stefan Golescu, Ministrul isi sfärsea cuvän-
tarea sa, asigurând cá n.a-Viunea intreagä si Eu in deosebi vom urmäri
Cu inima i cu mintea lucarile domniilor-voastre. Aproape un
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1891 cuvArrrIau 75
patrar de secol a trecut de atunci, 9i In acest lung 9ir de ani am

avut nelneetat cel mai viu interes pentru tanara Societate Acade-
mica, care sub ochii no9tri a creseut, s'a desvoltat 9i a ajuns a fi
o insemnata institu/iune de cultura, avand inrauririle cele mai bine-
Medicare asupra limbii 9i literaturii noastre. Fericita era cugetarea
d-lui N. Kretzulescu 9.1 hataritrea raposatului C. A. Rosetti, care
ceruse, sunt tocmai 25 ani, convocarea grabnica a unei societali
literare, avand mai intaiu de toate scopul de a se ocupa de limba
9i literatura ei. Cu drept cuvant, zicea acest mare patriot, fiind
ministru al Instrue/iunii publice, in referatul eau, ca prin schim-
barea literelor vechi fara pregatire destula 9i prin transformarea
repede a sistemului nostru politic s'a adus In limba romana o mare
perturba/iune, care, neputandu-se pune carat la timp, ar putea
chiar s'a aibrIele influeno asupra Insu9i spiritului na/ional. Din
norocire, aceasta teama a putut fi inlaturata prin silin/ele Societa/ii
Literare, cu toate ca la inceput piedicele erau mari 9i luptele destul
de arzatoare, mai ales din cauza nein/elegerii ivite asupra stabilirii
ortografiei, neimelegere provocata prin diferitele veden i intre aus-
/inatorii etimologismului 9i aceia ai fonetismului. Lupta aceasta,
ale carei faze ar trebui descrise de o pana ea aceea a Pre9edintelui
actual al Academiei, d-1 Ion Ghica, a raspandit lima lumina 9i, in
sfar9it, s'a stabilit o invoiala care a dat roade bune; dovada vädita
sunt publicapile Academiei dela 1881 pana astazi. Rezultatele
dobandite in un patrar de veac pot dar fi privite cu vie mul/umire.
Frumoasa limba romana, in al carui geniu M'am silit a patrunde
9i pe care am Imbra/i9at-o cu a-C.4-W caldura 9.1 dragoste, s'a intarit
pe temelie trainica 9.1 a reinviat in vechea sa stralucire; lima, cu
toate perturbqiunile, (lama n'ar fi putut niciodata sa fie primej-
dui-Ca, avand radacini prea adanei 9i. un reazem prea puternic 'in car-
Tile biserice9ti, in cronice 9.1 in poezia populara.
Literatura bisericeasca, cu toate Inrauririle slavone 9i grece9ti,
este un izvor bogat al limbii vechi, pastrand unitatea in scriere 9i
vorbire 9i a fost astfel adevarata legatura intre to/i Romanii din
diferitele Vári.
Citirea acestor car/i vechi, care inal/a sufletul 9i care aunt o
rnangaiere in ceasul de suferin/a, deschide scriitorilor no9tri un
camp intins 9i arata ea limba stramo9easca este limba noastra
clasica, avand pentru popor un sunet a9a de atragator. Cronicarii
www.dacoromanica.ro
76 REGELE CAROL I
no9tri ne graiesc in aceasta frumoasä limba trecutul 9.1 zugravesc

inteun mod vumpatat, insa in culoare a9a de vie, furtunile i luptele
crancene infruntate de Romani, luck fiecare t rebue sa fie cuprins
de mirare cum neamul romanesc a putut sa biruiasca atatea greu-
tali 9i sa stäpaneasca atatea primejdii, care II aduceau adesea la
marginea prapastiei, Para a fi fost inghilit de valurile ingrozitoare
ale vremurilor turburate 9i intunecoase de pe atunci.
D-1 M. Kogalniceanu, in patriotica sa cuvantare a Letopisqelor,
scrisa cu maestrie, zice cu drept cuvant: ProvidenIa ha de
mana pe naliunea noastra, ca pe o fiicä iubita intre fiicele cele mai
iubite, o scoase din toate pericolele 9.1 o realIa mai tanara 9i mai
sdravana deck fusese inaintea orei peirii
Poezia poporala resfrange inteun chip minunat aceste vremu.ri
grele ale unui trecut plin de nesiguranp 9i de durere. Pe cand munca
intelectuala, dorinIa i trebuinIa de a invaIa i de a-9i aminti s'au
de9teptat 9i au luat o desvoltare insemnata cu viea%a politica, poe-
zia era de veacuri adanc sädita in mima Romanului 9.1 once popor
s'ar putea fali cu cugetarile unele märeIe, altele dragalap 9i
atragatoare adunate in aceasta comoara bogata a limbii noastre.
inalte, spiritul razboinic, durerea i nadejdea, tan-
guirea 9i mangaierea, care rasufla in acest frunzi9 poetic, sunt
tocmai oglinda unui trecut plin de barbblie, de incercare i de neca-
zuri, un invaIamant puternic pentru generaIiunile prezente i vii-
toare. Mandru poate fi dar poporul roman de geniul saiu poetic
pe aripele caruia s'a ridicat la o inälIime care l-a ferit de inrauriri
straine nepriincioase, ocrotind chiar credinIa 9i naTionalitatea sa.
Poezia a devenit astfel cea dintain ternelie a limbii, un adevarat
tezaur al istoriei, un izvor nesecat al literaturii romane.
Pove9tile 9i legendele, cantecele i doinele, ramase de veacuri
ascunse in vane salbatice ale Carpa-Por, sau ratacind prin &Lupine
roditoare ale Dunarii, trebue s'a rasune adeseori in Academie, spre
a insufleIi lucrarile sale ; ele trebue sa stfaluceasca de-a-pururea
ca o podoaba a neamului romanesc qi ne vor aminti 9i de iubitul
nostru Vasile Alecsandri, care, trecand inteo vied-0 mai fericita,
a lasat un gol a9a de simIitor In mijlocul nostru, al carui nume insa
va famanea ne9ters in inimile tuturor.
Nu se poate dar tagadui ca literarura bisericeasca, cronicarii 9i
poezia poporala cuprind un material pr elks 9i ca au avut o influen/a
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1891 CUVANTARI 77
din cele naai fericite asupra limbii romane, de care cunoscutul geo-
graf Hoffmann zice, in opera sa dela 1840, ea este atat de bogata,
incat daca s'ar cultiva, ar merita sa fie limba a tot genului uman
Academia, primind la intemeierea sa, ca un sfant depazit, paza,
ingrijirea i desvoltarea limbii, trebue sà fie mandra de aceastä
insärcinare, care este 0 vrednica de o a§a inalta adunare literara.
Etymologicum Magnum Romaniae », ce am propus, malt
9eapte ani, sa fie alcatuit 0 a carui incheiere sper Inca a o vedea,
va arata lumii invätate ce comoare insemnate de cuvinte felurite
0 de cugetari inalte i frumoase sunt ascunse in limba 0 literatura
noastra. Aceasta opera, ()data sfar9ita, va ramanea un monument
nepieritor.
Urez din tot sufletul ca Academia sa straluceasca totdeauna
prin lucrarile sale, sa incalzeascä toate inimile romanWi i ca u01e
sale sa fie deschise pentru lntâlniri papice i lupte 9tiirgifice, un
teren pe care toti Romanii sa poata intinde o maná fraleasca.
Renumele Academiei noastre, Inca tan-era, de0 serbeeza nu.nta sa
de argint, trebue sa aiba un rasunet departe peste hotarele
spre a atrage in Capitala Romaniei barbaIii insemnaIi, care sa se
incredinteze ca vechile Principate Dunarene s'au transformat in un.
centru de civilizatiune 0 de prop4ire 0 au devenit, prin vitejia
armatei, ce a uimit lumea prin avantul sau i -aria sa un Stat
puternic i nee-Carnet, stabilit pe temelii a§a de tari, trick nicio
sguduire nu-1 mai poate sdruncina.
Sunt adanc convins cá iubitul Meu Nepot, Mo§tenitorul Coroa-
nei, care face deja parte din Academie ca membru anorar, va 9ti,
In ziva cand va fi chemat de Pronie a implini malta sa misiune,
sa mentina traditiunile noastre i sá dea tot sprijinul säu pentru
prosperarea acestui insemnat a§ezamant de culturâ al patriei noastre.
(34. 0., 1891, nr. 2, p. 37-9).
67.
Toast in sinitatea membrilor Academiei Romine.

1/13 Aprilie 1891.
Seara s'a dat o mash de gala la Palat membrilor Academiei Romane activi,
onorari i corespondenTi. In timpul mesei, M. S. Regele vorbeste de contributia
acestei institutiuni la renasterea Romfiniei i InchinA tn sAndtatea membrilor ei.
www.dacoromanica.ro
78 REGELE CAROL I
Sunt tocmai 25 de ani de cand Academia s'a ridicat ca pre-

vestitoare a Domniei Mele, care a avut fericirea de a Intemeia Rega-
tul Roman.
Dela inceput s'a dat tinerei noastre societaIi a Academiei o deo-
sebitä importanO, chemand ca membri pe bärbaIi de Stat
care au lucrat i luptat pentru unirea Principatelor Romane 0 care
au fost sfetnicii Mei credinciosi In timpul renasterii Romaniei. Ei
au scris dar prin fapte istoria noastrà moderna', ei au %cut prin
cercetärile lor istorice lumina asupra unui trecut Intunecos si au
de§teptat simIimantul naPonal care ne-a dus la izbanda i ne-a dat
neatarnarea.
Academia are astfel o frumoasa parte la desvoltarea i intarirea
Dorind ca i in viitor lucrärile domniilor-voastre sä. Incal-
zeasca inimile tinerimii i sa inflacäreze in ei iubirea de patrie,
ridic acest pahar In onoarea Academiei pe care o salutam astazi
cu vie mulIumire In Casa Noastra. in sanatatea Membrilor Aca-
(M. 0., 1891, nr. 2, p. 40).
68.

29 Apriliel 11 Mai 1891.
In timpul sesiunii ordinare a fost disolvatä Adunarea Deputatilor. S'au
fäcut noui alegeri i au fost convocate Corpurile Legiuitoare In sesiunea extra-
ordinard pentru votarea bugetului gi a unor proiecte de legi urgente.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ma simt totdeauna fericit cand Ma aflu in mijlocul reprezen-
targilor naliunii i sunt IncredinIat ea corpul electoral, relnnoind
una din cele dou'a Adunäri ale Parlamentului nostru, a asigurat o
majoritate care va pune guvernul in poziiiune de a conduce cu
autoritate i falos interesele Statului.
Lucrarile Incepute de trecuta legislatura au fost curmate prin
convocarea colegiilor electorale pentru Camera, astfel ea cele mai
importante din trebuinIele Statului au famas in suferin-0..
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 CUVANTA.RI 79
Aceastà sesiune extraordinara este chemata a da o grabnica

satisfaqiune acestor trebuinIe.
Este de dorit ca bugetul Statului sä se voteze cat mai nelntar-
ziat, pentru ca domniilor-voastre sa fie Cu deosebire apli-
cute studierii §.1 votarii tarifului vamal, care va regula rela-Viunile
noastre comerciale internaPonale §i pe care Iara II a9teapta cu o
legitima neräbdare.
Luciarile de apArare ale Varii sunt incredin-vate, ca totdeauna,
patriotismului domniilor-voastre, pentru ca executarea lor sa urmeze
farä Intrerupere.
Guvernul Meu vá va mai prezinta Inca in aceasta sesiune
ateva proiecte de legi strans legate cu bugetul Statului.
Aceasta sesiune va fi astfel rodnica pentru Iara i domniile-
voastre, conducand la bun sfArqit lucrarile ce .cra sunt supuse, ve-vi
proba ca sunte-vi animaIi de un spirit inIelept i patriotic, pentru
care naIiunea va va fi recunoscatoare.
Dumnezeu sá binecuvinteze lucrarile domniilor-voastre.
Sesiunea extraordinará a Corpurilor Legiuitoare este deschisà.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri, General I. Em. Florescu ; Ministrul de

Interne, Lase& Catargiu; Ministrul de Finante gl ad-interim la Justitie, G.
Vernescu; Ministrul Afacerilor StrAine, C. Esarcu ; Ministrul de Resbel, Ge-
neral I. Lahovary ; Ministrul Lucrgrilor Publice, C. Oleinescu ; Ministrul Agri-
culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu; Ministrul Cul-
telor gi Instructiunii Publice, G. D. Teodorescu.
(M. 0., 1891, nr. 23, p. 497).
69.
M. S. Regele dire delegatia fune¡ionarilor C.F.R.
9/21 Mai 1891.

O de/egatie de functionari ai C.F.R. in frunte cu Al. Stirbei, Pregedintele
Consiliului de ad-tie gi G. Duca, directorul general, prezintà Suveranului, la jubi-
leul de 25 de ani de domnie, un album care reprezinta caile de comunicatie in
RomAnia in 1866 gi in 1891. M. S. Regele multumegte pentru acest dar care
amintegte trecutul í prezentul crtilor de comunicatie care aunt un puternic
mijloc pentru desvoltarea bog4ii/or
www.dacoromanica.ro
80 REGELE CAROL I
Vä mulTumesc pentru cuvintele ce-Mi rostiIi i primesc Cu vie

satisfacOune acest frumos dar, ca un semn de iubire 0 de devota-
ment din partea domniilor-voastre. El imi va aminti trecutul
prezentul i Insemnatele lucräri de drum de fier, pentru care am
lucrat i luptat cu multà energie dela Inceputul Domniei Mele,
vazänd In cäile de comunicaOune un mijloc puternic pentru pro-
pä0rea i desvoltarea bog4iilor %àrii. Sunt fericit de rezultatele
dobandite i roAndru de a saluta In d-voastre un corp de ingineri
distin0, care s'a format in acest pätrar de veac 0 care astäzi poate
conduce lucrärile cele mai insemnate 0 cele mai grele. Privesc dar
viitorul cu incredere. Darul d-voastre Mà mi9c6 cu atät mai mult,
Cu cfit, dela cel mai mare pânä' la ceI mai mic din administraIiunea
drumului de fier, contribuit spre a-Mi face aceastä bucurie.
Vä mulIumesc din tot sufletul.
(M. 0., 1891, nr. 31, p. 699).
70.
M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.
10/22 Mai 1891.
La felicitärile exprimate de Hoorickx, decanul Corpului Diplomatic, cu

prilejul aniversärii a 25 de ani de domnie, M. S. Regele multumeste, considerând
aceste felicitäri ca marturii de simpatie i interes ce Iarile poartà Romaniei
Suveranului ei.
VA mul/umesc din toatd mima pentru felicitärile i bunele

urä.ri ce ai avut amabilitatea a-Mi aduce In numele reprezentan-
Iilor Puterilor acreditaIi pe längä Mine. Graba cu care Corpul
diplomatic se asociazä la serbarea aniversärii a 25-a a Domniei
Mele este adânc simIitä de Mine; ea este pentru Mine o nouä mär-
turie a amiciIiei, a simpatiei 0 a viului interes ce Europa 9i chiar
Iärile de peste Ocean poartä României i Persoanei Mele. Vá rog
sä fiIi pe lângä Suveranii i Capii de Stat, ce reprezentaii, inter-
pretul simIimintelor Mele de recunwin0 0 a fierbinOlor ufäri ce
fac pentru fericirea lor 0 a Iärilor lor.
(M. 0., 1891, nr. 32, p. 719).
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 CUVINTAIII 81
71.
M. 8, Regele &Aire Mitropolitul Prima.
10/22 Mai 1891.
Mitropolitul Primat tmpreunä cu membrii Sf. Sinod prezintä felicitilri M. S.

Regelui, care, multumind, reliefeazä rostul religiei in conservarea natiei române.
Calduroasele urari ce Inalt Prea Sfintia Voastra Mi-aduceti. In

numel Sfântului Sinod 0 al Inaltului Cler, ca ì rugile binecu-
vântate ce nelncetat InaItati pentru Noi, sunt scumpe inimii
Noastre.
Religia, care este sorgintea tuturor virtutilor, este toto data
temelia cea mai statornica a viitorului unei natiuni. Ea a fost paza
nationalitatii noastre, pentrucä clerul, In timpii de amara Incercare,
a §tiut, prin Invatämintele sale mantuitoare i prin frumoasele
pilde de pietate 0 de iubire de tara, a fi demn de malta misiune la
care este chemat.
Istoria noasträ nationalä nu va uita niciodata numele acestor
vrednici pastori, ale cäror urme glorioase le gasim la fiecare pas,
0 care au insuflat turmelor lor iubirea de Dumnezeu °data cu de-
votamentul cätre patrie.
In ace§ti 25 de ani ai Domniei Mele s'a Implinit via dorinta ce
aveam de a vedea Biserica Româna restabilitä pe bazele ei cano-
nice, consfintirea neatärnärii sale, alegerea mnallilor demnitari ai
si de catre Sfântul Sinod i reprezentatiunea nationala 0 In sfär0t
recunoa§terea i binecuvântarea autocefaliei Bisericii noastre de
catre InaIt Prea Sfântul Patriarh Ecumenic, pästrand cea mai
stransä legatura dogmatica cu celelalte biserici ortodoxe autocefale.
Neatärnarea Bisericii noastre ne impune Indatoriri mari, Intre
care cea dintaiu, este Inältarea stärii intelectuale i materiale a cle-
rului. NeIncetat silintele Mele vor tinde catre acest sfär0t 0 nu
Mä Indoesc cá Facultatea de Teologie ne va da preati Invatati
cuvio0 care, prin luminele lor, vor Intari iubitul Nostru popor in
moravuri bune i In credinta stramo§easca.
Nadajduesc asemenea ca fericitele masuri luate pentru reti-
pärirea cärtilor biserice§ti cu toatä Ingrijirea i cu litere latine,
www.dacoromanica.ro
82 REGELE CAROL I
vor contribui puternic, prin räispandirea lor, a hräni simIimântul

religios in inima acelor a cäror mäntuire Vä este incredintatä.
Rog Pronia Cereascä sà reverse binefacerile Sale asupra popo-
rului romän i asupra pästorilor Bisericii noastre naponale.
(M. O., 1891, nr. 32, p. 720).
72.
Rfispuns la felicitärile Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1891.

Preqedintele Senatului, C. Boerescu, i Pre§edintele Camerii, Col. Rosno-
vanu, prezintä urari Suveranului la jubileul de 25 de ani de domnie. M. S. Regele
spune ca aniversarea a 25 de ani de domnie este un eveniment istoric 1i politic gi
se särbatoresc nu numai 25 de ani de domnie, dar i intocmirea unei tari unite
ti de sine stätätoare Intioun trainic Regat. Armata i calea ferata au alcátuit
statornica temelie a desvoltarii noastre politice gi economice f¡i sprijinul bar-
baiIor Insemnati unit Cu tncrederea natiunii explica succesul rezultatelor.
Nunta de argint este o serbare de familie, salutatä de rude 0

prieteni cu dragoste i bueurie: aniversarea unei Domnii de 25 de
ami, insä, este un eveniment istoric 0 politic privit in toate Statele
ca un simtimânt de multumire, mai ales &And s'au stabilit strAnse
legäturi intre Domn i iubitul Sàu popor.
Vad dar astäzi cu o vie multumire impre,jurul Meu pe membrii
Corpurilor Legiuitoare, reprezentaqi ai marii familii române,
cu o deosebitä pläcere primesc cälduroasele lor uräri.
Neprquit este pentru mine ca Cerul Mi-a däruit fericirea
täria de a conduce un parar de seco], färä sguduire, prin vremuri
adese ori furtunoase, destinatele incredintate Mie prin
libera sa vointä.
In traiul omenesc, acest ir de ani, plin de lupte, griji i grele
incercai, este indelungat ; in istorie, Irish' el se infai§eaza ca o
Din acest scurt timp, totu0, doresc ca un räsunet sà sträbatà

viitorul i sá incälzeasca inimile urma0lor noWi, pomenind cum
eram in trecut i cat drum 0 ate jertfe s'au fäcut ca sá ajungem
acolo unde ne gäsim astäzi.
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 CIIVANTA.RI 83
Prin alegerea Mea, România a consfinIit una din dorinIele ei

rostite in epoca rede§teptgrii sale nationale, punänd astfel cheia
boltei unei opere urmAtith cu neadormire i sprijinitä pe o adáncg
convingere, care singurä poate sà ducà la izbándä.
Era, dar, o &Ann' datorie pentru Mine de a rgspunde la che-
marea unui popor, care 10 dovedise destoinicia in invingerea greu-
tgWor 0 in infruntarea tuturor primejdiilor pentru pästrarea mo0ei
strämomti i redobándirea neatárnärii sale. Glasul vitezei Na-
tiuni Románe a rgsunat in sufletul Meu; indemnat de virtutile
sale bgrbg.te0i, Mi-am pgrásit familia, am %sat leggturile MeIe
din trecut 9i am alergat in mij/ocul acestei familii marl., care M'a
primit cu braple deschise, ca o chezA0e a viitorului sgu.
In indeplinirea sarcinii ce am luat, am adus o inimg caldä
voinfá hotäritä de a-Mi inchina toate puterile fericirii Romániei,
avAnd o singurg ambiliune, aceea ca numele Meu sg fie inscris
alAturea cu acele ale ffilor prea iubiçi ai patriei. Tänär i fä'./.6 ex-
perientg, M'am pus la lucru, am imbrätilat cu ardoare aspirqiunile
%Aril; In desele mele cAlgtorii prin toate judetele am studiat traiuL
obicelurile pop6ruluin-am cercetat nevoile i dorinIele, spre a
Dutea, astfel, implini Cu con9tiinp. datoria Mea &are el. Doug
lucruri dela inceputul Domniei Me/e, am urmärit mai cu seamg
cu neintreruptà stäruinp, simtind cg ele vor fi cele mai puternice
párghii ale desvoltgrii noastre sociale. Aceste doug lucruri sunt:
armata i drumul de fier; cea dintAiu ca o adevärafg. 9coalà nalio-
nalg i ca mijlocul cel mai sigur pentru intemeierea tArii. ca Stat
de sine stätätor; cealaltg ca o uneltg dintre cele mai bune spre a
deschide izvoarele bogglfilor noastre.
Cu o adáncg satisfactie poi; constata, astäzi, cà aceste douà
puternice elemente de tärie au alcAtuit statornica temelie a des-
vo/tArii noastre politice 0 economice.
CAnd privim trecutul de acurn 25 ani, ne putem fgli de pro-
gresele 0 de avântul nea0eptat al tuturor ramurilor
publice, avant care, astäzi, nu mai poate fi oprit. Dar nimic n'a0
fi putut face färä increderea NaPunii i färg sprijinul insemna-
Vlor bgrbap, care M'au inconjurat cu credinfä 0 au lucrat fgrg
preget la ridicarea acestei opere maree, care a dat generaliunii
de fatii o patrie liber, iar generqiunilor viitoare o zestre bogatg
ce, sunt sigur, cg vor 0i a o pästra 0 a o mgri.
www.dacoromanica.ro
84 REGELE CAROL L
Romania moderna este facuta de Romani. Este o fericire 0 o

mandrie pentru Mine, ca M'am aflat in fruntea ei tocmai in ceasul
reinvierii Sale, and ideile sadite de cei batrani cu atata ravna
patriotica au dat roadele lor.
Serbam, dar, astazi, nu numai o Domnie de 25 de ani, ci mai
mult, intocmirea unei Iari unite, de sine statätoare, intr'un trainic
Regat.
Va mulIumesc pentru simpmintele ce-Mi arataIi; ele incal-
zesc mima Mea 0 vor fi pentru Mine un nou indemn spre a
drepta cugetärile Mele care binele patriei, a M. rezema, ca 0 pana
acum, pe ReprezentaTiunea naiionala 0 respectul legilor 0 a Ma
sprijini pe ob§tescul interes 0 ajutorul lui Dumnezeu.
(M. G., 1891, m.. 32, p. 721-2).
73.
M. S. Rep& &dire malta Curie de Casatie.
10/22 Mai 1891.
Primpregedintele Inaltei Curti ae Casa-tie, C. Schina, prezinta felicitari
Suveranului, care releva ea magistratura independenta gi nepartinitoare e o
garantie a libertätii.
Una din cele mai puternice garanIii ale libertaIii este o magi-
stratura independenta 0 o justiIie nepartinitoare.
In decursul acestor 25 ani ai Domniei Mele, organizarea jude-
cátoreasca a fäcut progrese inseranate i s'a stabilit pe o temelie
statornicä-t juriul a intrat in moravurile noastre, integritatea ma-
gistraturii a devenit o preiioasa garanTie; iar literatura juridica
romanä s'a inzestrat cu publicaliuni vrednice de lauda, pe care
le-am primit, totdeauna cu vie satisfaqiune.
Asigurarea unei desavar9ite independenIe a magistraturii era
una din doriniele Iarii. Patruns de aceastä trebuinO, am cautat
a o inconjura cu garanIii.
Un mare pas s'a facut deja pentru realizarea acestui principiu
0 am toatä speranIa c5, intr'un timp nu prea departat, se va im-
plini pentru toata magistratura.
Multe imbunatatiri s'au adus asemenea legilor civile 0 criminale,
imbunataIiri cerute de desvoltarea noastrá sociala 0 noua noastrá
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 cuvANTAnt 85
legislqiune comerciará poate fi privitä ca una din cele mai bune.

Aceste progrese Insä nu trebue sä. ne ascundä lipsele ce se mai simt
si malta Curte de CasaIie, care este menitä a asigura unitatea ju-
risprudenTei, Isi va da, de sigur, toate si1inele apre a le semnala.
Mare si inaltä este ohemarea magistraturii: dovezile ce le-a dat
pänä astäzi, de demnitate, nepärtinire i luminä, ne indreptälesc
a astepta, pentru viitor, mult dela dânsa.
Vä multumesc, d-le Prim-presedinte, pentru sentimentele ce le
exprima-O. In numele intregei magistraturi a Iärii; %hita Mea va fi
pururea de a-i înàla prestigiul, inlesnindu-i astfel marea si binefii-
cätoarea sa misiune In Statul Romän,
(M. 0., 1891, nr. 32, p. 723).
74.
M. S. Regele &are malta Curte de Conturi,

10122 Mai 1891.
Em. Gradiqteanu, Prita-pregedintele Curta de Conturi, felicitA pe M.S. Regele,
care multume§te pentru felicitari i e convins cà aceasta institutie va apara
interesele ce-i sunt Incredintate.
malta Curte de Conturi are o misiune insemnath In Stat, prin

controlul constiincios al administraIiunii sale financiare, cäci, o
bunä administra-liune nu poate fi Intemeiatä decAt pe o Intrebuin-
Iare dreaptä çi legalâ a banilor publici.
Din aceastä veghiare neadormitä a d-voastre, atárnä, dar,
buna gestiune a Intregii averi publici i buna regula In finanIele
noastre.
Când în aceste momente de reculegere ne aducem aminte de
situalia de acum 25 ani, putem fi mändri de starea infloritoare a
finanlelor noastre si de InAlIarea creditului Statului care, astäzi,
este asezat pe o temelie larga si sänätoasä..
Sunt convins cà veÇi ti, totdeauna, a apära marile interese
ce và sunt IncredinTate i và mulIumesc, d-le presedinte, de feli-
citärile ce Mi le aduce-li, urand un mers fericit Inaltei voastre
institu/iuni.
(m. 0., 1891, nr. 32, p. 723).
www.dacoromanica.ro
86 REGELE CAROL I
75.
M. S. Regele catre Corpul Didactic.
10/22 Mai 1891.
Al. Or6scu, Rectorul Universitàii, Herescu, in numele qcoalelor secundare,

Siintescu, in ntunele scoalelor primare i doi delegati ai studentilor, prezinteurdri
Suveranului cu prilejul serbärii a 25 de ani de domnie. M. S. Regele, multumit,
stärue asupra importantului rol ceI-1 are corpul didactic de a pregAti generatiile
viitoare. Prin sinnimantul religios §.1 instructiune prop6sirea unui popor e asi-
guratä, dar invAtämäntul practie trebue s6 primeze.
UrArile aduse Mie din partea a§ezAmintelor de culturä, le pri-

mesc, totdeauna, cu deosebitä mulIumire 0 mai cu searnà astäzi,
Cu prilejul aniversärii Domniei Mele de 25 de ani, bucuria Mi-este
0 mai deplink când väd imprejurul Meu Corpul profesoral, pe re-
prezentanIii inväIämäntului public 0 pe tinerimea universitarä.
Un loe ales am pästrat in amintirea i mima Mea tuturor ace-
lora care sunt chemaIi a räspandi lumina 0 au falnica menire de
a pregäti generaIiile viitoare.
Necontenit crezuta-am cà numai prin simIimântul religios
printeo instruc-Pune bine inIeleasà propd0rea unui popor este
asiguratfi.
Scoala trebue sä fie temelia Statului; condus de aceastä con-
vingere am infiinIat, in primal an al Domniei Mele, Scoala Normalä
din Bucure§ti spre a forma .chiar din Värani, invälätorii satelor,
deschizand, astfel celor silitori, calea largä spre a ie0 din intunericul
ne9tiinIei 0 a putea ajunge, prin särguinIä i studiu, la treptele
cele mai inalte ale societaIii.
NeWeptat este sborul pe care invälämântul 1-a luat la noi in
ace§ti 25 ani i mândru sunt de roadele sale. Astäzi in ora§ele cele
mai mici, mulIumitä därnicii Iärii, se gäsesc nu numai §coli pri-
mare, dar chiar gimnazii, unde tinerimea gäse§te isvoare nesecate
de instrucIiune.
Marea 0 frumoasa sarcina a Corpului profesoral nu intampinä
multe anevoinIe, caci cartea e draga Romänului i minunatä e
de9tepaciunea sa, dupä cum insu-Mi, cu bucurie, am putut-o con-
stata in toate §coalele din -WA.
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 CLTVANTXMI 87
Insä tiinÇa teoretia singurä nu este un reazem indestulätor.

Trebue sà indreptäm generaIiile viitoare 0 pe o cale practicA, mai
ales in urma desvoltärii luate de activitatea noasträ nalionalä.
toate direqiile. Din fericire, intocmirea de felurite §coli practice,
räspunzand la acest scop, ne vor da treptat un personal capabil
de a conduce Cu dibäcie deosebitele ramuri ale serviciurilor publice.
Universitälile sunt cu drept cuvânt, frunta§ele a§ezämintelor
noastre de culturä ; ele au dat o generaIie care a räspAndit lumina
chiar peste hotare i sper cà dânsele vor deveni focare i mai vii
care au sä atragá tinerimea, färä sà fie nevoie ca sä se depärteze
de ;ail spre isprävi studiile, cäci tocmai In anii de studiu se
Inrädäcineaza mai adânc i mai statornic simIimântul patriotismului.
In aceastä arzatoare a Mea dorinfá de a vedea Corpul profe-
soral ridicandu-se la mnäiimea unde vitejia i inTelepciunea au pus
România, stä i dovada increderii Mele cá. el va lucra, färä preget,
spre a se face vrednic de apostolatul su. Din sentimentele ce ve0 sädi
in inima tinerimii, prin cre§terea ce-i veli da, atarnä tä'xia moralä
a gener4ilor viitoare. ViaIa d-voastre urmeazä, deci, sä fie o piklä
neintreruptä.; lute° asemenea propoväduire Mä gäsi, totdeauna
aläturi cu d-voastre, aci, care indeIetnicire mai fidelä poate fi
decat aceea de a face din copilul de astä'zi, larbatul care mâne va
fi chemat sä slujeascä i sä mnaiçe patria?
(M. O., 1891, nr. 32, p. 724-5).
76.
M. S. Regele &Aire Ministrul armatei.
11123 Mai 1891.
Corpul ofiteresc cu drapele i Ministrul de Rtízboiu, Iacob Lahovari, vin la

Palat i intrà In sala de ceremonii. Lahovari inmâneaza M. S. Regelui un album
cu fotografille tuturor generalilor isefilor de corpuri urmate de semnAturile lor
si ale ofiterilor din corpuri. Cdpitanui Botez, invalid din rAzboiul independentii,
aminteste vitejia Suveranului pe câmpiile Bulgariei. M. S. Regele Carol I e man-
dru cA se AA in mijlocul armatei pe care a ridicat-o la nivelul unei armate
moderne, cu sacrificiile natiunii si prin care a pecetluit independenta Roma-
niei. Straus uniti BA arate a pot da mai mult cleat le cere tara.
www.dacoromanica.ro
88 REGELE CAROL I
Cu mandrie Mà vad astazi inconjurat de iubita Mea armatd.

Din momentul cand am pus piciorul pe pamantul romanesc, o
lungd cale de muncd neobositâ am strabdtut impreunä, prin
acelasi end, intäriTi prin aceeasi credinVa: marirea i iubirea patriei,
Ales ca Damn al ârii, dela inceput am intampinat mari greu-
tâçi chiar primejdii.
Atunci, pentru intaia ()ark ostirea a fost chematä sä apere ce
era intemeiat pe wit-4a na-Ponala; daca la numär n'a fost mare,
sufletul ski Irish' era cuprins de un mandru avant, care M'a in-
demnat a depune o stdruinp de toate zilele, spre a putea ridica
puterea noastra militara la inal-pmea armatelor moderne.
Tara intreaga a contribuit la intärirea armatei i ochiul Meu
a fost totdeauna indreptat cu dragoste spre dansa, urmarind pas
Cu pas mersul au In toate transformärile si desvoltarile prin care
a trecut in acest sfert de veac.
Am Vazut crescand intreaga genera-pune, pe care am gasit-o
inch' in coala militarä si pe care Cu bucurie astazi o vad in fruntea
unitäAilor tactice. Cu drept cuvant pot zice câ acesti ofileri sunt
copiii Mei.
Munca Mea si silinçele voastre au fost rdsplätite cu prisos mai
curand decat ne puteam astepta: neatarnarea Romaniei, procla-
matä de %ark a fast intemeiatd de ostire i botezata cu sangele sau.
BiruinIele dobandite de voi strälucesc astazi nu numai in istoria
nationala, ci sunt inscrise in analele militare ale lumii, spre fala
neamului romanesc.
Vitejia voastrd din -trecut ¡mi da o deplinä incredere in voi
pentru viitor.
Darul ce-Mi aduce0 astäzi, in amintirea unui traiu de un pätrar
de veac petrecut impreuna, il primesc ca un semn de iubire si de
credintd si-1 privesc ca o marturie ca armata recunoaste sentimen-
tele fierbinV, de care sunt insuflePt pentru tosi acei care poarta
spada spre apararea patriei. Acest dar ¡mi este cu atat mai scump,
cu cat, odatd cu semndturile puse pe aceastä carte, ¡mi
sufletele voastre.
La dragoste prin dragaste räspund i cand datoria ne va chema,
totdeauna, strans uniçi, s'a arätäin %arid ca niciodata nu va putea
sâ ne ceard atat cat Doi vom fi in stare sd facem pentru dansa.
(M. O., 1891, nr. 33, p. 754).
www.dacoromanica.ro
MAI 1891 CUVANTARI 89
77.
Cuvântare aim Primarii din taxi.

11/23 Mai 1891.
Primarul Capitalei, in numele tuturor primarilor din comunele urbane gi
rurale, aduce omagii de respect gi devotament Suveranului care a consolidat
unirea, a Meld neatarnarea gi Regatul gi-I ureaza ani multi Impreun5. cu M. S.
Regina gi Principele Ferdinand, pentru bunul trai al poporului gi prosperarea
patriei. M. S. Regele mulIumegte tuturor pentru omagii g'i face uriiri pentru
viitorul Rominiei.
Din varful Carpa-tilor, de pe Varmurile Dunärii §i Märii Negre,

din plaiuri bogate §i §esuri roditoare, a-ti alergat spre a vä strange
imprejurul Scaunului Regesc. Cu iubita Mea Capitalä in frunte, imi
aduceIi uräri cälduroase din partea ora§elor §i satelor, Mä asigura-ti
de credin-ta orä§enilor §i -täranilor §.1 saluta-ti cu bucurie a 25-a ani-
versare a Domniei Mele, care a adus României o desvoltare
temeinicä §i. pa§nicä.
Pentru bunele voastre uräri, vg. mul-tumesc.
Am fäcut tot ce a fost in puterea Mea lientru scumpa, noastra
lark peste care Dumnezeu a revärsat cu därnicie binecuvantarea
Sa, däruind un pamant mänos acestui voinic popor Cu mima calda.
Muncitori harnici In timp de pace, Cu plugul vostru imbogäli-ti
tara; in vremuri de primej die cand am pus spada in mainile voastre,
ele n'au tremurat. Nu voiu uita niciodatä cä voi, cei dela sate,
stropiti -tarinele Cu o spornica sudoare §i cá din piepturile voastre
am fäcut scutul puternic al mantuirii §.1 al neatarnärii noastre.
Duce-ti acum la casele voastre mul-tumirea Mea pentru trecut §i
bunele Mele uräri pentru viitor, spunqi mamelor sd ' adeasdrirr
mima copiilor lor iubirea de -tarà §i härnicia la munc4 §i aduce-ti-vä
aminte ca pe plug §i palo se reazema o mare parte a vie-tii noastre
na-tionale.
Mä simt a§a de strans legat de scumpa Mea -tara, incat am in-
credin-tarea cii avem un singur gaud §i un singur suflet.
Sä traiasca Romania! Doresc sä o väd atat de mare §i de feri-
citä, cat imi este de mare dragostea pentru poporul Meu!
(M. O., 1893, nr. 33, p. 755).
www.dacoromanica.ro
9a REGELE CAROL I
Toast pentru Primari.

11/23 Mai 1891.
La masa data primarilor in Cismigiu, M. S. Regele inchina un pahar in sana-
tatea Ior vi-i indeamna A' spunk intorcandu-se acask ca. Regele iubegte Tara-
nimea, care e temelia Statului.
Am dorit a veni Inca °data in mijlocul vostru, spre a trichina
un pahar in sanätatea voastra. Vol.* care all alergat din bate un-
ghiurile Çànii pentru a fi martori la a 25-a aniversare a Domniei
Mele, cu dragoste va multumesc. Intorcandu-va la caminele voa-
stre, spune-ti tuturor cá Regele vostru iubeste taranimea, care este
temelia Statului, ca plugar i ca aparator al patriei.
(M. 0., 1891, nr. 33, p. 755).
Toastul M. S. Regelui la cina dela Palat.

4/23 Mai 1891.
S'a dat o cina de gala la Palat, la care au fost invitati Primatul, fogtii Con-
silieri ai Tronului, Pregedintii dela Curtea de Casatie i Curtea de Conturi,
generali, Primarul Capitalei gi ai oragelor: Iagi, Botogani, Focsani, Galati,
Ploegti, Craiova. Catre sfargitul mesei M. S. Regele ridica un toast in onoarea
sfetnicilor sai gi in amintirea celor care au trecut inteo vieatä mai fericia.
O Domnie ferita i neturburata de 25 ani stabileste legäturi asa
de stranse, cà sguduirile trebue sà fie prea puternice ca sä poata
&drama ce a fost intemeiat inteun patrar de veac printr'o munca
statornica si o incredere reciproca.
Tocmai in aceste zile de sarbatoare, na/iunea intreaga ne-a do-
vedit ca este patrunsa de aceste siontiminte i ca viitorul Romaniei
este a§ezat pe o temelie nesdruncinata.
Cerul a binecuvantat Domnia Mea; Insà, fära sppijinul luminat
0 patriotic al frunta0lor Iarii, ea n'ar fi fost asa de roditoare.
Implinesc dar o datorie sfânta inimii Mele, inchinând acest
pahar in onorul barbatilor de Stat care au fost in acest sfert de veac
www.dacoromanica.ro
MAI-IITNIE 1891 CUVANTA.RI 91
sfetnicii Mei credincio0, amintindu-Mi totdeodatä cu dragoste

recuno§tinVa de aceia dintre ei care au trecut lute° viaIä mai
fericitä.
Sa traiasca Romania
(M. 0., 1891, nr. 33, p. 756).
Rispuns la Adresa Aduniirii Deputapor.

24 Mai/5 lunie 1891.
Presedintele Adunarii, colonel Rosnovanu, citeste adresa de raspuns la mesaj,
iar M. S. Regele multumeste pentru-urlri i Indeamná Ed Se urmeze opera Inceputi
cu inIelepciune s't dor de tara pentru a asigura un viitor trainic i fericit Ro-
mâniei.
Domnule Prefedinte,
Dontnilor Deputati,
Primes° cu o deosebitä bucurie Adresa Camerei prin care re-
innoe§te simIimintele sale de dragoste i recunwinra catre Mine.
Daca putem privi cu vie mulIumire acest patrar de secol de
munca, de progres 0 de insemnatate rezultate dobandite, tocmai
aceasta trebue sä fie un nou Indemn pentru noi toIi de a urma
opera inceputa 0 a desvolta towtá energía i silineIe noastre spre
a asigura Ronnaniei un viitor fericit, caci ceeace se zide§te Cu InIe-
lepciune i cu dor de ;ara, trainic ramâne.
Nu Ma indoesc, domnilor deputaIi, cà d-voastre veIi da guver-
nului Men tot sprijinul ca lucrarile Adunärii din aceasta sesiune
sa fie roditoare.
Inca °data va mulIumesc din tot sufletul pentru urarile ce-Mi
aduceIi Mie, Reginei i Principelui Mo9tenitor.
(M. 0., 1891, nr. 41, p. 953).
Rilsyans la Adresa Senatului,

30 Mail11 Iunie 1891.
Presedintele Senatului, C. Boerescu, citeste adresa de raspuns la mesaj.
M. S. Regele, multumind pentru sentimentele de dragoste si credintä, face apel la
Intelegere Intre puterile Statului pentru conducerea mai departe a activitätii
nationale renAseute.
www.dacoromanica.ro
92 REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit când primesc din partea Senatului expre-
siunea sim-Pmintelor sale de dragoste §.1 de credintá.
Putem fi mandri de progresele insemnate ce lara a fäcut in cutsul
acestui pätrar de secol al Domniei Mele, insä, spre a urma farà
intrerupere opera inceputä, trebue sä fie o deplinä inIelegere intre
toate puterile Statului, fiindea numai astfel vom pästra României
malta 0 frumoasa pozipune dobanditä prin o p °aja statornicä.
§i in-leleapta.
Este, dar, o sfantä datorie, pentru noi top, de a munci cu toatä
râvna §i a ne gandi neincetat la activitatea naponalä care s'a
de§teptat in toate ramurile §i a inceput a lua un sbor a9a de mare.
Sigur fiind cá guvernul Meu va gäsi in Senat un sprijin luminat,
vä mulpimesc cälduros de cuvintele mägulitoare ce-Mi exprimap
in adresa d-voastre ca 0 de bunele urari ce aduce-P Mie, Reginei
§i Principelui Mo§tenitor.
(m. 0., 1891, nr. 46, p. 1105),.
82.
M. S. Regele cifre Primarul Capitalei.
6/18
18 Junio 1891.
MM. LL. Regele gi Regina, insotiIi de Principele Ferdinand, merg in TArgul
Mogilor spre a-I inaugura gi a. räspläti pe cei care se deosebesc in lucrarea
micilor industrii naTionale. Vorbegte Primarul gi apoi M. S. Regele apune cii la
acest tfirg se poate constata desvoltarea meseriilor noastre gi a industriei cas-
nice, care trebuesc ocrotite gi indemnate prin toate mijloacele. Imparte premii.
Cuvântarea ce Ne adresaP gäse§te un viu fäsunet in inimile

Noastre, fiindca vorbiP de munca naPonalà.
Venim totdeauna cu mare präcere la targul Mo§ilor, unde putem
constata desvoltarea meseriilor noastre O a industriei casnice, la
care Pnem aa de mult, ca la un izvor de traiu pentru popora-Punea
säteasa in tirapul iernei.
Astäzi industria na-Ponala a inceput sà se intindä pe o scarä
mare §i' a luat un avânt insemnat, ce trebue sà fie ocrotit §i indem-
nat prin toate mijloacele, fiindca numai astfel vom ajunge a asigura
www.dacoromanica.ro
IULIE 1891 cuvANTAnz 93
In mod statornic Intreprinderile industriale, spre folosul propasirii

Romaniei.
Cu vie mul/umire vom impiri premiile atelor care le-au
astigat prin muncà i prin stäruinp.
(M. O., 1891, nr. 52, p. 1259).
83.
Mesa la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
Sinaia, 1/13 Iulie 1891.
M. S. Regele, InchizAnd sesiunea extraordinara, arnintegte opera legislativA

faptuitä: votarea bugetului pe baze normale, a tarifului general al värailor pentru
protectia industriei nationale, a creditelor pentru armatä gi pentru jonctiuni
de cgi ferate i material rulant.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Impreunä cu /ara intreagä recunosc sacrificfile ce a/i facut,
lucrând cu atfita stáruin/a In aceasta sesiune extraordinara, inteun
timp In care a trebuit sä nesocoti/i propriile d-voastre interese.
Dar este mare cj satisfaqiunea ce d`á constiin/a datoriel implinite
catre /ara.
Votarea bugetului, pe baze normale, asigura mersul regulat
al serviciilor publice i Intemeiaza si mai mult creditul Statului.
Taxiful general al vamilor, acordand industriei noastre näscande
proteqiunea cuvenita, e de natura a Intari i relapunile noastre
-comerciale cu pie/ele stráine.
Armata ci apa'rarea rárii au primit o nouä si insemnata tarie
prin creditele ce a/i votat si prin legue menite a asigura, pe o temelie
statornicä, organiza/ia lor.
D-voastre ali apreciat marea importan/A a cailor ferate si a/i
votat mai multe jonc/iuni, precum çi creditele necesare la Inmul-
Iirea materialu/ui rniscator a cärui lipsä era viu
www.dacoromanica.ro
'94 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt convins c asemenea lucräri vä vor atrage recunostinta
Din parte-Mi MA simt fericit a vä aduce multumirile Mele.
In virtutea art. 95 din Constitutiune,
Eu declar inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiui-
toare.
CAROL.
Presedintele Qonsiliului de Ministri, General I. Em. Florescu ; Ministrul de
Interne, Lascdr Catargi ; Ministrul de Final* si ad-interim la JustiIie, George
D. Vernescu ; Ministrul Afacerilor Straine, C. Esarcu; Ministrul de Räzboiu,
General Iacob Lahovari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. Oldnescu ; Ministrul
Agriculturii, ComerTului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu ; Ministrul Cultelor si
Instructiunii Publice, G. Dem. Teodorescu.
(M. 0., 1891, nr. 71, p. 1793).
84.
M. S. Regele dire Impiratul Germaniei.

Potsdam, 15127 Octomprie 1891.
Impäratul Germaniei Inchinase in sangtatea M. S. Regelui, aratându-I
prin cuvinte oglduroase bucuria ce-I face aceasta ; ca. M. S. primeste
pe Rege ca pe o rudg scurapg, cg multe amintiri cuprind pentru Suveranul
nostru aceste locuri uncle petrecut o parte din tineretea Sa, ca mulli din
acei ce L-au iubit nu mai sunt astgzi, dar GA Inapgratul e incredinTat cg amin-
tirea lor a rgmas scumpa inimii Regelui, si-L asigurg cg aceeasi iubire i acelasi
viu interes ce a gäsit in trecut 11 gases-Le in prezent va afla i in viitor.
Impgratul face urgri calduroase pentru Romania, inältata i condua de Rege
.cu atata inIelepciune, dragoste i pricepere i sfarseste Inchinand pentru sang-
tatea Regelui si a Reginei, iar M. S. Regele Carol I, mulIumind, inching pentru
familia Imperiala.
Rog pe Majestatea Voastrà sä-Mi dea voie a aspunde indatä
Ta cuvintele asa de mägulitoare, arätändu-I cälduroasa Mea recu-
nostintä pentru simtimintele ce hräneste fatä cu Mine. Aceste
,cuvinte, ca i primirea plinä de dragoste fäcutä Mie, vor gäsi un
räsunet adânc si puternic n tara Mea, care pune cel mai mare pret
pe raporturile de prietenie cu Imperiul German, condus de Maje-
statea Voasträ cu o niânä energia pe calea pacii, catre o desvoltare
roditoare i cätre un viitor trainic.
www.dacoromanica.ro
NOEUVRIE 1891 CUVANTARI 95
F4c4nd urärile cele mai fierbinP pentru fericirea MajestäPi

Voastre §i a Casei Sale Regale, de care sunt legat prin stränse lega-
turi de rudenie 9i prin numeroase §.1 scumpe amintiri, ridic acest
pahar in sänatatea MajestäPi Voastre, rugAnd Cerul a Le lua sub
binecuväntata sa ocrotire.
,(M. O. 1891, nr. 160, p. 4228).
Toast pentru Impäratul Germaniei.

Berlin, 16128 Oetomvrie 1891.
M. S. Regele e condus de Imparat gi de Imparateasa la cazarma Regimen-
tului 1 de artilerie, unde se afla i Regimentul 2 de dragoni din garda, corpuri
In care Majestatea Sa Regele Carol slujise in timpul cat a fost in armata pru-
siana. Aci se da un banchet, la care, dupa ce Imparatul bea in sanatatea Maje-
ata:pi Sale, Majestatea Sa ridicä un toast din partea Sa gi a armatei romano
pentru Imparat, capul suprem al armatei germane.
Sunt adânc mi9cat de grapoasa aten-Pune a Majestälii Voastre,
care a intrunit aci ceste douä regimente unde am inceput cariera
Mea militar., dându-Mi astfel pläcutul prilej ca, dupä 25 ani, sä
Mä' aflu din nou in mijlocul unui cerc de vechi camarazi.
Cu deosebire Má mulIumit de a purta uniforma acestui
regiment, In care am intrat ca tän4r ofiçer. Neuitat va rämânea
acel frumos timp i cu recunwinfd il privesc, fiinda el formeazá
temelia cunwinIelor Mele militare, pe care le-am putut pune cu
folos in serviciul tinerei Mele armate. Armata Mea §tie aceasta
se mândre§te; deaceea dar ea imp4rtä§e9te din toata mima simP-
rnintele Mele calduroase pentru Majestatea Voastra i pentru viteaza
Sa wire i bucuros se uneqte cu Mine in strigAtul: S4 träiasc4
Majestatea Sa Impkratul, Capul suprem al armatei germane
(M. O., 1891, nr. 161, p. 4251).

Bucurefti, 15/27 Nov. 1891.
Suveranul prezinta situatia favorabila a finafftelor Statului gi amintegte
o serie Intreaga de proiecte de reorganizare privind impozitele asuRra liceo-
www.dacoromanica.ro
96 REGELE CAROL I
Ielor i patentelor, Casele de credit agricol, malta Curte de Conturi, Muntele

de Pietate, ImbunatAtirea situaçici clerului nairean, jandarmeria ruralä, ser-
viciul pogtal rural, spitalele rurale g. a.
Domnilor Senaton,
Domnilor Deputati,
Simt o vie, o deosebita mul/umire, ori de câteori M'a gasesc,
ca astäzi, inconjurat de reprezentanlii eaci aceasta
totdeauna pläcuta ocaziune de a constata prin Mine insumi
cat de adanci si de intime, cat de stranse, au devenit legaturile
dintre Tarà i Dinastie. Am avut anul acesta fericirea sä särbätorim
impreuna cu iubire jubileul a unui patrar de secol de domnie, in
mijlocul unei prosperit4i morale si materiale netägaduite 0 care,
spre a urma de a se afirma, nu cere deck patrioticul d-voastre
concurs.
Rela-punile noastre cu toate Puterile sträine sunt din cele mai
satisfacatoare i amicale si acest rezultat este in mare parte datorit
inIelepciunii i prudenIei noastre.
Constatam cu fericire linistea actual ä avem cu atat mai mult
cuvânt sä ne felicitam de aceasta, ca, (lac& pacea este o binefacere
pentru once naOune, fie ea mare, fie ea mica, acea pace este o
necesitate i mai imperioasä pentru un Stat care, ca al nostru, se
gaseste in munca de transformare si desvoltare.
Primirea cordialä i märeaTä ce Ni s'a fäcut in Italia si Germania,
Cu ocaziunea ultimei Noastre calatorii, este o nouä dovadä cat de
mult Statul roman s'a ridicat i poziOunea sa s'a intärit in fala
Europei.
FinanIele Statului se menIin in con4unile cele mai satisfä-
cä'toare.
Echilibrarea bugetelor a avut drept rezultat un excedent sta-
tornic in acesti din urmä trei ani i incasarile efectuate in primul
semestru al anului curent ne indreptaIesc a prevedea un rezultat
si mai favorabil pentru exerciVul lucräto. r.
Bugetul anului viitor, care se va supune cercetärii d-voastre,
desi marginit in resursele normale ale impozitelor existente si cu
toate ca s'a suprimat taxa de 5% asupra salariilor funclionarilor
asupra pensiunilor, ne va permite sä dispunem oarecare adause
spre indestularea nouilor nevoi ale serviciilor publice.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1891 CUVANTIRI 97
Aplicarea noului tarif vamal a produs deja o cre0ere.in veniturile

anului curent de peste 4 milioane lei.
Taxele asupra spirtoaselor au produs'de asemenea peste 1.000.000
lei mai mult In primele ease luni ale anului curent asupra prevede-
rilor bugetului; taxele de timbru 0 inregistrare sunt 0 ele in cre9tere
Cu mai mult de 600.000 lei.
Veniturile monopolului Statului, care au ajuns in anii treculi
sä atingä. evaluarile bugetare, le-au dep4it in cursul exerciOului
inchis 0 desvoltarea ce s'a dat exploatarii lor va face ca ele sa le
Intreaca 9i in anul curent. Deja in primele ease luni s'a constatat
, un spor asupra prevederilor Inigetare de un milion 0 jumatate.
Chiar Oland seama de faptul ca lunile de iarna sunt mai pulin pro-
ducatoare, totu0 se poate spera ca va ramânea dobandit tezau-
rului cel pulin un prisos de un milion.
Ministrul de finanIe va va supune proiectele de legi ce s'au
elaborat pentru revizuirea impozitelor actuale asupra licenIelor
0 asupra patentelor in vederea unei mai drepte repartiOuni.
Ca legi organice, se vor supune d-voastre proiectele ce s'au
alatuit pentru organizarea Caselor de credit agricol, a Inaltei
Curii de Conturi 0 a creaVunii unui Munte de pietate.
Creditul Statului nostru este statornic intemeiat. El inspira
cea mai mare Incredere 0 daca in ultimele luni s'a produs o scadere
In cursul rentelor noastre, cauzele nu trebuesc cäutate in situaTiunea
noasträ financiara.
fn ceea ce prive0e cultele 0 instrucpunea publica, guvernul
Meu va cäuta, Iinand seama de ini%iativa luata de ambele Corpuri
Legiuitoare, a face cat mai curand din imbunätälirea clerului
mirean un fapt indeplinit.
Intre reformele care se impun, reforma instrucIiunii publice
era acea care grabea mai mult.
Vi se vor prezenta deocamdata urmatoarele proiecte:
Legea asupra organizarii administraiiunii centrale 0 a con-
trolului instrucIiunii ;
Legea asupra organizarii inva/amantului primar 0 a 9coa1elor
normale destinate de a forma invälatorii primari ;
Legea destinata a asigura construcIiunea localurilor de §coale
primare.
www.dacoromanica.ro
98 REGELE CAROL I
Când bazele invarámântului vor fi astfel a§ezate, vom proceda

apoi la reforma, tot a9a de necesara, a inväIamântului secundar
superior, precum §i a celui privat.
Necesitatea introducerii unor reforme in administra-liune a
atras de mult atemiunea tuturor. Guvernul Meu va aduce, inca
dela inceputul sesiunii, proiectele de legi menite a imbunataIi
administrasiunea centrará cat §i pe cea exterioara, punandu-le la
nivelul trebuimelor simOte.
Astfel, vi se vor infaIi§a proiectele de legi de revizuire a legilor
judeIene §i. comunale, a reorganizärii poliIiilor urbane, a corpurilor
de sergemi, a infiin-prii unui corp special de jandarmerie rurala,
pentru a asig-ura un serviciu administrativ mai regulat.
Guvernul Meu va cauta sa stabileasca definitiv i printr'o lege
un serviciu de polla rurala. El va va prezenta asemenea mai multe
modificari la legea sanitara existenta.
Se vor prevedea credite necesare pentru crearea altor spitale
rurale §i a doua ospicii centrale.
Guvernul Meu va ingriji ca legea Vanzärii bunurilor Statului s'a se
aplice in cel mai scurt timp posibil. Totu§i constatäm ca, din mo§iile
Statului, s'au vandut deja in loturi 183, la 19.713 cumparatori.
Pe de alta parte s'a ridicat planul a altor 188 mo§ii care vor fi
vandute chiar in cursul iernei acesteia, astfel, incat 23.341 de
locuitori vor deveni in curând proprietari.
coalele noastre de agricultura, de me§te§ugari í de comerI,
frecuentate de gn numar meren cresca.nd de elevi, au ajuns a fi
neindestulat oare.
intinderea, compietarea i Irabunat4irea invMamantului pro-
fesional este prin urmare viu simçità i guvernul Meu va va prezenta
proiecte de legi in acest sens.
imbunat4irea .§i. desvoltarea cre§terii vitelor vor face obiectul
unei legi speciale, pe care guvernul Meu se va grabi a v5o supune.
Necesitatea de a garanta la ;ara o huna justiIie a p-reocupat
preocupa cu drept cuvânt toate spiritele. In acest ordin de idei,
doua nevoi se faceau mai sim-lite: acea de a apropia cât mai mult
pe magistrat de justi-liabil §i. acea de a ridica cát mai sus nivelul
personalului justiIiei de pace. Proiectul, c Ministrul Meu de Ju-
stiIie va va prezenta inca dela inceputul acestei sesiuni, are de scop
de a raspunde la aceasta indoita nevoie.
www.dacoromanica.ro
Mai multe alte reforme se impun in aceastä ramurä 0 mai in

special revizuirea a unei párti a Codurilor noastre, spre a pune capät,
intre altele, unor controverse nesfAr9ite, care fac adesea ap de In-
doioasä soarta unui proces.
Lucrärile publice au -primit o desvoltare insemnatä, in urma
creditelor ce d-voastre ati votat guvernului Meu cu o patrioticä
därnicie. Seasezeci i cinci kilometri de drum de fier din nou con-
struit se vor pune in exploatare chiar In anul acesta i alte trei
sute sunt In constructiune.
S'au fäcut asemenea mari imbunätätiri pe liniile deja existente,
inzestrandu-le cu materialul m4cator necesar 0 a cärui lipsä era
atat de viu sim/itä In trecut.
Tntre lucrärile insemnate ce mai ränifin de realizat, voiu men-
tiona desvoltarea Ora de Bucure9ti, infiintarea atelierelor in gara
executarea liniilor de jonctiune cu Imperiul Austro-Ungar,
pe care Adunärile le-au votat In sesiunea extraordinarä. din anul
acesta, precum i linia CraiovaBucure§ti prin Caracal, menità
a scurta drumul intre diferitele centruri ale Europei 0 Orient
atátea lucrari care vor contribui mult la imbunatà/irea retelelor
noastre de drum de fier, aceastä puternicä uneltä a desvoltärii
noastre economice.
Legi menite a regula regimul apelor 0 a permite desävAr0rea
intr'un timp. smut a §oselelor judetene i comunale vi se vor infäti9a
tot in sesiunea aceasta.
Punerea In exploatare a intrepozitelor i dockurilor din Galati
Bráila, care s'a fäcut chiar in luna aceasta, va da un avânt
mai mare transactiunilor noastre comerciale 0 face din construe-
punea repede a §oselelor o necesitate i mai imperioasä.
Desvoltarea, ce luerärile publice au luat In timpii din urmä,
cere o nouà organizare a Ministerului Lucrärilor Publice 0 a Corpului
tehnic pe baze mai largi. Toate aceste reforme fac obiectul unor
legi speciale, intre care una va fi exclusiv consacran modificärii
legii actuale de exploatare a drumurilor de fier, care vi se vor supune
peste pupil.
Studiile pentru portul Constanta se urnneaa Cu activitate
speram cá Incá In primävarà se vor putea incepe lucrärile.
Legile militare de mare Insemnätate, ce ati votat in sesiunea
de primavara, au fost aplicate i reformele ce au introdus In orga-
www.dacoromanica.ro
100 REGELE CAROL I
nizatia armatei se pot considera ca realizate ; am putut chiar in

anul acesta, execute concentrarile de toamna cu regimentele cele
noi 0 apelul rezervelor s'a facut cu inlesnirea prevazuta.
Insemnata chestiune a alegerii armei cu repetiIiune 0 de calibru
ink este rezolvata. Vom putea dar acum intrebuinIa creditul votat
de Corpurile Legiuitoare §.1 sunt incredinIat ca in avantul d-voastre
patriotic nu veIi refuza tot ce va fi necesar, spre a inzestra intreaga
noasträ armata cu aceastä armä perfecIionata.
Guvernul va prezenta d-voastre mai multe legi militare pentru
imbunatälirea cadrului nostru de subofiIeri, pentru a intäri insti-
tOunea ofiTerilor de rezervä 9i. a asigura armatei un bun corp de
Stat-major.
Armata romana a gasit totdeauna inaintea reprezentqiunii
na%ionale dragostea §i sprijinul de care are nevoie spre a propa§i
§i. sunt singur ea acest sprijin nu-i va lipsi nici acum.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
Dupä cum vedeIi, un mare camp de activitate se deschide
Inaintea d-voastre §i o mulIime de reforme nu aqteapta, spre a trece
in domeniul faptelor, cleat luminatul d-voastre concurs.
Cand atatea reforme bat la u§a, cand asigurarea eta-tor interese
vitale pentru Tarà solicita toatä atenTiunea reprezentamilor na/iunii,
este, cred, locul mai mult cleat totdeauna la unirea stransa a tuturor
intr'un singur end- imbunataIirea prezentului §i. pregätirea unui
viitor, care sa raspunda la aspiraIiunile legitime ale s cumpei noastre
patrii.
Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, General I. Em. Florescu ; Ministrul de
Interne, Lasciir Catargiu; Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul Afa-
cerilor StrAine, C. Esarcu; Ministrul de RAzb oiu, General I. Lahopari ; Mini-
strul LucrArilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor sr. Instructiunii Pu-
blice, P. Poni ; Ministrul Justitiei, Nicolae Blaremberg; Ministrul Agricultura,
Industriei, Comertului si Domeniilor, Al, Vericeanu.
(NI. O., 1891, nr. 180, p. 4745-7).
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1892 CuvANTXRI 101
limit Ordin de zi citre armati.

23 DecemPrie 1891/3 Ianuarie 1892.
Suveranul face urari armatei pentru sfintele sArbatori 0 Anul Nou.
Ofiferi, subofiteri qi soldati,

In anul care se sfärpste, eat 0 in cei trecuti, ati dat totdeauna
dovezi de un nesträmutat devotament 0 supunere catre -tarli §i
Tron. Aceleasi sentimente sunt sigur cä ve-ti pästra §i in viitor.
Disciplina este temelia armatei, iar märirea si inältarea patriei
armata o chezasueqte.
Am fost totdeauna mândru de aceastä falnica menire a oastei,
de aceea -a111 ingrijit-o si am iubit-o din adâncul sufletului Meu.
Ofiteri, subofiteri 0 soldati, vá urez sä petreceti sfintele särbätori
0 anul nou cu bine 0 cu fericire!
Dat in Bucure0i, la 22 Decemvrie 1891.
CAROL.
(M. 0., 1891, nr. 212, p. 5681).

24 Februarie/8 Martie 1892.
Sunt convocate Corpurile Legiuitoare nou alese 0 programul de activitate
prive§te acelea0 proiecte anuntate in rnesajul din 15 Noemvrie 1891.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
Este totdeauna pentru Mine ,o imprejurare fericitä a Mä gäsi
In mijlocul reprezentatiunii nationale.
Astäzi se implineste mai bine de un pätrar de secol de când,
chemat prin decretele Providentei 0 prin vointa poporului romän,
Mä aflu in capul, acestei -täri, careia i-am consacrat toate cugetärile
0 toate actele vie-tii Mele.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
in acest,lung 9ir de ani, organele constitu/ionale ale na/i.unii

Mi-au dat concursul lor pre-pos, pentru a lucra cu Mine la 1315.1/arca
propä0rea necurmata a iubitei noastre Românii.
1(e0/i din noui alegeri gen.erale sunteft mai cu deosebire In mä-
surä, domnilor Senatori i domnilor Deputa/i, a cunoa9te nevoile
eele mai recente ale rárii care v'a ales.
Corpul electoral, prin alegerea d-voastre, a manifestat in modul
cel rnai neindoios ideile care 11 conduc. Tara cere inainfe de toate
ordine i stabilita te.
Guverhul Meu, putandu-se rezema pe o majoritate insemnatä
donstantrt, va fi imbärbätat a desävAr0 0 a Imbunätä/i opera
legislativä, ale -cärei temelii s'au pus in aceqti patru ani de zile
cäreia /ara ii dä astäzi incuviin/area sa.
Este dar de sperat cà guvernul se va bucura de aci inainte de
cea stabilitatg i lini9te politicä, Para' de care reformele nu se pot
studia pu maturitate, nici aplica cu folos.
Pomnilor Senatoril
Domnilor Depumi,
Numeroase, 0 importante legiuiri alteaptà solu/iunea lor dela
in-/elepciunea d-voastre patriotica 0 dela o muncä luniinatä
neobositá.
Programul, pe care- guvernul Meu l-a a§ternut in apelul säu
cätre /ara', nu poate fi decat opera unei intregi legislaturi.
In pesiunea actuara insä, cu tot timpul inaintat, trebue cel
pu/in Inceputà aceastà lucrare binefaatoare.
Inainte de toate este de neapärat trebuinrä a infra de indata
In practica consfituVonalä pentru gestiunea finan/elor publice.
Bugetul general al Statului pentru anul financiar 1892L4893
este pregätif 0 se va supune imediat cercetärii i aprobarii d-voastre.
El se aflä echilibrai 0 este de dorit sä fie votat la tinap i sä se punh
in luc3are dela 1 Aprilie, spre a se inlätura aplicarea a douà bugete
deosebite In acela0 exerciOu.
Votarea legilor financiare va fi, sper, cea mai de cApetenie grijä.
a domniilor-voastre.
De asemenea se vor aduce pe rând in desbaterile d-voastre proiecte
pentru reforma In deolnte xeclamatä a unora din impozitele in fiinrá
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1892 CUVANTARI 103
proiectul pentru modifichile de introdus in actuala lege a Curlii

de Conturii Mai ales legea pentru organizarea creditelor agricole,
Inaintatá Adunärii DeputaIilor incä din sesiunea anului 1889
1890, reclamä deosebita d-voastre atenOune. Prin votarea ei, se va
putea aduce la indeplinire una din dispoziOunile esenTiale ale legii
pentru vánzarea bunurilor Si atului la cultivatorii Värani.
Tot in acest scop veii avea a vä ocupa In urmä de tablourile
de prevuri pentru vânzarea domeniilor Statului. Modificarea legii
docurilor, a cáror administrarliune trebue organiza-a pe baze mai
potrivite decht acele prevázute la Infiimarea lor, vä va fi de ase-
menea supusä de cätre Ministrul Domeniilor.
Ministrul Lucrärilor Publice vä va cere credite necesare pentru
Gara centrará. Imensa desvoltare ce a luat circulqiunea pe calle
noastre ferate, deschiderea atator linii noui, fac neapäratá ridicarea
unei gári In propoqiuni mai incápätoare deck le are gara actuará.,
care nu mai corespunde nici necesitä-Por comerlului, nici chiar
siguranIei cálátorilor.
Necesitatea unor reforme in administra-liune a desteptat ingri-
jirea tuturor guvernelor i mai multe proiecte de lege au fost stu-
diate i supuse Corpurilor Legiuitoare de Ministerele precedente.
Guvernul Meu, folosindu-se de aceste studii i supnindu-le la o
nouà cercetare, se crede In masura de a vä prezinta In aceastá chestiune
o legisla-pune definitivá, care va satisface n4te trebuinIe sinrlite
'de %ara intreagá i a cáror indeplinire este de mult asteptatä.
Proiecte pentru reorganizarea Ministerului de Interne, pentru
revizuirea legilor judeIene i comunale, pentru infiinlarea unui corp
de jandarmerie ruralá, pentru posta rurará, pentru modificarea legii
sanitare, pentru infiinIarea de noi spitale rumie, compun acest
plan de reforme, din care numai o parte va putea sa fie supusá in
sesiunea actuará.
Armata, pentru care na-liunea s'a arätat totdeauna darnick
multurnitä ultimelor credite acordate de Corpurile Legiuitoare
legilor noui de organizare, este din ce in ce mai In stare de a lude-
plini misiunea sa i a räspunde increderii ce na-liunea are in vitejia
ostasilor ì In buna direc-liune a comandamentului superior. Totusi
se mai simte treb uinÇã de a arma infanteria cu pusca cea mai nouá
cea mai perfecTionatä, de a reorganiza cavaleria si de a da tru-
pelo un cazarmament sal:tatos §.1
www.dacoromanica.ro
104 REGELE CAROL I
Tara mi se va da indärät Inaintea acestor noi sacrificii, pentru

a desavar§i organizarea forIelor sale de aparare.
Ministrul Justirliei va supune deliberarilor domniilor-voastre
reforma judecatoriilor de ocoale ; aceasta lege va completa refor-
mele introduse In administra-viunea justiiei prin legea asupra
organizarii judecatore§ti, ale carei efecte bineracatoare sunt sim-
Iite din zi in zi mai mult.
Din seria proiectelor de legi destinate a savar§i reforma inva-
Iamântului, ata de mult cerutä de Iara, guvernul Meu va atrage
aten-liunea domniilor-voastre mai cu seamá asupra legii. Inväjä-
mântului primar, legii asupra organizärii interioare a Ministerului,
legii asupra completárii i Imbundt4irii Facultä-Vii de Drept din
Bucure9ti.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaii,
Suntem In drept de a spera cá imprejurarile din afara nu vor
turbura opera la care sunte-ti chemaIi. Constatan' cu fericire ea toate
Puterile Europei au proclamat voina lor de a menTine pacea,
de care lumea se bucura in acest moment.
Politica Romaniei fiind asemenea o politica de pace §i de ordine,
ne putem fali ca noastre cu celelalte Iäri sunt- din cele
mai amicale.
In fata dar a acestui camp de activitate binefäcätoare, care se
deschide batriotismului domniilor-voastre, nu Ma indoeso ca.
räspunde la increderea na-punii i ve-0 indeplini dreptele a§teptari
ale /arii pe care o reprezentaIi.
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile domniilor-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comegului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mini-
strul Afacerilor StrAine, Al. Lahoyari ; Ministrul de Finai4e, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Blzboiu, General I. La-
hoyari ; Ministrul Lucarilor Publico, C. Oliinescu ; Ministrul Cultelor si In-
structiunii Publice, Tache Ionescu.
(M. O., 1892, nr. 260, p. 6961-2).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1892 CIJVANTIRI 105
Cuvantare la Academia Romani.

6/18 Martie 1892.
M. S. Regele vi Principele Ferdinand iau parte la inaugurarea nou/ui local al
Academiei Romane. Suveranul, inainte de a ocupa fotoliul prevedintial, saluta
pe membrii Academiei In noul local vi dorevte ca aceasta institutie de cultura
sa fie eea dintaiu din acest Rasarit.
Salnt cu vie Placere pentru Intaia oara in noul sàu loca, Acade-
mia Romána, a carei desvoltare este a§a de strans legatä cu Domnia
mea. In acest din urma an, Academia a fost dureros incercata prin
pierderea unora din rnembrii sal cei rnai insemnati de care Iara
era mandra. Fapteie lor apanin astazi istoriei.naçionale, numele lor
sunt intiparite in inimile noastre; munca i energia lor insa vor
rämanea ca o pilda frumoasa §i un indemn puternic pentru Aca-
demie, care trebue s ja acum un sbor Inca mai mare, spre a putea
deveni, in al doilea patrar de seco al intemeierii sale, cel dintaiu
institut de cultura al Rasäritului.
A.ceasta este tlorinIa Mea cea mai arzatoare, pe care sunt sigur
65. Academia o va implini prin sarguinIa sa, putandu-se rezema
totdeauna pe sprijinul Meu cel mai statornic.
(M. 0., 1892, nr. 272, p. 7290-91).

8120 Martie 1892.
Primind Adresa Adunarii Deputatilor, aceasta este pentru Suveran o Im-
barbatare pentru avezarea Statu/ui roman pe temelii nepieritoare. Cere Inte-
legere lntre Camera vi guvern.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Primesc cu o adevärata .bucurie Adresa Adunarii DeputeTilor.
Asigurárile d iubire 9i de devotament ce-Mi aducqi astazi
sunt pentru Mine un nou sprijin i o imbarbatare de -a 0'0 inainte
1 Ion Bratianu i MihaiI Kogälniceanu.
www.dacoromanica.ro
106 REGELE CAROL I
In opera ce am intreprins: a§ezarea Statului roman pe temelii ne-

pieritoare.
Ca reprezentanti ai indeplini adevärata d-voastre
menire, consacrandu-va toata munca inaltelor interese ce va sunt
incredintate. Aducand guvernului Meu un concurs puternic, ve-ti
mergine intre cele doa. ramuri ale puterii publice acea ir4elegere
binefacätoare, care singura da rezultate rodnice.
Va multumesc inca °data pentru sentimentele leale i credin-
cioase ce-Mi arataIi atat Mie cat i Reginei. Daca sanatatea Regi-
nei nu-I permite Inca de a fi in mijlocul nostru, Insá spiritul i mima
Sa neincetat sunt unite cu ale Mele instr'o singurä cugetare 0 o sin-
gura fericirea i märirea iubitei noastre Patrii.
(M. 0., 1892, nr. 273, p. 7313).
91.

13/25 Marde 1892.
La primirea adresei de raspuns la mesaj Senatului, M. S. Regale multume§te
pentru sentimentele exprimate i conteaza ca in spiritul intelept çi cumpänit
al maturului corp guvernul va gäsi un sprijin puternic i luminat.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu o vie multumire Adresa Senatului. Expresiunea
singimintelor de dragoste 0 de credinVa, ce-Mi aduceIi cu aceasta
ocazie, o primesc cu recuno§tinIa. Spiritul inIelept i curnpanit
de care acest inalt Corp este pururea însufleit, constitue pentru
Mine o prepasä chezd§ie, cá guvernul va gäsi in d-voastre un spri-
jin luminat i puternic, atat de trebuincios pentru a asigura mersul
regulat al afacerilor publice. Numai printr'o deplinä inIelegere intre
puterile Statului se pot indeplini aceste insemnate reforme, aceste
numeroase imbunat4Iiri pe care Tara este in drept sá le a§tepte
dela munca i sârguinça tuturor. Astfel se va intäri din ce in ce
mai mult Romania, ale carei progrese in toate ramurile
publice ne dau propseritatea inauntru §i ne atrag in afarä incre-
derea generatä. Convins ca patriotismul reprezentatiunii naTionale
www.dacoromanica.ro
MAI-ITJNIE 1892 CUVANDIRI 107
va fi la inälIimea frumoaselor destinuri ale Patriei, mulIumesc

Inca ()data Senatului, in numele Reginei,. i Meurpentru-urarile
sale cälduroase.
(M. 0., 1892, nr. 277, p. 7417-8).
M. S, Regele &Aire Consiliul de Ministri.

Consiliul de Miniqtri prezintä felicitäri M. S. Regelui pentrtr logodna Prin-
cipelui Ferdinand cu Principesa Maria de Marea Britanie §i Irlanda §1 Dikeesä
de Saxonia. M. S. Regele multume§te pentru
M. S. Regele, räspunzánd, Consiliului de Mini§tri

pentru bunele urari ce-I aducea cu aceastá ocazie, zicând totodatä
ca e incredinIat eä bucuria Sa este impärt4itä de -Ora intreagä.
Numeroasela telegram& de felicitare ce a primit din toate unghiu-
rile orii Ii sunt o noua dovadä. de marea parte ce 1\ialiunea ja la
acest evenirnent fericit i cu cätä iubire inconjurä Tronul.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).
M. S. Regele atre Adunarea Deputatilor.

23 Mai/4 Iunie 1892.
Pre§edintele Camerei, general G. Manu, la vestea fogodnei Principelui Fer-
dinarkd cu Principesa Maria de Britania, exprimä urari de fericire §i vieatä lung&
§i vede in acest eveniment mäna tutelarä a Suveranului cara tine In stränsä
legaturä destinele Dinastiei cu prosperitatea Romäniei. M. S. Regele multurne§te
pentru felicitäri §i Impreunä ,cu tara vede In acest eveniment o garantie
puternicä pentru viitorul României.
Cu mare pläcere primesc felicitärile ce-Mi aduceti in numele

Camerei i mulIumesc din tot sufletul pentru sentimentele
duroase ce-Mi exprimaTi pentru Familia Mea.
Am fost convins cà logodna iubitului Meu Nepot cu Principesa
Maria de Marea-Britanie 0 Irlanda va fi salutatá cu o adeväratà
bucurie de Tara intreagä, care vede in acest eveniment fericit o
www.dacoromanica.ro
108 REG-ELE CAROL I
noua i puternicä garanIie pentru viitorul säu. Rog pe Dumnezeu

sä binecuvinteze aceast& unire care, sper, va Impuni toate speran-
tele i dorinIele noastre.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).
M. S. Regele cätre Senat.

23 Mai14 Iunie 1892.
Presedintele G. Gr. Cantacuzino Impreuna cu biroul aduc urArile cele mai
calduroase pentru logodna Principelui Ferdinand cu Principesa Maria de Bri-
tania. Aceasta unire sa fie din cele mai fericite j fericirea viitorilor sa se
reverse i asupra patriei romane. M.S. Regele multumeste pentru felicitari i vede
in aceasta unire continuarea operei Incepute cu generatia actuala In Romania
Sunt foarte simIitor pentru alduroasele felicitäri pe care Mi-le

aducqi, In numele Senatului, cu ocazia logodnei iubitului Meu
Nepot.
MulIurnesc din tot sufletul pentru aceastä. nouà dovadà de dra-
goste i credinp... Aceastà fericitä unire, pe care Iara intreaga o
salutä cu cea mai vie bucurie, este pentru Mine o mare fericire
0 o adevdratä mangaiere fiindQä väd astfel opera Mea, care am
inceput-o cu generaIia actualà, asiguratà si pot privi acum Cu toatä
increderea tn viitorul scumpei noastre Românii.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1242).
M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.

Decanul Corpului Diplomatic, de Coutouly, se asociaza la manifestatiunile
de bucnrie çi Incredere In viitor, care au salutat logodna Principelui Ferdi-
nand cu Principesa Maria de Britania i prezinta felicitari si urari pentru tineri,
cat si urari pentru curanda insanatosire a M, S. Reginei Elisabeta. M. S. Begele
e recunoscator pentru toate urarile ce I se fac.
Graba cu care membrii Corpului Diplomatic au salutat logodna
Nepotului Meu si dorinIa pe care exprimat-o de a-Mi prezenta
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1892 CUVANTA.RI 109
Cu amabilele d-voastre felicitäri M'au miscat adanc. Prin acest

demers spontaneu dovediIi cat de mult luai parte la bucuria una-
nimä a Idrii Mele.
sunt pentru aceasta foarte recunosator.
Acest eveniment fericit, care de asemenea este primit in Europa
cu o vie simpatie, va contribui puternic la consolitarea Statului
Romän si va asigura viitorul säu, ceea ce raspunde la un. interes
In deobste recunoscut.
Mul;umindu-vä din toatä iMma In numele Reginei si al Mea
de bunele d-voastre uräri, d_oresc ca fiecare dintre d-voastre sä.
poata indeplini inca' nuiçi ani misiunea sa pe läng6 Mine.
(M. 0., 1892, ni'. 42, p. 1273).
96.
M. S. Regele &Aire Primarul Capitalei.

Primarul Capitalei, Orbescu, impreuna ca Consiliul comunal, felicita pe
Suveran pentru logodna Principelui Mostenitor cu Principesa Maria de Britania,
eveniment care da siguranta ca opera inceputa de gloriosul Rege va fi con-
tinuatä In mod stralucit prin Nepot. M. S. Regele e satisfficut de felicitarile
Capital ei.
Primesc Cu o adeväratà satisfaqiune felicitärile ce-Mi aduceIi

in numele iubitei Mele Capitale i Vä mulIumesc pentru eälduroasele
sentimente ce-Mi exprima-p.
Am fost sigur ea* Bucurestii, ca i Iara intreagä, va saluta cu cea
mai vie bucurie acest fericit eveniment care asigurá viitorul scumpei
noastre Romanii.
(M. 0., 1892, nr. 42, p. 1273-4).
97.
Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.
Se inchide sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare i M. S._Regele
multumeste Adunarilor pentru votarea legii de organizare a 1Vlinisterului de In-
terne si a serviciilor exterioare, a legii creditului agricol gi a tabelelor de pre-
turi pentru mogiile ce se vând In loturi la tArani, a creditelor pentru armament
gi a legii de organizare a Ministerului Instructiunii Publice.
www.dacoromanica.ro
110 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
ChemaIi mai ales pentru a face posibila aplicarea din vreme
a noilor bugete, domniile-voastre, doritori de a realiza acele reforme
care au constituit programul guvernului Meu, nu ai voit sa va
des/3644i färà de a incepe cel pulin marea opera careia devotat.
Astf el, votand legea organizarii Ministeriului de Interne 0 acea
a serviciilor administrative exterioare, açi indrumat reforma admi-
nistrativa catre am bun. 0 repede sfar0t.
Prin legile Creditului agricol, a tabelelor de preVri pentru mo0i1e
ce se vand in loturi mici 0 a spitalelor rurale, açi Iinut sa arätaIi
cat de vie este ingrijirea domniilor-voastre pentru patura cea mai
numeroasä. a Statului roman.
Cazarmele, pu§ca cu repetiIie, pentru care domniile-voastre
votat mijloacele necesare, vor completa intarirea armatei, scutul
vieçii noastre de Stat independent.
Votand legea organizarii Ministeriului InstrucOunii publice,
pus temelia, pe care, cu patrioticul i luminatul domniilor-voastre
concurs, guvernul Meu va putea da Iarii reforma inva-pmantului,
pe care de atata vreme ea o a9tepta.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Opera de reforme, necesara organismului nostru de Stat nu se
poate cuprinde in cadrul unei sesiuni. Munca neobosita i hotarirea
statornica, pe care o intrerupe numai inchiderea acestei, scurte,
dar rodnice sesiuni, este o garanIie puternica ea acea opera o veli
savali-o. In numele Meu 0 al Orii, v aduc viile Mele mulIumiri.
Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului Mini0ri1or i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul de Finante, M. Gerrnani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Razboiu, General J. La-
hoyari ; Ministrul Lucrärilor Publico, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor 0 In-
structiunii Publice, Tache Ion,escu.
(M. 0., 1892, nr. 43, p. 1305).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1892 CUVINTA.RI 111
M. S. Ragele efitre Sf. Sinod.

29 Mai/10 Iunie 1892.
Mitropolitul Primat impreunä u membrii Sf. Sinod, prezintA felicitAri
cälduroase urAri de fericire la logodna Principelui Mostenitor cu Principesa
Maria de Britania. M .S. Regole primeste cu deosebitA plAcere urArile Sinodutui.
Urärile Säntului Sinod imi sunt totdeauna loarte scumpe,

rnai ales as-02i le primesc cu o deosebitä pläcere, fiinda constat
cu bucurie, cä inaltul Cler se une0e cu Tara Intreagä spre a saluta
logodna iubitului Meu Nepot. V mulvainesc din tot sufletul pentru
sentimentele ce-Mi exprima-p. Sunt sigur c biserica românä. va
Impreunä cu Mine rugi cätre Atotputernicul ca sà
binecuvinteze aceastä fericitä unire care va asigura viitorul scumpei
noastre Românii.
(M. O., 1892, in% 45, p. 1369).
Toastul M. S. Regelui pentru Corpul III de Armatsa.

Foayani, 29 Sept./11 Octomvrie 1892.
M. S. Regele si Principele Ferdinand merg la Focsani sä asiste la tragerile de
räzboiu ale arti/eriei de asediu. Ofiterii garnizoauei olerá, In Clubul Militar, o
masä Augustilor oaspeti. Generalul Barozzi, in mirage Corpului III de Armatä,
exprimä M. S. supunere, iubire si urAri de ani multi pentru fericirea tärii
gloria armatei, apoi ridicA toast pentru Rege, Regina, Principele Mostenitor
PrincipesA, logodnica Sa. M. S. Regele e bucuros Ca se allá in mijlocul ofi-
terilor care au datoria sá pregAteaseä armata pentru timpuri de primej die,
inchinA pentru Corpul III de Armatä si ofiterii lui.
Este totdeauna o mare bucurie pentru Mine and MA gäsesc
In mijlocul offterilor Mei, care au falnica datorie de a pregati armata
pentru timpurile de primejdie. Mare 0 frumoasä este dar misiunea
ior; mai Inare Ina este räspunderea, carQ poate fi u§uratä numai
prin o munch' statornia, o silirrp neintrecutä i pätrun0 fiind de
datoriei. Nu vor fi fortificaTiunile dela Bucure0i
intäririle dela GalaIiFoc§ani, care fa c onorul armelor noastre
www.dacoromanica.ro
112 USGELE CAROL I
speciale, singurul scut. Adevärata aparare a Iärii este avântui

vitejia ostasului, cu ofi/erii in frunte. Convins cä conducátorii
armatei vor fi intotdeauna la iriälIimea chemarii lor, ridie acest
pahar In onorul Corpului III si al ofi%erilor lui, mulIumindu-le pentru
singimintele exprimate prin comandantul lor.
(M. 0., 1892, nr. 145, p. 4316).
100.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,

15/27 Noemprie 1892.
M. S. Regele, deschizAnd sesiunea ordinarà a Corpurilor Legiuitoare, prezintä
programul de lucru al acestora pentru reorganizarea
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschizand astazi a doua sesiune ordinarä a reprezentaIiunii
nalionale, in niste imprejurAri atat de imbucuratoare pentru na-
Ounea romana i Dinastia Mea, simt o placere deosebita, de a Ma
Vedea inconjurat de alesii
asatoria apropiatä a iubitului Meu ,Nepot, Mostenitorul Tro-
nului, care se va sarbätori chiar in cursul anului acestuia, este un
eveniment fericit, dela 'care Iara asteaptä asigurama viitorului säu.
Legäturile, ce aceasta cununie formeazä intre Casa Mea si Casa
ilustra a Marei-Britanii i Irlandei, vor intäri i desvolta re14uni1e
amicale, folositoare pentru toIi, ce din vechime se aflä intocmite
intre arnandoua popoarele, englez i roman, si pe care niciun conflict
de interese nu le-a turburat vreodata. Tanä'ra Principesä, care peste
curänd va sosi in mijlocul nostru, simte pentru noua sa patrie
iubirea i devotamentul nedespäriite de frumoasa misiune care o
asteaptä pe pämäntul României.
Relaçiunile noastre cu Puterile sträine sunt din cele mai amicale.
România, prin corectitudinea sa in raporturile internationale, prin
moderafiunea sa, prin dorin-ta nesträrnutatä de a pästra Europei,
In marginile puterilor sale, nepre-tuitele binefaceri ale päcii, a devenit
un factor stimat in concertul european.
Primirea strälucitä i cordialä, ce Mi s'a facut anul acesta in
cälätoria Mea la Curtile din Londra §i din Viena, este o dovadä vie
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1892 CTIVANTARI 113
de pretil' ce se pune pe amicitia noastra §i de buna situatiune a

Statului roznan.
Conflictul, ce Regele Greciei a crezut ca trebue sä-1 ridice lateo
afacere relativa la n4te interese prívate, de competenIa instan-telor
judecatore§ti, nu e de natura a atinge aceasta situatiune. in aceastä
thestiune, România n'a rácut decat s'a mentirla drepturile sale
de Stat suveran, pe care este hotärita a le apara In contra oricui,
tara provocare, dar fara slabiciune.
Nimic dar nu va impiedeca reprezentatiunea nationala de a
urma i de aci inainte in deplinä lini§te, f ara §ovaire, opera insem-
nata a reorganizarii serviciilor publice.
Bugetul Statului pe exercitiul viitor se allá. pregatit 9i va fi
imediat supus deliberärii d-voastre, pe deplin echilibrat in strictele
limite ale mijloacelor sale normale, Para a fi nevoie de a mai recurge
la resurse extraordinare sau la noi impozite de§i a trebuit s'a se
prevada insemnate sporuri de cheltueli la diferitele depart a-
mente.
Cre§terea continua a veniturilor Statului, datorita desvoltarii
firelti a avutiei àrii, precum §i unei regulate §i scrupuloase gestiuni
a finantelor publice, ne-a dat i pentru ultimul exercirtiu inchis
un excedent de aproape 12 milioane care, impreunä cu excedentele
anilor trecuti, lasä 1. dispozi-tiunea tezaurului, pe ziva de 30 Sep-
temvrie trecut, o suma de peste 22 milioane lei.
Judecand dupä aceste rezultate i dupä incasärile efectuate
In primele ease luni ale anului curent, este probabil ca i exerci-tiul
1892-1893 se va incheia in condi-tiuni destul de favorabile spre
putea acopen i sarcinile cu propriile sale venituri, aa incat resursa
extraordinarä de 3.887.000 lei, ce a-ti acordat in anul trecut din exce-
dent, sil rärnâna neIntrehuinIata.
Importana insä, ce au- dobandit diversele servicil financiare
din faptul chiar al desvoltarii vtniturilor fiscului, reclama* imperios
reorganizarea lor pe o scarä mai larga i in acest scop guvernul
a pregatit proiectul necesar care se va supune d-voastre, impreunä
-en proiectele asupra contabilitatii publiee i asupra modificärilor
de adus in organizarea Ìnaltel Curti de Conturi.
Pe lânga aceste legi, care sunt menite a a9eza pe baze mai
rationale intregul nostru sistem financiar, se vor mai aduce in deli-
berarea d-voastre i unele din proiectele care fac parte din lucrarea
www.dacoromanica.ro
114 REGELE CAROL I
intreprinsä pentru reformarea impozitelor existente 0 a mijloacelor

de constatarea i perceperea lor ; acestea sunt deocamdata modifi-
carea legii de constatare 0 percepere i revizuirea legii patentelor.
De asemenea se aflä pregätit i proiectul pentru crearea unei Banci
agricole, destinatä a aduce proprietarilor mari acelea0 inlesniri
care au fost asigurate micilor agricultori prin infiintarea Creditelor
agricole.
Pentru a putea duce la un bun 0 repede sfAr§it reforma admi--
nistrativa Inceputa In sesiunea trecutä, guvernul Meu va prezenta
de indata proiectele de lege relative la revizuirea legilor sanitarä,
comunalä, urbanä, ruralä i judeteana, a legii pentru reorgani-
zarea infiintarea jandarmeriei rurale.
Pe lâneá reformele administrative, se simte trebuinta unel
imbunatatiri a legii judecatoriilor de ocoale, care va pune aceasta
institutiune i ca funcionare i ca competinta, mai la Indemana
poporatiunii rurale. Terminând cu aceasta lege, reorganizarea ma-
gistraturii, va fi timpul sa supunem la un nou studiu pärtile dovedite
defectuoase din Cbdicele neastre-vivile i criminale.
In Ministerul de Domenii, reforma Scoalelor profesionale se
impune ca o conditiune a progresului pe calea economica i Ministerul
Meu la acest departament va supune d-voastre un proiect, in care
se face o parte egala cerintelor teoriei 0 ale practicii. Tot ca conditiune
de progres se prezinta reforma tocmelilor agricole. Fara a vatama
libertatea absolutä' a Invoelilor, ea va contribui a face mai intime
raporturile de munca dintre marea 0 mica proprietate, pe care este
bazata in bunä parte averea i puterea Statului. De un interes mai
mic, de0 fecund In invataminte, este statistica, careia i se va da,
prin o organizare completa, posibilitatea de a pune In evidenta
avântul economic ce a luat tara, aratându-ne totdeodata i pärtile
acele ale activitätii nationale care au nevoie de o energica imboldire.
De0 s'a fäcut mult, ramâne Inca' mult de fäcut i faptele trecu-
tului trebue sa fie un indemn pentru toti de a spori activitatea pre-
zentului.
Inmultirea cäilor noastre ferate a dat un avânt puternic agri-
culturii i industriei i sacrificiile ce Tara a Meat pentru infiintarea
lor sunt justificate prm prosperitatea i inflorirea localitatilor ce
d'ansele strabat, Nu Mä indoesc ea d-voastre yeti acorda guvernului
Meu toate mijloacele, de care se simte Incá nevoie pentru comple-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1892 CINANTARI 115
tarea re-Olei de drum de fier. Pentru ea toli eontribuabilii insä sä

poatä profita din fiinIa cäilor ferate, aceastä lucrare trebue com-
pletan' prin erearea unei reçele intinse §i bine chibzuite de §o,
sele.
Lipsa acestora se resimte de Tara Intreaga. Experierna fäcutä
inteun pätrar de secol ne-a dovedit cà mijloacele create de actuala
lege a drumurilor sunt neindesturátoare pentru construcOunea lor
intr4un timp scurt §.1 in mod trainic i metodic. in acest scop Mi-
nistrul Meu de Lucräri Publice va prezenta d-voastre in aceastä
sesiune legea drumurilor, Va aduce asemenea in desbaterea d-voastre
legea Corpului tehnic i a organizärii Ministerului de Lucräri Publice,
ambele menite a asigura buna §.1 repedea aplicaTiune a legii drumu-
rilor §i a statornici bazele diferitelor serviciuri dependente de acest
departament.
Ministrul Cultelor i InstrucIiunii Publice va supune desbaterilor
d-voastre fegile relative la invälämântul primar, secundar §i su-
perior.
Legea clerului mirean §i a seminariilor va ráspunde unei cereri
a§a de des exprimate i va asigura bisericii române
necesare pentru implinirea §.1 de aci inainte a inaltei i sfintei sale
misiuni.
Asemenea Ministrul Afacerilor Sträine vä va prezenta o lege
de reorganizare a serviciilor sale.
Printre proiectele de legi ce vä va prezenta Ministrul Meu de
Rázboiu, cele mai de cäpetenie sunt acele destinate a asigura mij-
loacele necesare spre a reorganiza sistemul reangajArilor gradelor
inferioare, in scop de a forma un cadru tare de suboffteri.
Odatä cu reorganizarea Cavaleriei, care se va efectua dupä
aprobarea bugetului anului viitor, putem. zice ea' toate elernentele
armatei noastre au primit o forma ce va rännânea mult timp sta-
tornicä., ramanând numai a le intäri progresiv in fiecare an, potrivit
cu mijloacele de care vom dispune.
InstrucOunea armatei este pe o cale de prop49ire sigurä; con-
centrärile anuale se fac cu multa ordine i regularitate i modul
cum contingentele de rezervä §i. oamenii concedia-li räspund la che-
märile ce li se fac, dovede§te cä sentimentul datoriei catre Iarä este
adánc säpat in inimile ostaOlor.
Tara se poate rezema cu incredere pe vitejia lor,
www.dacoromanica.ro
116 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Dornnilor Deputati,
Campul unei munci roditoare este astazi deschis inaintea
d-voastre. Toate ramurile activit4ii nalionale reclama de rault
imbunatäliri menite a da un avânt i rnai puternic prosperitaIii
publice, de care Cu drept cuvânt avem a ne ferici cu to%ii. Adunarile
actuale vor continua, sunt sigur, in actuala sesiune, märeata lucrare
inceputa de dânsele i impinsä asa de departe mulIumita patrio-
tismului lor i ravnei neobosite ce au aratat pentru binele si marirea
scumpei noastre täri.
Dumnezeu sà binecuvânteze lucrärile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerwlui i DomeMilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahoyari; Ministrul de Final*, M. Germani;
Ministrul de Justitiet Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General J. La-
hobari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. °lanes= ; Ministrul Culteior sl
structiunii Publice, Tache lonescu.
(M. 0., 1892, nr. 181, p. 5345-7).
101.

29 NoemPrie/ 11 DeeemPrie 1892.
Presedintele Camerii, Generalul Manu, citeste adresa de räspuns la mesaj
M. S. Regele multumeste pentru felicitärile i urärile exprimate, pentru dotatia
noug Perechi princiare si face apq /a concursu/ Camerii pentru reforrnele §i
imbunat4irile cerute de desvoltarea ärii In toate ramurile de activitate.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Am primit totdeauna cu adâncà mulIumire asigurarea
mintelor de dragoste si de credinIa pe care Mi le-a aratat Camera
DeputaIilar. Astäzi Ina sunt cu deosebire miscat de modul calduros
prin care Adunarea tmi reinnoieste expresiunea lor, precum si a
viei bucurii ce o simte Tara, impreunä cu Regina si cu Mine, de apro-
piata asatorie a scumpului Meu Nepot.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1892 cuvANTARI 117
Unanimitatea cu care naIiunea a salutat vestea bunä a logodnei

Mqtenitorului Coroanei este nu numai manifestarea une mulIumiri
fire9ti, ci 0 a unui sentiment de conservare nalionalä, adânc sapatä in
mima tuturor. To0 Românii au priceput ca ceeace a fost dolandit
de o generaIie intreag4 prin lupte 0 trude grele, dte astäzi cu deed-.
vár0re intärit 0 pus la adApostul oriarei nepreväzute imprejuari.
Camera, prin votarea unei dotaIii tinerei Perechi, dotaIie care
le va Inlesni a ajuta pe cei nenorociIi, a vrut a dea o nouä dovada
de devotamentul sail atre Dinastia ronanä, a arei soartä este nedes-
pärIitä de soarta naliunii. VA mulIumesc din inimä pentru aceasta.,
Toate gAndurile Mele, munca 0 sarguirro Mea, au fost 0 vor fi
indreptate spre a c4tiga României un prezent lini§tit 0 un viitor
asigurat. Rog, dar, pe Dumnezeu ca sä-Mi däruiasa Ina mulIi
ani puterea 0 sänätatea, aqa de trebuincioase pentru avarlirea
acestei misiuni, pe care am Imbräii§at-o cu atAta aldua.
0 lungd Domnie, binecuvântatä. de Ce r i sprijinitä pe increderea
0 iubirea poporului, stabile§te legäturi stanse care sunt o puter-
nia chez4ie pentru once Stat, dar mai ales pentru Statul ronan;
a arui fiirrp a fost de atâtea ori primejduitä prin schimhári 9i
sguduiri aduse de evenimentele politice.
Sunt convins d-lor Deputa-P, a intemeindu-vä pe tot ce am
ca§tigat in trecut prin prudeno 0 sforprile noastre, va veli pune
cu ravna 0 hotärIre la lucru 0 veli da guvernlui Meu tot concursul
vostru pentru reformele 0 imbunät4irile cerute de desvoltarea
Várii in toate ramurile activitälii publice.
Plin de incredere in patriotismul reprezentaIiunii nalionale, vä
mulIumesc ineä °clan, In numele Reginei, al Meu, al Mo§tenitorului
Coroanei 0 al Logodnicei Sale, pentru bunele d-voastre urari.
Dovezile cälduroase de iubire ce Mi-aIi arätat gäsesc In inima
Mea un adánc räsunet.
(M. 0., 1892, nr. 193, p. 5642).
102.
Flispuns la Adresa Senatului.
Gr. G. Cantacuzino, pregedintele Senatului, citegte adresa de raspuns la
mesaj, iar M. S. Regele multumegte pentru uräri gi pentru dotatiunea Mogte-
nitorului Coroanei.
www.dacoromanica.ro
118 REGELE CAROL I
Dornnule Preyedinte,
Domnilor Sen,atori,
IncredinIärile sentimentelor de dragoste 9.1 de devotament, pe

care Senatul Mi le aduce in fiecare an, Imi sunt scumpe i de
mare preI. Cu o deosebitá recuno9tinIä, insä, primesc astäzi
duroasele sale uräri pentru apropiata cäsätorie a iubitului Meu
Nepot.
Constat cu o vie mulIumire ca Corpurile Legiuitoare au simIit
9i au invederat naçiunii insemnätatea acestui eveniment. PrintrInsul
se aduce o piatrá mai mult la opera pentru care bätrânii no9tri
au lucrat cu a-LA-La stäruinIä i bärbätie, i se incununä dorin/ele
unei intregi generaIiuni.
Intärind temeliile Dinastiei, liber aleasá de poporul roman,
nu indeplinesc deal o sfântä datorie cätre lark care nu a cruIat
nicio jertfä pentru asigurarea viitorului ei.
Sunt convins ca am atins acest scop printr'o alian0 care va
revärsa o nouä splendoare asupra Coroanei Romäniei 9i va fi un
reazem mai mult prin legaturile de inrudire ce stabi1e9te cu Casele
Domnitoare cele mai puternice ale Europei.
Acest rezultat, de care sunt mândru, ne aratá calea lunga ce
am sträbätut inteun timp aqa de scurt i ce avânt märet a luat
România. i de astäzi Inainte voiu lucra necurmat la prop5.9irea
Iärii i voiu veghia cu gelozie ca &Lisa sä pästreze aceastä situaIiune
inaltà, dobanditä prin vrednicie i InIelepciune.
Senatul, votând cu aproape unanimitate dota-Ounea Mo9teni-
torului Coroanei astfel de a rä'spandi binefaceri cu
o mänä darnia a vrut sä' dovedeascà cä. mn faIa Tronului
Românii sunt uniçi. Va mulIumesc din toatä Mima pentru acest
semn de dragoste.
Nu Mä indoesc ca Senatul va da guvernului Meu tot spriji-
nu/ säu pentru legile insemnate supuse deliberä'rilor sale. Astfel
d-voastre veTi lucra la desvoltarea 9.1 inflorirea scumpei noastre
Patrii.
Inca odatä vä mulIumesc, d-lor Senatori, pentru bunele urari
ce aduceli Reginei i Mie, precum i tinerei Perechi care, cu veselie
nerabdare, a9teaptä ziva ciind va fi in mijlocul nostru.
(M. 0., 1892, nr. 197, p. 5754).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1892 CUVANDIRI 119
103.
Cuvintarea la investitura Episcopului de Roman.

Noul Episcop, primind cfirja episcopalk spune cA a vazut Implinindu-se
una &Ate una aspiratiunile Neamului: Dinastie, Suveran intelept si bun, gata
oricAnd pentru binele patriei si al bisericii i promite ca va urma demnilor pre-
decesori dupà dorinta M. S. si conform asteptärilor patriei i bisericii. M. S.
Regele, amintind figuri ilustre de prelati ai Romanului, le dä exempla noului
ales, urandu-i vieatä lunga In acest Scaun.
Prea Sfinte Parintà,

Ales Episcop al Romanului de catre membrii Sfântului Sinod
reprezentargii naçiunii, si-am incredirgat carja episcopala dupä
vechile datine ale prii.
In acest moment solemn amintesc Prea SfinIiei Tale marea
chemare ce, de astäzi inainte, te asteaptä in acest scaun episcopal
al vechei Capitale a Moldovei-de-Jos, care are pagini asa de frumoase
In istoria bisericii i a
Dela acele timpuri departate, cand Roman-Voda funda Mitro-
polia din Roman, pana in zilele noastre, vei întâlni aci urme neintre-
rupte i neuitate de pilde mari, care au revärsat o adevärata stralucire
asupra bisericii autocefale romane.
Ierarhi ca Leon, Ionichie, Veniamin si mai presus de to-0, Inva-
Iatul Dositeu, acest pastor cucernic i bland ca un miel» cum
spune cronicarul Neculce vor rämanea de-a-pururea In amintirea
po porului roman.
Mandru trebue sa ffi, Prea Shute, de a te sui pe acest scaun
ilustrat de prelaii asa de vrednici, care, in sfanta lor via0, au lucrat
Cu atata ravna la inalIarea bisericii i cu atata voinicie la apararea
drepturilor
Cu dragoste i ingaduinIa pastoreste, dar, turma c'e este Incre-
dinIata Prea SfinIiei tale ; fii pentru &Lisa o pilda vie de credinIa
si de fapte bune ; strange-o in jurul tau spre a o indulci cu hrana
sufletului si a o mangaia in vremuri grele.
Astfel, Prea ta vei fi un adevarat parinte al drept-cre-
dinciosilor i vei atrage asuprali binecuvantarile Cerului.
www.dacoromanica.ro
120 REGELE CAROL
pentru bunele felicitäri i asigurarile de credinVa

ce-Mi aduci, îi urez, Prea Sfinte Parinte, viaTa lunga i fericita
pe scaunul episcopal al Romanului.
(M. 0., 1892, nr. 205, P. 5963).
Urarea M. S. Regelui la cununia Principelui Ferdinand.

Sigmaringen, 29 Decemvrie 1892110 Ianuarie 1893.
Serbarea cAsatoriei Principelui Ferdinand cu Principesa Maria. Seara mash'
la Sigmaringen, Principele de Hohenzollern ridica un toast pentru Impäratul
Germaniei, Regina Angliei, i pentru pärinii Principesei. M. S. Regele Carol
I Inchin'd lu sanAtatea tinerei perechi.
Cu mima plina de veselie salut unirea ce s'a savar0t 0 s'a sfinTit,
ea o asigurare pentru viitorul Romaniei. Tara Mea priveoe cu man-
drie aceastä stransa legatura a tinerei sale Dinastii cu puteruice
Case domnitoare i cu mari Imperil.. Urarea Mea: 4 SA traiasca
tinerii casatoriti » nu räsuna numai viu i placut in acest Castel,
leagänul familiei Mele; urarea Mea este purtata de talazurile Du-
närii panä in Mare, departe, unde e auzita de un popor care crqte
0 se desvoltä 0 care, la randul eau, ridica strigari de vie veselie
0 de sincera recuno0inIa pentru Augu0ii Sefi ai amanduror fami-
liilor i pentru prea iubiçii Párini ai tinerei Perechi.
Sa ridicam dar paharele noastre §i ed bem in sanatatea scumpilor
Mei Nepot i Nepoatä.
Binecuvântarile Cerului conduca pe calea cea noua a
Sa traiasca tanara Pereche
(M. 0., 1893, nr. 223, p. 6429).
Inalt Ordin de zi atre Armatä.

Sigmaringen, 31 Decemvrie 1892112 Ianuarie 1893.
M. S. Regele ureazA ostalilor multi 0 fericiti ani.
Ostafi,
Constat cu o adanca mulIumire cd sacrificiile facute de Iara
pentru armata dau in fiecare an roadele lor.
Sentimentul de datorie 0. de onoare, ce necontenit insuflqe§te
viaia voastra, este o vie dovada de spiritul vostru de disciplina,
www.dacoromanica.ro
spirit ce doresc s4-1 pästraIi i de aci inainte neatins, intocmai

ca o sfântä mo§tenire.
Tara se reazemä pe bärbä./ia fiilor sdi ; de aceea dânsa, impreua
Cu Mine, vä privim Cu mândrie §i. incredere.
Departe de ;ark totu§i cugetarea i inima Mea sunt indreptate
cu statornicie atre scumpa Mea oaste §i din aceste locuri, care
M'au väzut näscând, vä urez vouä, in mijlocul cArora träiesc de 27
ani, muiçi fericiçi ani!
.1
Dat in Sigmaringen, la 31 Decemvrie 1892.

CAROL.
(M. 0., 1893, nr. 219, p. 6305).
106.
M. S. Regele aire Batalionul 1 de Vansitori.
Batalionul 1 de Vanatori vine in curtea Palatului. Comandantul Corpului
II de Armata prezinta pe A. S. Regala Principele Ferdinand Batalionului
sfarsqte: traiasca noul nostru comandant )), M. S. Regele incredinteaza
Batalionului pe Mqtenitorul Coroanei cere sä fie in fruntea tuturor tru-
pelor prin activitate 0. sarguinta.
Am hotarit ca Batalionul 1 de Vänätori, de astäzi inainte, sä
fie comandat de Mwenitorul Coroanei. Aceasta este o deosebitä
cinste pentru voi, de care nu Mä indoesc cá vä veii arata vrednici.
Trebue ea sä desfäquraIi acum o mare activitate i sarguin-p, spre
a và atrage multumirea Mea, fiindcä sunt in drept a cere dela Bata-
lionul 1 de Vänätori sd fie in fruntea tuturor trupelor. In aceastä
a§teptare, incredinIez batalionul Mo§tenitorului Coroanei.
M. O., 1893, nr. 243, p. 6979).
107.
M. S. Regele dire Academia Rominä.
5/17 Martie 1893.
M. S.Regele i Principele Ferdinand merg la Academia Româna. D. A. Sturdza
'intampina pe Augu§tii membri aratand ca venirea MM. LL. in sanul Acade-
miei e indoit de pretioasä, in urma pierderii atator membri de valoare. Insti-
tutia, geloasä de aprobarea Augustului ei protector, va continua face da-
toria conitienta de misiunea sa. M. S. Regele aminte§te casatoria Moltenitorului
Tronului care asigura viitorul Romaniei i ureaza ca sesiunea de estimp sa fie
spornica.
www.dacoromanica.ro
122 REGELE CAROL I
Totdeauna viu cu deosebita pläcere in sanuf Academiei, mai ales

astazi and o raza mandra lumineaza viitorul Romaniei, pe care
il putem privi cu lini9te, asigurat fiind prin casätoria Mo0enitorului
Coroanei. Academia, impreuha Cu Iara intreaga, a salutat cu vie
mulIumire acest eveniment, ca o puternica cheza0e a instituOunilor
noastre. Neincetat gandesc la intarirea lor 9i la progresele Academie1.
De caIiva ani, dansa a fost dureros incercata prin pierderea unor
merabri insemnaIi, care au lucrat cu mima i mintea la rena0erea
Statului roman i cu drept cuvant d-1 Secretar general al Academiei
a putut aminti ca lipsa lor este o grea lovitura, simIita de noi
Multe scaune sunt vacante ; nu trebue sä intarziem dar a le incredinIa
la bärbaIi destoinici a ne aduce noui lumini 0 un nou avant lucrärilor
noastre. Cu aceasta dorinrá viu in mijlocul d-voastre, urand ca
sesiunea din anul acesta sa fie spornica.
(M. 0., 1893, nr. 269, p. 7772).
108.
M. S. Regele cfitre noile Regimente care primesc steaguri.
10/22 Mai 1893.
La 9 Mai se savarseste In sala de Ceremonii a Palatului si In prezenta Suvera-
nului a Principelui Mostenitor si a Principesei Maria, solemnitatea tintuirii a 5
steaguri noi ce aveau sä se incredinteze a doua zi Regimentelor 9-12 de Arti-
lerie si 4 de Rosiori. A doua zi compania de onoare ridicA steagurile dela Palat si
le duce la Mitropolie. Dupá Tedeum M. S. Regele Incredinteaza steagurile fiecärui
comandant de corp respectiv i fiecare steag Inconjurat de garda de onoare e
asezat in curtea Mitropoliei, unde Suveranul intr'o scurta alocutiune motiveaza
pentru ce a ales aceastä zi ca sá inmâneze noile steaguri i rostul ion In timp
de pace si de räzboiu.
Increditgez noilor regimente aceste steaguri, ca cel mai inalt
simbol ostapsc ; in timp de pace, el trebue sà vá aminteasca jura-
mantul i datoria voastra ea..tre tara ; iar in timp de razboiu, sa stra-
luceascá ca un semn falnic, imprejurul &Arnie osta0i se strang, nä-
dajduind ca Cu Vulturul roman este 0 isbanda.
Am ales ziva de 10 Mai spre a va inmana steagurile voastre caci
sarbatorim astazi a 16-a aniversare a neatarnarii Romaniei, care a
fost trainic intemeiata pe campiile din Bulgaria.
Nu Ma indoiesc ea veçi inconjura steagul vos tru cu dragoste
credinfa.
(M. 0., 1893, nr. 32, P. 854).
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1893 CUvA.NTA.Ri 123
109.

Suveranul aminte§te legue votate de Corpuri/e Legiuitoare: legea clerului
mirean, a invaTámantului primar §i profesional, legea sanitara, tocmelile agri-
cole, jandarmeria rurala, modificarea constatara i perceperii contributiilor
directe, modificaren legii contabilitätii publica §i de organizare a Ministerului
de Finante, conventiuni comerciale cu diferite state, taxele comunale, legea
recrutaiii i reorganizarea Cavaleriei, staruind asupra importantei lor pentru
progresul Statului Român. Multumeqte reprezentantilor natiunii.
Inchizänd a doua sesiune a acestei legislaturi, dupA o plinä

rodnicA activitate, MA' simt fericit de a vA exprima via Mea mal-
Tumire pentru modul cu care ai räspuns programului de reforme
ce vi s'a infAIisat de guvernul Meu.
In aceastä sesiune, proiectele de legi anunIate de guvernul Meu
au fost supuse deliberärilor d-voastre, Indrumându-se astfel din
ce in ce mai mult viaIa noastrA parlamentará eare deprinderea
sAnatoasá de a Indeplini in cursul sesiunii programul de lucru pentru
care a fost deschisA.
Din aceste proiecte, unele au devenit deja legi organice ; altele
ca legea comunalä., legea judqeanä. §i. legea organizdrii Ministerului
dp Externe, au fost votate de unul din Corpurile Legiuitoare 9.1
cercetate de celalt ; iar altele, ca legea CurIii de Conturi, legea
BAncii agricole, legea serviciului tehnic, legea drumurilor, legea
judecatoriiIor de ocoaIe, prin faptul ca au fost aprobate de seqiu-
nile unuia din Corpurile Legiuitoare, Ne dau increderea °A vor fi
desAvArOte In sesiunea viitoare.
LAsand ins'A la o parte ImbunAtaIirile swindeplinite Inca, totu§i
lucrarea d-voastre meritá s'A vA atragá )'ndelunga recuno§tinVA a
Prin legea clerului mirean, ai completat opera legiuitorului

dela 1872 §.1 dand bisericii mijloacele de care avea nevoie ca sä-§i
IndeplineascA malta i sfânta ei misiune, rezolvit una din che-
stiunile cele mai insemnate ale organismului nostru social, una din
chestiunile pe care de mai multa vreme interesele permanente ale
religiei i ale tArii cereau sä o vadA hotArItA.
www.dacoromanica.ro
124 REGELE CAROL I
Prin legile inva-prnantului primar i 2nv4amantului profesional,

ai Tealizat in parte reforma inva0mantului nostru, Caci ai asi-
gurat si raspandirea culturii in straturile cele mai adanci ale Varii
indrumarea nouilor genera-puni catre acele ocupaIiuni cari con-
tribuesc mai mult la cresterea i Imbogälirea
Prin votarea legii sanitare si a legii relativ la tocmelile agricole,
ai continuat opera de reforme destinate a imbunatali soarta po-
porqiunii noastre rurale, opera pe care cu atata ravna inceput-o
In sesiunile trecute; iar prin legea jandarmeriei rurale, a/i dat
acelei poporqiuni sigurama asa de trebuitoare pasnicei ei desvoltari.
Modificand legea de constatare i percepere a contribuiiunilor
directe, menita a aduce o mai mare dreptate In asezarea impozitelor,
legea contabilitàçii i legea organizarii Ministerului de Finançe, qi
dovedit Inca odatà nestramutata d-voastre hotarire de a face ca
finanIele %aril sà rama'na totdeauna In buna randuiala. Cea mai
netagaduitâ dovada a bunei lor stari actuale este, desigur, votarea
la timp a unui buget, in care cheltuelile Statului au sporit cu mal
inult de 5%, fara ca echilibrul bugetar A* fie sdruncinat, farà a
cere çàrii noi shcrificii.
In dorinIa d-voastre de a asigura interesele economice ale
garantand atat exportul cat i industria noastrá nascanda,
inaugurat opera incheierii unor convenpuni comerciale, care ne
dan stabilitatea relaVunilor noastre economice stabilite, faia de
care nici comegul nici industria nu pot propä9i.
Interesele comunelor noastre n'au fost uitate. Pentru a le da
putinIä de a-9i creia noui resurse 9i a aduce ordinea 9i metoda lute()
materie in care lipseau, aÇI votat legea maximului taxelor comunale
Cu acea botärire care este datoria, cinstea çi cuväntul de a fi al
regimului parlamentar.
Reformând legea recrutärii, reorganizand Cavaleria i asiguränd
forrxrarea cadrelor de subofiIeri, aii indeplinit unele din lipsele de
cäpetenie ale armatei 9.1 açi continuat astfel acel 9ir de imbunätä-
Iiri menite a o face sa raspunda cat mai mult la asteptarile noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Bucuria adanca i generala cu care Iara intreaga a primit pe
scumpa mea nepoatä, dovada netitgaduitä a credinIii 9i devota-
www.dacoromanica.ro
MA1-IUNIE 1893 CUVANTARI 125
mentului iubitului Meii popor pentru Mine 0 Dinastie, ale arei

destine sunt aqa de strâns i pentru vepicie legate de destinele
natiunii române, a incälzit mima Mea 0 M'a fäcut s vsad incä
odatä c tara 9tie sa pretuiasca munca färà de preget, pe care de
27 ani am adus-o prinos pe altarul ei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In viata unei täri care merge inainte, opera de reforme nu este
niciodatä isprävitä ; munca d-voastre de azi are nevoie de munca
d-voastre de mâne.
In numele Meu §i al rárii, và multumesc.
Eu declar Inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Straine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Räzboiu, General I. La-
hoyari ; Ministrul Lucrärilor Publice, C. Oleinescu; Ministrul Cultelor gi In-
structiunii Publice, Tache Ionescu.
(M. 0., 1893, nr. 39, p. 1073-4).
110.
M. S. Regele eitre Mitropolitul Primat Ghenadie.
Investitura Mitropolitului Primat Ghenadie. La Palat e introdus noul ales
precedat de 2 protoierei ai Capitalei i urmat de 2 arhidiaconi ai Mitropoliei.
Miaistrul Cultelor, Itiând cârja din mana unuia din arhidiaconi, o remite Su-
veranului i citegte diploma prin care Ghenadie a fost ales Primat. M. S. Regele
luAnd carja se adreseaza Mitropolitului.
Incredintez Inalt Prea Sfintiei Tale toiagul arhipästoresc spre
a Te investi Mitropolit al Ungro-Vlahiei qi Primat al Româniel.
Mitropolitul primat Ghenadie, multumind pentru misiunea ce i s'a Incre-
dintat asigurA pe Suveran ca va pästori cum cer interesele bisericii gi ale Sta-
talui Romän. M. S. Regele spune noului ales sä fie mAgulit el a fost desemnat
sA oarmuiasca eparhia aceasta i sä. prezideze Sinodul. Vine dela Argeg unde
a, pästorit 18 ani gi urmeazä atkor mitropoliti cu renume.
Inalt Prea Sfin'tia Ta fiind ridicat la cea mai inaltä treaptä a
Sfintei Biserici a.utocefale române, cu vie multumire Inmä-
www.dacoromanica.ro
126 REGELE CAROL X
nat, tocmai in ziva SfinOlor Impära1i Constantin si Elena, cand

Mitropolia präsnueste hramul säu, toiagul arhiepiscopal ca sâ
obraduesti cu dragoste i ingaduinIä turma celi este incredin-
malt Prea Ta esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-Vlahiei

Primat al României, ales de marile Adunan i dupa legea organica,
prin care s'a restabilit Biserica pe temeliile canonice, pästränd
vechile datine ale
Sunt mandru ea sub Domnia Mea s'a asezat statornic Episco-
patul si s'a imbunätälit, in sfärsit, starea clerului mirean, asigu-
rându-se totdeodata i viitorul sä.u.
Mägulit poIi. fi Inalt Prea Sfinpa Ta ca glasul poporului i in-
crederea fraIiIor Täi in Christos te-au desemnat a ocarmui ca pre-
sedinte al Sinodului, trebile bisericesti. Aceasta mare si vrednica
sarciná va mang'aia pe Inalt Prea Sfinçia Ta ca päräsesti acum fru-
moasa Episcopie de Arges, pe care ai pastorit-o 18 ani cu blandee
cuminIenie i unde ai avut fericirea a tarnosi cel mai falnic mo-
nument religios, reinviat din cemrse in toatä stralucirea sa.
Te mai poli mândri, Inalt Prea Sfinte Pärinte, de a fi urmasul
atator Mitropoliçi märinimosi care au ridicat Scaunul arhiepis-
copal al Ungro-Vlahiei prin evlavie i erudiIiune, dandu-i un re-
nume care a strabätut peste hotareleIarii. Neuitat a ramas numele
lui Antim care, in fericitele vremuri ale lui Constantin Basarab, a
fost plin de grije pentru Sfanta Biseria si care a incälzit pe fiii säi
sufletesti cu cuvantare miscatoare i cu invaIaturâ evangheliceasca,
rdspandite de el insusi, in mai multe limbi, in tot räsaritul. Dida-
hile sale sunt inca astäzi pilde frumoase de cugetäri adânci i sfa-
turi duhovnicesti pentru ierarhi i slujbasi ai bisericii. Pastram
si o amintire recunosatoare Mitropolitului Grigorie al II-lea. TM-
macirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se retiparesc astazi,
au deschis drept-credinciosilor un isvor bogat de mangaere i de
inälIare de suflet. Episcopul Kesarie dela Ramnic zice de acest
vrednic arhiepiscop in precuvantarea sa a mineelor: pastorul Ungro-
Vlahiei, pe care veacul de acum socoteste si e de cinste i patria
sa se fäleste cu el ca o podoaba.
Nu Má indoiesc ca vei pasi, Inalt Prea Sfinte Pärinte, pe urmele
acestor insemnaIi. MitropoliIi, care au desfäsurat atata ravna
osardie spre a intäri credinIa in inima poporului.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1893 CIJVANTARI 127
Suindu-Te acum pe scaunul metropolitan al Ungro-Vlahiei,

Inalt Prea Sfinçia Ta poIi fi sigur de tot sprijinul Meu; din adâncul
sufletului doresc ani de stäpânire i ca Dumnezeu sä. Te
conducä si sä. Te lumineze in sfânta Ta chemare.
(M. 0., 1893, nr. 40, p. 1107).
111.
Toast pentru oragul Tecuci.

Tecuci, 27 Sept./9 Oct. 1893,
Manevre de cadre la Tecuci. Asista M.S. Regele si Principele Mostenitor. Seara
la masa ce s'a dat, Cuza, Primarul orasului, a inchinat in sanatatea MM. LL.,
iar M. S. Regele, multumind pentru priwirea ce I-au facut cetatenii, trichina
pentru viitorul orasului i in sanatatea locuitorilor lui.
Tecuciul are de mult stranse legäturi cu armata. Este aproape

un sfert de veac, and orasul era un centru militar prin tabAra
dela Furceni.
Astäzi, sunt tocmai 11 ani de când am petrecut câteva zile, cu
ocaziunea marilor manevre, in mijlocul d-voastre, primit atunci,
ca i acuma, cu cea mai mare cäldurä...
In curând o garnizoanä. Insemnata de cavalerie va aduce aci
o nouà
Astfel orasul vostru a crescut i se desvoltä impreunà cu armata.
Sunt fericit cA, sub Domnia Mea, Tecuciul s'a ridicat s't a pros-
perat i cà cetäIenii imi aratä recunostinIa lor, intampinându-Mä
totdeauna cu dragoste i bucurie.
MulIumindu-vä pentru bunele urAri ce-Mi exprimaIi, Inchin
acest pahar pentru viitorul orasului i In sänätatea locuitorilur lui!
(M. 0., 1893, nr. 146, p. 3989).
112.
Toastul Regelui in onoarea ofiterilor.

Tecuci, 28 Sept.I10 Oct. 1893.
Dupa incetarea manevrelor de cadre, Ministrul de Razboiu da' un banchet
In hala Infanteriei. la parte si M. S. Regele, care, la sfarsitul banchetului,
ridica un toast in onoarea armatei i in deosebi in sanätatea ofiterilor Corpuri-
lor II i III de Armata.
www.dacoromanica.ro
128 REGELE CAROL I
Sunt totdeauna fericit când pot fi impreunä cu armata pe

câmpul de manevre, Iocul cel mai priincios spre a judeca dacä
osta9u1 este pregätit pentru mândra sa chemare.
Din nenorocire, imprejurdri nepreväzute au impiedecat cu c4iva
ani marile concenträ.ri de toamnä, a§a de necesare pentru desvol-
tarea noasträ militara i care trebue sä fie privite de corpul ofiteresc
ca räsplata muncii sale in cursul anului.
Salutä'm dar cu vie multtimire §coala practicä, ce am fäcut In
zilele acestea cu cadrele trupelor.
Aceasth intrunire militara a fost o mica despdgubire pentru
suspendarea manevrelor i totodatä o mare placere, fiindca Mä pot
gäsi azi In mijlocul d-voastre.
Urfind ca sä ne intAlnim knul viitor impreunä cu trupa pe campul
de manevre, ridic acest pahar In onorul armatei i in deosebi in
sänätatea ofiterilor Corpurilor II 0 III de armatä.
(M. 0., 1893, nr. 147, p. 4018-9).
113.
Toast in sinatatea Gälfitenilor.
Galctli, 30 Sept./12 Oct. 1893.
Se ivise holera la Galati si din aceastä cauza comequl stagnase. M. S. Regele,
dela mauevrele dela Tecuci, vine in vizita la Galati pentru a imprima un nou
impuls comertului. La dejunul care I se d'a, Primarul Galatilor Inchina In sa-
natatea M. S. urandu-I multi ani. M. S. Regele..inchina in sänatatea oralenilor,
dorindu-le toate fericirile.
Viu totdeanna Cu o mare bucurie In mijlocul d-voastre.

Astä. data 'ilia am avut o deosebitä dorin0 a vizita
aflând ca, prin ivirea holetei, ora§ul a trecut prin timpuri grele
cä comertul säu a fost jignit.
Sunt adânc mi§cat cä, cu toate aceste, GäläIenii Mi-au fäcut
o primire atAt de strälucitä §i de cälduroasä, pe care Mi-o voiu
aminti-o totdeauna cu o adeväratä pläcere.
Am multä speranp cä venirea Mea prin marile noastre porturi
va contribui, ca increderea sà renascà i ca afacerile s'a reja un non
avânt.
Asigurându-vä cà voiu pästra 0 In viitor cel mai viu interes
pentru desvoltarea i propä0rea Galatilor, care Mi-au dat atAtea
dovezi de dragoste 0 de devotament, va multumesc din suflet de
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1893 CUITANTARI 129
bundle voastre urari i de frumoasa intämpinare ce fäcut,

§i. inchin acest pahar in sänätatea ordsenilor, dorindu-le toate fericirile.
(m. 0., 1893, nr. 149, p. 4096).
M. S. Regele inchinä pentru prosperitatea Bräilei.

Braila, 30 Sept./12 Oct. 1893.
M. S. Regele in vizitá la Braila. Seara I se da o mesa i Primarul Economu
exprima' recunostinp, devotament i supunere a /ocuitorilor din Braila, urand
multi ani Suveranului. M. S. Regele, multumind pentru urari, inchina pentru
prosperitatea Bräilei i sanatatea locuitorilor ei.
Am luat cea mai vie parte la toate grijile, prin care Br6.11a
a trecut in timpul holerei, care a lovit in comerIul
Atunci, desi departe de lark cugetärile Mele erau In mijlocul
d-voastre, urmärind de aproape greutälile ce orasul a sträbAtut.
Astäzi, sunt fericit c am putut reveni la Brkla, care Mi-a dat
de atâtea ori dovezi de dragoste i de devotament si care M'a primit
Cu a-0U entuziasm.
Doresc din suflet ca vizita Mea sà aducà o indreptare In co-
mer, fiind sigur ca el va lua o desvoltare neasteptatä., prin Imbu-
nätatirile fäcute In amkadouä porturile si mai ales prin instalarea
,dockurilor i intrepozitelor, ce vor inlesni i grabi toate transacOunile.
MulTumindu-vä de cälduroasele voastre urâri, ridic paharul
Mea pentru prosperitatea Brklei si In sänätatea oräsenilor.
(M. 0., 1893, nr. 149, p. 4097).
M. S. Regele ofitre Romani.

Castelul Pelef, 3/15 Octomvrie 1893.
'La nasterea Principelui Carol, M. S. Regele da o proclamatie catre tara
aducand la cunostinta acest fericit eveniment.
CAROL I,
Prin graia lui Dumnezeu i voina naiionalä, Rege al Romaniei,
La toti de fald f i viitori, sanatate:
Astäzi, prin binecuvântarea inaltei Providen/e, Principesa Mo-
stenitoare, iubita Mea Nepoatä, a dat nastere unui fiu care a primit
numele de Carol.
www.dacoromanica.ro
130 REGELE CAROL I
Prin acest fericit eveniment, Dinastia Mea capätä. o nouä. intä-

rire §i. Iara Incoronarea unei dorirrie de atátea ori rostitä. In timp
de o jumátate de secol.
Un Print näscut pe pämântul României, crescut in mijlocul
naVunii, peste care intr'o zi este chemat s'A domneascá, va fi lega-
tura cea mai puternia intre Dinastia Mea §i. aceastä. scumpá ;ara,
cäreia de douäzeci i apte de ani i-am consacrat §i. cuge-
tärile Mele.
Nu Mä Indoiesc cá bucuria Familiei Mele va fi särbátoarea in-
tregii NaTiuni. Pe prinlul nou näscut il incredir4ez cu mândrie
dragostei §.1 devotamentului poporului Meu iubit.
Dat In Castelul Pele, In ziva de 3 Octomvrie anul 1893.
CAROL.
(M. 0., 1893, nr. 150, p. 4145).
11q.

15/27 Noemvrie 1893.
Prin mesajul de deschidere al Corpurilor Legiuitoare se enumärà proiectele
de legi rAmase nevotate din anul precedent si proiectele noi privind organi-
zarea comunei, a poliVilor, a inväOmântului secundar si superior, a regimului
apelor, a Ministerului de Justitie, modificarea codului de comen, exproprierea
pentru cauza de utilitate publica', legea silvicà i a minelor, modificarea par-
tiara' a tarifului vamal, reforma codului penal militar si legea de organizara
a Statului Major pentru completarea organizarii
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Astäzi, mai mult decAt oricând, 114 simt fericit de a Mä gäsi
In mijlocul reprezentaTiunii naTionale.
Cäsätoria iubitului Meu Nepot a fost binecuvântatä de Provi-
denfd. Na§terea pe pämântul Rornâniei a tânärului Principe Carol
a stráns i mai mult puternicele legáturi, care unesc Dinastia Mea
cu soarta acestei Täri i asigiirä pentru vecie viitorul ei.
Cu acest prilej am avut mul/umirea sà constat ineá odatä cat
de adânc infipte In inimile napunii sunt dragostea i credinIa catre
Tron.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1893 CIJVA.NTA.RI 131
Domnilor Senatori,
,Domnilor Deputqi,
**/ anul acesta putem constata Clk O vie mul-tumire c4 toate Pu-
terile proclama, in once imprejurare, voinIa lor nesträmutatä de
a Ostra lumii neprquitele binefaceri ale päcii.
Tara noasträ trebue sä se fericeasch de aceste solemne declara-
care, asiguránd lini§tea Europei, ne permit sà lucräm la des-
voltarea noasträ pe toate calle progresului.
Politica României fiind i dânsa cáläuzitä de aceea9i dorinfá,
raporturile noastre cu toate Puterile sunt amicale i pe deplin
s atisfäcäto ar e.
Pute-vi dar, ara alta preocupare, urmäri i desavAr§i opera de
reforme, cu care v'a insärcinat acum doi ani increderea
pe care cu atata râvnä i Cu atát succes açi realizat-o in parte
In sesiunile precedente.
Pe langä proiectele de legi prezintate deja d-voastre de catre
guvernul Meu i care, din lipsä de vreme, au fost amánate pentru
est-timp, nevoile mereu crescânde ale noastre de Stat cer
dela luminatul d-voastre patriotism s4 cerceta-li i nouile mäsuri,
menite a desävar§i lucrarea Intreprins4 de d-voastre.
Pentru a completa reforma administrativa, guvernul Meu va
supune deliberärilor d-voastre legea electoralà comunalä i legile
asupra organizärii comunei rurale i asupra poliVilor; iar pentru a
intregi reforma 9coalei a9a de bine inceputä, legea asupra inv4V4-
mântului secundar i superior.
Mai multe legi privitoare la lucrärile noastre publice se aflä in
deliberarea d-voastre, din sesiunea trecutä. Guvernul Meu va
sfar§i aceastä lucrare, depunând un proiect de lege asupra regimului
apelor i un altu/ asupra rAspunderii intreprinzätorilor in caz de
accidente.
Ministerul vä va prezinta legea modifiatoare a car/ii
a treia din Codul de comert legea de organizare a Ministerului
legea de expropriaIiune pentru cauzä de utilitate publica.
Desvoltarea produc-liunii actuale a Orii i deschiderea de noi
izvoare de avnlie a fost constanta preocupare a guvernului Meu.
In scopul acesta, Ministerul de Domenfi vä va cere modificarea
legii silvice i va indeplini prescrimiunea Constituiiunii care pune
www.dacoromanica.ro
132 REGELE CAROL I
cu drept cuvânt legea minelor intre legue obligatorii. Si una i alta

din aceste douà legi vor cAuta sá impace interesele generale cu cel
mai scrupulos respect al drepturilor private.
SituaIiunea favorabilä, la care au ajuns finai4ele Statului in
anii din ormä, se menOne tot atät de satisfäcAtoare.
ExerciIiul trecut 1892-1893 s'a soldat cu un excedent de peste
trei milioane, fàrá sä fi fost nevoie de a se atinge resursa extraor-
dinarä de 3.887.000 lei din excedent, prevazutä in bugetul respectiv
si Ministrul Meu la departamentul FinanIelor va va supune cuve-
nitele propuneri pentru intrebuinIarea sumelor de eare dispune
astäzi tezaurul public din excedentele succesive ale exerciIiilor
inchise.
Incasärile primelor ease luni ale anului bugetar curgätor au
intrecut i est-timp evatuaIiunile corespunzätoare si este dar pro-
babil cà i acest exerciIiu se va incheia in aceleasi bune condiOuni.
Aceste rezultate permit ca bugetul pe 1894-1895, care este
deja pregatit sä se prezinte echilibrat numai cu mijloace normale,
färä adaus de impozite sau mijloace extraordinare, cu toate cá am
avut a face faIä trebuinTelor ce izvoräsc din punerea in aplicare
a reformelor deja votate de Corpurile Legiuitoare in diversele ra-
muri ale administrqiunii publice.
Mullumitä reformei sistemului nostru monetar si a consolidärii
valutei, sAvArsite cu succes la momentul oportun, Iara noasträ
s'a gäsit la adapost de perturba-punile ce a provocat in alte Vári
criza argintului.
Creditul Statului román este bine intemeiat i fluctuaOunile
neinsemnate ce, s'au ivit in urn& in cursul efectelor noastre, ii au
sorgintea In cauze cu totul sträine de situoiunea noastrà financiará.
Proiectele relative la modificarea legii licenIelor si la revizuirea
legii patentelor sunt gata a se supune d-voastre, spre a fi luate in
deliberare impreunä cu proiectele rämase nevotate din sesiunea
precedentä completând astf el succesiv opera intreprinsä pentru re-
formarea sistemului i organizä'rii noastre financiare.
ExperienIa fäcutä cu noul tarif vamal i trebuina de a asigura
produselor noastre agricole pieIele cele mai mari de consumaIiune
ale Europei ne impun o modificare pailialä a acestui tarif, modifi-
care ins& care nu va atinge intru nimic protecIiunea industriei
naVonale.
www.dacoromanica.ro
Studiind conventiunea Incheiata de guvernul Meu cu Impe-

riul German §i. pare va fi supusa deliberarilor d-voastre, vä veIi
convinge eä am isbutit sa lärgim debu§eurile producTiunii noastre
agricole, färä a §tirbi eatu0 de pu-0.n proteqiunea pe care tariful
autonom o aeorda industriei noastre.
Armata este pe aceia§i cale de prop4ire ca §i in anii din urma.
Tara se poate cu incredere rezema pe dansa. Un simIimant de pru-
denla ne-a %cut In anul acesta sa suprimám concentrarile O ma-
nevrele de toamna, a§a de neeesare instruqiunii ei; experienIa a
dovedit insa In destul ca, pe viitor in aeela§i imprejurari, nu va mai
fi nevoe a face un asemenea sacrificiu.
Reforma Codului penal militar §i a legii de organizare a Sta-
tului-Major general vor fi supuse in sesiunea actuala studiului
d-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Tara a§teapta dela d-voastre desavar§irea inIeleptelor reforme,
cärora le-ati inchinat deja neobosita d-voastre muna.. Luerand
astfel, ve-li fi §i in sesiunea actuará la aceia9i inallime §i nu M.
indoese ca opera legislativa a acestei Adunan i va ~anea una
din cele mai insemnate ale vielii noastre parlamentare §i. va con-
stituí o pagina memorabila in analele Romaniei.
Dumnezeu s'A binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru de Interne, L. Catargiu ;
Ministril Agriculturii, Industriei, Comertului g'i Domeniilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Straine, Al. Lahopari ; Ministrul de Finante, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General .I. La-
hovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor g'i In-
structiunii Publica, Tache Ionescu.
(M. 0., 1893, nr. 184, p. 5145-6).
117.
Riíspuns la Adresa Senatului.
3115 Deeenwrie 1893.
Pregedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, prezinta adresa de raspuns la
mesajul Tronului gi M. S. Regele multumegte pentru iubirea cu care aceasta
institutie fnconjura Familia Regala Cu prileju/ nagterii Principelui Carol.
www.dacoromanica.ro
134 REGELE CAROL I
Domnule Pregedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit eänd primesc din partea Senatului expre-

siunea sentimentelor sale de dragoste i de credinTa. Astäzi,
mai mult decat oricand, mima Mea este plinä de bucurie vazänd
iubirea cu care reprezentanVi. naçiunii inconjura Familia Mea, care,
prin noul vlästar sadit pe acest pämänt, Si-a intärit §i. mai puternic
legaturile Sale cu scumpa noasträ Romanie. Daca acest fericit
eveniment se poate privi de generaTia actuará ca o rasplatä a lun-
gilor sale staruinte intru conservarea operei na-tionale, el se prezinta
pentru generaOile viitoare ca o cheza9i.e plina de speranIe.
Legile insemnate, ce se vor supune desbaterilor Senatului, des-
chid i in sesiunea aceasta un câmp intins activit4ii d-voastre.
Sunt convins, ea InsufleIiIi de dorinIa binelui ob9tesc, veIi da guver-
nului Meu un sprijin inIelept pentru a duce mai departe opera
inceputä, adicä. imbunataIirea legislaçiunii i desvoltarea forIelor
productive ale Ora
Plin de incredere in patriotismul incercat al Senatului, nu Ma
indoiesc ca el va lucra cu r'avnä §i. barba-pe la iraplinirea acestei
imite misiuni. Cât pentru Mine, condus fiind numai de simIimântul
datoriei, singura Mea Iinta, ca i singura Mea dorinfá, este de a
a§eza Statul l'ornan pe temelii neclintite, care sa asigure viitorul säu.
Va mul/umesc, d-lor Senatori, din tot sufletul, in numele Reginei
al Meu, precum i in numele Principelui Mo§tenitor i al Princi-
pesei Maria, pentru calduroasele uräri ce Ni le aduce0 ; ele Ne sunt
scumpe i gasesc in inimile noastre un adâne rasunet de recu-
no9tin-Vá.
(M. 0., 1893, nr. 201, p. 5642).
1.1s.
Rispuns la Adresa Admira Deputatilor.

16128 Deeemvrie 1893.
La prezentarea Adresei Adunä"rii Deputatilor, M. S. Regele multumegte pentru
urärile reprezentantilor natiunii expriroand dorinta ca sesiunea ce se deschide
si. asigure un adevärat progres
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1894 CIJVANTXRI i 33
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cu vie raulIumire am ascultat Adresa Camerei DeputaTilor
primesc cu deosebitä. recuno§tinra asigurärile sale de dragoste §.1 de
credinI4, care imi sunt foarte prelioase.
Sentimentele de bucurie ce Corpurile Legiuitoare Ne-au aratat
eu atka aldurä., cu prilejul na§terii Principelui Carol, Ne sunt o
nou4 §.1 scump4 mkturie despre bucuria rii ntregi. Aceast4 mani-
festaIie unanim4 M4' va Indemna §.1 mai mult de a Implini datoriile
inaltei Mele chemki; ea este totdeodatä. §i o frumoas4 rkplatire
a muncii nepregetate ce am Inchinat fericirii i märirii scumpei
noastre patrii.
Dorino, de care sunte0 InsufleIiIi, de a indrepta toata activi-
tatea d-voastre spre con§tiincioasa indeplinire a Insemnatei sareini
ce v4 este incredinIatà, nu poate da deck roade folositoare pentru
prop4§irea àrii i. intkirea bunei sale stä.ri economice, ch. ci numai
acele State p4§esc Inainte pe calea desvoltärii care sunt carmuite
cu prevedere i hotkire. Nu M4 indoiesc, dar, eà i sesiunea aceasta
va asigura un adevkat progres §.1 va rkpunde astfel a§teptärilor
Urarea d-voastre de a M5 vedea Inch' mulV ani conducând desti-

natele României, Inconjurat de inerederea naiunii Intregi, M'a
mi§cat adâne §.1 .vä mulIumese din suflet pentru toate dovezile de
dragoste ce arätati Reginei, Principelui Mo§tenitor i Principesei
Maria, care de-a-pururea sunt patrun§i de simIimintele cele mai
calde pentru Iara noasträ..
(M. 0., 1893, nr. 211, P. 5977-8).
119.
InaIt Ordin de zi eitre armati.

Bucurefti, 1/13 lanuarie 1894.
M. S. Regele ureazä armatei, cu prilejul Anului Nou, ani multi §i
Ostafi,
Anul cel nou sosind, pe voi va gäse9te tot credincio9i apärkori
ai tärii i ai Tronului, iar pe Mine mândru cä. sunt Capetenia voasträ.
www.dacoromanica.ro
136 REGELE CAROL I
insufleIiIi de sfánta-va datorie i Eu sigur fiind ca in once

imprejurare veii räspunde la 'Malta voastra chamare,
totdeauna pe ingrijirea i dragostea Mea.
Ofi/eri, subofileri i soldarp, vä urez ani mulli i fericiIi!
CAROL.
(M. O., 1894, nr. 222, p. 6417).
M. S. Regele citre inaliele

1/13 lanuarie 1894.
Dupa slujba dela Mitropolie, tredând in apartamentul Mitropolitului, se
exprima urari Suveranului in numele tnaltului cler, a Consiliului Minivtrilor
gi a Inaltei Curti de Casatie i Justitie. M. S. Regeie, adanc miqcat de bunele
urari i cuvintele pline de dragoste, dore§te celor prezenti ani multi vi fericiti.
Am inceput anul nou prin a indrepta intaiul nostru gand catre

Dumnezeu, rugandu-L sä binecuvinteze i sa ocroteasca scumpa
noasträ Iara.
Patruns de o vie recuno0iniä pentru toate harurile pe care Cerul
le-a raspandit asupra noastra, sunt adanc m4cat de cuvintele pline
de dragoste 0 de bunele uräri ce-Mi adresa0. Le primes° mai cu
seamä pentru fericirea Romaniei, tare este nedespagita de fericirea
Mea.
Doresc din fundul injijj, ca anul nou sä fie tot ap de spornic
ca cel ce s'a incheiat 0 care ne-a adus realizarea speranIelor noastre
celor mai scumpe.
Mullumindu-va 0 in numele Reginei 0 al Familiei Mele de cä'l-
duroasele d-voastre felicitari pe care le iau ca o bunk' prevestire
pentru noi to%i, va urez ani mul/i i fericiIi!
(M., 0., 1894, nr. 223, p. 6442).
M. S. Regele dare Academia Romani.

18/30 Martie 1894.
M. S. Regels, la Academia Romana, aminte§te premiul infiintat cu zece ani in
urna pentru Magnum Etymologicum Romaniae, exprimanduli nadejdea ca
va vedea acest monument nepieritor infaptuit de catre aceasta institutie.
www.dacoromanica.ro
Simt totdeauna o vie mulIumire, and pot aräta Academiei

marele interes ce am pentru activitatea sa ; viu dar astä'zi cu deo-
sebitä pläcere in mijlocul d-voastre, spre a vä aduce urärile Mele
de bunä' venire 9i a lua parte la lucrarile d-voastre.
Sunt tocmai zece ani de and am intemeiat un premiu anual
pentru o carte cuprinzätoare a tuturor cuvintelor limbii române,
a9a de bogatä in felurite expresiuni. Un inceput de o erudiOune
vrednica de admiraIiune s'a fäcut. Toçi dorim sa ne bucurdm inteun
timp nu prea deOrtat de aceastä lucrare insemnatä i mai ales
Noi, care am trecut pragul unei jumätäii de secol din vieala noasträ.
Prin Magnum Etymologicum Romaniae, distinsul sail autor, ca_ §i
Academia, Li§i vor ridica un monument neperitor ; lar Eu pururea
voi fi m'andru c5 am indemnat la o munca, ce va deveni un izvor
nesleit pentru limba noasträ i filologie.
MulIumindu-vâ pentru simIimintele de dragoste i credinIä, ce
Academia 1mi märturise§te in toate imprejurärile i mai cu seamä
in fericitele evenimente ce privesc Familia Mea, declar §edirqa
deschisä.
(Acad. Rom., Desbaterile, s. II, t. XVI, 1893-1894, p. 194).
122.
Cuvintare la investitura Episcopilor Buziului i Argeplui.
Investitura arhiereilor Dionisie Climescu Craioveanu çi Gherasim Timus
Pitesteanu, alesi episcopi ai eparhiilor Buzäului si Argesului. Dupà Incredin-
tarea cá.'rjei la fiecare In parte, Episcopul Buzäului primeste cu respect si supu-
nere acest toiag pastorese si se va sili sà urmeze si sà Indeplineasa cu sfintenie,
ravra ci càldurà pretioasele pilde ale Suveranului; iar Episcopul Argesului
primind ca'rja, simbolul puterii c sprijinul M. S., va duce, devotat Tronului,
la bun sMrsit apostotia ce i s'a Incredintat. M. S. Regele, adresAndu-se ambilor
episcopi, le prezinta figuri de prelati vestiti care au pästorit acele eparhii
nadAjdueste ca nu vor fi mai prejos In misiunea ce li, se Incredinteazfi.
incredinOnd Prea SfinÇiilor Voastre aria episcopalä ca semn

al puterii duhovnice§ti, cu incredere va väd pornind in eparhiile
voastre spre a indeplini malta voastra chemare. Nu Mä indoiesc
cä' de-a-pururea veIi fi pätrun§i de sfânta voastra datorie i ca ve-çi
desfä§ura toath sarguinIa spre a vä' atrage binecuvfintarea Cerului
dragostea turmei voastre sufletwi.
www.dacoromanica.ro
138 REGELE CAROL I
Prea Episcop al Buzaului,

Eqti chemat a carmui o eparhie unde vei gäsi urme adanci de
evlavie a sträbunilor no§tri; in creerii ca 0 in fundul.
vailor, ei au ridicat sfinte loca§uri spre a putea träi retra0 de viaIa
sgomotoasa a lumii, inchinându-se numai la Atotputernicul. Multe
biserici impräTtiate in locuri sirlguratice, sunt Inca astazi dovezi
netagaduite a credinIei din vremurile de aspre griji and Iara era
prada navalirilor i turburarilor razboinice. Prea Ta ai, in
acela0 timp, ca sägi slujeasca drept pildä, pe Episcopii Chesarie
Dionisie, care prin nemarginita lor harnicie i ravna au ridicat
eparhia Buzäului, unde au lasat amintiri nwerse. Nu Mä indoiesc
ca Prea Sfinçia Ta vei pa0 pe urmele acestor doi pastori vrednici 9i
propovaduind iubirea de patrie 0 de lege.
Prea Sfintite Episcop al Argefului,

Mandru po-çi fi ca te sui pe scaunul acestei eparhii cu un trecut
istoric a§a de insemnat. De trei veacuri i jumatate se inaka, pe
fruinosul mal aI Arge§ului, falnica bisericá a lui Neagoe-Voievod,
privitä, pe acea vreme, de tot Rasäritul ca o adevarata minune.
Multe vijelii, foc i cutremur trecura, in cursul anilor peste acest
gal:a loca ce ajunsese aproape de pieire. insa, in zilele de rede§tep-
tare a simIimantului naçional, &and Romania se ridica ca Stat de
sine statator, biserica episcopala de Arge, se reclädi i astazi
ea straluce§te, in vechea sa splendoare, ca o marturie trainica a
credinVi poporului din trecut 0 a puterii sale de viaçä in pre-
zent.
Doi episcopi au carmuit sub Domnia Mea aceasta frumoasa
eparhie i amandoi, prin ravna i dragostea lor pentra biserica §i
-Ora, s'au suit la treapta de MitropoliIi ai Regatului, inaWand prin
aceasta, Inca 0 mai mult, scaunul episcopal al Argeplui
Prea Sfintig, Parinfi,

DuceIi-va acum in eparhiile voastre spre munci cu osardie
statornicie la cinstirea bisericii i la binele norodului; va urez sa
culegqi cu imhel§ugare roadele bunat4ilor ce veli semana impre-
uru-va.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1894 CTJVANTA.RI 139
Multumindu-va pentru simtimintele ce ne aratati prin cäldu-

roasele voastre cuvinte, va dorim Prea sfintiilor Voastre ani multi
9.1 fericiti pe scaunele voastre episcopale.
(M. a, 1894, nr. 286, p. 8598-9).
123.

M. S. Regele, inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, releva' opera legisla-
tiva' Thiaptuitä., opera care privegte tratatele de cornert cu Germania, Austro-Un-
gana gi Belgia, organizarea Ministerului de Externe gi a Corpului tehnic pe
lana' toate celelalte proiecte amintite prin mesajul de deschidere.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
inchizand astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, va multu-
mese de activitatea rodnica ce ati depus, spre a conduce cu un pas
mai departe opera legislativa ce v'a supus guvernul Meu pentru
imbunät4irea diferitelor ramure -ale adrninistratiunii publice.
Votand, Cu o luna inainte de aplicarea lui, un buget echili-
brat numai cu mijloace normale, fara adaus de impozite sau re-
surse extraordinare, ati desavar§it programul indreptarii finantelor
noastre, urnaat cu intelepciune §i. staruinta de ease ani i ne-
curmat.
Aceasta politica a primit incurajarea §.1 rasplata ei prin consta-
tarea, la huele exercitiului 1892-4893, a unui excedent de 24
milioane, fapt unic in analele noastre financiare. Intrebuintarea
acestui excedent s'a facut .astfel, incat pe de o parte ne-a scutit
de a mari datoria publica cu 11.000.000 aproape, iar pe de alta
parte a facut sá dispara' o ultima anomalie din bugetele noastre.
Legea pentru o Banca Agricola este destinatä a ajuta clasa
atat de insemnata a proprietarilor §i. arendaOlor, carora le va pune
la indemanä un credit mai ieftin, ceea ce le este atat de necesar,
in vederea mai cu seama a crizei de preturi de care sufere produc-
tiunea agricola in lumea intreaga.
Tot pentru a ajuta 5i. a sprijini agricultura noastra, acest prin-
cipal izvor al avutiei nationale, ati votat tratatele de comer/ cu
www.dacoromanica.ro
140 REGELE CAROL I
Germania, cu Austro-Ungaria, cu Belgia, adica cu cele trei Väri

care, dupa Englitera, Çin primul rang in comerpil nostru exterior.
Prin aceste tratate, ne-am asigurat pe acele targuri egalitatea de
taxe vamale pentru toate produsele noastre; prin acel cu Germania
mai cu seama, am dobandit chiar fixitatea i consolidarea lor pe
un timp indelungat. In schimbul unui asemenea beneficiu, n'am
sacrificat nimio din taxele tarifului nostru destinate a Incuraja i a
apara industria noastra nascânda.
Din proiectele ramase nesävarsite din sesiunea trecuta, d-voastre,
prin votarea legilor judeIene i comunale, a-P completat opera
reformei administrative; prin votarea legii judecatoriilor de ocoale,
açi desavarsit asemenea reforma noastra judecatoreasca, inceputa
in sesiunile trecute prin importantele legi care au organizat magi-
stratura dela CurP i Tribunale i au introdus principiul inamovi-
bilitaPi. In sesiunea actuala v'ap ocupat de acea treapta judeca-
toreasca care, cercetand afacerile mai mici, totusi are pentru inajo-
ritatea popora-Punii noastre o importan0 de capetenie, prin nume-
roasele interese ce le reguleaza.
Legea organizarii MinisteruluLde Externe,Jegea prin care se
reformeaza Corpul tehnic de langa Ministerul Lucrärilor Publice,
mai multe legi ale Ministerului Domeniilor, vor aduce asemenea
sim-Pte imbunatapri in trei ramuri insemnate ale administraPunii
Prin creditele ce le-aP acordat, pe langa cele atat de importante

votate din sesiunile trecute, pentru continuarea reçelei noastre de
chi ferate, pentru restaurarea sau ridicarea din nou a monumentelor
noastre bisericesti si a institutelor de cultura, aP de-4 un nou avant
acestui curent de civiliza-Pune pe toate caile, In care Romania a
intrat de un sfert de secol incoace si pe care merge cu pasi asa de
repezi si siguri, ¡neat si-a atras stima i increderea tuturor naPuni-
lor Europei.
Armata noasträ, pentru care s'a facut atat in sesiunile trecute,
n'a famas uitata nici mn sesiunea actuará.
Legea pentru sporul de lefi al capitanilor i maiorilor raspunde
dorin-Pi tuturor de a imbunata-P soarta unor ofiçeri demni de soli-
citudinea çàrii. DorinIa aceasta legitima trebue Ina* marginitä
prin grija de a nu aduce o sdruncinare in echilibrarea bugetelor
noastre.
www.dacoromanica.ro
?JAI 1894 CUITANTARI 141
Reforma Codului de justiIie militará riispunde mai bine modi-

ficárilor din urmä. introduse In organizarea armatei noastre. Prin
indeplinirea insä a catorva lipse, s'au luat mäsuri pentru a se intäri
disciplina, acea virtute care este cea dintáiu a unui otean §i färá
de care celelalte, in loo de a fi o forp, devin o släbiciune §i o pri-
mejdie naponalä.
Operei legislative fecunde a acestor trei sesiuni trebue sä-i
urmeze acum opera, tot atát, dacà nu qi mai importantä, a apli-
cgrii in fapt a acestor legi. Trebue ca unele din ele mai Cu seamä
sà intre Cu incetul In moravurile poporaViunii noastre, care va
prqui mai tarziu InIelepciunea §i foloasele lor.
Pentru aceasta, Guvernul timte necesitatea unei activitäli stä-
ruitoare 9i neimpiedicatà de altfel de ocupaIiuni.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Lucrarea d-voastre din sesiunea actuará, farà a fi inca com-
pletá, este insemnatä 0 binefäcätoare. Pute-li dar sâ va intoarce0
in cäminurile d-voastre cu con§tiinIa cà v'a-li implinit cu prisos
datoria 0 cä., mulIumitä muncii d-vosstre, -Ora noastra iubità
a facut inc4 un pas pe calea färä hotar a progresulai.
In numele Meu si al iärii, vä mulIumesc.
Eu declar inchisä sesiunea actuara a Corpurilor Legiuitoare,
Bucure§ti, 24 Martie 1894.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la
RAzboiu, I. Catargiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-
niilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul de
Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul Lu-
crArilor Publice, C. Olitnescu ; Ministrul Cultelor si. Instructiunii Publice, Tache
Ionescu.
(M. 0., 1894, nr. 289, P. 8713-4).
124.
M. S. Regele cifre C.E.D.
Salina, 5/17 Mal 1894.
M. S. Regele ja parte la inaugurarea marii tAieri a canalului Sulina. Azarian
Effendi, Presedintele Comisiunii Europene a DunArii, oferA Suveranului o cupA
de argint care reprezintA pe bAtrAnul Danubiu, iar pe picior sApate armele si
www.dacoromanica.ro
142 REGELE CAROL I
monogramul Regelui i spune ca C. E. D. e fericita a inaugura aceasta lucrare

sub auspiciile M. S. si totodata exprima recunostinta si uräri pentru sprijinul
si ocrotirea C. E. D. din partea M. S. si a guvernului roman. M. S. Regele mul-
tumeste pentru urari i resimte o mare bucurie pentruinaugurarea mariilucrari
In bratul Sulinei. Felicita pe ingineri pentru reusita operei.
Adânc atins de amabilele d-voastre cuvinte, v mulIumesc de

bunele urári ce-Mi exprimaIi in numele Comisiunii Europene.
incá dela intaia Mea vizitä la gurile Dunärii, sunt acum 27
de ani, am urmarit cu cea mai vie atenOune lucrärile Cornisiunii
M'am bucurat de fiecare progres ce s'a fäcut.
Astäzi resimt o adeväratd `mulIumire inaugurAnd marea tale-
turà in bralul Sulinei, care este o nouä i importantä inlesnire adusä
navigaçiunii Dundrii-de-jos.
Felicit pe inginerii Comisiunii pentru concemiunea i reu§ita
unei opere a-at de insemnate i ridic aceastä minunatä cupä, pe
care voiu conserva-o ca o prelioasä amintire a acestei zile intere-
sante, urAnd Comisiunii 9.1 de aci inainte succese tot atát de strä-
lucite in indeplinirea marei i frumoasei sarcini pe care Europa
i-a incredinIat-o.
(M. 0., 1894, nr. 30, p. 1035-6).
125.
Toast in sinitatea Suveranilor i efilor de state

reprezentati In C.E.D.
5/17 Mai 1894.
Dupa inaugurarea taierii canalului, s'a dat o mask seara, la Sulina. Azarian
Effendi, in numele C. E. D., rosteste cuvinte de recunostinta Suveranului pentru
interesul ce poarta lucrarilor lor, face un istoric al acestora, incepand dela 1861
si ridica un toast in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei si a Familiei
Regale. M. S. Regele multurneste C. E. D., in numele Romaniei, pentru
lucrarile ce executa, binefacatoare pentru comequl Romaniei i inchina. in
sanatatea Suveranilor si a sefilor de Stat ai marilor puteri.
Frumoasa särbätoare, ce Comisiunea Europeanä a binevoit a-Mi

oferi, va rämánea totdeauna säpatä in amintirea Mea. Ii mulIumesc
cd toatä sinceritatea ca §i pentru amabilele atergiuni ce Mi-a arätat.
Am asistat Cu o vie pläcere la inaugurarea marei täieturi in
bralul Sulinei i pun mare pre% pe eminentele servicii, ce Comi-
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1894 CUVINTAIII 143
siunea a adus prin lucrärile sale comenului i navigqiunii Dunärii-

de-jos.
Romania mai cu seama va trage cel mai mare profit din aceste
lucrari, fiind asigurat debu§eul bogäliilor sale agricole.
Sunt dar interpretul fidel al sentimentelor Tärii Mele, mulTu-
mind Comisiunii Europene de activitatea binefacatoare, ce ea des-
voltà de aproape 30 ani, i inchinand in sanatatea Suveranilor
efilor de Stat reprezentaIi in acest moment, nu numai prin Corpul
Diplomatic acreditat pe langa Mine 0 membrii Comisiunii, dar
Inca prin stalionarele i vapoarele de razboiu, a caror prezenp.
dau acestei sarbatori o stralucire cu totul particulara.
Salut cu simpatie 0 respect steagurile care falfae astäzi la gurile
Dunärii, ale acestui maiestos fluviu de care sunt legate amintirile
tinereIii Mele 0 ale soartei Mele, iar ale cärui izvoare uda
leagänul Familiei Mele.
sänätatea Suyeranilor 0 a efilor de Stat ai marilor Puteri!
(M. O., 1894, nr. 30, p. 1037).
126.
Toast in onoarea Corpurilor III §i IV de Armati.

Vaslui, 28 Sept./10 Oct. 1894.
M. S. Regele ja parte la manevrele ce s'au destásurat la Vaslui, executate de
Corpurile III §i IV de Armata i o divizie de Cavaterie independentà. Dupg
ineetarea manevrelor s'a facut revista gi defilarea trupelor, apoi critica mane-
vrelor. Seara Suveranul a of erit un banchet la Palatul administrativ, la care
au /uat parte ofiterii superiori, oaspetii strgini g. a. La sfailitul mesei M. S.
Regele salutà, in aceste locuri istorice, armata i inchinä in onoarea corpurilor
care au luat parte la manevre §i In onoarea judetului si ora§ului VasIui.
Cu un simprnant de mandrie am steal:la-tut, in aceste zile de
manevrä, vechile campuri de luptä pe care marele Domn al Mol-
dovei a ca0igat cea mai stralucita isbandä, care a hotarit de
viitorul çàrii i a avut chiar inraurire asupra evenimentelor din
Europa. Numele lui tefan-Voda i vitejia osta0lor sai gasea atunci
un puternic rasunet in toatä lumea crwineasca §i faptele sale
razboinice au amas pururea ca vrednica pilda pentru neamul
romanesc. Ele au implantat inteinsul virtu-Pie militare 0, dtipä
www.dacoromanica.ro
144 REGELE CAROL I
400 ani, urma0i vitejilor din trecut au dobandit prin sangele lor
naärirea 0 neatarnarea Romaniei. Salut dar cu deosebitä bucurie,
In aceste locuri istorice, o mare parte a armatei Mele, sigur fiind
ca ea totdeauna va fi patrunsa de malta sa datorie. Ridic paharul
Meu In onoarea Corpurilor III 0 IV, care §i-au atras In timpul
manevrelor via Mea mulwmire. Sper ca ve/i pästra de aceste zile pline
de invaIatura o amintire tot ap de adanca, precum este bucuria
ce o resimt de a MA gasi in mijlocul d-voastre.
Sa traiasca armata!
Aclamatii vii si calduroase salutit augusta cuvantare. Majestatea Sa trichina
apoi In onoarea si pentru prosperitatea judetului si orasului Vaslui.
Al doilea pahar 11 ridic In onoarea judewlui 0 oraplui Vasluiu,
care cu dragoste 0 bucurie M'au intampinat impreuna cu armata.
Mulwmindu-le de calduroasa primire, urez judewlui 0 oraplui
prosperitate §i boga/ie, iar locuitorilor sanatate!
(M. 0., 1894, nr. 143, p. 4955).
127.
M. S. Regele la punerea pietrei fundamentale a Palatului Pinto'or.

20 Oct. 11 NoemPrie 1894.
Se pune piatra fundamentala a Palatului Postelor si Telegrafelor din Bucu-
resti. Dupa serviciul divin, D. Cesianu, directorul general al Postelor, dupa
ce face un scurt istoric al Postelor In Romania, multumeste Suveranului pentruca
a luat parte la aceasta solemnitate si aratä ca planurile si executia lor sunt
facute numai de Romani. Ofera Majestatii Sale un album continand harta
telegrafelor si postelor pe judete. M. S. Regele releva avantul puternic al Roma-
niei In toate ramurile publice si pune temelia Palatului.
Ridicarea acestui mare/ palat pentru PW5. 0 Telegraf dove-

de9te din nou cat de puternic este avantul, care Romania a luat
In toate ramurile publice. Sunt abia 30 de ani ca PWa internaVo-
nala, care este un drept exclusiv al Statului, era Inca In manile
Puterilor vecine 0 organizarea acestui insemnat serviciu incredin/at
unei misiuni straine.
Astázi, Po9ta 0 Telegraful, conduse prin noi in0ne, au dovedit
o administrw/iune de frunte 0 au putut lua parte cu vrednicie la
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1894 C1JVANTA.RI 145
toate congresele internalionale, care au regulat inteun mod minunat

cu lumea intreagä.
Pun dar, cu vie mu4umire, temelia acestui palat, dorind ca
clânsul sä fie in curänd isprävit, spre a asigura unei administra-puni,
care a luat o desvoltare aqa de znare, i.n adrzpost demn de impor-
tanIa sa.
(M. 0., 1894, nr. 160, p. 5510).
M. S. Regele aim Primarul Capitalei.

2/14 Noenwrie 1894.
In ajunul serbarii nuntii de argint a MM. LL. Regelui si Reginei Romaniei,
Primarul i Consiliul comunal prezinta MM. LL. doua vase cu flori artistic
lucrate. Primarul spune ca aceasta data aniversara este pentru Romani sitn-
bolul unirii binecuvantate a àrii cu dinastia sa In decurs de 25 de ani, cei
mai fericiti i cei mai gloriosi ai Romaniei. Prezinta felicitari i devotament
in numele locuitorilor Capitalei. M. S. Regele spune ca locuitorii Capitalei au
fost totdeauna In fruntea manifestarilor patriotice i roaga Consiliul comunal
sa comunice locuitorilor iubirea pe care le-o pastreaza Suveranii.
Suntem foari e mi§caP de a vedea at de vie este partea ce iubita
Noasträ Capitalä ne aratä la serbarea NunIei de argint i primim cu
mare mulIumire urärile ce Consiliu/ comunal Ne aduce ca acest
Frumosul dar ce Ne Ne va aminti aceasth neuitatä zi,
precum i simpatiile ce a de§teptat in inimile tuturor.
In bate imprejurärile vieii Noastre, Capitala a fost in fruntea
manifestärilor patriotice 0 a impä'rt4it Cu Noi grijile i bucuriile,
dändu-Ne dragostea. i credinIa sa ; astfel s'a stabilit intre Noi
dänsa legäturi a-at de stranse incät nimic nu le mai poate desface.
Vä rog sä impärtä0-0 aceste sentimeni e iubitei Noastre Capitale,
careia iubirea Noasträ este pentru totdeauna asiguratä.
(M. 0., 1894, nr. 174, p. 5892).
M. S. Regele nitre Consiliul de Miniltri.

3115 NoemPrie 1894.
Lascar Catargiu, presedintele Consiliului de Ministri, felicita Familia Regalä
pentru nunta de argint, In numele natiunii, care ca credinta i inima voioasa
se bucura de bucuria Suveranului ei, a carui domnie /nsemneaza Invierea unei
www.dacoromanica.ro
146 REGELE CAROL I
natiuni 0 Intemeierea nnei dinastii. M. S. Regele primeste cu bucurie sentimentele-

s'i urarile exprimate si roaga pe Dumnezeu sä-I pastreze toate puterile spre-
e le trichina inea' multi ani scumpei noastre patrii.
Primim cu deosebita bucurie rostirea sentimentelor de credinIä_

0 de dragoste ce face0, precum 0 calduroasele urari ce Ne aduce-0
Cu o atat de vie sim0re pentru ziva de astäzi.
Partea insemnata ce Iara intreaga ja la aceastá aniversare, pe-
care Noi to-0 am dorit sa o sarbatorim impreuna, dovedeoe cat de
adanci radacini a prins i'n inima Romanilor tanara lor Dinastie-
0. ce pre% au pentru dan0i cele intemeiate de mai bine de un sfert
de veac. Rugam pe Dumnezeu sa Ne pästreze toate puterile spre
a le inchina inca mul0 ani scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).
130.
M. S. Regele catre Inaltul Cler.
3/15 Noemyrie 1894.

Mitropolitul Primat si membrii 1naltului der vin si aduc Familiei Regale,
la nunta de argint, o medalie comemorativA insotità de cele mai vii urAri de
fericire s'i vieag lungk sanAtate si putere. M. S. Regele multumeste pentru
urari si roagi. Pronia s'd ocroteasca Biserica Ronakin5.
MulIumim din tot sufletul inalt Prea, Sfin0ei Voastre de cal-

duroasele felicitari ce Ne aduce0 in numele inaltului cler, precum.
0 de frumoasa medalie pe care o vom pastra ca o amintire dulce
din partea clerului roman, pururea credincios Noua.
Am dorit sa incepem serbarea Nun%ii Noastre de argint prin
inchinaciuni catre Dumnezeu, intocmai ca acum 25 ani, cand am
indreptat primii No0ri pa0 catre Mitropolie, cu dor de a chema
asupra-Ne binecuvantarile Cerului.
Sprijinul 0 mangaierile Atotputernicului ne stint de nevoie in
toate imprejurarile vie-0i. Astäzi, ca totdeauna, rugarn Pronia
Cereasca A ocroteascä Biserica Romanä 0 *sa reverse asupra intre-
gului popor toate clarurile sale.
(M. 0., 1894, nr., 172, p. 5840).
www.dacoromanica.ro
131.
M. S. Regele airs Corpurile Legiuitoare.

3/15 Noemyrie 1894.
Presedintele Adunärii Deputatilor, general G. Manu i vicepresedintele
Senatului, Ianov, prezint5. Suveranilor felicitäri i urAri cu prilejul nunt.ii de
argint. M. S. Regele pretueste urarile i felicitärile Corpurilor Legiuitoare si amin-
teste rudenia sufleteasa intre Suveran si reprezentaata national5, intarità
prin atâtea evenimente insemnate pentru märirea i fericirea României.
Urärile Corpurilor Legiuitoare au pururea mare preI pentru

Noi; astäzi le primim cu deosebitä bucurie i aclänca recunostinp,
simIim eä lara Intreagä. serbeazá cu Noi dimpreunä. Nunta Noasträ
de argint, indeplinindu-se astfel cea mai scumpä a Noasträ dorinp.
de a Ne gäsi In Rceast5. zi, In mijlocul marei Noastre familii
române.
Legälturile ce Ne unesc cu Iara sunt asa de stranse, au fost
Intärite prin atfitea evenimente Insemnate, Incät s'a stabilit Intro
Noi o rudenie sufleteasa, asa ca. totdeauna ne intälnim intr'un
gänd i intr'o dorinp: märirea i fericirea scumpei noastre patrii.
(M. O., 1894, nr. 172, 5840).
132..
M. S. Regele care malta Curte de Casatie.

3/15 NoemPrie 1894.
Primpresedintele Inaltei Curti de Justitie prezina felicitAri i ufari Suve-
ranilor, la care M. S. Regele multumeste i ureaza rAspl5tiri tot mai mari
Implinirea Inaltei misiuni.
Astäzi, ca in bate imprejurärile, malta Curte de Casa Ne-a
märturisit sentimentele sale de dragoste si de credinrá si din tot
sufletul. Vä. mu4umese pentru bunele uräri ce Ne aduce cu prilejul
Nuriçii Noastre de argint.
Urmä'rim cu un interes neschimbat activitatea d-voastre, care
a ridicat cu mult prestigiul just4iei in Iarä si vS. urez, la randul
Ale; räsplätiri tot mai mari Intru indeplinirea inaltei d-voastre
misiuni.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).
www.dacoromanica.ro
148 REGELE CAROL I
M. S. Regele &Ake Academia Românä.

3/15 Noemyrie,1894.
D. A. Sturdza, secretar general al Academiei Române, se unegte din inimä
cu urärile ce tara intreaga face pentru indelunga i fericita domnie a MM. LL.
gi pentru infarirea dinastiei spre miírirea gi gloria RomAniei. M. S. Regele mul-
tumegte in numele Sàusi al M. S. Reginei pentru urärile Academiei, in frun.tea
areia vor fi totdeauna Cand va fi vorba de limba i literatura romiinä.
Primim cu deosebita pläcere uranio ce Academia Romana Ne
aduce de Nunta Noastra de argint.
Legaturile ce au urmat intre Noi i Academie sunt a§a de vechi
stranse, 'hick nu Ne-am indoit de via parte ce aceasta institu-
Iiune va lua, impreuna cu Iara intreagä, la aniversarea de astazi.
'vom pastra neincetat, Regina 0 Eu, toata a Noastra sim-
patie i Ne vevi gasi de-a-pururea in fruntea voastra de cAte ori va
fi vorba de limba 0 de literatura romana, care ne-au devenit a§a
de scumpe 0 care sunt expresiunea cea mai 'Malta a con§tiintei
romane.
(M. O., 1894, in. 172, p. 5841).
M. S. Regele afro Rectorul Universitätii din Bucure§ti.

3/15 Noemyrie 1894.
Rectorul Universitätii din Bucuregti, Titu Maiorescu, la nunta de argint
a Suveranilor, aduce respectuoasele sale feliciari gi cele mai credincioase urari.
M. S. Regele primegte cu multumire urarile exprimate in numele Universitatii
cäreia Ii va pastra cel mai viu interes.
Primim ou vie multumire calduroasele urari ce Ne aduce-0 in
numele UniversitaIii i prquim grabirea cu care luaIi parte la
serbarea Nun-Pi Noastre de argint.
Cu bucurie Ifni amintesc ca la intAia serbare universitara o
luna abia dupa casgtoria Noastra am venit, impreuna cu Regina,
In mijlocul Corpului profesoral, i ea, in cuvantarea Mea, V'am
aratat cat sunt de fericit de a avea lfinga Mine pe tânära Doamrai,
la inceputul Sale române§ti, tocmai in ziva deschiderii
www.dacoromanica.ro
NOEMTRIE 1894 CUVANT/tRI 149
inaugurärii templului tiinÇei, menit a lumina calea viitorului nouäi

Sale patrii.
De atunci Univ&sitatea a §tiut sà dobândeasc n Stat un loc
de onoare jinsemnate sunt serviciile ce le-a adus Naiunii Române.
Ca i in trecut, vom pästra interesul cel mai viu inaltului invä.-
Iämänt, care este hrana sufleteascä a poporului.
(m. O., 1894, nr. 172, p. 5841).
M. S. Regele aire Ministrul Armatei.

3/15 Noemprie 1894.
Ministrul de Räzboiu, in numele armatei tji al ofiterilor superimi 1i generali
de fata, prezintä MM. LL. omagii de credintà ale intregei armate i cäldu-
roase urari. M. S. Regele, la credinta. Armatei, rAspunde cu dragostea Sa gi
Ii multumeste de felicitärile cu prilejul nuntii de argint.
Urärile armatei Ne sunt totdeauna scumpe. La credinIa ce Ne

aratä in toate imprejurärile räspundem prin dragostea Noasträ.
De când am avut fericirea Eu de a o conduce la izbändä, iar Regina
de a dobândi, prin alinarea suferintelor, frumosul nume de Mama
räniIilor, s'a stabilit filtre Noi o indoità legäturä, care Ne 1mq-te
pentru vecie.
Privim acum Cu o nemärginitä incredere pe scumpa Noasträ.
armará 9i ti multumim de felicitärile sale cu prilejul NunIii de argint.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5841).

15127 Noenwrie 1894.
M. S. Regele, deschizänd sesiunea Corpurilor Legiuitoare, arainteljte de bunele
relatii ale RomAniei ca marile puteri, de atarea noasträ financiarä. /puna, cu
toatà seceta de estimp, de moartea Tarului Rusiei §i a Pre§edintelui Republicii
Franceze gi cere reprezentantei nationale sä completeze opera dé organizare
a tärii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Sunt cu atta mai multumit de a saluta astfizi pe reprezentanIii
cu eat Mima Mea este inca caldä de dovezile de iubire, pe
www.dacoromanica.ro
150 REGELE CAROL I
care natiunea Intreaga Mi le-a dat In anul acesta cu prilejul ferici-

telor intampläri petrecute In Casa Mea. Am putut, in mijlocul
Capitalei, care acum 25 ani primea cu atat avant sufletesc pe Val:Cara
Principesä cäreia Ii fusese ursit sä devinä intaia Regina a României,
sá särbätorim impreuna un aniversar de pätrar de secol In mijlocul
unor semne de dragoste, care au izbucnit inteun chip atat de
unanim i atat de strälucit.
In aceastä iubire a poporu/ui gäsesc cea mai dulce räsp/atä
pentru munca Mea de 28 ani i un sprijin puternic, ca sá duc
de aci inainte greaua sarcinä pe care am primit-o.
Tot In cursul acestui an, Iara Mi-a dovedit credinIa sa cu oca-
ziunea na§terii Principesei Elisabeta, al doilea copil näscut pe
pämântul Romaniei din binecuvantata cäsätorie a scumpilor Mei
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Relaçiunile noastre cu toate Puterile- sunt din cele mai amicale.
Politica demnä §i inteleapta a Romaniei este prquitä de toate
guvernele 0 de toate Iärile. Europa, care dore§te mai presus de
toate menIinerea i intärirea stgrii de pace, nu poate simçi cleat
stimä i incredere pentru un popor pa§nic, muncitor, care 0-a
respectat cu sfinIenie indatoririle sale internationale 0 care nu cere
dela cleat acela§i respect.
Doua din Marile Puteri cu care Iara noasträ stä in legäturi
amicale au fost, in mai pu-Iin de un an crud incercate. Pre§edintele
Republicei Franceze a cazut jertfa datoriei i Imparatill Rusiei
a fost räpit, dupä o domnie a§a de scurtä, dragostei marei, sale Im-
päräIii. Aceste nenorociri nu ne-au putut läsa nesimçitori, cu atat
mai mult cu cat Impäratul Alexandru III a fost intotdeauna un
puternic i sincer sprijinitor al pacii Europei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Reformele sävar§ite de d-voastre In aceastä legislatura sunt
numeroase i Insemnate. Ele vor constitui, far& indoialä, o paginä
frumoasä in analele noastre parlamentare 0 và vor asigura recu-
no§tinIa Iärii.
www.dacoromanica.ro
Opera d-voastre nu este ins4 isprävità. Pentru a o desavgirsi,

gu.vernul Meu, pe lângä proiectele ce au fost prezentate deliberä-
rilor d-voastre si au rämas necercetate din lipsä de timp, va mai
propune luminatului d-voastre patriotism i alte m'ásuri) menite
sä implineasa unele din lipsurile IegislaÇiunii noastre.
Legea electoralä comunalà i legile asupra organizärii comunei
rurale i a poliIiiior vor completa Imbunätälirile administrative;
reforma mor pärIi din Codicele de comeil si de instrucOune cri-
minal:a* va continua marea opeiä de revizuire a Codicelor noastre;
iar legea inväfám'antului secundar si superior va desävArsi greaua
si insemnata lucrare a reformei inväläm'antului nostru.
Efectele crizei agricole, care de mai ani bântue toate
Várile, in cele din urmä s'au si la noi. Din nefericire, o recoltà
slabä a coincidat cm momentul cel mai acut al crizei pre-orilor.
Adânc convins de bogälia mncá neistovitä a pam'antului rom4-
nesc si de puterile de muncä ale poporului nostru, astept cu incre-
dere indreptarea unor greut4i, cari nu pot decAt sá fie treatoare.
Desi agricultura va fämanea 'Inca malt timp baza economiei
noastre nOonale, trebue sá deschidem noi si roditoare câmpuri
de activitate muncei poporqiunfi noastre. Legea silvicá i legea
minelor, anunIate deja 'In sesiunea trecutä, asteaptä aprobarea
d-voastre ca sä satisfac6 niste necesit4i ce se impun din ce in ce
mai mult.
In acelasi scop, guvernul Meu va supune deliberb'xilor d-voastre
legea pentru construirea i exploatarea cäilor ferate prin iniPativä
privatä si o lege pentru legarea marelui tArg dela Oborul Bucure-
stilor cu releaua cailor noastre ferate.
Cu toate dificult4ile ce au putut izvori din imprejurarile care
vá sunt cunoscute, efectele crizei agricole, nu au dat loc pânà acum
la Ingrijiri serioase pentru situaIiunea finamelor Statului.
Bugetul anului 1893-94 s'a incheiat la 30 Septemvrie trecut
Cu un excedent de peste douäzeci milioane, iar bugetul In lucrare
sunt incredintat ea' se va putea solda fail deficit bugetar. Bugetul
viitor pentru 1895-96 se aflä pregätit si se va supune d-voastre
echilibrat.
Noua organizare a puterii noastre arinate si o administraIiune
InTeleapta i harnica au dat rodul lar asteptat in manevrele din
est-timp, In care douä corpuri de armatä, concentrate cu un efectiv
www.dacoromanica.ro
152 REGELE CAROL I
insemnat, au manevrat In condiOuni bune pe un teren greu i puIin

bogat in resurse. Astfel s'a dovedit cä reformele realizate de gu-
vernul Meu cu concursul d-voastre In organizarea armatei, con-
stituesc un insemnat progres In mersul mereu inainte al desvoltärii
forIelor noastre militare.
Tara poate cu Incredere s se reazeme pe osta0i
In sesiunea actuala se va supune la studiul d-voastre legea de
Stat-Major, revizuirea par-Palä a legii de i'naintare pentru a se
Vine mai mult seamä de vecbime 0 o lege pentru paza fruntariilor,
care, descärand armata de un serviciu mai mult administrativ,
va fi tot atät spre folosul ei cât i spre folosul fiscului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
In sesiuni/e precedente, Iara a putut prqui inallimea de vederei
dragostea pentru binele ob0esc, care au insufleIit activitatea
reprezentantilor ei. UrmAnd tot astfel, ducând pänä la capkt o
opera inceputä, Intr'un chip atät de insemnat, legislatura actualä,
va ramânea una din cele mai memorabile i d-voastre và putea
mândri cá aii Täsat o urniá trainicä. n istoria
Dumnezeu sä binecuvânteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Miniorilor §i Ministru de Interne, L. Catargiu ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Doméniilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Olcinescu ;
Ministrul Cultelor §1 Instructiunii Publice, Tache Ionescu ; Ministrul de Raz-
boiu, General C. Poenaru.
(M. O., 1894, nr. 179, p. 6049-50).
1.37.
Illspuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

11123 Deeemyrie 1894.
M. S. Regele, in numele Sàu §i al Suveranei, multumegte Adunärii
Deputatilor pentru sentimentele exprimate in numele àrii cu prilejul nuntii
de argint a Majestätilor Lor çi crede c5 Adunarea va fi Insufletitii de acela0
dor pentru binele tärii de care a dat dovezi p5n5. acum.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1894 CITVANTARI 153
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Regina qi Eu suntem adanc recunoscatori pentru sentimentele
ce Ne arätati astazi in numele tarii, care cu prilejul nuntli Noastre
de argint Ne-a dat atatea scumpe dovezi de iubire i crediata.
Spiritul intelept §.1 patriotic, care conduce lucrarile reprezen-
na-tionale, este pentru guvernul Meu un puternic sprijin
spre a aduce la bun sfarsit proiectele de legi ce vi s'au prezentat
§i mai ales spre a upra efectele crizei agricole ce apasä a§a de greu
mai Cu seam'a asupra poporatiunii rura/e, vrednica de toata a Noa-
strä. ingrijire.
Am convinegrea ca §i. in aceasta sesiune Camera Deputa-tilor
va fi insufle-tita de acela dor de binele despre care a dat pana
acum dovezi netagaduite i ca va tasa astfel in urma sa amintiri
ne§terse de o rodnica activitate.
Patruns de aceasta convingere, va multumesc inca' ()data cal-
duros de bunele urari ce Ni le aduce-ti, in numele Adunarii Depu-
ta-tilor, Nata i Familiei Noastre.
(M. 0., 1894, nr. 201, p. 6849-50).
1.38.

La urarile i sentimentele de credinta §i de dragoste ale Senatului, M. S.
Regele, In numele Sau rfi al Suveranei, spüne ea fericirea i mandria Majes-
tätilor Lor o pun In fericirea i marirea Romaniei i dore§te ca lucrarile Sena-
tului s'A aduca roade bune pentru binele patriei.
Domnule Vice-Pre§edinte,
Domnilor Senatori,
Iubirea poporului este cea mai frumoasa podoaba §.1 cea mai
statornica temelie a Tronului. Cu o adanca recuno§tinta primesc
dar sentimentele de credinta §i. de dragoste ce le rosti-ti in numele
Senatului ca purtator al glasului
Cu drept cuvant pute-ti zice cà mima Reginei §i a Mea bat im-
preuna pentru binele scumpei noastre Romaniij caci fericirea
mandria Noastra o punem numai in fericirea i marirea ei.
www.dacoromanica.ro
154 REGELE CAROL
insemnatele lucräri ce ai savargit In anii din urmä In patrio-

tica d-voastre ingrijire pentru interesele rii, sunt o chez5.0e de
râvna ce ve-li pune, impreunä cu guvernul Meu, intru intregirea
operei acestei rodnice legislaturi. DorinIa, mai ales, ce aräta-vi de
a sus/ine si1inele plugarului /Timan In grelele Imprejurari de astäzi
de a deschide cai noui de activitate la munca dovecle0e
eä sunte0 pätrunqi de aqteptárile Tärii yi c neincetat cugetärile
d-voastre sunt indreptate spre propä§irea ei.
Muliumindu-vä Incä odatä, din tot sufletul, in numele Meu
al Familiei Mele, pentru dovezile scumpe de iubire ce Senatul Ne
dä astäzi ca intotdeauna, vá urez, d-lor Senatori, ca lucrärile d-voa-
stre sä aducä roade bune pentru binele pairiei.
(M. 0., 1894, nr. 207, p. 7074).
139.
Inalt Ordin de zi aire armatä.
1113 Ianuarie 1895.
M. S. Regele, multumind ostasilor pentru progresele realizate, le ureaea, ca
prilejul Anului Nou, multi si fericiti ani.
Ostafi,
Cu o adâncd mulIumire am vAzut ca silinIele, ce §efii vo§tri
vi-au dat pentru voi, nu au ramas neroditoare; manevrele din anul
trecut sunt o vie dovadä ca açi9tiut sä vä folosi.çi de invaIämintele
ce vi s'au dat.
Mândru ca scumpa Mea armatä este vrednicä de jertfele ce
Iara face pentru dânsa, Cu o adeväratä bucurie vä urez,
subofileri, caporali i soldaçi, ani muiçi i fericiIi
Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1895.
CAROL.
(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7361).
1.40.
Inalt Ordin de zi cifre Armati.
1/13 Ianuarie 1895.
Principele Mostenitor Ferdinand dupa un stagiu de trei ani in Batalionul
1 de VAnátori a fost numit Cap al acestui Batalion.
Pentru a raspläti serviciile de peste trei ani, ce Alteo. Sa Re-
gará Principele Ferdinand, Mo9tenitor al Coroanei României, a
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1895 CuvANTA.Ri 155
fäcut in batalionul I de Vânätori, atat ca °filer inferior, cat i ca

comandant, Noi Ii numim Cap al acestui batalion.
Batalionul va adresa inaltului say. Cap raport trimestrial de
situa-tiunea batalionului.
CAROL.
(Regele Carol 1, Cuv. i Scris., III, p. 224-5).
M. S. Regele &dire autoritätile superioare.

1113 lanuarie 1895.
Dupà serviciul religios dela Mitropolie Suveranul i autoritatile superioare
tree In apartamentul Primatului, care Impreuna cu Pregedintele Consiliului
LaseAr Catargiu gi Primpregedintele Curtii de Casatie, C. Schina, prezinta
Majest4ii Sale felicitAn i urari. M. S. Regele, amintind ufarile ce tara intreagA I-a
facut cu prilejul nuntii de argint, promite cA va intrebuinta toatà puterea sa
pentru Ingrijirea gi pastrarea çànii i face urari pentru toti RomAnii.
Urärile ce-Mi sunt exprimate cu a-01a cäldurä la reinnoirea

anului, -au un deosebit pret pentru Noi, fiindca ele resfrâng simti-
mintele de dragoste §i de credintä ce tara Ne-a dovedit in toate
imprejuarile 9.1 mai ales in anul care s'a inchis. Astfel am cri§tigat
cea mai mare bogätie de care un Suveran poate dispune ; voiu
intrebuinta toatä puterea mea spre a o ingriji, a o pästra ca un
sfant depozit i a o läsa mo§tenire la urma§ii Mei.
Gandurile Mele i munca Mea de-a-pururea sunt inchinate
scumpei noastre Românii i neincetat rog pe Dumnezeu sä o ocro-
teased si sä fäspandeasa asupra ei fericirea i prosperitateth
Multumindu-vä din tot sufletul de cälduroasele voastre
vá urez 9i din partea Reginei, ani multi §i fericiti i mai ales ca
anul acesta sá fie binecuvântat i roditor pentru multumirea tuturor.
(M. 0., 1895, nr. 217, p. 7408).
M. S. Regele aim Ieronim Ploeqteanu, noul Episcop de Roman.

5117 Martie 1895.
Majestatea Sa Inmaneaza noului ales aria episcopala cu urmatoarele cuvinte:
Iti incredintez earja episcopalä pentru a pästori turma Epar-
hiei Romanului.
www.dacoromanica.ro
156 REGELE CAROL I
Episcopul, multumind Suveranului pentru Increderea ce i s'a acordat, exprima

nesfarqitul Eau devotament catre Tron si pe langa pilda inainta§ilor lu aceasta
misiune va avea totdeauna Inainte pilda vie a Majestatii Sale pentru natie.
M. S. Regele indeamnä pe Episcop sa faca din bisericä c eea ce a fost: Insufletita
de patriotism si -conservatoare a simtimantului national in vremuri tulburi.
Prea Sfintia Ta fiind ales de Sfantul Sinod 0 reprezentanIii
naIiunii Episcop al Eparhiei Romanului, li-am incredinIat carja
episcopala, semn al puterii duhovnicwi, spre a indeplini malta ta
chemare in acea eparhie, scaun al vechii episcopii a Moldovei-de-
Jos, Intemeiata de Alexandru Voda-cel-Bun.
Zidurile slävite ale Bisericii episcopale din Roman vor aminti Prea
SfinIiei tale cuvio0a lui Petru Rare9, ctitorul ei, precum 0 frumoasele
pilde ale lui Dositeiu 0 Veniamin, care au lasat in aceasta eparhie urme
ne§terse de blandee 0 evlavie. Nu Ma indoesc ea vei desfa9ura toatá
sarguinia spre a pä0 pe urmele acestor vrednici predecesori.
Poporul roman are o nemarginita incredere in biserita sa, fiinda
clerul a fost de-a-pururea insufleit de cel mai curat patriotism.
Uncle a fost turma, acolo au fost 0 pastorii. Credir4a clerului catre
Ora' a fost strans legata de credinIa catre Dumnezeu.
Au fost timpuri in istoria noastra cand simIimantulnalional nu avea
loca mai sigur deck pacea neturburata a mânästirilor 0. bisericilor.
Pastreaza aceasta sfantä 0 frumoasa datinä. 0 intare0e in su-
fletul tuturor stramo9easca credinIa in nedespärIita unire dintre
Bisericä 0 Patrie. Fii asemenea bunul sfätuitor al norodului 0
mangaietorul nenorociIilor ; atrage pe toIi in jurul Prea sfinIiei
Tale prin bl'andele 0 drago ste, iar binecuvantarile cere0i nu vor
lipsi nici turmei, nici pastorului.
MulIuminduli pentru märturisirile de credinIa ce-Mi aduci
hi urez, Prea Sfinte Parinte, viaIä lunga 0 fericita pe scaunul
episcopal al Romanului.
(M. 0., 1895, nr. 267, p. 9193-4).
143.
M. S. Regele &Aire Academia Romini.
11/23 Martie 1895.
M. S. Regele, desclaizand §edinta, aminteqte stransele legaturi ce s'au stabilit
fntre Academie §i Familia Sa, cad aceasta institutie, cu prilejul Nuntii Regale
de argint, 1-a prezentat o frumoasa adresa. Majestatea Sa va sprijini §Ii pe viitor
activitatea Academiei.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1895 CuvANTAai 157
Academia cunoa§te vita interes ce am pentru activitatea sa ;

ea din parte-i Mi-aratä la toate ocaziunile simIimintele sale cre-
dincioase i salutä cu bucurie fiecare eveniment al Casei Mele.
Astfel s'au stabilit stranse legaturi intre noi.
La serbarile Noastre de argint, Academia s'a grabit a
,Ne aduce felicitärile sale prin o frumoas`á adresa cu cuvinte pline
de singiri patriotice i m'águlitoare pentru Noi. D-voastre fiind
ast'azi intruniIi in sesiune generalä, doresc a _reinnoi diduroasele
Noastre mulvumiri pentru aceastä dovadà de simpatie, pe care
am pretuit-o cu deosebire.
Asigurandu-v6 i pentru viltor de tot sprijinul Meu i urând
ca Academia s'a' räspandeasa.' n fiecare an noui lumini asupra
§tiiniei, mai ales asupra literaturii i istoriei noastre, declar 9e-
din-Va deschisà.
(M. O., 1895, nr. 273, p. 9452).
144.
Cuvântare la inaugurarea Fundatiunii Carol I.

14/26 Martie 1895.
In 1891, la aniversarea a 25 de ani de domnie, Majestatea Sa a hotArit infi-
intarea unei Pundatiuni Universitare. Deschiderea acestei institutii se inaugu-
reazd printr'un serviciu religios i participarea tuturor inaltelor autorit4i.
M. S. Regele motiveaza alegerea zilei de 14 Martie pentru atare inaugurare,
aceastà data' corespunzand proclarcarii independentii i asezärii României pe
temelii neclintite. Suveranul face elogiul §tiintei in pregatirea popoareior pentru
luptele ce le weapta pe täramul economic 0 social; noul agezämant e inchinat
junimii universitare pentru aceastà pregàtire
Am ales, pentru deschiderea Fund4unii Universitare, ziva de

14 Martie, care ne aminteW a§ezarea patriei pe temelii neclintite,
spre a arata 0 mai bine scopul patriotic al acestui apzämtmt, In-
temeiat intru folosul junimii universitare la implinirea a 25 de ani
ai Domniei Mele.
Astäzi, dupä mai mult de un pätrar de veac de jertfe
Statul romAn a ajuns a räspandi binefacerile luminii in toate stra-
tele poporului. Datorim aceasta nu numai bärbaIilor politici care
au inIeles insemnätatea acestei puternice parghii a ridieárii
www.dacoromanica.ro
158 REGELE CAROL I
nilor, ci 9i Corpului profesoral care 9i-a indeplinit cu râvn i cu

stäruinIa. Inalta sa chemare.
Dorind a lasa In urma Mea o marturie vie a sentimentelor ce
Ma InsufleIesc catre Iara 9i a arata totodata necurmatul interes
ce am pentru instrucIiune, am Inchinat tinerelor generaiiuni acest
loca 9 de studiu, cu falnica menire de a contribui la raspandirea 9i
Inflorirea 9tiinTei In Romania.
Numai prin munca staruitoare 9i 9tiinIä se pot pregati popoa-
rele de luptele ce le a9teaptä pe taramul economic 9i social. Toate
generaVile, care au savar9it fapte mari i folositoare Várilor lor,
au fost crescute in aceasta 9coala serioasa 9i s'au ()lea la flacara
iubirei de 9tiinra 9i de patrie.
Noi, care voim a lasa urma9ilor no9tri o mo9tenire ne9tirbita.,
can* sa avem de-a-pururea inaintea noastra acest ;el sfant al ma-
ririi scumpei noastre Romanii.
Dintre voi, cei tineri, vor e9i barbaIi cu chemarea i greaua
raspundere de a fi luminatorii 9.1 conducatorii naIiunii pe cäile cu-
noscute ale viitorului. UrmaIi, dar, sfaturile profesorilor vo9tri,
IncunjuraIi-i cu respect 9i incredere, sufletele cu gandiri
curate 9i sim%iri Inalte, spre a fi vrednici de misiunea la care pute0
fi chemaIi.
Dupa cum va fi tinerimea noastra de astazi, a9a va fi 9i Ro-
mania de maine. Greu, dar, cumpane9te in grijile noastre indru-
marea tinerimii pe calea muncii con9tiincioase, a iubirii de adevar
9i de Iara.
Legenda manastirii Arge9u1ui ne arata credinIa raspandita In
poporul roman ea, pentru trainica intemeiare a unui a9ezamant,
trebue Ingropat In temeliile lti o fiinIa vie. Pus-am in temelia ace-
stei case a tinerimii universitare via Mea credin-0 in viitorul
Romaniei.
Faca Cerul ca veacurile ce vor urma sá ne dea dreptate cu prisos,
9i ca din acest loca 9 al 9tiinIei sa se raspandeasca, ca dinteun focar
nestins, caldele raze ale unui patriotism luminat asupra neamului
romanesc...
In acest gaud va IncredinIez, d-lor membri ai Comitetului Fun-
daIiunii i d-le Director, grija acestui a9ezarnant. Nu Ma Indoiesc
ca sub InIeleapta d-voastre conducere va da roadele dorite de
mima Mea.
www.dacoromanica.ro
Providena, care a ocrotit Iara noastra cu atta indurare, va

revärsa desigur si asupra acestei Fundqiuni binefacerile ei, lude-
plinind astfel rugile ce le-am inalIat, inapreun4 cu Inalt Prea Sfin;ia
Sa Mitropolitul Primat, catre Atotputernicul.
(M. 0.1 1895, ni'. 274, p. 9479).
M. S. Regele cidra Academia &mina.

17/29 Martie 1895.
Majestatea Sa prezideazàa doua sedintä solemnä a Academiei Române
multumeste pentru publicatiunile trimise Fundatiunii Universitare Carol I.
Doresc a mulIumi Academiei pentru aten-liunea ce a avut de

a trimite bate publicatiunile sale FundaTiunii Mele Universitare ;
ele vor fi de un mare folos pentru acest nou asezämant de cultura.
(M. 0., 1895, nr. 277, p. 9597).
M. S. Regele cifre Reg. 4 Roqiori.

11/23 Aprilie 1895.
Principele Mostenitor, Ferdinand, e numit comandant al Regimentului 4
Rosiori. Comandantul Corpului II de Armatä face cunoscut aceastä numire
regimentului i Incheie: s'A träiascä noul vostru Comandant. Urale entuziaste
urrneazä. Apoi Majestatea Sa Regele Inteo scurtä alocutiune spune ca trebue
dat un non 1ndemn Cavaleriei spre a o ridica la inältimea cerintelor tactice
si a Intinde activitatea sa. In acest scop a hiere dintat comanda Reg. 4 Rosiori
Mostenitorului Coroanei.
AstAzi, este tocmai un an de cand am rostit In acest loe, la sfâr-

itu1 inspeciunn Mele, regimentelor de cavalerie, cuvinte, care
sunt convins ca au rà'xnas adanc intiparite In mintea corpului ofi-
Ieresc. Tot atunci 1Vram convins ca trebue sa fie dat un nou in-
demn Cavaleriei, spre a o ridica la inalIimea cerinIelor tactice
a intinde activitatea sa. Multe imbunataIiri s'au introdus In urma
in aceasta arma i spre a-i da inca un mai mare avant, am hotarit
a IncredinIa comenduirea Regimentului 4 Rosiori Mostenitorului
Coroanei. Nu Ma indoesc ea vrednici veli fi de aceasta cinste, care
www.dacoromanica.ro
160 REGELE CAROL I
se resfránge asupra intregei Cavalerii 9.1 ch d'Alisa va räspläti acest

semn de incredere a Mea printeo munc6 statornicä 9.1 o särguinIä.
trainicä. Voi insä trebue sä desf4uraIi toate silinIele, spre a atrage
intotdeauna asupra voastra mulIumirea Mea. In aceastä Weptare,
incredinIez cu bucurie Regimentul 4 de Ro§iori Mo9tenitoru1ui
Coroanei.
(M. 0., 1895, nr. 9, p. 252).
147.

29 Aprilie/11 Mai 1895.
M. S. Regele, fnchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, aminteqte opera
legislativa fAptuitä de reprezentantii natiunii pentru organizarea Curtii de
Conturi, a Statului Major al armatei, revizuirea condicei penale i a condicei
de comert, legea rainelor, a cäilor ferate de interes local, pentru infiintarea
garii Obor i pentru infiintarea Serviciului Roraan de Navigatie Maritima
a intAririi navigatiei fluviale 9i le multume§te pentru aceastà activitate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
inchizänd a patra sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit s'A
constat esa, 9.1 de astä datà ra'vna d-voastre pentru binele ob9tesc
a fost neobositä §.1 munca d-voastre spornicä.
urmat in 1ini9te i cumpätare opera de reforme, pe care
inceput-o In prima sesiune. inzestrand Iara cu o nouä lege a Curvii
de Conturi, dând armatei legea StatuIui-major i sävär9ind revi-
zuirea in parte a Condicii penale §i a Condicii de comer-1, aÇi mai
implinit unele din lipsurile noastre §i. aii facut un pas
inainte In revizuirea §.1 imbunätäIirea intregului nostru organisna
de Stat.
In aceastä sesiune aÇi dat §i. o deosebitä atenyiune intereselor
comunelor noastre §i. mai ales acelora ale Capitalei. Prin mäsurile
ce aÇi votat, aÇi asigurat Bucure§tilor mijloace de propä9ire po-
trivite cu starea ce se cuvine Capitalei Regatului romän.
Munca d-voastre de cdpetenie insä a fost indreptatä catre in-
voile economice ale Várii.
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1895 CUITINTA.RI 161
Pentru a lor Indestulare, açi Indeplinit cerintele Constituantei

din 1866, care a pus legea minelor printre masurile care trebuiau
realizate in cel mai scurt timp i açi inlesnit astfel descoperirea
9i exp/oatarea avutiilor noastre minerale, fOra de care nazuintele
noastre pentru crearea unei industrii nationale ar fi rOmas sterpe.
Tara va §ti sA recunoasca Meritul celor care i-au deschis acest nou
izvor de bogAtie.
Prin legea cäilor ferate de interes local, ati asigurat sporirea
retelei noastre de drumuri de fier färä a ingreuna sarcinile contri-
buabililor §i, Inlesnind transportul, ati pregatit o insemnatä im-
bunritatire In conditiunile de luptà ale productiunii noastre. Aceea§i
dorintä v'a insufle%it i când a%i autorizat guvernul Mea ca, din
excedentele noastre bugetare, sä Inzestreze marele tfirg al Bucu-
re§tilor cu o noted gara i sà u§ureze astfel nevoile comertului, acum
mai ales and sfOrgirea podului peste Dunäre va pune Capitala In
leg-aura directä cu Marea. Tot In anul acesta se va deschide primul
nostru Serviciu de navigqiune marítimO intre Constanta 9í Con-
stantinopol.
Grija d-voastre pentru comunicatiile de uscat nu v'a fäcut sä
uitati marea noasträ arterä fluvialä. DOnd guvernului Meu i in
aceastä sesiune mijloacele de a spori i intari Serviciul nostru de
navigatiune pe Dunà'.re, açi indeplinit una din cele mai vii dorinte
ale României.
Astfel, multumitä muncii d-voastre luminate §i patriotismului
d-voastre neclintit, propä§irea economicO a scumpei noastre patrii
va lua un avânt din ce In ce mai puternic, cu atat mai mult cu eft
efectele crizei agricole, prin care am trecut, s'au Imputinat in mod
símtitor §i s'a dovedit temeinicia prevederilor din Mesajul Nostru
de deschidere, in care vd spuneam cO greutätile In care ne aflOm
nu puteau sa fie cleat trecOtoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Mersul inainte al natiunilor nu are margine i pentru muncitori
harnici nu vine niciodatä ceasul de odihnä.
Opera careia aTi consacrat activitatea d-voastre nu este ispeá-
vitä. Ea este insa destul de InsemnatO, ca sá vfi puteti intoarce la
www.dacoromanica.ro
162 REGELE CAROL I
vetrele d-voastre cu convingerea adancà ca a/i intrebuinIat numai

spre plosul Värii Inalta misiune, pe care cu Incredere v'a dat-o.
In numele Meu 0 al çàrii, va multumesc.
Eu declar incbisa sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare.
BucurWi, 29 Aprilie 1895.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domenillor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Sträine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Obin,escu ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Pub lice, Tache Ionescu ; Ministrul de Räz-
boiu, General C. Poenaru.
(M. O., 1895, nr. 24, p. 745-6).
148.
M. S. Regele la inaugurarea podului Carol I.

Cernavoda, 14/26 Sept. 1895.
Inaugurarea podului de peste Dunare dela Cernavoa. Se dà un banchet
la care iau parte inaltele autoritäti participante. C. Olänescu, Ministrul Luca-
riior Publice, ridicA un toast pentru M. S. Regele fericit i biruitor in timp de
räzboiu si in timp de pace. G. Duca, directorul general al cAilor ferate, elogiazä
vitejia Suveranului In timp de räzboiu çi intelepciunea Sa in timp de pace.
M. S. Regele se mândreste cu aceastä opera conceputä si implinitá de tehni-
cieni romäni, cärora le multumeste tuturor si prezinta cAteva perspective
pentru viitorul României, inchinând pentru ea.
Întruniçi adi, pe Ormurile Dobrogii, de-a-pururea unita prin

sangele vitejilor nWri 0 din nou faurita, printeun lanI de fier ca
Romania, serbam un eveniment a§teptat cu nerabdare de Iara
treaga, care va gäsi un rasunet mare departe peste hotarele sale.
Savar0rea podului peste Dunare, dorit de un sfert de veac de
Mine este astazi un fapt Implinit i uria§ä se ridica inaintea noa-
stra aceasta falnicä opera, ca o marturie vädita a tariei Rega-
tului.
GeniuI omenesc, in care se resfrang progresul i avantul pu-
ternic al Romaniei a invins toate greutalile, a inlaturat toate pie-
dicele, spre a executa aceasta lucrare trainica i nepieritoare, care
www.dacoromanica.ro
,
e It......!*,..
. ,Tia*,
Mk1,!';','Willi , M.
';f1'
*T
IMO
,
.
.
OR, -4 Ei:
p.' ;.".44,-; ..t, , -, ,
r . '11"TaltIM 4
4'- AM
Pat *
r$11. qf WI
.-Ult
:::FoUr -.! - I
,...V.tr."..1."'
Podia Ronde Carol I inaugural- la 14/26 Septeunrie 1S05.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1895 CUVANTARI 163
trebue sà arate lumii cá vrednic este poporul roman de frumoasa

sa chemare la gurile Dunarii 0 pe pragul Orientului.
Monumentele sunt istoria vie a popoarelor ; panà astazi urmele
lui Traian nu s'au §ters. Cine nu vorbe§te de podul ski dela Se-
verin? Sä dea Dumnezeu ca al doilea pod, stabilit dupa mii de ani
pe Dunärea-de-Jos, sä traiasca veacuri spre a povesti generapu-
nilor viitoare, din neam in neam, ca numai prin jertfe, lupte 0 o
munca statornica, Statul roman a putut fi intemeiat.
Mandru pot fi dar, a sub Domnia Mea s'a conceput i ispravit
de inginerii no§tri acest märet pod, care va atrage o Insemnatä
parte a comertului european pe caile noastre ferate, fiindca astäzi
stäpanim unja cea mai scurta intre Märile Nordice i tärile din
Orient.
Aruncam acum o privire mai departe pe Mare pe acestà ne-
märginitä cale de apa, unde se incrucipaza nenumaratele drumuri
ale miqcarii intregii lumi, care raspandesc boga-Pile asupra natiu-
nilor. Prin portul dela Constanta, podul peste Dunäre ne deschide
aceastä cale largä, care va spori inteun mod nea9teptat relatiunile
noastre comereiale 0 va asigura desvoltarea noasträ maritima.
Steagul Romaniei, care este deja cunoscut in porturile din
Europa, in cura'nd va falfai 0 in tärile cele mai depärtate ale uni-
versului, ducand cu dansul renumele scumpei noastre patrii. Cu
inima plina de bucurie exprim aceastä convingere in fata acestei
impunätoare adunäri, in fata uriaqului nostru pod, pe care-1 pri-
vesc ca cheia de aur a unui viitor stralucit, multumind cälduros
tuturor acelora care au contribuit la marea izbanda, ce se sarbato-
re§te astazi de noi cu atat de adancä satisfactiune. Multumesc de
asemenea pentru cuvantärile a§a de bine simPte i atat de magu-
litoare pentru Mine. Multumesc Corpului tehnic pentru ravna 9i
harnicia ce a desfaprat in numeroasele lucrari publice savar0te
In cursul celor din urma. ani 0 care gäsesc cea mai frumoasä a lor
incoronare in podul de peste Dunare.
Fericit Bunt ca ina1i oaspeti i d-voastre toti suntep martori
la aceasta memorabila zi, care inseamna o noua epocä in viata
noastra economica i sunt sigur ca va yeti uni cu Mine in strigarea
de: Sa traiasca iubita noastra Rom'anie, al cärui avant nimeni
nu-1 mai poate opri in drumul märirii 0 al propa0rii!
(M. 0., 1895, nr. 134, p. 4477-8).
www.dacoromanica.ro
164 REGELE CAROL I
1.49.
M. S. Regele inchinä pentru Corpurile I §i II de Armatä.

27 Sept./9 Oct. 1895.
Dupa Incetarea manevrelor Corpurilor I §i II de Armata, Suveranul prime§te
defilarea trupe/or o seara invita /a Palat, la masa, pe generalii qi ataqatii mili-
tari. La sfar§itul mesei, M. S. Regele constata cu satisfactie progrese In instructia
trupelor gi fuchina' in sanatatea calor douä corpuri de armata.
Osta§ii din toate unghiurile Olteniei5 din várfurile CarpaIilor,
de pe Iärmurile Dunarii, au ascultat chemarea Mea §i sunt astäzi
intruniIi imprejurul Capitalei, care dela räzboiu nu a mai vdzut o
concentrare a§a de impunätoare. Bucure§tii, unde curge izvorul
vieTii noastre politice, prive§te cu dragoste §i mândrie armata §i.
toIi au alergat in câmpii spre a saluta aceste douä corpuri, ca o
falnia parte a puterii noastre militare. Mare este increderea ce -ora
are in osta§ii säi ; mai mare este irisa räspunderea noastrà. Trebue
s'a* muncim dar zi §i noapte §i sá gAndim neincetat la dai oria noasträ,
fiindca numai astfel putem räspläti marile jertfe ce Tara face pentru
apärarea sa.
Cu vie satisfacOune am constatat §.1 anul acesta progrese in
instruqiunea trupeIor ; mulIumindu-vä pentru silinIele voastre,
inchin acest pahar in sändtatea Corpurilor I §i II de Armatä, care
ati atras multumirea Mea.
(M. 0., 1895, nr. 144, p. 4815).
1.50.
Cuvintare la inaugurarea Palatului de Justitie.

15/27 Octomyrie 1895.
Inaugurarea Palatului de Justitie din Bucureoi. Dupa serviciul divin vor-
bese: Mitropolitul Primat, primpreqedintele Inaltei Curli de Casa:0e, D. Giani,
decanul Baroului de Ilfov §i apoi M. S. Regele arata Insemnata misiune a
justitiei in vieata naliunilor, afirmand Increderea Sa In dreapta aplicare a
legilor de catre magistrati.
Pus-am acum 5 ani, aproape deodatä, temelia a douä insem-

nate lucräri; mai tot in ace14. timp Ne-a fost dat sä le punem
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE I895 CUVANTARI 165
piatra cea din urma: una, de un interes european, posul peste Du-.
Tare, care desvelit in ochii lumii marele nostru avant economic;
ea de a doua, acest frumos palat, dovadä. a dorin-tei noastre de a
da justitiei noastre un loca' demn de malta ei menire.
Cu o deosebita multumire vad dar astäzi inalfandu-se maj estos
In capitala Iärii acest templu al dreptälii, in care suntem adunati
spre a serba deschiderea sa. El ne i'nfälipaza icoana prezentului,
atat mai imbucuratoare, a e proaspAt in amintirea noastra
treoutul cu alcatuirea lui judecatoreasca neindestulatoare gi cu
modes-tele loca§uri unde se da dreptate.
De mult Inca datoram justitiei un adäpost statornic i vrednic
-de insemnatatea ei precumpanitoare in viata natiunilor. II va avea
de acum 9i acest falnic monument va de9tepta in mintea fiecäruia
respectul ce se cuvine uneia din cele mai inalte Intocmiri ome-
ne§ti.
in-telegem cu totii ata 111g-tare i vrednicie vor c4tiga justitia
magistratura, and vor fi inconjurate de fala exterioarä tre-
buincioasa. La inceputul erei cre§tine§ti, marele basilice consacrate
justitiei de catre Romani au fost preschimbate in biserici de catre
cre§tini. Palatul Justitiei, inchinat principiilor de Drept
ca i o catedralä, trebue sa insufle simIiri potrivite en marea in-
stitatitine ce el adäposte§te.
Libertatea nu are iiinta decât prin legi i legea rämäne cuvânt
fära temeiu, daca justilia, totdeauna nepartinitoare, nu impune
tuturor acela§i respect, acela9i sentiment de raspundere. Dreapta
-aplicare a legilor este dar scutul cel mai puternic al libertaIii, iar
magistratul -tine acest scut in mânile sale.
Sunt incrediatat ea aceastä misiune sociala a judecatorilor va
-fi pururea nestramutata cugetare de care dan9ii se vor calauzi.
Dovezile ce au dat 'Ana acum de luminile i nepärtinirea lor in-
drepatesc increderea Mea i a Iärii in viitor.
Vá aduc multumirile Mele pentru sentimentele de devotament,
.ce cu atata caldurä ¡mi aratati 9i. de asta data. Fiti 9i d-voastre
bine incrediatati cä-Mi voiu da färä preget, ca in trecut, toate si-
lintele spre a ridica tot mai mult vaza puterii judecatore9ti, ocro-
tind activitatea ei prin garantii tot mai mari.
Mändru de tot ce poate propaqirea i märirea scumpei
_noastre Romanii, incrediatez acest palat, ale cärui u9i se deschid
www.dacoromanica.ro
166 REGELE CAROL I
astäzi, magistraturii i baroului, cu deplinä convingere cà ele, deo-

potriv i de-a-pururea, vor fi pätrunse de malta i insemnata lor
chemare.,
(M. 0., '1895, nr. 158, p. 5262-3).
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

24 Oct./5 Nov. 1895.
RetrAgându-se guvernul conservator, Vine un cabinet liberal gi Corpurile
Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinarà spre a fi dizolvate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
In urma retragerii Ministerului de sub pre§edinVia d-lui Lascär
Catargiu qi a numirii noului Cabinet, un apel catre Tara devenind
necesar, v'am convocat in sesiune extraordinarä a va incuno9tinIa
cä Adunärile Legiuitoare urmeazä a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru Afacerilor Sträine, D. A.
Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Steiteseu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, P. Poni ; Ministrul de Rázboiu, General C. Budiisteanu; Ministrul de
Interne, N. Flaw; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agricul-
turii, Comertului, Industriei gi Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrärilor
Publice, C. I. Stoicescu.
(M. 0., 1895, nr. 165, p. 5489).

Se deschide sesiunea noilor Corpuri Legiuitoare. M. S. Regele citegte mesajul
care privegte o serie noua de legiuiri pentru Imbunatätirea organizArii jude-
cAtoregti, reorganizarea judecatoriilor de pace, reforma organizarii comunelor,
judetelor, cât gi a mijloacelor de transport pe ETA gi uscat In interesul econo-
miei nationale.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1895 CUVANTA.111 167
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
O noua legislatura 10 ja astazi inceputul.
Demisiunea cabinetului precedent si numirea guvernului actual
au tras dupà sine disolvarea Corpurilor Legiuitoare, care de alt-
mintrelea ajunsesera aproape de termenul lor constitulional.
In urma nouilor alegeri, simIesc o vie mulIumire de a fi incon-
jurat de forIele reinnoite ale naliunii 0 de a va ura bunavenire.
Munca inIeleaptä i staruitoare a nqiunii a dat desvoltarii
Regatului roman un avant puternic í n facut sà Crease& poziIiunea
lui in afarä. Astfel, el TM astazi, in imprejurarile prin care trece
Orientul european, ca un punct de reazem al ordinii, al stabilitapi
0 al unui progre s neintrerupt.
Aceastä situaliune, avand de baza o incredere reciproca' ca un
el constant asigurarea pacii a stabilit cele mai bune rela-
Iiuni de prietenie cu toate Statele. Romania nu poate decat a se
bucure de silinIele depuse de marile Puteri pentru a inlatura once
cauze de neinIelegeii i pentru a fi unite in masurile destinate a
asigura popoarelor linitita ion desvoltare. Putem privi aceste
silinçe ca cea mai puternica garanTie a pacii, pe care o salutam
cu adanca mulIumire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Asigurarea deplina a justiIiei pentru toçi cetalenii 0 n toate
imprejurarile este o cerinVä de intaia ordine inteun Stat.
Veçi avea dar a va ocupa cu imbunataIirea treptattá a organizärii
noastre judecatoresti 0 de revizuirea legii judecatoriilor de pace,
care intereseaza mai de aproape clasele muncitoare ale societaIii.
Revenind la sistemul mai potrivit cu nevoile i trebuinIele
al judecatoriilor satesti 0 de ocoale, se vor putea totdeodata realiza
insemnate economii in bugetul Ministerului
Descentralizarea administrativa fiind o cerinfa expresa a Con-
stituOunii, iar asezar4 administraPunii pe o cale temeinica
corespunzatoare cu progresele ce am desavar0t fiind o necesitate
adanc siniiita de toIi, guvernul Meu va prezinta deliberärilor dom-
niilor-voastre reformarea legii comunales a legii judeIene 0 a legii
pentru serviciul exterior al 1VIinisterului de Interne.
www.dacoromanica.ro
168 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputc4i,
Un an cu o recolta rea, scaderea ,generala a preIului cerealelor
sporirea prea simIitoare a unora din cheltuelile Statului au influen-
Iat defavorabil asupra bugetelor ultimilor doi ani. Sunt incredimat
ca dimpreuna cu guvernul Meu, veçi ajunge a regula aceasta situa-
tiune, printeo exacta evaluare a veniturilor i prin realizarea de
economii In cheltuelile Statului.
Se vor supune deliberarii domniilor-voastre reducerea 0 trans-
formarea dárii cailor de comunicatiune i desfiintarea taxei de 4
lei preväzuta tu legea clerului nairean.
Veçi avea a discuta In sesiunea actuala modificarile indispen-
sabile ce sunt a se introduce in legea inva-Vranfintului primal. 0
revizuirea legii vAnzarii domeniilor Statului, pentru a generaliza
cumpararea in loturi mici 0 a upra modalitatea datorite.
Desvoltarea puterilor naturale de produqiune ale Varii cele
neapärat o lege a pescariilor, prin care sa se stabileasca normele
de exploatare a acestui izvor de bogaTie nalionala, In intreitul
acop de a-i mari produc-punea, de a da un aliment igienic i ieftin
poporatiunii sarace 0 de a spori veniturile Statului.
Darea in circula%rane a marelui pod peste Dunare, lucrarile
destinate a crea un port sigur i indestulator la ConstanIa, deschi-
derea de linii noui de cAi ferate i studiile ce se pregatesc pentru
altele vor completa curand releaua cailor noastre de comunicaliune.
Ramâne acum sa organizam in folosul economiei generale a %aril
mijloacele de transport pe uscat 0 pe apä.
Apararea Iarii a fost totdeauna un obiect constant al preocupa-
Iiunilor noastre. Guvernul Meu va face deci propunerile necesare
pentru a se completa armamentul, pentru a introduce imbunatatiri
In legea soldelor, in legea inaintarii, in legea cadrelor i pentru
infiinIarea unui serviciu special de paza a fruntarillor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Noua legislatura deschide domniilor-voastre un camp intins de
activitate.
UniIi in aspiraIrani, In simIiminte 0 in mama, concentrate spre
inflorirea i intarirea patriei, nu Ma indoiese ca domniile-voastre
www.dacoromanica.ro
DEC.-IAN 1896 CuvANTARI 169
ve%i da solOunile cele mai priincioase nevoilor i trebuinIelor

veIi asigura progresul nostru nelncetat, care este Iinta tuturor
preocupärilor Mele §i a intregei domniilor-voastre lucräri.
Dumnezeu sa binecuvinteze activitatea domniilor-voastre, f5.-
când-o folositoare i rodnica pentru binele i prosperitatea scumpei
noastre Românii.
Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Presedintele Consiliului Mini§trilor i Ministru Afacerilor Sträine, D. A.
Sturdza; Ministrul JustiVei, Eug. Stätescu; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, P. Poni ; Ministrul de Räzboiu, General C. Budilteanu; Ministrul
de Interne, N. Fleya ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agri-
culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade; Ministrul Lu-
crärilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. O., 1895, nr. 201, p. 6577-8).
153.
Flispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.

22 Dec. 189613 Ian. 1896.
Pre§edintele Adunärii Peputatilor, P. S. Aurelian, eu o delegatiune, pre-
zintä adresa de räspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele multume§te
Adunärii Deputatilor pentru urärile ce-I lace 0 pentru spirijinul ce promite
guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Cu bucurie salut astäzi pe reprezentanIii na%iunii, stran0 In
jurul Meu, spre a uni silinçele lor cu ale Mele intru intärirea i ridi-
carea României.
Urärile i expresiunea sirmimintelor de credintá ce-Mi aduceTi
prin Adresa Camerei DeputaIilor au pentru Mine un, deosebit preI.
VA mulIumesc pentru ele, precum i pentru cuvintele patriotice
pe care le rostiIi.
In tot timpul Domniei Mele am fost InsufleTit de dorinTa de a apara
Iara de sguduiri 0 am avut neadormita grije de a intäri a§ezämin-
tele sale, spre a preintampina främäntari sterpe, caci numai astf el
se poate asigura o desvoltare neintreruptä 0 un adevärat progres.
www.dacoromanica.ro
170 REGELE CAROL I
Primes° cu vie. placere incredintarea ca Adunarea este hotaritä

a da sprijinul §au luminat guvernului Meu, spre indeplinirea lucra-
rilor ce i se vor supune i ea, in nicio imprejurare, nu ve0 avea alt
dor 0 alta nazuinp. decat binele patriei, careia trebue sa inchinam
toate puterile noastre.
inca odatä vá multumesc Cu caldura pentru bunele uräri ce
Ne aduceIi Noua i Familiei Noastre.
(M. O., 1895, nr. 215, p. '7010).
154.

23 Dec. 1895/4 Ian. 1896.
Comisia Senatului impreunA Cu D. Ghica, Pre9edinte, Inf54i§eaz5. Suvera-
nului adresa de rAspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele e satisfAcut de
asigurArne Senatului csi va tndrepta activitatea sa pentru a sAvAr0 lucrAri
tolositoare tärii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Glasul Senatului l ascult intotdeauna cu o deosebitä placere
ca o talmacire fidela a simIimintelor de iubire pe care natiunea
Ni le area in toate imprejurarile.
Primesc cu o adevärata satisfactiune asigurarea ce-Mi daIi de a
indrepta toatá activitatea d-voastre, pentru a savar0 lucrari rodi-
toare pentru Tara.
Spiritul InIelept 0 patriotic ce va insufleIe§te imi este o che-
za0e, ca guvernul Meu va gási in d-voastre acel sprijin trebuincios
pentru rezolvarea atâtor chestiuni, care sunt In interesul viitorului
prop4irii României.
Astfel, Insemnata sarcinä, ce va este incredinIata, se va putea
indeplini färá greutap; iar räsplata muncii d-voastre va fi fericirea
mgrirea scumpei noastre patrii.
Và mullumesc din inimä pentru alduroasele urari ce Ne
Noua i Familiei Noastre, in numele Senatului.
(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7042).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1896 CUVANTARI 171
Inalt Ordin de zi &Afro anima%

1/13 lanuarie 1896.
M. S. Regele, cu prilejul Anului Nou, ureaza ani multi i fericiti ostaqilor
pentru silinlele ce-vi dan In Indeplinirea datoriilor.
Ostaqi,
La inceputul fiecarui an simt o adanca bucurie de a va aräta
via Mea mulIumire pentru silinIele ce va dali intru indeplinirea
datoriilor.
Urmand mereu pe aceastä cale i lucrand fara preget pentru
1ntarirea institu/iunilor militare, Iara Ira va privi cu mandrie, ca
vrednici urma0 ai vitejiei stramo§e§ti i ca scutul cel mai puternic
al patriei i Tronului.
suboifIeri i soldaIi, va urez ani mulIi i fericiIi!
Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1896.
CAROL,
(M. 0., 1896, .nr. 221, p. 7177).
M. S. Regele nitre inaltele autoritäti.

1/13 Ianuarie 1896.
Dupa slujba de Anul Nou dela Mitropolie, Suveranul i inaltele autoritati
tree in apartamentele Mitropolitului Primat unde mai intaiu Primatul, apoi
D. A. Sturdza, prqedintele Consiliului §i C. Schina, primpre9edintele Inaltei
Curti de Campo exprima felicitari Majestatii Sale. M. S. Regele, fäcand urari
pentru Romania, multume0e Inaltelor autoritkti si le ureaza in numele Sau
al Familiei Sale ani multi si
Sunt adanc mi§cat de cuvantarile a§a de bine simIite 0 care

gasesc un räsunet recunoscätor in mima Mea.
Dragostea i credinIa ce Iara TIM arata, la once ocazie, le pri-
vesc ca cel mai frumos dar 0 Mä indatorez de a gandi neincetat la
feojcirea iubitului Meu popor, care este nedespanit de fericirea Mea.
Totdeauna rog pe Dumnezeu sà pazeasca Romania de primejdii
0 de necazuri i sà räspandeasca asupra noastra toate binefacerile.
www.dacoromanica.ro
172 REGELE CAROL I
Aceastä dorintä fierbinte hränesc cu deosebire la inceputul unui

nou an, care se deschide invälit i necunoscut pentru noi, insä cu
sperantä de pace qi prosperitate.
Multumindu-vä din tot sufletul de calduroasele vostre felicitäri,
vä urez §.1 din partea Reginei §i a Familiei Mele ani multi
(M. O., 1896i m.. 222, p. 7197).
157.

3Q Aprilie/ 12 Mai 1896.
M. S. Regele multumeqte reprezentantilor natiunii pentru concursul /uminat
dat guvernului i pentru legile votate privitoare la terminarea cäilor ferate
incepute §i a portului Constanta, organizarea mai temeinicä a raijloacelor de
transport, sprijinirea elementului rural prin o indrumare mai huna, o justitie
mai accesibilä, Inlesniri pentru cumpärarea domeiaiilor Statului, completarea
arinamentului s. a.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
IntAia sesiune a nou5i legislaturi a fost plinä de m,uncà rodnia
In rezolvirea diferitelor chestiuni supuse deliberärii d-voastre.
Cu toate cä veniturile Statului au fost scazute prin desfiintarea
unui impozit 9.1 reducerea evaluärilor bugetare, totu§i s'a ajuns
a se echilibra bugetul prin o dreaptà cumpänire in cheltueli.
Creditele extraordinare, ce ati votat, asigurä terminarea liniilor
de cäi ferate incepute 9i a portului nostru maritim al Constantei,
precum i organizarea mai temeinicä a mijloacelor noastre de tran-
sport. Astfel, imprumuturile ce contractäm contribttesc la desvol-
tarea economicä a tärii §i au un echivalent in valoarea reprezentatä
prin reteaua noastra de cäi ferate, producätoare ea insa§i de venituri
pentru Stat.
Spre a in/esni i asigura indrumarea claselor muncitoare spre o
imbunätätire. a stärii lor morale §i materiale, ati votat legile menite
a da un avânt puternic invätämântului primar, legue prin care
accesul justitiei se inlesne§te mai mult poporatiunilor rurale i prin
care se u§ureaza conditiunile de cumpärarea domenfilor Statului
din partea sätenilor, precum i iegea pentru regularea pescnitului.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1896 CuvANTARI 173
Nu ali uitat cä armata este un sprijin puternic al Regatului.

Imbunätälit douä legi organice ale ei i ai continuat a-i com-
pleta armarnentul.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Và mulOmesc pentru concursal luminat ce dat guvernului
Meu In indeplinirea grelei sarcine ce-i este incredinIatä i, dorind
un an imbel9ugat, declar Inchisä sesiunea actuara a Corpurilor
Legiuitoare.
Bucure§ti, 30 Aprilie 1896.
CARO-L,
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, D. A.

Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Stdtescu ; Ministrul de Interne, A. Stolojan ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, P. Poni ; Ministrul de Razboiu,
General C. Budifteanu ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agri-
culturli, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul Lucra-
rilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. 0., 1896, nr. 25, p. 793).
158.
M. S. Regele eitre Mäldäreseu, Primarul Craiovei.

Craiova, 14/26 Sept. 1896.
MM. LL. ,Regele si Regina calatoresc cu trenul spre Orsova sa asiste la
inaugurarea canalului dela Portile-de-Fier. La Craiova ofiterii garnizoanei
intampina pe Suveran ; iar primarul orasului exprima omagii de iubire
devotament din. partea orasenilor. M. S. Regele multume9te pentru primirea ce
I se face i ctede cà primirea ce I se va face, la intoarcere, cand va fi impreuna
cu Imparatul Francisc Iosif, va 0 mai calduroasa.
MulIumesc pentru cälduroasa primire ce-Mi face0 n numele
Craiovei, unde totdeauna cu iubire am fost primit. Sunt convins
ca aceea0 primire, ilia mai cälduroasä 0 mai inimoask veli face
poimâne, când vom trece inapoi spre Bucure0i cu Augustul Meu
oaspe i amic, Impäratul Austriei i Rege al Ungariei. Vizita aceasta
trebue sá ne umple inimile de bucurie, pentrucä ea este o mare
cinste pentru /ara intreagä.
(m. 0., 1896, nr. 133, p. 4539).
www.dacoromanica.ro
174 REGELE CAROL I
Toastul M. S. Regelui pentru Severineni.

T.-Severin, 14/26 Septemyrie 1896.
MM. I.L. Regele si Regina ajunsi la T.-Severin, In drumul spre Orsova,
raman acolo si la masa ce Li se &A, avocatul Milescu Inchina In sAnätatea Ma-
jesatilor Lor, exprimind adânca recunostata a Severinenilor pentru cinstea
ce li se face.
M. S. Regele multumeste mai intaiu pentru primirea ce I s'a fäcut i apoi
ureaza Severinenilor prosperitate.
MulIumese orasului Turnu-Severin pentru cälduroasa primire

ce Mi-a fäcut i astädatä. Severinul este steam legat cu viaIa Mea.
Aci am pus Intäia oarä piciorul pe pämäntul românesc si nu M'am
cäit niciodata de acest pas decisiv ce am fäcut, cAci el a fost rodnic
pentru lax% i pentru Mine. Doresc Severinenilor prosperitate
inflorire.
(M. 0., 1896, nr. 133, p. 4540).
M. S. Regele la toastul lui Francise Iosef.

Mehadia, 15/27 Sept. 1896.
Inaugurarea luerfirilor canalului dela Portile-de-Fier. ImpAratul Francisc
Iosef invità Ja aceastä inaugurare pe Suveranul României si al Serbiei. La
banchetul ce s'a dat, Imparatul a Inchinat In sAnatatea celor doi Regi i a
prosperiatii domniei Lor.
M. S. Regele Carol I multumeste Impäratului pentru cuvintele amabile
pentru invitatia la inaugurarea lucrärilor dela Portile-de-Fier, luceári folositoare
pentru toti riveranii.
Sunt adânc miscat de cuvintele amabile ale Majestälii Voastre

rog sä binevoiascà a primi multumirile Mele cele mai vii pen-
tru acest semn de bunAvoinIä. Am räspuns cu o bucurie sincerä
iuvitaçiunii gralioase a Majestälii Voastre de a asista la inaugu-
rarea lucrärilor dela Poi. prin care ultimele obstacole,
care se opuneau pänä acum la navigqiunea D unärii, au fost 1nlä-
turate in folosul tuturor Statelor riverane.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1896 CUVANTARI 175
Aducerea aminte a acestei frumoase serbäri 1mi Va emane cu

ata mai scumpä, cu cât aceastä serbare Mi-a procurat fericirea
de a ura Majestaii Voastre bunävenire la fruntariile ârii Mele.
Fie ca aceastä intrevedere sä. contribue a stränge Inca mai mult
legäturile de prietenie a§a de bine stabilite tare Statele noastre
vi a asigura desvoltarea lor economicä §i. raporturile lor comerciale
pe o bazä. solidä §i. statornicä.
In aceastá speranfá, Mä unesc din toatä mima, cu urárile cal-
.duroase, ce credincio§ii supu§i ai Majestaii Voastre fac nelncetat
pentru Augusta Sa persoanä. i Casa Imperialä, precum §i. la stri-
gatul ion, care trebue sä ra'sune azi din Alpi pänä la Marea Neagrä:
Sä träiasca Majestatea Sa Impäratul Austriei i Regele Ungariei!
Sá träiasca Majestatea Sa impar-Otean. 9i Regina!
(M. 0., 1896, nr. 137, p. 4660-1).
161.
Toastul M. S. Regelui pentru Francisc Iosef.

16/28 Sept. 1896.
Dupa inaugurarea lucrarilor dela Portne-de-Fier, Impäratul Francisc Iosef
-vine In vizia In Românialmpreunä cu M. S. Regele Carol I. La Palat s'a dat
seara o mas6 de gala cu care prilej M. S. Regele, In numele poporului
ridica un toast In san'atatea Imparatului gi a Impargtesei.
Majestatea Voasträ !mi va permite sä-I exprim adanca Noastrà
recuno§tinVá pentru Augusta vizitä, ce a binevoit a Ne face. Entu-
ziasmul, cu care Capitala României a primit pe Majestatea Voasträ,
gäse§te un rä'sunet unanim In Intreaga Tarà, care este mandrä de ami-
cifia care Majestatea Voasträ o onoreazä.
PrezenIa Majestaii Voastre printre Noi este o adevärata serbare
naionalä. i inaliä In mod strälucit valoarea, ce Majestatea Voastrá
atribue tänärului Regat dela Dunärea-de-jos, care privqte viitorul
ca incredere, mu4umitä prea bunelor raporturi stabilite futre Sta-
tele noastre. Salutäm dar vizita Majestaii Voastre ca un eveniment
de cea mai mare importanIä §i. Ne rughn cu caldurä ca ProvidenIa
sá däruiasc6 in& Majestaii Voastre o lung6 i pa§nicä Domnie,
nu numai pentru fericirea puternicului Säu Imperiu, ci i pentru
Noi, care avem pentru Majestatea Voasträ cea mai profunda vene-
raiune §i cäreia admirä'm malta Sa inIelepciune.
www.dacoromanica.ro
76 RECELE CAROL
Unit cu poporul Meu in aceste siinçiminte, ridic paharul n sänä-

tatea MajestaIii Voastre in sänätatea impärätesei,
Sä traiascä Majestatea Sa ImpAratul Austriei §i Rege al Ungariei
(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4686-7).
M. S. Regele la denumirea sancei Francisc Iosef

18/30 Septemvrie 1896.
Francisc Iosef dela Sinaia, impreuna cu Familia Regala, face o excursie
Ja Poiana-Stänii. De acolo M. S. Regele conduce pe Imparat pe o stancä transfor-
mata 1n terasä de unde se deschidea o frumoasä privelitte spre Butteni, Azuga
ti Castel. Imparatul e Incântat de privelitte ti M. S. Regele Ii cere permisiunea de
a da numele de o Francisc loser s acestei stânci.
Pentru a se da un semn vädit amintirii acestei zile frumoase

§.1 neuitate, cu care Majestatea Voasträ Ne-a inveselit, O rog sä-Mi
permitä a da numele de Francisc Iosef acestei stânci, care pre-
zintä o vedere pläcutä peste Sinaia i valea Prahovei §i care a atras
in mod dense-bit privirile MajestäIii Voastre.
(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4689).
M. S. Regele la inceperea lucririlor portului Constan¡a.

LL. Rege/e ti Regina, Principele Mostenitor si Boris Vladiruirovitz
parte la inaugurarea luerarilor portului Constanta. Un bloc de 40 de mii kgr.
e aruncat In mare. Seara se dä un banchet la care participa auguttii oaspeti
si minittri. Vorbette Ministrul Lucrarilor Publice i apoi M. S. Regele exprima
increderea In viitorul portului i Inchinä pentru prosperarea Constantei ti
poporului roman.
Serbarea de astäzi are o indoitä importanO, càci punând intaia

piaträ a noului port al ConstanTei, am pus §i temelia pentru des-
voltarea noastrd maritimä.
Mare-VI]. pod peste Dunäre ne-a deschis drumul spre Mare,
viitorul port ne va asigura in toate vremurile comerIul cu
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1896 CUvANTUti 177
cele mai depärtate. Astazi deja vasele noastre duc Cu mindrie

steagul României prin valurile Oceanului; In curand vom dispune
de noi bastimente, _care vor inlesni relqiunile comeqului trans-
atlantic.
Insemnate sunt jertfele ce lara 9i-a impus spre a dobandi
loe vrednic In lume. Ele sunt insa pe deplin rasplätite prin aväntul
uria9 pe care Romania l-a luat inteun sfert de veac i care trebue
sä fie merqinut Cu once prq.
MulIumindu-vä calduros pentru cultântarea a9a de bine sim-
Iitä ce Ne-qi adresat, doresc ca sá inauguram intr'un timp nu prea
lung noul port, care va deveni un izvor de bogälie pentru Iara,
mai ales când putem atrage o parte din traficul intre Englitera,
India 9i Australia, fiindeä. Linia Londra-ConstanIa-Alexandria este
astazi dintre toate cea mai seurta ; ea este strabatura In 111 cea-
suri ; acesta este un rezultat care ne poate umple de cea mai vie
mulIumire
Ridic acum acest, pahar péntru prosperarea ConstanIei i pentru
fericirea scumpului Meu popor, care s'a inälIat a9a de sus prin
munca sa i prin silinIele sale.
Sä. traiasca Romania!
(M. 0., 1896, nr. 159, p. 5431).
164.
M. S. Regele efitre Alexandru I al Serbiei.
18130 Octomyrie 1896.
Alexandru I, Regele Serbiei, in vizitä la Bucuregti. La prânzul dat la Palat,
M. S. Regele Carol I ridicl un toast pentru sanatatea luL Alexandru I gi
pentru poporul s'arb.
Majestatea Voasträ este al treilea Suveran al Serbiei, pe care
am bucuria sä-L primesc in Capitala României, ceea ce dovede9te
cat de amicale 9.1 temeinice au fost totdeauna relaIiunile dintre
Statele Noastre.
Vizita Voasträ, Sire, este o nouä marturie despre aceasta.
Urez dar Majestapi Voastre din toata mima bunävenire printre
Noi, rugänd cu caldura Cerul ea sä binecuvinteze Domnia Majes,
stàii Voastre i sa Vá ocroteasca impreuna cu poporul sarb, pentru
care avem atätea simpatii.
www.dacoromanica.ro
178 REGRLR CAROL I
MulIumindu-vä. sincer pentru amabila Voastrh vizitä, ridic

paharul Meu In sfinatatea Majestätii Voastre i pentru prosperi-
tatea Regatului Säu.
Träiased Majestatea Sa Regele Alexandru I!
(M. O., 1896, nr. 162, p. 5531).
165.
Prin mesajul de deschidere a sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare,
M.S. Regele anuntä reprezentantilor natiunii bunele rap orturi ce le avem Cu statele
strkine i apoi proiectele de legi de care au sa se ocupe, proiecte privind reor-
ganizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe; modificarea legii
patentelor i a legii timbrului, proiectul de Casä Ruralä, organizarea Invä-
tämäntului secundar, special, superior §i privat, completäri la organizarea
judecätoreascä §. a.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschizänd astäzi a doua sesiune a acestei legislaturi, salut pe
reprezentanIii tärii cu bucuria ce resimt de ate ori ti vad intruni/i
Imprejurul Meu.
RelqiuniIe noastre cu toate Statele sunt cele mai bune
portanta crescândä a României s'a vädit In anul acesta intr'un
mod deosebit.
Primirea cordialä ce s'a fäcut la Moscova Mwenitorului Tro-
nului i Sotiei Sale de catre Impäratul NicoIae II. §i impäräteasa
Alexandra, cu ocaziunea mareIei solemnit4i a incoronärii Maje-
stälilor Lor, este o dovadä cat de prelioase sunt legäturile de apro-
piat4 rudenie cu Curtea Impäräteaseä. a Rusiei, pentru menIinerea
desvoltarea relatiunilor prietenoase dintre puternicul Imperiu
România.
Am asistat cu o vie mulIumire la inaugurarea lucrärilor dela
Por/ile-de-Fier, cu care Tratatul din Berlin Insärcinase pe Impe-
riul Austro-Ungar 0 care sunt destinate a ne aduce foloase insem-
nate, Inlesnind productelor noastre a sträbate In miezul Europei
prin calea marelui fluviu al Dunärii.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1896 CIIVANTARI 179
Majestatea Sa Imparatul .A.ustriei i Regele Ungariei, de a carui

prietenie sincera si de mare pre% Ma bucur de un lung ir de ani,
a onorat Romania Cu vizita Sa. Prin primirea càlduroas i inimoasa
ce I s'a fäcut, tara intreaga a exprimat Monarhului vecin recuno-
stinta tuturor pentru acest semn prea gratios de umicitie si de
bunavointa. Ni s'a dat o ocaziune solemnä sä aratam Europei ca
poporul roman a muncit Cu succes i in plin in marea opera a re-
nasterii i a consolidarii sale.
Interesele, care leagà intro dansele Statele din Orientul european
In nämintele lor comune de a-si asigura un mers pasnic, sigur
repede pe calea progresului cultural si economic, au capätat o ex-
presiune vie pe de o parte in vizita Majestätii Sale Regelui
Serbiei, prin care s'a reinnoit i cimentat din nou vechile i netur-
buratele relatiuni amicale dintre amandoua tarile iar pe de
alta in restabilirea cu Regatul Greciei a relatiunilor normale, care
sper ca se vor desvolta si inchega spre multumirea ambelor Re-
gate.
Astfel Romania îi intäreste pe fiecare an mai mult pozitiunea
sa intre State si poate intampina cu incredere viitorul.
D omnilor Senatori,
D omnilor Deputali,
Cu mandrie am privit, atat la Portile-de-Fier, cat si pe campiile
Cotrocenilor i Ploestilor, .tinuta martial' a iubitei
Mele armate, care a avut onoarea a se prezinta i a defila inaintea
Majestätii Sale Imparatului i Regelui_ Francisc Josef. Armata a
aratat i cu aceasta ocaziune, ca tara se poate rezema pe (lama in
toate imprejurärile i ca ea este vrednica de solicitudinea d-voastre.
Nu Ma indoesc ca si In viitor nu yeti cruta niciun sacrificiu pentru
a pastra armata la inältimea chemärii sale. Spre a intari çi imbu-
natati mncà mai mult administratiunea noastra militara, se va su-
pune deliberärilor d-voastre revizuirea legii recrutärii si a legii
Serviciului sanitar al armatei.
Situatiunea putin satisfäcatoare läsata de bugetele ultimilor
doi axil s'a indreptat. Nu numai echilibrul bugetului curent este
deplin asigurat dar speram ca exercitiul acesta va da chiar un
excedent destul de simtitor. Sunt incredintat ca yeti mentinea
bugetului viitor aceastä situatiune normalä i imbucuratoare,
www.dacoromanica.ro
180 REG'ELE CAROL I
cumpknihd cheltuelile cu resursele ordinare ce se pot realiza. Reorga-

nizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe se impune,
pentru a simplifica serviciile 0 a introduce intr'insele un control
mai eficace ; modificarea legii timbrului va da a mai mare exten-
siune principiului proporlionalitälii taxelor, iar legea patentelor
trebue pusd in acord cu desvoltarea noastrd comercialä. indus-
trialä.
Urmärind progresul economic al rárii, veIi constata cO In anul
acesta s'au dat In ciroula-viune douà sute kilometri de eäi ferate
noui, a se lucreaz4 cu activitate la terminarea liniilor incepute
cä. pus piatra de temelie a portului ConstarrVa. ModificAri
insemnate sunt necesare la legea drumurilor. Legea pentru cAile
ferate de interes privat trebue reväzutä, spre 4 se preciza mai bine
earacterul acestora 0 a se impiedica insträinarea cäilor ferate de
interes general.
Instituirea unei Case Rurale va inlesni vdnzarea propriet4ilor
marl in loturi mici, venind astfeI in ajutor arát proprietarilor de
mo0i care nu gäsesc cumpOrdtori, at i sätenilor, carom in cele
mai multe cazuri le lipswe capitalul.
Pentru ca legea minelor sâ dea roade satisfacOtoare, sporind
avu-Va Orii, se va propune modificarea ei, luAndu-se de bazä legile
existente 0 simplificarea mOsurilor ce se prescriu pentru exploa-
tarea acestor bogO/ii ale naturii.
O administra/iune regulatä §i dreaptä, ale cärei atribufmni
fie bine distribuite i Cu eficacitate controlate, este o cerinra nap-
14turabilä pentru once Stat care dore§te sà-0 asigure progresul §i
bunastarea. Ve-p avea deei a va ocupa cu organizarea temeinicá
practieä a comunelor rurale 0 urbane, a serviciului notarilor
din sate, precum 0 a consiliilor judeIene.
Pentru a completa organizarea instrocIiunii publice, inceputO
In sesiunea trecutä prin votarea legii inv4d.mdntului primar, a
legii clAdirilor qcolare primare 0 a legii Casei Scoalelor,
se va prezenta deliberarii d-voastre un proiect de lege asupra in-
vai3Ornântului secundar, special, superior 0 privat.
Punerea judecätorilor de tribunal in acelea0 condiOuni de in-
dependen0 ca i pre§edinvii, acordarea unui drept de prezintare
corpurilor judecAtore0i la caz de vacanrä in sdnul lor i instituirea
unui stagiu practic obligatoriu pentru candidaiii care se destinä.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1896 CUVANTAMI 181
la funqiuni judecatore0i, inainte de a fi numiIi in acele funqiuni,

sunt atätea imbunätäliri de introdus in organizarea noasträ jude-
cätoreascä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Lucrând färä incetare la indeplinirea lacunelor existente in

legislaIiunea noasträ §i la imbundt6Iirea serviciilor publice, asigu-
rand un echilibru constant al bugetului de venituri §i de cheltueli
al Statului, având totdeauna in vedere satisfacerea nevoilor
trebuinIelor ce necontenit se ivesc intr'o Iarä care p4e§te inainte
In desvoltarea sa, veçi contribui a inälIa §i a intäri tot mai mult
poziOunea Regatului.
Stran9i uniIi in muncä spornica pentru patrie, nu MA indoesc
9.1 sesiunea aceasta va fi pliná de lucrari folositoare.
Dumnezeu sá binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Bucure9ti, 15 Noemvrie 1896.
CAROL.
Preqedintele Consiliului Miniqtrilor, Ministru al Afacerilor StrAine §i Mini-

stru ad-interim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. A.
Sturdza; Ministrul Justitiei, Eugeniu Stlitescu ; Ministrul de Interne, A. Sto-
lojan Ministrul Cultelor qi Instructiunii Putolice, P. Poni ; Ministrul de RAz-
boiu, General C. Budigteanu; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul
Lucrärilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. O., 1896, nr. 181, p. 6113-4).
166.
Cuvintare la investirea Mitropolitului

Mitropolitul Iosif Gheorghian se retrásese din scaunul de mitropolit, dar
fäcându-se vacant seaunul de Primat, Sf. Sinod §i Corpurile Legiuitoare au
chemat la acest scaun pe mitropolitul retras. M. S. Regele, incredintAndu-i
toiagul arhipästoresc, pentru a doua oaf& I§i exprimä bucuria cA Mitropolitul
a primit acest scaun unde a fost dorit çi chemat de toti credincio§ii §i-i
ureaa ani multi §i fericiti pe scatnuil metropolitan.
12
www.dacoromanica.ro
482 REGELE CAROL I
IncredinIez Inalt Prea SfinIiei Tale toiagul arhipAstoresc, spre

a Te investi ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei 9i. Primat al României.
Cu suflet miscat de bucurie, am incredinIat malt Prea
Tale arja arhiepiscopalà, ca un semn vädit al inaltei trepte de
Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al Plaiurilor i Primat al Ro-
mâniei, la care ai fost din nou ridicat prin glasul Marei Adunki,
pentru fericirea sfintei biserici autocefale ortodoxe române.
Tara intreagä, tu Regele In frunte, salutä cu dragoste i respect
reintoarcerea Inalt Prea SfinTiei Tale la acest scaun metropolitan,
pe care l-ai impodobit prin cuviosia Ta i prin toate insuOrile in-
sufle-Pte de bländeIe si de modestie.
In faTa imprejurärilor grele prin care biserica a trecut, Inalt
Prea Ta ai päräsit odihna i lini§tea sufleteascä, ce ai autat
departe de lumea sgomotoasa, spre a räspunde la ob9teasca do-
rin0 a bine-credinciosilor, de a revedea in mijlocul lor pe vred-
nicul Mitropolit care, In lunga i binecuvântata sa pästorie, a läsat
In turmele sale neuitate amintiri de dragoste §.1 veneraTiune.
Pronia cereasca sä binecuvinteze sfânta chemare- a Inalt Prea
SfinIiei Tale i sä räspläteasa ArguinIele, ce din nou vei desfä§ura
Intru pästrarea täriei i trälucirii sfintei biserici narponale.
Investitura Mitropoliplor §.1 a Episcopilor este un act totdeauna
Incunjurat de o mare solemnitate; de astädatä insä, aceastä cere-
monie dobândeste o deosebitä insemnatate, caci ea s'a sävarsit
nu numai In faTa Sfântului Sinod, a Corpurilor Legiuitoare si a
autorit4ilor constituite, ci si a tuturor frunta§ilor çàrii, care au
Inchinat puterile §i. râvna lor la ridicarea i Intarirea Regatului.
Aceasta este o scumpä märturisire cà to-Vi se intalnesc inteun singur
end, hate° singuiä voinO, de eke ori se prezintä mari chestiuni
nalionale, când patria are nevoie de concursul tuturor fiilor
Privesc dar cu deplinà incredere in viitor, sigur fiind cà prin unire
vom Infrunta de-a-pururea bate greutaTile, vom inlatura toate
primej diile.
PoVi avea un sentiment de mândrie, Inalt Prea Sfinte Pärinte,
cà primWi pentru a doua oarà din mAinile Mele carja arhipästo-
reasca, tocmai In Imprejuräri a§a de fericite, care prevestesc
greaua sarcina, ce limit Prea Sfinçia Ta iei asuprä-ti, va fi Indul-
cità ajutorul lui Dumnezeu, prin sprijinul 9i. iubirea ce vei in-
tâmpina din partea noasträ a tuturora.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1896 CUVANTAMI 183
Urand Inalt Prea Sfintiei Tale din adancul sufletufui Meu

ani multi 0 fericiti pe scaunul mitropolitan al UngTo-Vlahiei,
sunt sigur ca neincetat vei nalta rugile tale catre Atotputernicul,
ca sa reverse asupra noastra binecuvantarile sale 0 sä ocroteagca
sfanta biserica nationalä i scumpa noastra tara, ale carora insti-
tutiuni temelia i scutul Statului nostru vor gasi totdeauna
In Mine un calduros aparator.
(M. 0., 1896, nr. 202, p. 6740).
167.

15/27 Deeemprie 1896.
La prezentarea adresei Senatului de rAspuns la mesajul Tronului, M. S.
Regele multume§te pentru märturisirile de credintä i iubire arätate qi crede
ca guvernul va gasi In maturul corp sprijinul dorit pentru inteleapta i cum.-
pänita rezolvare a chestiunilor be se vor prezenta.
Domnilor Vice-Prefedinti,
Domnilor Senatori,
Cu o adanca i sincerà multumire primesc tnarturisirile de ere-
dintà i iubire ce Mi-le aratati in numele Senatului, ca un räsunet
al glasului natiunii
Nu mai putin fericit sunt de a vedea ckt de mult acest inalt
Corp pretue9te scumpele dovezi de prietenie i simpatie ce ni s'au
dat de Statele vecine i amice, n magulitoarea primire facuta
Mwenitorului Tronului ra lVfoscova i prin vizita Ilustrului Suveran
al Austro-Ungariei, care a fost salutat de tara intreagä inteun mod
a§a de calduros.
Patriotismul de care Senatul este insufletit ¡mi este o sigura
dovadà ca guvernul Meu va gäsi in d-voastre tot sprijinul dorit
pentru inteleapta i cumpänita rezolvare a insemnatelor chestiuni
ce vi se vor supune. Tara, unita i lin4titä inlauntru, a§teapta dela
d-voastre o muncä rodnick care sä asigure propa0rea ei in toate
ramurile activitätii sale 0 eà intäreasca renumele ce 0.-a dobandit
in afara.
Incredintat cà yeti raspunde pe deplin la aceste aqteptäri, va
multumesc Inca °data, d-lor Senatori, in numele Reginei, al Meu
www.dacoromanica.ro
184 REGELE CAROL I
0 al Familiei Mele, pentru cälduroasele uräri ce Ne-aIi adus

rog pe Atotputernicul sä reverse binecuvântärile sale asupra scumpei
noastre Románii.
(M. 0., 1896, nr. 208, p. 6938).
168.

M. S. Regele multumeste Adunarii Deputatilor pentru noua rostire a sen-
timentelor de credintä fat& de Majestatea Sa i pentru deosebita pretuire a
primirii ce s'a Meta Moqtenitorului Tronului /a Moscova si a vizitei Imparatului
Francisc Iosef In Romania.
Dornnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Am ascultat cu o vie mulIumire rostirea sentimentelor de iu-
bire i credinVä ce Mi-le reinnoeste Adunarea DeputaIilor, ca o ex-
presiune fidela a sentirnentelor mult iubitului Meu popor.
Asemenea am vä2ut cu mare bucurie cat de mult pretuiti fap-
tele atfit de insemnate a cordialei primiri a Principelui Mostenitor
la Moscova si a vizitei Majestälii Sale Impäratului Austriei, Rege
al Ungariei. Aceste scumpe i inalte dovezi de prietenie i simpatie,
care au gäsit un räsunet in intregul popor román, ne vor indemna
0 mai mult in viitor de a arma neclintiTi pe calea desvoltárii noastre
pasnice si de civilizare.
Nimic nu Mä. poate incredinIa mai mult despre rodnicia muncii
ce veli desfä§ura, deck sprijinul hotärit ce-1 promitqi guvernului
Mea i rfivna ce vä. InsufleIeste pentru binele Iärii.
Statornicia in principiile i traditiunile ce au intemeiat regatul
nostru este inteadevär cäläuza cea mai sigura pentru a pi fära
soväire pe calm adeväratului progres. Cel mai insemnat factor al
acestei propäsiri este ridicarea moralä i materialä a säteanului
si Cu drept cuvânt mäsurile menite a atinge acest tel dorit de toIi
ocupä intaiul loo in mima Mea si in solicitudinea d-voastre.
Implinesc o pläcutä datorie, arätându-vä bucuria sufletului
Meu pentru frumoasele i magulitoarele cuvinte ce-Mi adresmi
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1897 CIJVA.NTA.Ri 185
din partea Camerei; ele sunt totdeodatä cea mai scumpä rasplata
a dorinlii Mele pentru binele public i o intärire i mai mare a ere-
dinIei Mele in viitorul Romaniei.
Din adäncul inimei Mele vä mullumesc, n numele Meu, al
Reginei 0 al Familiei Noastre.
(M. 0., 1896, nr. 210, p. 6994).
169.
Inalt Ordin de zi &dire armati.
1113 Ianuarie 1897.
De 30 de ani de and Suveranul lucreazä la inältarea armatei, aceasta
corespuns dorintelor i prin vitejia i statornicia ei a fäcut newarnarea patriei,
Ii ureaza un an bun si fericit.
Osta§i,
Sunt treizeci de ani de cand cu dragoste i {Ara preget lucrez
la inalIarea i prop4irea scumpei Mele armate. Cu mandrie o spun,
ea. nunca Mea a fost sporniea: prin vitejia i statornicia voastra
aTi intemeiat neatarnarea patriei, ali reinviat timpurile glorioase,
redesteptand in voi vechile virtuIi razboinice, §i n anul care s'a
inehis v'aIi atras prin barbäteasca voasträ infäli§are Malta Mea
aprobare.
V. mulIumese i cu mima voioasä urez i de asta data, tuturor,
un an bun §i fericit.
Dat in Bucuresti, la 1. Ianuarie 1897.
CAROL.
(M. O., 1897, nr. 218, p. 7297).
1.70.
Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 Ianuarie 1897.
Dupà serviciul divin la Mitropolie, M. S. Regele i autoritätile prezente tree
In apartamentele Mitropolitului Primat, unde acesta, P. S. Aurelian, presedin-
tele Consiliului, D. Giani, presedintele Camerii, V. A. Urechia, vicepresedintele
Senatului si C. Schina, primpresedintele Curtii de Casatie, prezintä Suvera-
nului felicitäri. M. S. Regele primeste bucuros felicitärile si face uräri celor de
fatä i pentru poporul romfin.
www.dacoromanica.ro
186 REGELE CAROL I
Adânc mi§eat de cuvântarile Eqa de bine sim%ite, vä mulpimese

din suflet pentru urtirile cAlduroase ce Ne aduceIi in numele
In anul care s'a inchis multe fapte insemnate s'au petrecut; basá
am intAlnit i numeroase greutäli care au putut fi Invinse numai
prin unire i Cu sprijinul inIelept al bArbaIilor care au inchinat
viaIa lor patriei.
1896 va rämâne dar neuitat in analele noastre politice. Plin
delncredere privesc in anul care incepe i sunt convins cá oricând
voiu avea trebuinVä de frunta0i tárii, ei vor inconjura cu cre-
dintà i vor lupta, ca un singur om, pentru siguran4a
intarirea Statului Român, Cu vie bucurie am primit asfäzi bine-
cuvántärile prea iubitului nostru Mitropolit tosif 0 am inalIat ru-
g6ciunile Noastre catre Dumnezeu ca El sà indeplineasca toate
dorinIele ce hränesc neincetat in mima Mea pentru seumpul Meu
popor, i sa-i daruiascä ani fericiIi, ce va i urez din partea
Reginei 0 a Familiei Mele din adâncul sufletului Meu.
(M. 0., 1897, nr. 219, p. 7351).
171.
Cuvântare la investiture Episcopului de Roman.

Arhiereul Ioanichie Bacaoanul ales Episcop de Roman. La investiturä,
dupä ce Suveranul ti incredinteaza cirja episcopalä, noul ales, In cuvintele pe
care le spune, face urtiri pentru Familia Regard. M. S. Regele amintind strä-
lucirea pästorilor de mai Inainte de pe acest Scaun, 11 indeamna sä sädeasc5.
In jalma nouilor generatiuni iubirea de cele sfinte i sä aprinda gi Intdreascä In
sufletul tuturor iubirea cre§tina i iubirea de tall.
Marele colegiu electoral, infiimat prin legea sinodalk alegand

pe Prea Sfinçia Ta ea Episeop al Eparhiei Romanului, cu vie mul-
Iumire incredinIat arja episcopalk ca semn vädit al puterii
duhovnice9ti.
Mândru pup fi a increderea Värii a chemat pe Prea Sfimia Ta
la acest stravechiu scaun, iriapodobit de urmele ne9terse ale unui
ir de pästori invälaIi i evlavio0 0 am ineredirorea cá, Otruns
(de malta ta misiune, vei avea de-a-pururea inaintea ochilor, ma-
rile pilde ce ei au läsat.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1897 CUTINTARI 187
Un timp indelungat ai fost, Prea Sfinte Parinte, In capul Se-

minarului din Roman, unde ai pregátit tinerimea destinará a-vi
inchina via-la bisericii; ai avut astfel prilejul de a cunowe aceasta
eparhie, care de astazi inainte este incredinIata ocArmuirii sufle-
te§ti a Prea SfinIiei Tale. Condu dar, Prea Sfinte Parinte, cu acest
toiag, turma cuvântatoare a eparhiei tale pe caile dragostii 9i ale
binelui; sadwe In mima nouilor genera-puni respectul celor sfinte;
aprinde §i intärelte In sufletul tuturor iubirea cretina §i iubirea
de Iará, totdeauna nedesparlite.
MulTumesc Prea SfinVei Tale pentru marturisirile de credinta
ce Mi-ai dat prin cálduroasa ta cuvantare, §i-li urez, Prea Sfinte
Parinte, ani mulIi §i. fericiIi pe scaunul episcopal al Romanului.
(M. 0., 1897, nr. 288, p. 9952).
172.

3/15 Aprilie 1897.
In mesajul de inchidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare sunt amintite
principalele proiecte de legi votate privitoare la repausul de Dumineca, la pensia
functionarilor judeteni s'i comunali, infiintarea Societatii de agricultura si a
Comitiilor agricole si altele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
AjungAnd la sfAr9itul lucrarilor domniilor-voastre legislative,
vá mulIumesc ca aIi pus toata râvna 9i aIi dat ajutorul luminilor
domniilor-voastre pentru a inzestra Iara cu o serie de legi folosi-
toare, a caror necesitate era viu simpta.
Legea repausului de Dumineca a raspuns unei trebuinIe recu-
noscuta de toIi.
Nu mai puIin dorita era legea pentru pensiunile funclionarilor
judeIeni 9i comunali. Aceasta lege a fost un act de dreptate pentru
a asigura soarta acestor impiegqi.
A.Iii mai votat alte legi necesare 9i urgente, precumlegea pentru
infiimarea SocietaIii de agricultura §.1 ComiIiilor agricole, Conven-
-tiunea sanitara dela Dresda §i legea pentru a se repune In vigoare
articolele 89, 90 O 135 din legea electorala din 1884.
www.dacoromanica.ro
188 REGELE CAROL I
Legile menite a indeplini laeunele ce existä in sistemul nostru

de comunicapuni accelerate vor completa releaua de c4i ferate §i.
vor spori put exile noastre economice.
Legile militare, vótate in acest an, precum neincetat altele au
fost in anii anteriori, vor intäri organizarea armatei.
imbunataIirea adusa in administrarea Ministerului FinanIelor,
prin legea specialà ce a-li votat, va purta fructele ei binefäcátoare,
iar bugetul echilibrat ce aIi dat -prii este o garanlie pentru mersul
normal al guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Vá reintoarce0 deci in aminele domniilor-voastre, duand
rezultate satisfäcätoare ale muncii 0 osardiei ce aIi depus pentru
patrie.
Declar sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare inchisä.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului Miniqtrilor §i Ministru Afacerilor StrAine, D. A.

Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului qi Domeniilor, A. Sto-
lojan; Ministrul de Interne, M. Pherelcyde; Ministrul de Finante, G. Canta-
cuzino ; Ministrul de RAzboiu, A. Berindei; Ministrul Cultelor 9i Instructiunii
Publice, Sp. Haret; Ministrul de Justitie, Al. Djuvara; Ministrul LucrArilor
Publice, Ion Brätianu.
(M. 0., 1897, nr. 4, p. 129).
171
M. S. Regele la intimpinarea Preqedintelui Academiei.
7/13 Aprilie 1897.
Nicolae Kretzulesc,u, Pre§edintele Academiei, IntAmpinA pe Suveran la
sosirea la Academie, urAndu-I indelungati §i. fericiti ani. M. S. Regele, des-
chizAnd §ediata, aratA dragostea Sa pentru limba romAnA §i dorinta de a se
alcAtui tezaurul ei de cuvinte, apoi multumegte institutiei pentru urArile
fAcute prin venerabilul ei pre§edinte.
inainte de inchiderea sesiunii actuale am dorit sä vin inc4 in

mijlocul Academiei, ale areia lucräri le-am urmärit totdeauna cu
cel mai viu interes.
www.dacoromanica.ro
Iubirea Mea pentru frumoasa noasträ limba cre§te din an in an.

Cu atat mai mare este dar nerabdarea Mea ca bogatul tezaur de
cuvinte sa fie alcatuit cat mai curand.
MulIumind calduros Academiei pentru urärile a§a de bine sim-
Tite ce-Mi face prin venerabilul ei Pre§edinte, salut astazi cu deo-
sebita pläcere pe Membrii sai.
(M. 0., 1897, nr. 7, p. 290).
174.
M. S. Regele cfitre Pre§ediMele Academiei.

10/22 Mai 1897.
Nic. Kretzulescu yrezintà Majesatii Sale lucrarea 4 Treizeci de ani de
domnie ai Regelui Carol I *, editatä de Academie. Suveranul cu satisfactie
vie primeste lucrarea ce cuprinde material folositor pentru istoria contempo-
ranA a Romaniei, istorie bogatä in fapte mari sävfirsite cu multe nevoi si trude.
Simt o vie satisfac-Oune ca tocmai Academia a luat ini-Vativa

de a publica cuvantarile ce am rostit in cursul Domniei Mele de 30
ani. Primesc cu atat mai multa bucurie aceasta lucrare bine ingri-
jita, Cu cat ea cuprinde un material folositor pentru istoria noastra
contemporana, a§a de bogata in fapte insemnate savar§ite cu multe
nevoi 0 trude.
Regatul roman a fost Intemeiat prin fiii sai cei distin9i, care
M'au sprijinit prin lumina 0 energia lor. Din nenorocire un mare
numar dintre ei au murit; memoria lor insa va trai de-a-pururea
O. recuno9tinIa Mea pentru to-V. sfatuitorii Mei va ramane nqtearsa
In mima mea.
Ridicarea 0 desvoltarea Romaniei, aratate in aceste 2 volume
intr'un mod sistematic, este dar o opera comuna implinita de Iara
intreaga 0 de acei care au luptat prin cuvant, prin pana 0 prin
sabie.
Adanc mi§cat de sim-Vmintele patriotice ce-Mi exprimqi in nu-
mele Academiei, va mullumesc calduros pentru frumoasa lucrare
ce-Mi aduce-V cu ocazia zilei de 10 Mai, aniversarea noastra na-Vo-
nala.
(M. 0., 1897, nr. 32, p. 1132).
www.dacoromanica.ro
190 REGELE CAROL I
M. S. Regele la punerea temeliei palatului Casei de Depuneri.
8/20 Iunie 1897.

Dupa serviciul religios vorbeste G. Cantacuzino, Ministrul Final*lor,
apoi M. S. Regele care vede in desvoltarea acestei institutii o dovad'acä
vutia tärii a crescut i creditul Statului s'a ridicat. Doreste, pe l'anga avântul
institutiei, ca i clddirea sä fie o podoaba a Capitalei.
Am ascultat cu un viu interes cuvântarea d-voastrà 9i. vä. mul-

Iumesc pentru calduroase ce Ne exprimaIi cu acest
prilej. Cu deosebità pläcere voiu pune temelia noului palat al Casei
de Depuneri i de Economie, recunoscut ca o trebuinp. neaparata
In urma avântului insemnat pe care l-a luat acest institut financiar
intr'un timp relativ scurt.
O desvoltare asa de repede este o dovadä netägäduitä cat de
mult avulia Iärii a crescut si creditul Statului s'a ridicat prin o
armuire inTeleapta si prevazatoare.
Legea dela 1880 prescrie ca Casa de Depuneri sä primeasca 9i
economiile acelora care prin muncä au c4tigat mai mult, ca o
trebuirup pentru traiul lor. Aceastä mäsura este &At se poate de feri-
citä. Urez din suflet ca acesti bani, obolul claselor mai särace, sä fie
un sfânt depozit, care sä se märeaseä din an in an, spre a le aduce
o indulcire in timpurile de lipsà. Doresc ca aceasta frumoasä clädire
sä devinä o nouä podoabà pentru iubita Mea Capitalä.
(M. 0., 1897, nr. 53, p. 1937-8).
Proelamatie atre Tara.

Castelul Pele, 8/20 Iulie 1897.
Principele Mostenitor Ferdinand, fiind gray bolnav, M. S. Regele a primit din
toate pärtile tärii manifestäri de simpatie. InsanAtosindu-se Principele, Suve-
ranul &A o proclamatie care Tara, multumind pentru rugäciunile inaltate
atre Atotputernicul pentru skatatea Mostenitorului i pentru simpatia aratat4
In momentele grele.
www.dacoromanica.ro
JULIE 1897 GINANTA.R1 191
Romani,
In momentele de grele incercari, prin care am trecut in timpul
boalei periculoase a iubitului Meu Nepot, credinciosul Meu popor
s'a strans imprejurul Meu inteo singura gandire, inalIand rugi
fierbirqi catre Atotputernicul spre a salva viaIa Mo0enitorului
Tronului, chemat a lua inteo zi asupra Sa marea 0 frumoasa sar-
cinä, IncredinIatä Mie de naIiune.
Impunatoare au fost manifestarile de simpatie, m4catoare dove-
zile de adanca compatimire, ce au pornit in aceste zile de restri0e
din toate straturile sociale pana 0 din cea din urrna coliba. Tara
intrega era in picioare, cuprinsa de un fior puternic, imparta0nd
ingrrijirile Noastre: gandurile se intunecau de amenimarea c o
munca neintrerupta de peste o jumatate de veac putea fi atat de
greu incercatä. Aceste simÇiminte, izvorite din mima calda a popo-
rului, acest avant unanim in ceasul de primejdie pentru viitorul
Statului, erau mangaierea cea mai dulce pentru Noi, o imbarbatare
noua pentru Mine de a veghea necurmat asupra ursitelor Romaniei,
pentru urma0i Mei un indemn puternic de a se arata tot mai vred-
nici de atata iubire, de atat devotament.
Astazi, and §tiinTa inalth i harnicia medicilor /aril au curmat
boala i invio§at inimile Noastre, imi implinesc ca veselie sfanta
datorie a marturisi tuturor, cá numai credinta, cu care Ne-a incon-
jurat iubitul Meu popor, Ne-a putut u§ura temerea In acele mo-
mente cumplite,.
Adana 0 nemarginita este recuno§tinIa, ce umple sufletul Meu,
al Reginei 0 al Principesei Maria pentru aceste duioase i nenuma-
rate marturii de iubire: ele au stabilit intre Tarä.. i Tron legaturi
noui i nepieritoare. Cu toIii ie0m din aceastä. incercare
Iara mai increzatoare in viitor, iar Eu mai mandru de poporul
Meu, care in aceste zile de desnadajduire Mi-a rasplatit munca
intregii Mele vie/i.
Precum ne-au fost intrunite gandurile, asemenea ne Intrunim
acum rugile noastre, inalIandu-le catre Pronia Cereasca inteun avant
de recuno0inÇá pentru deplina insanäto0re a Principelui Mo0enitor.
Iar Eu, patruns pana in adancul sufletului Meu de o nesfar0ta
gratitudine, nu voiu inceta nicio zi de a cherna binecuvántarile
Cerului asupra scurapei Noastre Romanii i mult iubitului Meu popor.
(M. 0., 1897, nr. 79, p. 2873). CAROL.
www.dacoromanica.ro
192 REGELE CAROL I
177.
M. S. Regele eitre Principele Ferdinand al Bulgariei.
Castelul Pelef, 23 Iuliel4 Aug. 1897.
Principele Ferdinand al Bulgariei in vizitä la Sinaia. La cina dela Peles,
M. S. Regele salutä cu pl'Acere aceastä vizitä §i ridicä un toast in sänatatea
Principelui Ferdinand gi pentru propasirea Bulgariei.
Cu o vie satisfaqiune salut in Altea Voastra Regalä pe al doi-

lea Principe al Bulgariei, care vine A Ne viziteze.
Sunt fericit de aceastä placuta ocaziune, pentru a asigura pe
Altqa Voasträ Regala cat Imi sunt de prelioase bunele raporturi
Cu Bulgaria s'i cat Noi dorim sa strangem legäturile de amicie care
unesc de mult timp ambele Noastre Iari si care au fost consacrate
prin armata Mea pe campia de resbel dintre Dunare s'i Balcani.
MulIumindu-va din toatä mima pentru amicala Voastra vizita,
beau in sänätatea Altevei Voastre Regale, In sanä'tatea Principesei
si pentru. propäsirea Bulgariei, careia li urez o desvoltare pasnica
si un viitor fericit.
(M. 0., 1897, 11r. 93, p. 3402).
178.
Toastul M. S. Regelui pentru Regimentul ungar Carol I.
Budapesta, 17/29 Sept. 1897.
Fiind in vizità la Budapesta, M. S. Regele se duce la cazarraa regimentului
Sail pentru a lua masa Cu ofiterii. Colonelul Wischinca, comandantul, asigurà
pe Suveran a acest corp isi va face datoria, având model pe proprietarul sail,
apitanul armatei romane. M. S. Regele, multumind pentru cuvintele màgu-
litoare, inchinä in onoarea regimentului Säu, urându-i saratate.
Simt o deosebita bucurie de a Ma regasi, dupä ataIia ani, din

non In mijlocul corpului ofiIeresc al regimentului Meu si de a-1
asigura prin graiu de sentimentele Mele amicale care le pastrez
pentru voi.
Legäturile intime care Mä unesc de 17 ani cu regimentul, nu Ma
pot pune la Indoialä Cu ce viu interes urinez toate miscarile voastre
9i a Impreunä cu voi sunt mandru de ate ori regimentul atrage
malta mul/umire a prea graIiosului vostru Sef suprem, Majestatea Sa
inaparatul si Rege.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVIIIE 1897 CUVANTAR I 193
Sunt adânc mi§cat de cuvintele cälduroase §i a§a de bine sim-

lac ce-Mi adresaIi in numele regimentului Meu i vá asigur cä toate
urdrile Mele vá vor nancetat.
Cu mima plinä de bucurie, ridic acest pahar In onoarea bravului
Meu regiment, urându-i sändtate.
(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).
179.
M. S. Regele la toastul lui Francisc Iosef.
Budapesta, 17/29 Sept. 1897.
Seara S'a dat o masä de gala in onoarea MM. LL. Regelui i Regiuei.
Impäratul a invitat i notabilitäti. La sampanie, Francisc Iosef arninteste mai
intalu frumoasa primire ce I s'a fäcut in România i apoi lauda solicitudinea
M. S. Regelui Carol I, pentru bunele raporturi intre arabele state si
pentru sanatatea Perechii Regale a Romaniei.
M. S. Regele multumeste pentru cälduroasa primire ce I s'a filcut in
Capitala Ungariei i exprima simtimintele Sale de veneratiune pentru Irnpärat.
Sä-Mi permitä Majestatea Voastrá a-I exprima via 0 profunda
Mea recuno§tin0 pentru cuvintele Sale at:At de mägulitoare, care
Mä umplu de mândrie, precum i pentru primirea cordialä ce a avut
bunätatea s6 Ne facä.
Majestatea Voasträ binevoWe sä aminteascä, cä am avut imensa
bucurie de a 0 primi, este tocmai astäzi un an, in România. Amin-
tirea acelei vizite va räinâne intotdeauna intipäritä In inimile Noa-
stre. Ea a contribuit puternic a consolida inch' mai mult excelentele
raporturi stabilite intr'un mod atAt de fericit intre Statele Noastre,
raporturi care au gäsit o nouä confirmare in splendida recemiune
ce Ni s'au fäcut 0 la care s'a asociat Capitala Ungariei In mod atAt
de cAlduros i de simpatic.
RugAnd pe Majestatea Voasträ sä creadd In simiminte1e Mele
de profundä veneratiune i in urärile calduroase ce facem pentru
Dânsa 0 Augusta Sa Casä, ridic paharul Meu in sänätatea Maje-
stàii
Cerul s'0 ocroteascd däruiascä incä o domnie lunga pen-
tru fericirea i pacea credincioaselor Sale popoare.
Sá träiasca Majestatea Sa impäratul i Rege.
Sä. träiascä, Majestatea Sa finpäräteasa 0 Regina.
(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).
www.dacoromanica.ro
194 REGELE CAROL I
180.
M. S. Regele la desvelirea montunentului Batalionului 2 Vinitori din

Ploe§ti.
Ploefti, 12/24 Oct. 1897.
M. S. Regele asistä la inaugurarea monumentului Batalionului 2 de Vänätori

din Ploegti pentru ostagii cäzirti in räzboiu pe campiile Bulgariei. Dupä ser-
viciul divin vorbegte Sorescu, Pregedintele Comitetului de initiativä pentru
ridicarea acestui monument gi apoi loctiitorul de primar Stefänescu. M. S.
Regele multumegte orägenilor din Ploegti care s'au gändit s ridice acest mo-
nument ca semn de recunogtintä pentru ostagii cäzuti pe câmpul de onoare
amintire pentru generaliile viitoare.
In numele armatei aduc alduroasele Mele mulIumiri oräsenilor

din Ploesti, aci ei au luat ini-pativa de a ridica un monument pa
semn de recunostinIä pentru bravii ffi din judewl Prahova azuli
pe ampul de onoare.
Mândru sunt c am fost In fruntea acestor viteji care au inchi-
nat viaIa lor pentru neatarnarea Iä.rii i märirea Romaniei.
Neuitatä a rämas ziva de 30 August, and batalionul al doilea,
sdruncinat deja prin o luptä crAncena, s'a aruncat cu Indräsnealk
In foc si a luat seara tArziu reduta dela Griv4a, smulgAnd vräsma-
sului steagul
Dou-dzeci de ani au trecut de atunci, insá amintirea acestor
vremuri mari, pline de primej die ca i bogate In fapte insemnate
rezultate fericite, nu se poate sterge niciodatä din inimile noastre-
Ploestii este int'Eul oras care a recunoscut ca un trecut glorios
sä fie amintit generaIiunilor prezente s't viitoare prin un semn vädit.
Condu§i de acest frumos simIimant, d-voastre açi ridicat acest
monument, care este nu numai o podoabä pentru orasul vostru,
Irish' mai ales o märturie cá räsplata va fi pentru acei care se jert-
fesc pentru patrie.
Sä cadä välul acestui monument, IncredinIat de acum inainte
orasului care M'a primit astäzi In mod asa de alduros.
Va mulIumesc, ca i pentru cuvântärile asa de adânc
ce Mi-qi adresat.
(M. 0., 1897, nr. 157, p. 5316-7).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 189T CUVANTKRI 195
M. S. Regele inehinä in siniitatea Ie§enilor.

'all., 20 Oct./Noemv. 1897.
MM LL. Regele si Regina in vizita la Iai. Seara s'a dat o masa de gala.
N. Ganea, primarullor, exprima Suveranilor omagii respectuoase pentru
bunavenire si calda iubire i nemarginit devotament din partea Iesenilor.
M. S. Regele multumeste pentru manifestatiile calduroase si trichina in sa-
nätatea cetatenilor din Iasi.
Fericit de a Mä gäsi astäzi impreunä cu Regina In a doua Noasträ
Capitalä, simIim o vie bucurie cà putem petrece cateva zile In mij-
locul credinciosilor Ieseni, care Ne-au arätat oricand devotamen-
tul lor.
Primirea stralucitä, fäcutä Nouä In vechiul Scaun domnesc al
Moldovei, este o nouà dovadä cat de mare este dragostea cu care
suntem Inconjura0 aci.
MulIumim din tot sufletul pentru aceste manifestaIii caldurouse,
ca i pentru cuvintele asa de bine sim/ite, care gäsesc un adane
räsunet In inimile Noastre.
Asigurand Iaii, ca voiu veghia neincetat asupra intereselor sale
voiu sprijini desvoltarea sa, care a luat deja un avant insemnat
prin ridicarea multelor stabilimente publice, Inchin paharul Meu In
sänätatea cet4enilor i pentru propäsirea celei a doua a Noasträ
Sä träiasa !
(M. 0., 1897, nr. 164, p. 5579).
Cuvintare la inaugurarea palatului Universititii din Iaqi.

Iafi, 21 Oct.I2 Noemv. 1897.
MM. LL. Regele si Regina asista la inaugurarea noului palat al Univer-
siatii din Iasi. Mitropolitul face serviciul religios i apoi vorbesc Sp. Haret,
Ministrul Instructiunii ; Culina, rectorul, i studentul Leatris, dela Drept. M. S.
Regele spune ea noul palat inchinat stiintei i literelor se ridica falnic in orasul
din care au pornit ideile de unire s't märire a patriei. Gradul de cultura al unui
stat e Inca mai insemnat dead puterea armata i desvoltarea economica.
Universitatile trebue sa dea o directie nationala inaltelor studii si sa prega-
teasca conducatori intelepti i cumpaniti ai constiintei nationale.
www.dacoromanica.ro
196 REGELE CAROL I
Inaugurarea acestui frumos palat, inchinat 9tiii4ei i literelor,

este un eveniment insemnat nu numai pentru Iai, ci i pentru
Romania intreaga. Falnic 9i maret el se inalrá in mijlocul acestui
ora, care de-a-pururea a fost in fruntea pornirilor patriotice pentru
unirea i marirea patriei; el va straluci ca o marturie despre recu-
nwin-la %aril 9i despre avantul ce a luat mi§carea intelectuala in
a doua Noastra Capitala.
De acum inainte studiile inalte vor avea aci un loca 9 demn de
dânsele, unde studenIii se vor putea adapa la izvoarele curate ale
§tiinIei 0 ale patriotismului, spre a se arata ()data urma0 vrednici
ai atator oameni de Stat, nascirli in aceasta parte a Iarii, care au
fost servitori credincio0 ai patriei §i inIelepli consilieri ai Tronului.
Nu numai cu numarul soldaIilor i cu desvoltarea eco-
nomice se masoara astazi puterea Statelor. Un factor de capetenie,
poate cel mai insemnat, este gradul de cultura. O direcOune sana-
toasa i nalionald a inaltelor studii, ce se urmaresc in Universit4i,
este dar condiliunea neaparata a adevaratei propa0ri. You'd, dom-
nilor profesori, este Incredin-lata misiunea cu grea raspundere, de a
pregati pentru ;ara, pe acei frunta0 ai viitorului, de a le inal/a
vederile, de a sat:1i in inima lor ambiliuni nobile §i generoase.
de a le incalzi sufletul pentru tot ce este drept, bun 0 romanesc.
Con9tiinla nalionala, rede9teptata prin luptele viteje§ti ale
armatei, weapta conducatori inlelepli i cumpani/i. Ieri, datoria
&are Iara era desluOta: reca§tigarea independemei. Astazi, con-
diOunile vielii noastre sociale s'au largit i inmullit i çara are tre-
buinIä de puteri noui, spre a asigura mersul neintrerupt al des-
voltàçii nalionale. Aceste elemente de ponderaliune inIe-
leapta, care urmeazä a fi precumpanitoare in direqiunea
sociala a statelor moderne, le a§teptam dela aceastä Universi-
tate, care se stabile§te astazi in noul sàu palat. Da, am incredere
ca Universitatea din Ia0 va raspunde la aceasth inalta menire
ca' impreuna cu sora sa din Bucure§ti, aceste doua %chi lumi-
noase, vor raspandi scantei de viewla sufleteasca asupra intregului
neam romanesc.
Regret ca Principele Ferdinand, Scumpul Me-u Nepot, care a
pus piatra fundamentalä a acestui a§ezärnant, nu poate fi faIa
la inaugurarea lui. Gandul Säu insa este cu noi in acest moment,
caci, patruns de recuno9tin%á pentru atatea dovezi de iubire ce
www.dacoromanica.ro
I s'au adus in timpul lungii Sale boale, cea mai vie a Sa dorin/ã
este de a aduce prinosul Sau de muncä pentru binele scumpei z;toa-
stre Românii.
Regina este fericitä de a Se gäsi astäzi längd Mine, spre a asista
la aceastä frumoasä serbare, inchinatä literelor i tiinIei. Ea mul-
Iumete impreunä Cu Mine din suflet pentru cälduroasa cuvântare
bunele uräri ce Ne face-0.; la randul Nostru indreptäm care Cer
1-L10e cele mai fierbinIir ea sä reverse toate binecuvântärile Sale
asupra iubitei Noastre a doua Capitalá.
(M. 0., 1897, nr. 166, p. 5662-3).
183.

Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezinta
mai intAiu situatia României fatä. cu vecinii ei i apoi trece la indicarea proiec-
telor de legi ce aunt sa vie In desbatere. Aceste profecte privesc Invätamantul se-
cundar Ili superior, modificarea legii drumurilor, Imbunatátirea cailor ferate
construirea magaziilor cu silozuri, legea asupra apelor, înaintàrile In armata
çi recrutarea, modificarea organizArii judeatoresti, infiintarea unui Consiliu
Legislativ permanent, modificarea legii consiliilor judetene si legii sanitare,
reorganizarea Ministerului Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilor
si o lege pentru terenurile inundabile. Ureaz'a reprezentantilor natiunii o
sesiune cu roade bune.
Domnilor Senatori,
Domnilor DeputaA
In anul acesta am trecut cu toIii prin grele incerari, inläturate
de Pronia Cereasa, care necurmat a ocrotit i ocrote9te Patria
noasträ.
Dimpreunä cu Mine intregul popor a fost pätruns de o adäncfi
emo-tiune in timpul boalei cumplite care pusese in primejdie viea/a
Mo9tenitorului Tronului, a prea iubitului Meu Nepot. Toate päturile
sociale Mi-au dat in acele zile de durere nenuma.rate dovezi de duioasä.
dragoste 0 de credincios devotament.
Sunt fericit a pot reinnoi astäzi, in mijlocul reprezentaIiunii
nalionale, simIimintele Mele de recuno0inVá pentru vioiciunea ace-
www.dacoromanica.ro
198 REGELB CAROL I
stor manifestari, care sunt cea mai frumoasa rasplata a muncii

neobosite ce am depus pentru scumpul Meu popor in cursul unei
intregi vieP.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Nelin4tea ce cuprinsese Europa, din cauza razboiului dintre
Grecia 0 Turcia, astazi a disparut i ac-Punea unita a Puterilor
celor mari asigura pacea generala, care va da desvoltarii popoare-
lor un nou avant.
In mijlocul acestor imprejurari, situaTia Romaniei s'a intarit
Ina mai mult 0 am capatat din toate par/ile semne de vii 0 reale
simpatii pentru statornicia cu care am urmarit o politica pa§nica.
prudenta.
Astfel relaPunile Regatului cu toate Statele sunt din cele mai
cordiale.
Am -pnut sa reinnoesc 0 in anul acesta expresiunea sirigimintelor
Mele de prietenie 0 de venera-Pune ce am avut totdeauna pentru
Majestatea Sa Imparatul i Regele Francisc-Iosef i constat cu o
vie satisfactiune primirea strälucitä ce Ni s'a Mont, Reginei i Mie,
in Capitala Ungariei.
Rela-Punile de bunà vecinatate i amicitie dintre Romania §i
Bulgaria au aflat o noua intarire prin vizita AlteIei Sale Regale
Principelui Ferdinand, care ne-a dat o dovada pre-Poasä de sim-P-
mintele Sale 0 ale poporului San pentru noi.
Nu pot sá nu amintesc cu recuno§tinVa gra-Poasa aten-Pune a
Majestalii Sale Imparatului Rusiei, care a binevoit a Ma saluta
prin un trimis extraordinar in a doua Mea Capitalä.
Rela-Punile economice dintre Romania i Imperiul Otoman se
afla astazi consolidate prin o convenpune comercialä, care se va
supune neintarziat deliberarii domniilor-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inaugurarea Palatului Universitaiii din Ia0 este un fapt impor-
tant in desvoltarea noasträ. cultural:a 0 a fost sarbatorita cu cal-
dura de Iara Intreaga ; iar Regina dimpreuna cu Mine am fost adane
m4ca-P de inimoasa primire ce Ni s'a facut cu aceasta ocaziune.
www.dacoromanica.ro
NOEMYRIE 1897 CUVANTIRI 199
Legea inväfámantului secundar 0 superior, care se va prezenta

domniilor-voastre, va indeplini lucrarea de intárire 0 de reorgani-
zare a coalelor noastre, a9ezand educapunea naponalä pe temelii
solide 0 indreptând munca poporului spre câmpul Intins al cuno-
9-tinIelor 9Pinpfice 0 practice.
Intâiul buget votat de aceastä legislaturä s'a Incheiat la trei-
zeci Septemvrie trecut cu un excedent de peste trei milioane. Acest
rezultat ar fi fost negre0t mai satisfácItor, clack In ultimele ease
luni ale exercipului, ploi necontenite i inundapi extraordinare nu. ar
fi pricinuit recoltelor pagube insemnate, resfrangándu-se efectul lor
inteun mod simPtor i asupra exerciPului bugetar curent. Yeti
avea sä chibzuiP, dimpreunä cu guvernul Meu, mäsurile cuvenite
pentru a asigura bugetului viitor ecbilibrul necesar unei gestiuni
regulate a finantelor i mentinerli creditului nostru atat de bine
stabilit.
De inunda-Pile care au bântuit tara s'a resimPt Intregul nostru
sistem de comunicatii.
S'a vädit acum Inca mai mult insuficienTa legii drumurilor
necesitatea reformärii ei, in scop de a interesa mai direct judetele
comunele la construirea i intretinerea qoselelor 0 de a, Infiinta
asupra lor un control financiar 0 tebnic mai eficace.
turilor.
Pentru a pune cäile ferata In situatinne de a satisface cerintelor
agriculturii i comeqului, se va urmari mai departe imbunatatirea
consolidarea vechilor linii; totodatä insä se' va incepe imediat
construirea magaziilor Cu silozuri, dándu-le o organizare sistematicá.
Completarea Serviciului nostru maritim i imbunätätirea por-
noastre dunärene, greu atinse de apele cele mari, sunt urgent
reclamate. Acolo unde s'a produs dezastrul cel mai mare, la Galati,
s'au inceput imediat lucrári, care vor pune in viitor la adäpost
a-tat acest oras, eat i calea ferata l3ArladGalati. Creditele acot-
date de Corpurile Legiuitoare au dat putinta de a activa nouile
construcpuni de cäi ferate. Dupä a lor terminare vom pi Id com-
pletarea sistematica a reIelii noastrel
Legislapunea asupra apelor trebue pusä neintárziat in armonie
Cu desvoltarea economicá a tarii; iar legea organizärii cäilor ferate
cere a fi supusä unei reviziuni, in urma desvoltärii lor repezi
constante 0 pentru a imbunätä-P soarta personalului acestui ser-
viciu.
www.dacoromanica.ro
200 REGELE CAROL I
Solicitudinea ce totdeauna aIi arRat pentru armata ii impune-

datoria de a se desvolta continuu prin instrucOune 0 disciplinä.
Ea a p4it 0 in anul acesta pe aceasta cale In mod regulat 0 normal.
Se vor supune deliberarii domniilor-voastre mai multe legi,
destinate a ameliora 0 a completa organizarea armatei 0 anume
legile care privesc inaintarea, in armata 0 recrutarea, precum 0
desvoltarea marinei noastre, a Carei insemnatate cre§te din an in an.
Asigurarea unei justiIii bine distribuite cere ea poziOunea indeJ
pendenta a magistraOlor sà fie intärita. Se va ajunge la acest scop
modificând ateva articole din legea organizarii judeatorqti.
Spre a inlesni elaborarea legilor, precum 0 reviziunea codicelor
actuale, guvernul Meu va propune infiinIarea unui Consiliu legi-
slativ permanent.
Serviciul penitenciarelor are nevoie de o simIitoare reforma.
Pentru a o pregati, trecerea acestui serviciu la departamentul jus-
tiIiei a devenit o adevaran necesitate.
Se va supune deliberärii domniilor-voastre: 3modificarea legii
consiliilor judeIene, având de Iintà o mai intinsA conlucrare a lor
in administrarea intereselor proprii ale jude-plor ; modificarea legii
sanitare, pentru a garanta in mod mai sigur 0 mai lesnicios forma-
rea personalului medical 0 reorganizarea DirecIiunii Statisticii,
care-0 va indeplini mai bine scopul, trecând la Ministerul de Interne.
Ministerul Agriculturii, ComerIului, Industriei i Domeniilor are
astazi o organizare insuficienta. Se va prezinta domniilor-voastre,
In aceasta privire, un proiect de lege care sà corespunda desvoltärii
considerabile ce a luat acest departament.
Interesere agricultorilor stau astazi izolate, in mijlocul concu-
renIei generale ; insa prin sindicatele agricole se va produce o imbut-
nat4ire simiitoare in acest ram insemnat al producIiunii nalionale.
0 lege care sa reguleze c4tigarea pentru agricultura a p-am'an-
turilor mla§tinoase ale eteltei Dunarii se va supune desbaterilor
domniilor-voastre dimpreuna cu modificari devenite necesare legii
vanzarii in loturi a bunurilor Statului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Regatul României i0 are astazi situaliunea sa politic& bine
intemeiata. Ramane ca el sa-0 desvolte puterile sale materiale,
www.dacoromanica.ro
-DECEMVRIE 1897 cuvArraiu 201
creeze rela-tiuni economice folositoare 0 stabile, s5.-0 intäreaseà

mersul i progresul moral §i
Frumoasä este misiunea ce Corpurile Legiuitoare au de hide-
plinit. Nu MA indoesc ca yeti pune tot zelul i activitatea domnii-
lor-voastre ca aceastä sesiune sä fie roditoare pentru scumpa noa-
strg tail i sä lnaie Inc6 mai mult prestigiul ei i Increderea ce din
toate par* se pune intr'ânsa.
Dumnezeu sà binecuvinteze lucrärile domniilor-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor si Minis tilt al Afacerilor Striiine, D.
A. Sturdza ; Ministrul Agriculturii, Industriei, i omertului i Domeniilor, A.
Stolojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Can-
facuzino ; Ministrul de Rdzboiu, General A. Berindei ; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul Justitiei, Alex. G. Djuvara ; Mini-
strul Lucr5rilor Publice, Ion I. C. Briitianu.
(M. O., 1897, nr. 183, p. 6209-11).
184.
Rfispuns la Adresa Senatului.

'/19 DecemPrie 1897.
Comisia Senatului prezintä Suveranului räspunsul la mesaj En care se
arat'd din non simpatia pentru Mostenitorul Tronului. M. S. Regale multu-
meste pentru aceastä simpatie si crede a o colaborare strânsil Entre guvern
Senat nu va lipsi si va da roadele asteptate.
Domnule Preqedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt adânc mi§cat de Adresa prin care Senatul tmi rostqte,
In cuvinte a§a de alduroase, simpatia Tärii Cu privire la boala iubi-
tului Meu Nepot. Din tot sufletul và multumesc pentru aceastä
reinnoitä manifestare adusä Mie din partea acestui tnalt Corp,
care lini este o nepre-tuitä dovadà at de adânc este sklit
mântul dinastic In intregul popor.
Iubirea aceasta i increderea reciprocä dau o noua frie a§ez5.-
mäntului Regatului, Intemeiat prin Intelepciunea fruntalilor
www.dacoromanica.ro
202 'REGELE CAROL I
prin vitejia armatei pe care am avut mandria a o conduce la

izbanda.
Putem privi cu lini§te catre viitor i indrepta silinele noastre
spre o muna rodnia, deoarece se deschide inaintea iloastrâ o
perioada de pace pe care trebue sä o intrebuiniam pentru a intäri
fna mai mutt Statul nostru pe temelii statornice i sanätoase.
Nu Mä indoesc cá increderea dintre guvern i Senat, despre care
Ne asiguraIi, va contribui mult ca aceastä sesiune sa fie cat de spor-
nia pentru scumpa noastrà
Va mulIumesc din inimä de bunele urari ce aduce0 Reginei,
Mie i Familiei Mele.
(M. 0.4897, nr. 201, p. 6834).
185.
Rfispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

Camera in räspunsul la mesaj reinnoe0e, in numele ärii, simpatia ce s'a
resinnit In toate unghiurile ei cAt timp vieata MoOenitdrului Tronului a fost
In pericol. M. S. Regele spune cá devotamentul acesta al tuturor Românilor
pentru Tron face mai muit decAt once rasplatà. Multumeqte pentru senti-
mentele de iubire ale reprezentantilor natiei i crede cà lucrarile lor vor fi folo-
sitoare Statului
Domnule Prefedinte,
Domnilor Pepututi,
Camera, ca reprezentaIiune legal-a a nqiunii, Tmi reinnoe§te
astAzi, n cuvinte mi§catoare, via simpatie ce s'a resimlit in bate
unghiurile çàrii, cat timp viala scumpului Meu Nepot a fost in pri;
mej die, in lunga board prin care a trecut.
Primesc dar cu o deosebita satisfacTiune reinnoirea acestor
marturisiri din partea Adunärii Deputatilor i mulIumesc calduros
pentru sentimentele de dragoste ce Ni le aduce. Nicio rasplatä
nu-Mi poatd fi mai dulce 9i mai magulitoare, dupa o muncà de peste
30 de ani, deck devotamentul Cu care Tronul este inconjurat de
toate straturile poporului roman. Aceste nenum6rate dovezi de ere-
dinIa sunt pentru'Mine un nou indemn spre a Mä gandi neincetat
la intarirea institu/iilor noastre na-Ponale 0 a inchina toate puterile
Mele, pentru binele propä0rea Iärii.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1898 ClivANT.X.Ri 203
Sä dea Dumnezeu ca anul in care vom intra in curând sä ne

cruIe de incercarile grele care ne-au sguduit si care s'au intins si
asupra agriculturii s'i comerIului nostru si ca anul nou sä fie bine-
cuväntat, spre a putea urma, in liniste, cu lucrarea noasträ de des-
voltare economica, asigurând muncitorilor nostri dreapta räsplatä
a silinIelor lor.
Nu Mä indoesc ca d-voastre veIi da tot sprijinul guvernului Meu
si veIi lua in de aproape cercetare diferitele legi supuse la desba-
terile d-voastre, astfel ca sesiunea actuala sä fie bogatä in lucräri
folositoare pentru Statul ron-1'4'n.
Bunel urari ce a duce0 Reginei, Mie si Familiei Mele, gäsesc
o sincerä recunostinfá in inimile Noastre.
(M. 0., 1897, nr. 207, p. 7058).
Inalt Ordin de zi cifre armatä.

1/13 lanuarie 1898.
M. S. Regele, multumit de silintele ce fiecare din ostagi pune pentru im-
plinirea indatoririlor, le ureaz5. ani multi gi fericiti.
Osta.yi,
Astäzi, ca intotdeauna, MA folosesc de anul ce incepe ca sä tri-
mit scumpei Mele armate salunrile Mele.
Privesc cu o adeväratä muliumire la silinIele ce fiecare dintre
voi depune pentru indeplinirea indatoririlor sale.
rara ca s'i Mine vede in munca voasträ o dovadä mai mult ca
se poate sprijini pe virtu-ple fiilor ei, si dar, din adâncul inimii
Mele, urez tuturor ani mulIi si fericiti.
Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1898.
CAROL.
(M. 0., 1898, nr. 218, p. 7465).
Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritäti.

1/13 lanuarie 1898.
Dup'a slujba dela Mitropolie, Suveranul primegte felicitäri in apartamen-
tele Mitropolitului din partea Inaltului chiriarh, a Pregedintelui Consiliului,
www.dacoromanica.ro
204 REGELE CAROL I
a pre§edinWor Senatului i Camerii i a Primprqedintelui Curtii o Casatie,

apoi, la randu-I §i In numele M. S. Reginei, face urari pentru Romania
pentru cei de fata.
Urärile alduroase ce-Mi aduceIi, le primesc cu atat mai vie
recunoptinrá í bucurie, cu cát, in anul care s'a inchis,Iara intreagä
Mi-a dovedit cu dor din inimä cht de adânc ea impärtä§e§te bucu-
riile i griiile Mele.
Am trecut impreunä prin multe incercäri care s'au intins
asupra holdelor noastre, lovind intr'un mod simptor agricultura 9i
comenul; insä, mai ales in vremuri grele, n'am pierdut nädejdea
In Dumnezeu pi am fost condus numai de tinta de a asigura vii-
torul României, cäreia trebue neincetat sà inchingm toate pute-
rile noastre.
infärit prin iubirea poporului, privesc cu incredere in ánul
care incepe, rugand Cerul sä ne apere de necazuri, sà raspAndeapcä
asupra noasträ toate binefacerile i sà ddruiasca scumpei noastre
làri lini§te i propä§ire. Cu aceastä dorinrá i reinnoind inc5. °dará
toate mulIumirile Mele pentru felichàrile atát de adánc sinnIite
ce Mi-a-0 adrepat din partea bisericii §i a àrii, vä urez §"i in numele
Reginei, din fundul inimii, ani mul-p i fericiIi.
(m. 0., 1898, nr. 219, p. 7501).
188.
Cuvintare la investitura Episcopului Rimnicului Noului-Severin.

15/27 Martie 1898.
Investirea ca Episcop al Ramnicului Noului-Severin a arhiereului AtIm-
nasie Mironescn Craioveanu. Dupa formula consacrata de Inmanare a carjei
episcopale, noul ales arata devotamentul sAu catre Tron i Dinas-Líe. M. S.
Regele fi spune ea are o eparhie aleasä unde o populatie cu mima calda' §i
patriotica are saca adanc sentimental de evlavie. O eparhie de unde Insu§i
Majestatea $a a pornit la lupa' victorioasa peste Dunare.
Cu vie mul%umire am incredinIat Prea Sfirgiei Tale cárja pästo-
rara', intärindu-te in scaunul episcopal al Ramnicului i Noului
Severin, la care te-au ales Sfántul Sinod impreuna cu reprezen-
tanÇii
Prea Sfinia Ta e§ti chemat a pästori una din cele mai frumoase
eparhii, locuite de o populaVe cu inima cáldä i patrioticä,
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 4898 CUVANTXRI 205
In care sentimentul de evlavie e adânc sklit. La poalele munIilor

In väile incântätoare ale Olteniei, de veacuri se ridica nenu-
märate mänästiri §i. schituri, ca o märturie vie de temere de
Dumnezeu a strämo§ilor care, in vremurile de asuprire, cand vije-
Rile treceau peste Iarä ameninOnd-o de pustiire, au gäsit acolu
adäpost pentru a lini§ti i intäri sufletele lor. Aceste a§ezärninte
catä sä ne aminteasca asemenea cä credinIa la un popor este sin-
gura temelie trainica pe care se poate rezema viitorul sàu, cäci
destinele popoarelor sunt in mâna Atotputintelui.
O frumoasä. §.1 insemnatä chemare a9teapth pe Prea Ta
In noua eparhie care este incredinIata armuirii tale. Sunt convins
cà vei fi de-a-pururea pätruns de marea räspundere ce apasä asupra
Prea SfinIiei Tale i cà vei inchina toate puterile spre a intäri
mai mult in mima poporului dragostea i respectul pentru bisericä.
Prime§te acum cälduroasele Mele urdri; ele te vor insqi peste
Olt, in aceste jude/e frumoase i bogate bare Mi-au arätat in toate
imprejurärile o nemärginitä credinp §i. cu care MA unesc ne§tme
amintiri. De acolo, intr'adevär, am pornit cu armata peste Dunäre,
dupä ce am primit binecuvântärile unuia dintre predecesorii Prea
SfinIiei Tale ; astfel intärit §.1 cu neclintitä incredere in ocrotirea
Cerului am infruntat primejdiile §.1 am condus pe voinicii ffi a Iärii
pe câmpul de luptä. Pronia cereascd a veghiat asupra noasträ.
izbända a fost cu noi, incununând steagurile noastre ca lauri nepie-
ritori.
MulIuminduqi pentru cuvântarea aa de adânc simIitä ce Prea
Sfinçia Ta ai rostit §-1 primind cu vie placere asigurärile tale de dévo-
tament aduse Mie i Familiei Mele, doresc din inimä sä pästo-
re§ti un lung ir de ani turma eparhiei tale.
(M. 0., 1898, nr. 277, p. 9771-2).
189.
M. S. Regele aim Academia Romani.

M. S. Regele la Intrunirea sesiunii anuale a Academiei Române. Nic. Kret-
zulescu, Presedintele Acaderaiei, intâmpinä pe Suveran, care, dupl ce se bucurfi
de ridicarea noului local, multumeste pentru culegerea i tiparirea, fäcute de
www.dacoromanica.ro
206 REGELE CAROL 1
Academie, a Cuvantärilor Mariei Sale timp de 30 de ani si amintind cu recu

nostintd de acei bärbati de Stat care L-au ajutat la ridicarea Statului rom'an
spune ca numele lor trebue Inscrise ad i cu litere de aur pentru vecinia
pomenire.
Resimt o deosebita mulIumire a pot aduce domniilor-voastre

astazi calduroasele Mele salutari in acest nou §.1 frumos local, vrednic
de Academie, care va contribui ca §edinIele sale, urmate totdeauna
de un interes olcOesc, sa fie inconjurate inca de o mare solemnitate.
# Frumosul ridica inima >>; doresc ca 0 conferinIele ce se vor line
aci, sa ne insufle/easca §i sa ina4e cugetarea noastra.
Academia fiind Intrunita In sesiunea sa anuala, indeplinesc o
placuta datorie mullumindu-i Inca odatä pentru iniIiativa luata de
dansa de a culege §i. tipari cuvantarile ce am rostit in cursul Dom-
niei Mele de 30 ani.
Astfel, Academia a stabilit o noua §i. scumpa legatura cu Mine,
insalindu-M, pas cu pas, in marea epoca de lupta §.1 de izbanda
din care a ras'a'rit Regatul, de§i adeseaori strabatuta de momente
grele §i furtunoase.
Indeplinesc Inca o alta datorie amintindu-Mi cu dragoste §i.
recuno§tinp. de acei barbaIi destoinici care impreuna cu Mine
au intemeiat Statul roman; o mare parte din ei au trecut bite°
al-O.' via-0.; mulIi dintean§ii erau membri ai Academiei; numele lor
trebue sa fie dar inscrise aci cu litere de aur, spre a arata §.1 genera-
Vilor viitoare ca numai acei care au muncit §i s'au jertfit pentru
patrie, sunt vrednici de vepica pomenire.
Adanc mi9cat de cuvintele pline de mima ce venerabilul Prep-
dinte al Academiei, in numele ei, Mi-a adresat, urez ca luciarile
din anul acesta sa fie cat se poate de spornice 0 roditoare.
(M. O., 1898, iu.. 282, p, 9958).
190.
15/27 Mai 1898.
M. S. Regele Inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, le exprimA multumiri
pentru silintele ce au depus ea s'a' Inzestreze tara Cu legi privind invatamintul
secundar gi superior, conversiunea favorabilà a unei pArti din datoria publicA,
regularea relatiilor comerciale cu Turcia 0 Bulgaria, Invoiala cu Serbia pen-
www.dacoromanica.ro
MAI 1898 CUYANTARI 207
tru podul de peste Dunäre, modificarea legii eailor ferate de interes local, credi-
tele pentru fimeliorarea 0 completarea sistemului de transport pe uscat §i pe
apa, pentru aphrarea farii 9i. clädirile sociale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Ajunsi la termenul actualei sesiuni legislative, va exprim deplina
Mea mulIumire pentru silin/ele ce v'aTi dat de a inzestra Iara cu
legi importante, a aror necesitate era de mult si adanc simIita.
Legea invalamantului secundar si superior si-a capatat fiinp.
prin munca stäruitoare a domniilor-voastre. Aceasta lege, dim-
preuna cu legea Invgamantului primar si aceea a Casei Scoalelor,
apaza instructiunea noastra nalionala pe o temelie sanatoasa,
rnenita a asigura desvoltarea 0 progresul poporului roman.
Votarea la timp a bugetului echilibrat garanteaza bunul mers
al finanIelor Statului si conversiunea favorabila a unei päili a dato-
riel publice este o noua dovada de soliditatea creditului Iarii.
Dimpreuna cu aceste legi aTi votat 0 altele, Intre care regularea
relaliunilor comerciale cu Turcia si Bulgaria, precum 0 invoiala
cu Serbia pentru stabilirea podului de peste Dunare, ocupa un loc
de capetenie si vor contribuí a strange Inca mai mult relaVunile
amicale cu aceste state.
Modificarea legii cailor ferate de interes local va da si ea roadele
dorite pentru intregirea reIelei cailor noastre de comunicalie.
De mare Insemnatate sunt creditele ce ati acordat pentru ame-
liorarea si completarea sistemului nostru de transporturi pe uscat
0 pe apa, precum si acele pentru apararea %aril si pentru cladirile
§colare ce sunt a se executa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Va mulIumesc Inca odata calduros pentru concursul luminat si
patriotic ce aIi dat guvernului 1Vieu In sesiunea actualä.; 0 rugand
pe Atotputernicul sa reverse binefacerile sale asupra iubitului Meu
Regat Eu declar Inchisa sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
208 REGELE CAROL I
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Afacerilor Straine, D.

Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cornertului i Domeniilor, A. Sto-
lojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Cantacg-
zino ; Ministrul Justitiei, G. D. Pallade ; Ministrul de Razboiu, General de Di-
pizie, A. Berindei ; Ministril! Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Ifaret;
Ministrul Lucrärilor Publice, Ion I. C. Brittianu.
(M. 0., 1898, nr. 35, p. 1201).
Toastul M. S. Regelui pentru Principele Bulgariei.

Sinaia, 24 Iunie/6 Iulie 1898.
Principele Ferdinand al Bulgariei in vizità la Sinaia. Seara s'a dat o mas'd
la Castelul Peles. M. S. Regele multumeste familiei prineiare bulgare pentru
facandu-I in acelasi timp ufgri de fericire i pentru propäsirea Bulgariei.
MulIumesc Alteei Voastre Regale din toata mima pentru a

doua Sa vizita, care Ne umple de o satisfaqiune cu atat mai mare,
ca avem bu curia a saluta asta data' 'hi Romania pe Principesa Maria
Luisa.
Prezerqa AlteIelor Voastre Regale este o noua dovada de bu-
nele raporturi care exista atat de norocos 1ntre Statele Noastre.
In speranIa ca aceste raporturi se vor consolida incà mai mult,
fag urarile cele mai vii pentru fericirea Alteei Voastre Regale si a
Augustei Sale Familii, precum i pentru prosperitatea Iaril Sale.
Ridic paharul Meu In sanatatea AA. LL. RR. Principele
Principesa Bulgariei.
(M. 0., 1898, xxr. 68, p. 2464).
M. S. Regele &Aire Principelé Bulgariei.

25 lunie/7 Iulie 1898.
Principele Ferdinand al Bulgariei remite M. S. Begelui Carol I ordinul
Pentru BravurA s, reamintind victoriile cii§tigate pe campiile Bulgariei, In
urma cärora aceastA Tar& a devenit liberà. M. S. Regele, miscat de cuvintele
mägulitoare ale Principelui Ferdinand, vede in aceasta decoratiune o dovada
de prietenie si face urArile Sale pentru Principe i pentru hrmata bulgara.
www.dacoromanica.ro
IULIE 1898 CUVANTARI 209
Sunt adanc mi§cat de cuvintele atat de magulitoare ce Alteia

Voastra Regala Mi-a adresat, precum i de amabila Ei aten-liune,
de a-Mi remite, inconjurat de vitejii Sai ofiTeri, care s'au distins
In räzboiu, ordinul Sau militar.
Ii primesc cu atat mai mare recuno§tinIa §.1 satisfaqiune, Cu
cat vad din aceasta o noua dovada a prieteniei ce AlteIa Voastra
Regala are pentru Mine yi o legatura pre-lioasa cu tallara Sa armata,
penku a carei desvoltare fac urarile cele mai vii.
Aceasta decoraTiune imi va aduce totdeodata aminte frumoasa
epoca cand armata Mea a combatut victorios pe campurile de ba-
talie alaturea cu viteaza armatä ruseasca, pentru a constituí Bul-
garia i a cuceri independenIa Romaniei.
MulIumind incà odata AlteTei Voastre Regale pentru semnele
de simpatie ce-Mi da, O rog sa creada in simçimintele Mele cele
mai amicale i in viul interes ce port Bulgariei, Principelui ei 9i
armatei Sale.
(M. 0., 1898, nr. 68, p. 24E4-5).
193.
Urarea Regelui dupi sfintirea a doui vapoare.
Constanta, 1/13 lulie 1898.
Sfintirea vapoarelor Regele Carol I » si Principesa Maria a. M. S. Regele,

pe puntea bastimentului Regele Carol I » S. R. Principesa Maria pe
puntea vasului e Principesa Maria », sparg ate o sticla de sampanie lovind-o
de peretele vasului, dupd vechiul obiceiu al tárilor maritime, urAnd cälätorit
fericite celor dota bastimente.
Acest m'arel vapor se va numi Regele Carol I » (respectiv

Principesa Maria »).
ti urez sa faca calatorii fericite pe Marile pe care este destinat
sa pluteasca. Bunul Dumnezeu sa-1 alba sub puternicul sau scut
-9i s'a-1 pazeascä contra furtunilor i accidentelor de Mare. Sa faca
fala steagului románesc pe care-1 poarta.
pi. 0., 1898, nr. 73, p. 2612).
www.dacoromanica.ro
210 REGELE CAROL I
194.
M. S. Regele pentru marina rominä.

Constanta, 1/13 Iulie 1898.
Dupà sfintirea celor douá vase la Constanta, s'a dat un banchet pe
vaporul Regele Carol Is. Vorbeste la acest banchet Ministrul Lucräxilor Pu-
blice i apoi Suveranul aratfi importanta marinei pentru comertul României.
Inching pentru un viitor fericit al marinei romäne comerciale si militare.
La inaugurarea podului peste Dunäre am prevestit cà aceastä.

märeará lucrare ne va deschide adevärata cale comercialä i cä
In curand steagul roman va Mai in porturile cele mai indepärtate.
Presimiirea Mea s'a implinit mai de vreme decat puteam nädäjdui
serbarea de astäzi aruncase de mai inainte razele sale bineräcä-
toare asupra tinerei noastre marine comerciale, care luase deja de
de fapt stäpanirea Märii prin un numär Incà restrans de vase, in
fruntea cärora strälucea Principesa Maria >>.
Tara impArtä§e§te convingerea Mea a comegul säu se va des-
volta inteun mod nea§teptat prin navigaIia maritimä. Datorim
dar Corpurilor Legiuitoare ca s'au putut sfinçi astäzi douä vase
mari i boteza unul pe numele Meu.
Nu Mà indoesc cà acest nou i falnic vas se va int4i§a cu vred-
nicie in randurile acelor bastimente impunätoare care infruntä
valurile furtunoase i asigurä ini§carea comerciala a lumei. <( Carol I >>,
impreunä cu Elisabeta », frumosul nostru incruciqetor de mult
cunoscut de bate marinele, trebue sà dua cu mandrie steagul
nostru peste Ocean 0 sä vesteascA 0 in alte continente ce avânt
puternic România a luat 0 cum prin o munca statornicä 0 un räz-
boiu victorios ea a cucerit un loc insemnat tare Statele din Europa.
Cu mima plinä de bucurie, mulIumesc pentru cuvantarea cal-
duroasä care Mi-a fost adresatä i ridic paharul Meu pentru un
viitor fericit al Marinei noastre comerciale, ca 0 a celei militare,
sigur and a amandouà, in implinirea datoriei /or, departe de
/ark vor fi insufleIite numai de o singurä sinatire, vor fi cäläuzite
numai de un singur Wand: Patria 0 cinstea naTionalä, i CA pe va-
sele lor, ori unde ele se vor afla, va räsuna strigätul ap de scump
nou4 tuturora : 4 Sb.' träiascä Romania ».
(M. 0., 1898, nr. 73, p.. 2613).
www.dacoromanica.ro
lUtIE 1898 CUVINTARI 211
195.
Rfispuns la toastul Principelui Imertinsky.
Varfovia, 14/26 lulie 1898.
Vizita M. S. Regelui Carol I In Rusia. La Vargovia, M. S. Regele i Prin-

cipele Ferdinand Bunt primiti de lumea oficialA, In cap cu generalul Principe
Imertinsky, fost gef de Stat Major sub M. S. Domnul la 1877 gi acum Guyer-
nator general al Poloniei gi de ofiterii atagati la persoana Lor, Adjutantii
imperiali Vice-amiral Arseniew, Colonel Nepokoicinsky, Locotenent Principe
Dolgoruki i Locotenent Principe Orloff. Dala garA pAnA la Palatal Lazenky,
flestinat a fi Cartierul Regal, sunt Ingirate trupe din divizia a treia a Gardei
Imperial°, ce fusese la Plevna sub comanda M. S. Domnului RomAniei, M. S.
Regele gi PrincipeIe Ferdinand viziteaza oragu/ Vargovia, galeria de tablouri a
pictorilor poloni etc. La masa de searA, Principele Iraertinsky ridicA un toast
In sAnAtatea M. S. Regelui, victoriosul gef al amAnduror arraatelor viteze, care
au combAtut la Plevna una lAngA alta, ca doi frati de arme.
M. S. Regele multumegte pentru cAlduroasa primire ce I s'a fAcut
amintegte greutAtile i bucuriile ce au impArtAgit In rázboiul din 1877. InchinA
In sAnAtatea ImpAratului Nicolae II.
Foarte miscat de,,amabilul toast al AlteTei Voastre Serenissime,

mulIumesc din toatä inima pentru primirea, pe &At de strälucitä
pe atät de simpatia ce am gäsit aci. Plin de bucurie am reväzut
astäzi trupele cu care am impärtäsit grijile, pericolele i izbAnzile
pe câmpul de räzboiu. NumeIe Alteei Voastre Serenissime, ca §i
acela al mult regretatului general Conte Todleben, este pentru
Mine nedespärpt de luptele sAngeroase din jurul Plevnei si
adue aminte intotdeauna cu recunostinfá c5. in momentele deci-
sive prin care am trecut Impreuna, aflat lângä Mine, incon-
jurändu-Mä de sfaturile Voastre luminate. Facând cele mai 061-
duroase uräri pentru viteaza armatä imperialä, intáiul Meu gänd
se indrepteazä cätre Augustul i Supremul säu Sef, M. S. Im-
paratul Nicolae II, in sä'nätatea Cäruia ridic paharul Meu.
Träiasa. Majestatea Sa impäratul Nicolae II.
(M. 0., 4898, nr. 87, p. 3059).
www.dacoromanica.ro
919 REGELE CAROL
M. S. Regele la intiimpinarea Primarului din St.-Petersburg.

St.-Petersburg, 17129 Iulie 1898.
Primarul din St.-Petersburg intampina pe M. S. Regele 0 Principele Ferdinand
paine i sare sabità ca pe oaspeti doriçi. Aminte§te apoi de lupta dus'a
pentru Sfânta Cruce de armata rasa' i româra, al caror Cap a fog Insu0 Su-
veranul Romfiniei, gloriosul luptator pentru credinfá i dreptate.
M. S. Regele multume§te pentru primirea i cuvintele amabile ce I s'au
spus cat i pentru sirabolul ospitalitAtii ce I s'a oferit.
Sunt foarte mi§cat de atenIia municipalitaIii care s'a 2nf4i§at

pentru--a-Mi ura buna venire 9i a-Mi prezenta pAinea §i. sarea, ca
simbolul ospitalitäiii, care se exercitä in_ Rusia pe o scarO atAt de
mare; tu o vie plOcere am venit in Capitala Imperiului, de tare
sunt unit prin legaturi durabile ale trecutului §.1 printeo prietenie
sincera.
Và mulIumesc pentru primirea simpatica ce am gAsit aci
pentru cuvintele amabile ce adresat ; 9.1 regret numai
n'am putut rAmAne mai mult timp in acest frumos ora, pentru a-1
cunoa§te mai de aproape.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).
Räsp uns la toastul Impiratului Nieolae

St. Petersburg, 17129 Iulie 1898.
Imparatul Nicolae II ridica paharul in onoarea M. S. Regelui Carol I, in
sangtatea M. S. Reginei, a Principelui Ferdinand 0 pentru prosperitatea Roma-
niei. M. S. Regele exprinià recuno§tinta Sa pentru primirea calduroasd
pentru cuvintele amabile ce I s'au spus. In numele Stiu 0 al RomAniei face
urari pentru fericirea i sanktatea Impäratului, Impärätesei, Mamei Sale 0 a
supu0lor Lor.
SO-Mi permit& Majestatea VoastrA sä.-I exprim profunda Mea
recuno§tin%à pentru cuvintele Sale ataabile, precum 9i. pentru pri-
mirea atAt de alduroasä i cordia1à binevoit a-Mi face i a
Vä asigura cAt sunt de mi9cat de atenVunile delicate, de care Ma-
www.dacoromanica.ro
ITILIE 1898 CTJVANTARI 213
jestatea Voasträ. inconjurat. Amintirea petrecerii Mele in

Rusia va rämane pentru totdeauna säpata in inima Mea, ca
amintirea fericitei epoce in care tanära Mea armatä a luptat pe
campiile de bätälii, dintre Dunäre i Balcani, alAturea cu viteaza
armatä imperialä, de care Mä leagä astä.zi o nourt i prelioasä le-
gaturä, graIie bunätäIii MajestäIii Voastre. Unit cu Iara Mea in
acelea0 simiiri 0 in dorinIa. vie 0 sincerä ca vizita ce fac MajestäIii
Voastre sä poatä stabili cele mai bune raporturi i sà contribue
a strange incà mai mult relqiunile de amiciIie cu puternicul Säu
Imperiu, fac urä'rile cele mai fierbinIi pentru fericirea Majestäiii
Voastre 0 a Familiei Imperiale, rugand ProvidenIa sà räspan-
deasca toate binecuvantärile sale pe Majestatea Voastra 0 pe cre-
dincio0i Säi supu0, ridic paharul Meu In sänä.tatea Majestä/ii
Voastre, a M. S. Impärätesei, precum 0 a Augustei Sale Mame.
Sä träiasc5. MM. LL. Imparatul i Impäräteasa.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).
198.
M. S. Regele la toastul Impäratului Ricolae II.

Krasnoie-Selo, 18/30 lulie 1898.
M. S. Regele gi Principele Ferdinand, impreunä Cu Familia Imperial& Rusa gi
cu Regina Olga a Greciei, asista, pe câmpul dela Krasnoie-Selo, la revista gi
defilarea Gardei Imperiale gi a ,diviziei a 37-a de infanterie, In total 36.000
oameni pugi sub comanda Marelui Duce Vladimir Alexandrovici. M. S. Regele,
sotit de Impäratul Nicolae II gi de Principele Ferdinand, to-ti cäläri, tree in
revistä trupele, dupä care iau loc in fata cortului Imperial pentru a primi de-
filarea. Dupà paradä se servegte dejunul in cortul Imperial gi Impäratul Rusiei
"idled un toast In sänätatea M. S. Regelui, care multumegte Impäratului cA
I-a dat prilejul sä se afle in mijlocul armatei ruse gi face uräri in numele ar-
matei române gi al Säu pentru armata rusa i pentru ilugtrii ei gefi.
MulIumesc MajestäIii Voastre din adancul inimii ca Mi-a pro-
curat bucuria de a Ma reafla astäzi in mijlocul frumoasei Sale
armate, a cä.rei vitejie indräznea-p 0 avant färä seamän le-au
adUs la izbandä pe campurile de bataie, unde am avut prilejul de
a le admira. Numele vitezelor regimente ale Gardei imperiale sunt
atat de adanc intipärite in memoria Mea ca i bätäliile care au im-
podobit drapelele lor cu noi lauri. Armata Mea a fost mandrä
14
www.dacoromanica.ro
214 REGEIX CAROL I
de a combate alaturi Cu o armatä ce e inzestrtatä cu cele mai

calitäli militare. Ea n'a uitat niciodata confraternitatea de arme
§i se asociazà la toate Mele, ca §.1 la urä'rile cälduroase
ce fac pentru viteaza armatä impäräteascä, pentru ilutrii ei
§i Inainte de toate pentru pre-lioasa sanAtate §.1 o lungä. §i glorioasä
domnie a Majestälii Voastre. Sä. träiasca MajestäIile Lor imparatul
§i ImpArAteasa.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3200).
M. S. Regele cifre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorul

Moscovei.
Mosco pa, 20 Iulie/1 August 1898.
La prAnzul de gala dat la Palatul Guvernatorului in onoarea M. S. Re-
gelui, Marele Duce Sergiu inchinA In skatatea Familiei Regale Rornane
pentru prosperitatea Romaniei M. S. Regele Carol I multumegte pentru toast
gi pentru alduroasa intâmpinare ce I s'a fAcut la Moscova. Inchina pentru
Imp6rat gi pentru Altetele Imperiale.
Rog pe Altea Voastra Imperialà sà primeascä viile Mele mul-
/umiri pentru amabilul Säu toast §.1 pentru cälduroasa intâmpinare
ce Mi s'a fäcut la Moscova. Vizitând acest ora § sfânt, care päs-
streazà atâtea amintiri din epoce glorioase §.1 unde bate mima
Rusiei, s'a realizat una din dorinIele Mele cele mai scumpe i sunt
cu atfit mai fericit, cu cht am regäsit aci pe bravfi grenadiri care
au zdrobit avantul lui Osman Paya §i au decis astfel cäderea Plevnei.
Adânc recunoscätor Majest4ii Sale Impäratului pentru toate
atenOunile Sale, beau in sänätatea Sa, fäcând uräri pentru
fericirea AlteIelor Voastre Imperiale §i mulIumind Cerului, care
tila in zilele aceste, V'a acordat protegiunea intr'un mod atgit
de vä'dit. Sä träiascä. frapäratul! Sä traiascA Impäräteasa!
(M. 0., 1898, nr. 89, p. 3126).
Toasturile M. S. Regelui la Kiev.

Kiev, 24 Iulie/5 August 1898.
Marea Duces4 Alexandra Petrovna intâmpinA pe M. S. Regele Carol I gi
Principele Ferdinand. Seara se da' o masa la Palatul Imperial din Kiev.
M. S. Regele Carol I ridica cel dintaiu un toast pentru Imparat gi Imparateask.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1898 CuvANTARI 215
Cu inima plinà de recunostinVA pentru M. S. Impäratul, care

Mi-a arätat ca prisosin0 bunAvoinIa Sa covArsitoare In tot timpul
sederii Mele In Rusia si inainte de a päräsi frumosul SAu Imperiu,
In care am primit din toate semne de atexqiune, ce nu voiu
uita niciodatä, consider ca o sfAntà datorie a Mea de a Inchina
primul Meu pahar in sänätatea Sa: Träiascä M, S. Impäratul!
Träiascä M. S. Impäräteasa!
Generalul Dragomirov propune s4 bea in sanatatea M. S. Regelui Ro-
péntru prosperitatea poporului Sau §i a armatei Sale. Face urari ca
fratia armatelor, care a fost intäritä prin sange la Plevna, sA urmeze pentru
totdeauna. M. S. Ragele multume§te pentru cuvintele adresate i inchinA
pentru armata rusà.
Foarte miscat de amabilele cuvinte ce ExcelenIa Voastrà Mi-a

adresat acum, Vä mulIumesc din toatä inima pentru ele, precum
pentru strälucita i cälduroasa primire ce Mi-a fost facutä In
vechea cetate a Kievului. Sunt cu atAt mai mult satisfácut de a fi
putut vizita acest oras important, cä am avut mai intAiu bucuria de
a revedea pe ExcelenIa Voasträ, ale cäreia inalte calitä0 militare
sunt prquite de toatä lumea si de a saluta trupele care au luat
parte impreunä cu armata Mea la luptele si la victoriile dinaintea
Plevnei. Eram mAndru de a comanda dinaintea inamicului Corpul
al IX-lea, cu care o nota legäturä. MA uneste prin regimentul ce
Majestatea Sa Mi-a conferit. Consider ca de datoria Mea de a In-
china paharul Meu in memoria unui fost comandant al acestui
corp, a Generalului baron de Kruedner si in onoarea ilustrilor sefi
ai armatei imperiale, in sänätatea careia ridic un toast: Träiasca
armata imperialä., cu care armata Mea este unitä prin fräIia de
arme, care Ne-a condus la victorie!
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3202).
201..

Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare Suveranul chip& ce
insist& asupra bunelor legäturi ale Romfiniei cu vecinii SAÍ cu privire la acti-
14*
www.dacoromanica.ro
216 REGELE CAROL I
vitatea reprezentantilor natiunii, fiind ultima sesiune legislativa, aceqtia au

sa se ocupe cu proiectele ramase nevotate, cu bugetul general al Statului, cu
legea invafamantului profesional gi cu reinnoirea unor conveutiuni comerciale
ce expira.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschizand a patra sesiune ordinarà a acestei legislaturi, sim-

lase o desoebita placere a MA regäsi astäzi in mijlocul d-voastre
a va saluta cu caldurä.
MulIumind cu toIii Cerului cà o recoltä mulIumitoare a urmat
dupa un an de grije 0 de necazuri, putem privi viitorul plini de
incredere, mai ales acum &and menIinerea pacii continua a fi preo-
cuparea tuturor guvernelor.
Constat cu mandrie ea, in aceastä situaliune, Romania e incon-
jurata de simpatiile generale 0 ca relaIiunile noastre cu toate Sta-
tale sunt din cele mai cordiale.
Cu prilejul vizitei ce am facut Imparatului Rusiei, mi s'a dat
de Majestatea Sa numeroase dovezi de adevarata prietenie.
Primirea ce Mi s'a facut a fost tot at:At de simpatica pe cat de
strälucita 0 In toatä cälätoria Mea prin Rusia am vazut, cu o deo-
sebitä mulIumire, c amintirea confraternitaIii de arme, consacrata
pe campiile Bulgariei, a ramas neatinsa.
In cursul anului am fost i la Viena spre a indeplini o dureroasa
datorie, asistand la inmormântarea imparatesei i Reginei Eli-
saveta i exprimänd prin graiu MajestaIii Sale Impäratului Fran-
cisc Iosef via parte ce am luat, dimpreunä cu Iara Mea, la marea
nenorocire de care a fost lovit 0 care a de9teptat pretutindenea
simpatiile cele mai calde pentru räposata Impäräteasa.
Groaznica crimä dela Geneva a indemnat pe Guvernul Italiei
a lua inipativa unei conferii4e in scop de a stabili o inIelegere spre
a apara Statele In contra uneltirilor anarhiste. Guvernul Meu a
decis sà ja parte la aceasta intrunire internalionala.
Romania a mai fost invitata 0 va participa Inca la o altä con-
ferinIa, datoritä generoasei iniIiative a Majestälii Sale Impära-
tului Nicolae 0 care va urmäri çeluI nobil i inalt de a asigura po-
poarelor o era de pace indelungata.
www.dacoromanica.ro
D omnilor Senatori,
D omnilor D eputqi,
Lucrarile sesiunii actuale vor privi mai ales rezolvirea proiec-
telor de lege ramase din sesiunea trecut i examinarea bugetului
general al Statului.
Anul bugetar curent prezinta' o situaliune normará, cad se va
solda cu un excedent. Tinta insä principala a lucrarii d-voastre,
ca 0 a guvernului Meu, va fi a menIine In mod constant echilibrul
bugetar.
Tratatele noastre de comerI inceteaza intr'un termen destul
de apropiat 0 este, deci, urgent a lira mäsurile cele mai nemerite
pentru a ne da seama de cerinIele i nevoile noastre economice 0
comerciale, carora se cuvine a li se da o direqiune statornica.
In sesiunea trecuta aÇi indeplinit o reforma insemnatä prin
votarea legii instrucOunii publice. RAmAne acum sà ispràviçi aceasta
frumoasa opera prin votarea legii inv4amanbu1ui profesional, spre
a da tinerelor generaIiuni o direqiune practica, corespunzatoare
Cu avantul economic al Tarii.
Precum In ceilaiçi ani solicitudinea d-voastre se va intinde
acum asupra desvoltarii armatei, care va raspunde totdeauna la
increderea ce naliunea pune in ea.
D omnilor Senatori,
D omnilor D eput4i,
1\14unea a intreprins o munca neobosita, conclusa cu multa

InIelepciune §i incoronata cu mari succese. Fiecare an Insä large§te
cercul nostru de activitate i conlucrarea tuturor este de nevoie
pentru a inalIa i Intäri patria.
Urez ca lucrarile d-voastre, pe care Duninezeu sà le binecu-
vinteze, sa fie cat se poate mai rodnice pentru scumpa noastra
Romanie.
Sesiunea ordinal% a Corp urilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.
Sturdza ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde; Ministrul Agriculturii, Indus triei,
Comertului çi Dornenfflor, A. Stolojan; Ministrul Finantelor,. G. D. Pala& ;
www.dacoromanica.ro
218 REGELE CAROL I
Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Räzboiu, General A. Berindel;

Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul Lucriirilor
Publice, Ion I. C. Bralianu.
(M. O., 1898, nr. 180, p. 6193-4).
202.

La dovezile de creding ale Senatului, Suveranul multumelte qi e convins
cá guvernul va gäsi sprijinul necesar la acest inalt corp pentru a asigura mersul
trebilor publice normal §i constant.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat Cu vie mulIumire Adresa ce-Mi aduce0 in numele
Senatului i constat, cu deosebita placere, cat de mult acest inalt
corp este patruns de marea insemnätate ce Iara a dobandit prin a
politicà in/eleapta i cumpanita.
Viul interes i simpatiile ce intampinam in toate parfile, do-
vedesc ca lumea cunoa9te bine progresele ce am facut i prque§te
munca statornica ce am desfa§urat In toate ramurile activitaIii
noastre. Tusk spre a pastra irumoasa pozipe ce am castigat prin
silinÇele noastre, trebue sa urmam, f Arà preget, pe calea ce ne-am
tras-o, desvoltand treptat toate mijloacele de care dispunem
veghind neincetat ca temeliile sanatoase ale Statului sà nu fie
sdruncinate. Nu Ma indoesc ca Senatul va sprijini guvernul Meu,
spre a-i inlesni greaua sa sarcina, spre a asigura astfel mersul
trebilor intr'un mod normal i constant.
Din parte-Mi nu voiu inceta un singur moment de a indrepta
toata sarguinia Mea spre intarirea scumpei noastre Romanii.
MulIumindu-va, d-lor Senatori, din suflet §i In numele Reginei
al Familiei Mele pentru dovezile de credinIa ce primim in toate
imprejurarile din partea Senatului i pentru urarile calduroase ce
Ne exprimaTi astazi, doresc ca lucrarile d-voastre sa aduca cele
mai bune roade pentru
(M. 0., 1898, nr. 196, p. 6706).
www.dacoromanica.ro
DE CEMVRIE 1898 C UVANTIRI 219
203.
7/19 Decerwrie 1898.
La Adresa de räspuns a Camerii la znesajul Tronului, M. S. Regele

remara prestigiul, pe care statul roman l-a dobindit intro celelalte state gi
la care contribue In buna parte starea satifacatoare a finantelor tArii care
se datoregte muncii Adunärii DeputaIilor. Multumegte Deputatilor pentru
uran çi pentru credinia cu care inconjua Tronul.
Primesc cu o deosebità satisfaqiune Adresa Camerei Deputa-

Iilor i exprim via Mea mulIumire pentru cuvintele cälduroase cu
care Mi-aduceIi omagiul reprezentaIiunii nalionale.
România, duph ce a invins multe greut4i, a isbutit sa ocupe
o poziIiune insemnatä intre Statele europene 0 a §tiut atragä,
prin o politicä InIeleaptd i circumspectä, stima generalä. Succesul
dobändit ne impune datoria de a munci necurmat spre a Amalie
la Inälpmea unde am ajuns.
Prima noastrd preocupaiiune trebue dar sä fie de a pästra
buna reputa/iune a stärii noastre financiare, c4tigatä prin o exact&
cumpänire intre veniturile i cheltuelile Statului. Cu vie pläcere
constat cá d-voastre sunte0 pe deplin pätrun0 de aceastä nece-
sitate i cä toatä atenIiunea d-voastre este Indreptatä spre a men-
ne bugetului.
Nu mai pulin Mä bucur de grija ce arätaIi pentru Indrumarea
invälämäntului public spre o direcTiune practica, astfel ca tinerele
genera-puni sä devie destoinice pentru o mai intinsä desvoltare a
follelor noastre economice.
Am convingerea cä Adunarea DeputaIilor, caläuzitä de aceste
principii sänätoase i insufleIitä de dorinTa de a 'Asa in urma ei
ogorul românesc bine pregätit, va räspunde la a9tepfäri1e Várii
ca 0 la dorinIele Mele.
Vá mulIumesc din suflet, d-lor deputaTi, pentru nesträmutata
credinçà cu care inconjuraIi Tronul i pentru cälduroasele uräri
ce aduce/i Reginei, Mie i Familei Noastre.
(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6762).
www.dacoromanica.ro
220 REGELE CAROL I
204.
M. S. Regele &giro delegatia Regimentului rus de Vologda.

M. S. Regele Carol I fusese nurdit de Imparatul Nicolae II proprietar a/
Regimentului rus de Vologda Nr. 18 Carol I. 0 delegatiune compusä din colo-
nelul Kossenko i capitanul Bogouslavsky vine In tarà spre a remite Suve-
ranului epoletele cu cifra Milriei Sale, conferite M. S. Regelui de Impärat. In
onoarea acestei delegatiuni se dä seara, o masä la Palat gi M. S. Regele salutând
delegatiunea, ridica paharul In onoarea Regimentului Sau, urAndu-i lauri de
victorii i bea In sänätatea Impäratului Nicolae II.
Salut cu o bucurie cu a-tat mai vie deputaIiunea regimentului

Meu rus, ca am avut satisfaqiunea de a comanda pe vitejii sol-
daTi de Vologda pe campul de batalie conducandu-i la biruinIa. De
atunci au trecut douazeci §.1 unu de ani; in acest mare spaIiu de
timp nu a slabit confraternitatea de arme dintre armatele Noastre.
M. S. Imparatul a binevoit a da acestei confraternitaIi o deose-
bita consacrare, numindu-Ma proprietarul unui regiment care a
infruntat cu trupele Mele focul ucigator al intaririlor Plevnei.
Dar s pärasim acum campvrile de bätaie i sa intoarcem pri-
virile Noastre spre Neva, unde incep a luci zorile unei paci, care va
putea asigura popoarelor binefacerile ei pentru un timp eat se
poate de indelungat. Cugetarile Mele sunt in acest moment acolo
rede§teapta in Mine amintirea frumoasei Mele calatorii in Rusia.
Primirea calduroasa ce Impäratul Mi-a facut a gasit un räsunet
adanc in Romania, care se une§te cu Mine in urarile cele mai fier-
binli pentru fericirea MajestaIii Sale ca i pentru lunge i glorioasa
Sa domnie §i in dorin%a sincera de a restrange Inca mai mult bune
relqiuni cu Imperiul rusesc.
Viu mipat de noul semn de prietenie ce-Mi arata. Imparatul
Nicolae, insärcinand o deputaTiune speciala a-Mi remite epoletele
Cu Iifrele Mele, ridic paharul Meu in onoarea bravului Meu regi-
ment, urându-i lauri noi 9.1 beau in sanatatea prelioasa a efului
suprem al vitezei armate Imperiale, a Majestätii Sale Imparatului
Nicolae.
Sa traiasca Majest4ile Lor Imparatul i Imparateasa Rusiei
(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6996).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1899 CUVANTXRI 221
Inalt Ordin de zi cifre armatä.

1/13 lanuarie 1899.
M. S. Regele face urari armatei de anul nou. Deviza oltirei Onoare
Patrie » trebue s'A fie mereu vie In sufletul soldatilor.
Ostafi,
Cu o deosebitä. pläcere Má folosesc de prilejul anului care incepe
ca sä vá trimit ale Mele
MulIumitä jertfelor tndeplinite, armata §i-a eä§tigat titluri nepe-,
ritoare la recuno§tinIa. Patriei §i a Mea ; dar tocmai aceasta vä
impune indatorirea de a pästra neatinsä o reputa-liune e4tigata
cli atata muna' i stäruin-p.
Pe drapelele voastre stä seris: Onoare i Patrie ; nimic s'a* nu
desmintà aceastà mandra deviza! Rämänänd de apururea vrednici
de dânsa, ve-/i fi indeplinit o sfântä datorie eltre Iarä, care, ca
Mine, in voi numai §.1 in Dumnezeu §i-a pus toatä credinIa.
insufle-lit de aceste sentimente, Seful vostru suprem trimite
tuturor urärile Sale cele mai calde §i va zice din inimä: Ani mulp
Dat in Bucurwi, la 1 Tanuarie 1899.

CAROL.
(M. O., 1899, nr. 217, p. 7601).
M. S. Regele aire epitropii Seminarului « Nifon 1VIitropolitul

17/29 lanuarie 1899.
La 25 de ani dela intemeierea seminarului Nifon Mitropolitul e, epitropui
Rosescu citqte o dare de seanià asupra activitatii desfä§urate in §coala pe
timp de un sfert de secol. Face apoi uräri Suveranului sub a carui
oblAduire sa se desavarqeascA aceast5 opera'. M. S. Regele mulIumegte i aratà
rolul seminariilor §i al preqimii pentru educarea poporului.
Cu o vie atemiune am ascultat darea de seamä i mulIumese
pentru urärile atat de bine simiite ce adresat.
Pläcerea Mea, de a Mä gäsi astäzi In mijlocul d-voastre, spre a
asista la aceastä serbare, este cu atät mai mare, cä urmez neineetat
www.dacoromanica.ro
'222 REGELE CAROL I
cu dragoste parinteasca i cu un deosebit interes crqterea tine-

rimei, in inima careia trebue sá fie &kilt inainte. de toate simti-
mântul religios 0 frica de Dumnezeu.
Seminarele au in privinta aceasta o insemnatä influentä, prega-
tind pe elevii, care primesc darul preotiei, astfel incat ei sä fie in
stare sa faeä educatiunea morala a poporului, sä raspandeasca
dogmele credintei i sä dezvolteze adevärata pietate in toate stra-
turile
Sigur fiind ca conducatorii acestui frumos a§ezämänt sunt
adanc pätrun0 de aceastä neapärata trebuinta, doresc din suflet
-ca Seminarul Nifon, intemeiat de un vrednic Mitropolit, caruia
pästrez o amintire calda, sa dea i. in viitor roadele cele mai bune.
(M. 0., 1899, nr. 229, p. 7938).
207.
1VIesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
24 Martiel 5 Aprilie 1899.
M. S. Regele, cu prilejul inchiderii Corpurilor Legiuitoare, scoate In evi-
denta insemnatatea legilor votate (legea bugetark legea inväta'mântului pro-
fesional) si a conventii/or internationale aprobate (Conventia sanitarä dela
Venetia, Conventia potala universalk Conventia dela Haga). 1VIultumeste
Camerii §i. Senatului pentru sprijinul dat Guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,,
incheindu-se lucrarile acestei sesiuni legislative, vä multumesc
pentru zelul ce ati depus In examinarea diferitelor legi supuse deli-
berarii d-voastre.
intre acestea, legea bugetara ocupä primul loc. Dand tarii un
buget bine echilibrat, ati asigurat mersul solid al finantelor noastre.
Prin legea invätämântului profesional s'a incoronat opera marei
reforme a invälämäntului public. Aceastä lege corespunde unei
nevoi din cele mai simtite, de a nu erqte numai oaraeni invatati,
ci i oameni pentru vieata practica, astfel cum ni se impune de impul-
siunea generalä a activitätii secolului in care träim 0 de insä0
cerintele economice ale României.
Ai votat in aceastä sesiune mai multe Conventiuni internatio-
_nale, eari au o deosebitä insemnatate: Conventiunea sanitara din
www.dacoromanica.ro
Pl. III.
M. S. Regele Carol I en Prineipele Carol la 1899.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1899 CUVANTIRI 223
Venetia, care uneste Statele europene inteun singur manunchiu In

contra primejdiei boalelor ce ne pot veni din Orientul mai depärtat ;
Conventiunea posted universal á din Washington, care imbunAt5.-
teste in mod sitatitor relatiunile pasnice dintre popoare ; Conven-
tiunea dela Haga, care reguleaa mai multe puncte ale dreptului
public international.
Prin votarea Conventiunei de cai ferate i telegrafo-postará cu
Imperiul german ati pus Regatul román In relatiuni economice
zilnice si regulate cu ç.ri industriale i bogate i cu Orientul mai
apropiat si ati dat astfel o nou'à impulsiune desvoltárii noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Vá multumesc pentru sprijinul ce ati dat guvernului Meu In
votarea si a altor legi necesare pentru satisfacerea nevoilor generale
locale i rog dimpreun5. cu d-voastre pe Atotputernicul s'a ocro-
teased intotdeauna scumpul Meu Regat çi s inareasca In mima
cetatenilor sai acele simtiminte de datorie si de devotament critre
patrie, care Inalrá çàrile i popoarele i care au dat României un avânt
eat de mare i de puternic.
Declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Afacerilor Straine gi ad-
interim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. Sturdza ;
1VIinistrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul Finantelor, G. D. Pallado; Mi-
nistrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Razboiu, General de Divizie A.
Berendei ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; Ministrul
Lucrarilor Publice, Ion I. C. BrcItianu.
(M. 0., 1899, nr. 283, p. 9953).
208.
Cuvintare la Academia Rominä.

9/21 Aprilie 1899.
Pregedintele Academiei Române, P. Poni, remarca' interesul pe care Suveranul
I-a arätat Inaltei Institutii de cultura nationala. M. S. Regele starue asupra
activitatii Academiei Romane pe timp de 33 ani mai cu seam& In campul
istoriei literaturii gi limbii romanegti.
www.dacoromanica.ro
224 REGELE CAROL I
Cu deosebifä pläcere viu astäzi In mijlocul d-voastre, spre

vä mulIumi de urärile a9a de bine simIite pe cari Academia a dorit
sä Mi-le prezinte chiar ieri printr'o delegqiune specialä. Viu rniscat
de aceastä atenOune, salut cälduros pe membri säi 9.1 reinnoesc asi-
gurarea cat de viu este interesul cu care urmaresc neIncetat lucrarile
d-voastre.
Nu se poate tägädui cä Academia a desfä9urat In curs de 33,
de ani o mare activitate 9i a avut o InrAurire binefäcätoare asupra
desvoltdrii istoriei 9i a literaturii nalionale, mai ales insä asupra
limbii noastre bogate In cuvinte 9.1 in cugetäri frumoase, sfinte
legäturi cari imbräii9eaza neamul românesc i cel mai sigur al säu
adäpost.
Dorind ca lucrArile Academiei sä fie 9i In anul acesta folositoare
pentru %ark declar 9edin_a deschisä.
(M. 0., 1899, nr. 10, p. 387).
209.
Mesai pentru disolvarea Corpurilor Legiuitoare.
21 Aprilie/ 3 M ai 1899.
Demisionând Ministerul lui D. Sturdza, M. S. Regele dizolvä Corpurile

Legiuitoare In vederea unor noui alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cabinetul prezidat de d-1 Dimitrie Sturdza s'a retras.
Am incredinIat guvernul unui nou Minister.
In faIa acestui fapt, este nevoie a se face un nou apel la Iarä.
SunteIi, prin urrnare, convocaIi In sesiune extraordinarä pentru
a auzi decretul de dizolvare.
Bucure9ti, 21 Aprilie 1899.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. G. Canta-
cuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul Räzboiului, General
I. Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Tache Ionescu; Minis-
www.dacoromanica.ro
AtAI 1899 CUVANTARI 225
trul Agricultdrii, Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Fleva ; Ministrul

Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr. C. I. Istrati ;
Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. 0., 1899, nr. 18, p. 625).
210.
Cuvintare Ia inaugurarea noului Palat al Curtii de Conturi.

11123 Mai 1899.
Primit cu cuvinte de recunostinta de catre Membrii Inaltei Curti de Conturi,
M. S. Rege/e e bucuros a constata cá palatul pomenitei Institutii e gata. Arata
Insemnatatea Curtii de Conturi pentru finantele ce sunt In continua crestere
ale Staiului Roman.
Simt o deosebità mulTumire ea pot In sfar§it saluta rnalta
Curte de Conturi In propriul säu loca, vrednic de aceasta insemnata
institu-Tiune de Stat, care este chematä sà aibä o influenTä aa de
binefäcätoare asupra finan-Telor -Tärii prin un control sever qi con-
stant.
Nicaeri aeest control nu este neapärat trebuincios cleat la noi,
fiindeä prin avantul puternic pe care l-a luat Romania Inteun
timp relativ scurt, se indeamnä din bate pärTile la cheltueli adeseori
peste masurä.
Curtea 4e Conturi are, dar, greaua sarcina de a veghia de aproape
ca administraTiunea financiara' sa fie regulatä i fondurile publice
sä fie intrebuinTate intr'un mod legal, oprind once risipä. Numai
astfel se va aeza creditul Statului pe temelii sanätoase; Irish spre
a se putea sprijini pe veniturile statornice care asigurä echilibrul
bugetar, trebue sä avem inainte de toate o recoltä satisfäcätoare.
Marea secetä care bantuie Tara In anul acesta amenin-Tä munca
noasträ agricolä, isvorul cel mai bogat al României; neincetat inalT
rugile Mele &are Atotputernicul ca sà räspandeascä binecuvantarea
Sa asupra ei §i sä ne trimita Inca la vreme ploaie, pentru a ne scäpa
de primejdia care se poate intinde asupra frumoaselor noastre holde.
Dorind ea lucrarile d-voastre sä.' aduca 9i in noul vostru palat
roadele cele mai bune, mulTumesc cälduros de cuvantarea ap de
bine simTità adresatä Mie In numele inaltei CurTi de Conturi, cuvan-
tare pe care am ascultat-o cu cel mai viu interes.
(M. 0., 1899, nr. 33, p. 1169).
www.dacoromanica.ro
226 REGELE CAROL I
211.

12/24 Iunie 1899.
M. S. Regele se simte fericit In mijlocul reprezentantilor natiunii. Il Ingri-
joreaza starea precara a holdelor. Remarca bunele relatii ale Romaniei cu
toate statele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt o vie fericire ea Ma gäsesc in mijlocul Reprezentaiiunii-
nalionale.
EsiIi din noui alegeri, d-voastre sunteIi mai cu osebire in putinIa
sa cunoasteli nevoile Iärii care v'a ales si sä duceIi si mai departe
munca pentru intärirea si propäsirea scumpei noastre Romani'.
Lucrarile d-voastre legislative vor incepe in prima sesiune extra-
ordinara pentru a procede la verificarea titlurilor si la constituirea
puterii legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Am väzut Cu o adanca mahnire cum in unele part" ale prii
recolta anului acesta a fost compromisä. Buna stare a populqiunii
noastre rurale a fost intotdeauna grija Mea de capetenie.
Dei in zilele din urma s'a produs o netagaduitä imbunätaIire,
guvernul Meu va va propune chiar in aceastá sesiune unele masuri
pe cari le impune starea agriculturii de estimp.
Tin a constat s'i de asta data amicalele relqiuni in cari ne gäsim
Cu toate Puterile. Opera pacii de care avem atata nevoe este preo-
cuparea constanta a tuturor si nadajduesc ea ConferinIa la care s'au
strans ReprezentanIii tuturor Puterilor va spori si mai mult ga-
ranIiile pticii.
Dumnezeu sa binecuvanteze lucrärile d-voastre.
Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului de Miniqtri §i Ministru de Interne, G. Gr. Can-
tacuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Räzboiu, General
Jacob Lahovari ; Ministrul Cultelor §i Instructiunii Publice, Tache lonescu ;
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1899 CUVANTXRI 227
Ministrul Agricu/turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Nicolae Fleva;

Ministrul Afacerilor Straine, I. .IV. Lahovari ; Ministrul Lucrgrilor Publice, Dr..
C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Disescu.
(M. 0., 1899, nr. 57, p. 2057).
Wispuns la Adresa Senatului.

20 luniel2 Iulie 1899.
C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste adresa Maturu/ui Corp, prin
care se aduc urgri de bine Dinastiei. M. S. Regele multumeste i e indurerat
ca In unele pärti ale tärii recolta va fi compromisfi. Se bizue pe grija Guyer-
nului caruia Ii revine sarcina sg preinampine greutätile ce apasä asupra
agriculturii.
Domnule Prefeclinte,
Domnilor Senatori,
Salut astäzi cu vie mulIumire pe ReprezentanIii Senatului,
care s'a gräbit, ca In fiecare an, a-Mi rosti sentimentele sale de devo-
tament i credintd. Märturisirea acestor sentimente, pe care Iara
Mi le dovede§te cu imbelpigare eu once prilej, o privesc ca o id s-
plat6 pentru neschimbata dragoste ce am Inchinat scumpului Meu
popor, ale cArui päsuri ating de aproape mima Mea.
Cu ad'ana: mAhnire vedem anevoioasa munca a agriculturilor
zAdärnicitä i nevoile la cari vom fi expu0 In cursul acestui an,
prin nimicirea unei pärp insemnate a recoltei. NadAjduesc hied cà
prin mAsuri InIelepte i energice cu luminatul vostru sprijin atá't
de trebuincios In imprejur6rile de fafá guvernul Meu va putea
preintâmpina multe din greutaIile ce apasà asupra noastrd.
Foarte m4cat de modul eálduros 0 de cuvintele mägulitoare cu
care Senatul Inchee Adresa sa, va mulIumesc incá odatä din suflet,
pentru bunele urari aduse Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1899, nr. 65, p. 2346).
Rispuns la Adresa Adunänii Deputatilor.

22 Iunie/4 Iulie 1899.
RAspunzAnd presedintelui Adunärii Deputatilor, C. Olgnescu, M. S. Regele
aratä grija sa pentru täranul romän i ti manifestfi credinta ca Guvernul se
va ucura de Intregul sprijin al Camerii.
www.dacoromanica.ro
228 REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Sunt foarte sim-Otor la sentimentele de credinrá ce Camera se
grábete a-Mi marturisi la 1n-t'Ea sa intrunire. Asigurarile ce-Mi
daIi, in numele ReprezentaIiunii na/ionale, Imi sunt Cu atat mai
scumpe astazi, cu cat, in faIa greutaIilor ce vom avea de intampinat,
o stransä legaturä. intre Corpurile Legiuitoare §.1 guvern, este de
neaparatä trebuinp.
Neincetat gandurile Mele sunt indreptate catre frumoasele
noastre holde, estimp w de incercate §i catre bunul traiu al rara-
nului, care este preocuparea Mea constantä. Din adancul inimii
imparta§esc grijile agricultorilor noltri rnari §i. mici, rugand pe Atot-
puternicul sa upreze incercarile Jor cari, sper, vor fi trecatoare.
Sunt sigur cä Camera va da guvernului Meu puternicul §i pa-
trioticul sau sprijin, pentru a lua masurile lnuratoare reclamate
de situa-lie §i mai ales spre a Ostra neatins creditul Statului.
Dorind ca lucrärile d-voastre sä dea roade bune, corespunzä-
toare cu a§teptärile çârii, primesc cu recuno§tin%â calduroasele
uräri ce Ne aduceIi din partea Adunärii DeputaIilor.
(M. 0., 1899, nr. 66, p. 2377-8).
21.4.

23 lunie/ 5 Iulie 1899.
Inchizand sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele
constata' roadele activitatii Camerii i Senatului pentru care multumegte
aleqilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Constat cu o adanca mul/umire cá sesiunea extraordinará in
care V'am chemat a fost rodnica.
Strâns uniIi cu guvernul Meu, ai dat puternicul d-voastre
sprijin, ca sá se poata intampina nevoile pe cari le pricinuqte reaua
recoltä de estimp. Ai acordat, fara ovaire, toate creditele ce vi
s'au cerut i aÇi u§urat §i poziIiunea arendaOlor Statului MI% a
jertfi tina interesele lui.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1899 CIWANTA.RI 229
Urcand taxa asupra alcoolului, ai urmarit indoitul scop de a

Imbunata/i starea igienica a popula/iunii prin scaderea consuma-
-çiunii in acelq timp de a spori veniturile Statului, devenite insu-
ficiente, fafa de nevoile mereu crescande ale desvoltarii noastre
nationale. Ai dovedit astfel ca sunte/i hotari/i sa lua/i barbatwe
toate masurile pe cari le va cere buna stare a finan/elor i creditul
OHL
Prin legea jandarmeriei, pe care a/i votat-o, açi inlesnit guver-
nului sarcina de a men/ine ordinea publica, fara de care s'ar pri-
mejdui opera de intärire i de propa0re a Regatului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Rayne cu care, impreuna cu guvernul Meu, a/i lucrat in aceasta
scurta sesiune, este o garan/ie puternica pentru tnunca ce ave/i sa
savarl/i in cursul acestei noui legisla/iunh In numele Meu 0 al
Iärii va aduc viile Mele mullumiri.
Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacu-

zino ; Ministruf Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Rázboiu, General
Iacob Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii publice, Tache lonescu ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i DomeniiIor, Nicolae Flew ;
Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr.
C. L Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. O 1899, nr. 67, p. 2425).
215.

M. S. Regele indica obiectul preocuparilor Corpurilor Legiuitoare in sesiunea
pe care o deschide. Intro toate bugetul ocupa primul loc. In chip deosebit
Suveranul sine sa multumeasca Tarii pentru participarea ea la durerea i mul-
tumirea Dinastiei in timpul boalei i vindearii Printului Carol, t primal
Principe » al familiei regale a näscut si crescut pe parnantul Romaniei a.
www.dacoromanica.ro
230 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Am sim-tit intotdeauna o vie mulTumire sa Ma gasese in mij-
locul reprezentantilor Tärii. Mul-tumirea Mea, de randul acesta,
estè ca atat mai mare cu cat In vi.emurile din urma, am avut inca
un prilej ca sa Tad cat de adane a patruns In poporul roman senti-
mentul rnonarhic i credinta in Dinastie.
Mahnirea generald In fata boalei Principelui Carol, primul
Principe din Casa Mea, naseut i crescut pe pamantul Romaniei;
fericirea tuturor la vestea insanato0rii Lui, Mi-au umplut mima de
bucurie. M'am patruns astfel incaodata cà munca Mea de treizeci
trei ani Pronia cereasca a incununat-O Cu succes i Ca, pe temelii
neperitoare, fiindca sunt apzate in min-tile 0 in inimile supu0lor
Mei, stau instituTiunile pe cari i le-a dat scumpa Noastra Romanie
la 1866, atunci and, plin de incredere i cu mima caldä, am raspuns
la chemarea ei.
Mul-tumesc din tot sufletul pentru noua i m4catoarea dovada
de iubire pe care Tara Mi-a dat-o.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Agricultura noastra, isvorul de capetenie al avu-tiei nationale,
a fost anul acesta incercata ea niciodata i inteun timp seceta
ne daduse ingrijiri i pentru viitor. Numeroasele i neobipuitele
ploi din toiul verii au imbunatatit fa-ta lucrurilor i azi sunt pe deplin
convins ea In scurta vrente Tom e0 din stramtoarea actual-a.
aceste imprejuräri economice grele, cari din nenorocire
coincideau ca o criza financiara europeana, cea dintaiu preocupare
a guvernului Meu a fost sa men-tina neatins creditul Tarii. In acest
scop, guvernul Mett a isbutit sà contracteze un imprumut pe cinci
ani ca sa lichideze datoria flotanta, care luase proportii ingrijitoare
sa asigure i fondurile necesare pentru continuarea lucrarilor
extraordinare incepute, a caror imbulzire a impus finan-telor noastre
atatea jertfe.
Oricat de solid ar fi insa creditul Romaniei i oricat de utile 0
de producatoare au fost lucrarile cu cari am inzestrat Tara, intelep-
www.dacoromanica.ro
ciunea ne impune sä märginim pentru acum zoru/ nostru firesc

Inainte de toate sá inchinam munca noastrá ca sä a§ezam finanIele
publice pe baze trainice i puternice.
Guvernul Meu vá va prezenta un buget inteadevár echilibrat,
un buget in care veniturile sä fie prquite cu cumpä'tare i cheltuelile
ordinare ale Statului sä fie toate inscrise in bugetul ordinar.
Pentru alcatuirea unui astf el de buget, Insà, veniturile actuale
nu mai ajung. Nu Mä. Indoesc cá d-voastre ye-0 da guvernului Meu
un sprijin luminat 0 patriotic In crearea noilor venituri pe cari
guvernul Meu le-a proiectat astfel incat sa fie repartizate cu dreptate
pe toate páturile societ4ii.
Aceasta va fi opera d-voastre de apetenie in aceastä primá
sesiune a acestei noui legislaturi, operá care singurä ar fi de ajuns
ca sá vá asigure recunwinIa Iärii care v'a ales.
l'òt In vederea de a intári economia noasträ 0 a spori mijloacele
noastre de desvoltare, guvernul Meu vá va propune o Intreaga serie
de legi. Astfel vor fi: legea cgilor ferate particulare, care trade
largitä a§a incât privatá BA poatä lua i (Musa parte la
inzestrarea României cu CAI de comunica-pune legea drumurilor;
legea apelor, atilt de necesará desvoltarii industrei naiionale ; legea
societaTilor cooperative; legea brevetului de inven%iun i modi-
ficarea Serviciului powlor, telegrafelor i telefoanelor.
Buna rânduialá economicá a Várii cere imperios 0 insemnate
schimbäri in administraIia justi%iei, spre a o face mai repede
prin urmare mai sigura. Guvernul Meu vá va prezenta mai multe
proiecte de leg/ privitoare la modificarea Corpului de procedurá
civil', a legii portáreilor 0 a unor päili din Condica penalä 0 pro-
cedura penalá.
Organizaiia noastrá militará este *ma la o desvoltare aproape
intreagá. Completarea materialului de rázboiu guvernul Meu va
cáta a o Indeplini cu veniturile prevázute In bugetul ordinar, färá
a avea recurs la credite extraordinare decát pentru schimbärile
insemnate cari s'ar impune de progresele tiinçei. Guvernul Meu
vä va propune mai multe legi destinate a intári adniinistraIiunea
noastrá militará i modificarea legii de recrutare, pentru a o pune
In acord cu invápmintele experienIei.
In privinIa instrucIiunii §i a disciplinii, armata este In progres
constant 0 merit& toatá Incredereq noastrA 0 a Orii.
www.dacoromanica.ro
232 REGELE CAROL I
In cele din urmä doua legislaturi s'a consacrat u mare parte

de timp pentru legiuirile privitoare la sicoalä. Guvernul Meu vt va
prezenta un proiect de lege care sä descarce Ministerul InstrucIiunii
publice de unele din scoalele speciale, sä punà in concordantá toate
legiuirile privitoare la invärdmänt si sh introducd si acele modi-
ficAri cari sunt absolut indispensabile pentru a da scoalei nalionale
o indrumare mai bunä si mai conformä cu cerinTele vremii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Politica inTeleapta i lealA, dela care România nu s'a abätut
niciodatä, continuä a-si da roadele ei. Relatiunile noastre cu toate
Puterile sunt din cele mai bune.
Rom6nia a luat parte cu o vie xnulpmire la Conferino. dela
Haga, datoritä generoasei iniIiative a M. S. impäratului Nicolae
Guvernul Meu va supune aprobärii d-voastre ConvenIiunile pe cari
le-a semnat drept urmare a acelei conferinte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Legislaturii actuale Ii cade o sarciná grea, dar frumoasä. Ase-
zarea mai temeinicä a finanIelor Iärii, sporirea veniturilor, imbunä-
tälirea serviciilor publice, reforma codurilor, revizuirea in spirit.
larg a legislaIrei economice, care singura poate atrage capitalurile
de care Iara are nevoie, constituesc un amp de activitate din cele
mai insemnate.
Nu mä indoesc cá yeti fi la inäAimea asteptärilor ärii i cá veIi
socoti cá cea dintAiu datorie a d-voastre e ca sá munciIi astfel inat
legislatura aceasta sä fie din cele mai rodnice i mai demne de
amintit.
Dumnezeu sä binecuvanteze lucrä'rile d-voastre.
Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-
cuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul de RAzboiu, General
Iacob Lahopari ; Ministrul .Cultelor §i. Instructiunii publice, Tache lonescu;
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1899 CUVA.NTA.RI 233
Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Flew; ; Ministrul

Afacerilor Sträine, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C.
Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. O., 1899, nr. 183, p. 6353-4).
216.

2114 Decemvrie 1899.
Adunarea Deputatilor, prin presedintele ei, C. Olänescu, exprimä bucuria
Camerii pentru insänätosirea Printului Carol, care intruchipeazä viitorul
Dinastiei si al Tärii. Asigurä apol pa Suveran ad va da tot concursul Guvernului
regal, alcätuind un buget echilibrat si va ajuta armata. M. S. Regele ja act
cu vie multumire de simtimintele lndreptate spre Dinastie §i de grija Deputa-
tilor pentru treburile publice.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Primesc cu o vie recuno0iinta sentimentele de bucurie ce Mi se
arata prin Adresa Camerii, cu prilejul insanato0rii iubitului Meu
stranepot i sunt fericit de a putea, Impreunä cu Reprezentanfii
mulIumi Cerului, care, 0 de astadata, a ocrotit Dinastia
romana, inlaturand marea primejdie ce o ameninIa.
Adanc m4cat de aceastä calduroasà marturisire, privesc ca
o sfanta datorie sa veghez necurmat, impreuna cu Mownitorul
Coroanei, ea in Val-16ra inima a stränepotului Meu sa se sadeasca
simiri nobile, aspiraTiuni inalte 0, mai presus de toate, dragoste
de Iara.
In imprejurärile anevoioase prin care trecem, In urma unei
recolte neindestulatoare, ale cärei nemiloase consecinIe se resfrang
asupra comerIului nostru, datoria noastra de capetenie este astäzi
de a inaugura un sistem riguros de economie In toate ramurile admi-
nistratiunii Statului.
Constat, cu o vie satisfaqiune, ca Camera este patrunsa de dorinIa
de a lucra cu cea mai mare ravna spre a se preintampina aceste
greutati ce apasä asupra noastra 0 a da guvernului Meu un ne/ar-
murit 0 patriotic sprijin pentru a-1 ajuta sä raspunda la chemarea
sa i la astepfärile 0'1'1
www.dacoromanica.ro
234 REGELE CAROL I
Nu ma indoesc ea, prin masuri bine cumpanite i tnIelepte,

d-voastre veTi ajunge a uvura nevoile prezentului vi a asigura trep-
tata i neintrerupta desvoltare vi intarire a scumpei noastre Romanii,
In viitor.
Va mulIumesc din suflet pentru calduroasele urari ce Ni le aduceIi
pentru sentimentele de dragoste ce rostiTi pentru Regina, pentru
Mine v't Familia Mea.
(M. 0., 1899, nr. 199, p. 6825-6).
217.
C. Boerescu, presedintele Senatului, Maud un istoric al Dinastiei in Romi-
nia i al faptelor a caror ctitorä a fost, manifestä bucuria pentru insangito-
girea Priniului Carol, viitorul Dinastiei. Incheie cu urAri pentru Familia Re-
gala. Suveranul multumeste.
Domnule Pressedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu cea mai vie mulIumire Adresa Senatului vi sunt
adanc mivcat de chipul calduros i mägulitor cu care priviIi lungul
vir de ani ai domniei Mele, reamintind vremurile de munca vi de
lupta cari au intocmit Regatul Roman pe temelii trainice. Aceasta
mare opera' se datorevte abnegaIiunii i patriotismului tuturor ;
ea Insä nu s'ar fi putut savarvi Para inIeleapta prevedere a acelor
barbaIi neuitaIi care vi-au inchinat vieala redevteptärii i emanci-
'Aril noastre. Cat pentru silinlele Mele, insufleIite de dragostea
poporului, ele s'au rezemat intotdeauna pe nemarginita tncredere
ce am avut in forIele vii ale naliunii. Mai presus de toate, insa ne-a
ajutat binecuvantarea lui Dumnezeu, care necurmat s'a revärsat
asupra ärii, i care, in zilele din lima Inca, a intins mana sa ocro-
titoare asupra noastra, redand sanätatea scumpului Meu stranepot.
Bucuria ce membri Senatului Mi-arata pentru acest fericit eve-
niment, umple sufletul Meu de o vie recunovtinVä, caci cu drept
cuvant, putem privi pe tanärul vlästar al Casei Mele ca o chezavie
pentru viitorul României.
www.dacoromanica.ro
Pl. IV.
I
r
r
M. S. Reple Carol I c u Principele Carol §1 Principe,a Eliiabeta la 1899.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1900 CUVANTARI 235
Da, 11 vom 1nvata a Imbrätip cu dragoste 0 caldura destinele

scumpei noastre täri, spre a strange tot mai tare legäturile ce o
unesc cu Dinastia sa.
Luminatul 0 patrioticul sprijin ce Senatul promite a-1 da gu-
vernului Meu pentru toate masurile cerute de imprejurarile grele
ce strabatem, Intaresc convingerea Mea ca vom reu0 a Indeplini
toate Imbunatatirile de cari tara are nevoe spre ali urma desvol-
tarea 0 propa0rea sa.
Patrun0 de Inalta 0 frumoasa chemare ce natiunea v'a 1ncre-
dintat-o, nu Ma indoesc, d-lor Senatori, ca yeti ;ti a mentine aceastä
deplina intelegere intre puterile Statului, care singurä poate da
roade bune lucrärilor voastre.
Inca odata vä arat cat de miqcatä 0 recunoscatoare este inima
Mea de calduroasele cuvinte cu care ati amintit trecutul 0 de bunele
urari pentru viitor ce aduceti Reginei, Mie 0 Familiei Mele.
(M. 0., 1899, m.. 207, p. 7105-6).
218.

1/14 lanuarie 1900.
M. S. Regele ureaza armatei multi ani. Constata a armata corespunde
sacrificiilor pe care Tara le face pentru ea.
Ostafi,
La 1nceputul fiecärui an gändul Meu spre voi se Indrepteaza,
0 cu adâncä.' multumire constat, a sacrificiile facute de tara pentru
armatä nu sunt zadarnice.
Sentimentul de datorie 0 de onoare ce necontenit va Insufle-
te§te, este o vie dovadä de spiritul vostru de disciplina, spirit ce
doresc sa-1 pastrati 0 de aci, inainte neschimbat, ca o sfanta mo-
tenire.
Tara se reazemä pe barbätia fiilor sal, de aceea &Lisa impreuna
cu Mine vä privim cu mandrie 0 incredere.
Va urez ani multi 0 fericiti.
Dat In Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1900.
CAROL.
(M. 0., 1900, nr. 221, p. 7577).
www.dacoromanica.ro
236 REGELE CAROL I
219.
Flispuns la felicitärile Clerului, Miniqtrilor §i ale autoriiitilor

superioare.
1/14 lanuarie 1900.
Dui:4 slujba dela Mitropolie, M. S. Regele a primit felicitari, in aparta-

mentele Mitropolitului, din partea capului Bisericii, a guvernului reprezentat
de Generalul Manu, a Adunarii Deputatilor prin presedintele C. Olanescu, a
Senatului prin vicepresedintele Th. Vacarescu, a Inaltei Curti de Casatie
prin primpresedintele C. E. Schina, a Capitalei prin primarul Barbu St. Dela-
vrancea. Suveranul raspunde facand o comparatie intre sfarsitul veacului
trecut si al celui care incepe In legatura cu Romania.
Veacul ce s'a inchis este epoca cea mai strAlucitä a istoriei

noastre; pe frunze pe cari nici vremurile nici vijeliile nu le pot
vesteji, cu litere de aur se va inscrie: Renwerea i neatArnarea
României incununatà cu lauri i stropitä prin sängele fiilor säi
mai viteji
Cu mändrie i adAna recuncoinVA sä privim dar trecutul
sà ne amintim de batrAna generaTie care a inchinat vieqa i munca
sa, spre a sävär0 aceastä mare operä.
Din nenbrocire insä, sfär0tul veacului, aa de bogat In fapte
Insemnate, ne lasä de mWenire o situaIie foarte grea, cu multä
grijä i pierden dureroase. Aceste necazuri, care s'au grämädit
asupra noasträ, sunt ca o vestire trimisä de Cer spre a ne indu-
pleca inch' mai mult i a ne aräta eh' numai cu jertfe mari i prin
silinIele i unirea tuturor bärba-plor insufle0Ii de inalte aspira-
-Ouni 0 de aragoste de patrie, se pot intämpina primejdiile i in-
t'Ari viitorul pe care se intinde un väl nepatrunzätor.
Cu inima stränsä, ins'A plinä de incredere in Dumnezeu4 privesc
anul care incepe, rugAndu-I sá pAzeascA scumpul Meu popor i sá
raspändeasa harurile sale asupra noastrd.
Cu aceastä dorinà fierbinte, và mul;umesc din tot sufletul,
pentru cälduroasele voastre felicitari i asigurärile de dragoste
de credinfá ce Ne aducqi 0 pe cari le-am primit astazi din toate
unghiurile %aril., urAndu-va ani muiçi i fericiTi.
(M. 0., 1900, nr. 222, p. 7613).
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE-MARTIE 1900 CIIVANTARI 237
220.
Cuvintare la investitura Episeopului de Roman.

20 Februariel5 Martie 1900.
and M. S. Regele InnaAneaza carja Episcopului de Roman, acesta roste§te
o cuvantare arätand cà'-§i va frideplini misiunea ce I-a fost hicredintatä.
Suveranul indeamná pe inaltul prelat sA fie pilda vie de cuvio0e i credintä
In eparhia cinstità altädatä de catre Dositeu, alcàtuitorul Psaltirei in limba
româneasca.
Prea Sfinte Parinte,

Chemat, ca Episcop la cArmuirea spiritualä. a Eparhiei Roma-
nului, prin alegerea Mari Adunäri, cu vie mulIumire Ti-am incre-
dinat pästoral, ca semn al acestei vrednicii.
PuIine zile a dáruit Cerul predecesorilor Prea SfinIiei Tale Intril
indeplinirea indatoririlor lor pe acest vechiu scaun episcopal: unul
dupä altul, In scurt timp, au trecut intr'o vieatà mai bunä. Din
tot sufletul doresc ca Prea Ta sá pästoresti un lung sir de
ani, in sänätate i liniste, turma incredinIata pazei tale. Fu pentru
dânsa o pildä vie de cuviosie si de fapte bune, Indeamn-o necurmat
la simIimantul religios si la datoria crestineascä, arätändu-i cä, In
ceasurile de grele Incercari si de duren, numai in o adâncä. credintà
se poate gäsi reazem i aunare.
NadAjduiesc cä poveIele i stäruir4ele Prea SfinIiei Tale, ca o
samânIä bunä, vor fi rodnice In acest bine pregatit ogor al Epar-
hiei Romanului, unde, de veacuri, ilustri i vrednici pästori au sädit
iubirea de Dumnezeu, aläturea cu iubirea de %ara. Acolo inarele
neuitatul Episcop Dositeu a scris psaltirile in limba românä;
acolo, pentru prima oarä a räsunat la auzul poporului cuvântul
luí Dumnezeu in graiul strämosesc. Lui Dositeu datorim dar stran-
sele i neprquitele legAturi ce fac nedespärtite In mima Românilor
Religia si Patria, cari astfel si-au neInfrântul lor adäpost in Bise-
rica na/ionalä.
Te duci, acum, Prea Sfinte Pärinte, In eparhia Ta, spre a o
oblädui cu dragoste i Ingaduintä; fii pentru credinciosi un ade-
värat pärinte si un blajin sfätuitor, iar neincetat inalfä In
vechea Bisericä a lui Petru Rares, rugile Tale cätre Atotputintele
ca sä reverse binecuvântärile Sale asupra scumpei noastreIäri.
www.dacoromanica.ro
238 REGELE CAROL I
MulIumesc alduros Prea SfinIiei Tale, pentru cuvantarea ce

Ne-ai rostit urez ani mulp i fericip pe acest scaun al Ro-
manului, impodobit cu numele atator ierarbi, care au fost fala
Bisericii autocefale romane.
(M. 0., 1900, nr. 262, p. 9179).
221..
Cuvintare la Academia Rominfi.

13/26 Martie 1900.
Presedintele Academiei, P. Poni, saluta Cu satisfactie prezenta Suveranului
la sedinta Academiei. M. S. Regele dame Academiei ms Comitelui d'Hauterive,
Mémoire sur l'état ancien et actuel de la Moldavia s, facand o seam& de
interesante consideratii asupra lui.
Am o deosebitä pläcere de a saluta in fiecare an Academia,

intrunith in sesiunea sa ordinara i de a putea lua parte la lucrä-
rile ei.
Mai inainte de toate doresc a reinnoi prin viu graiu mulumirea
Noasträ pentru cäldnroasa adresà de simpatie i de bucurie ce
trimis-o cu prilejul Insänätosirii prea iubitului Meu stränepot,
in care Iara vede speranIa sa pentru viitor. Aceastä atenOune din
partea d-voastre Mi-a dovedit din nou cat de stranse sunt legatu-
rile ce unesc acest inalt Institut de culturä cu Casa Mea.
Necurmatul interes care MA insufleTeste pentru Academie, M'a
indemnat sä* urmez tot mai de aproape lucrarile sale, mai ales. acele
cari au de scop a ldmuri epocile depärtate ale istoriei noastre na-
Vonale, prin cercetarea autorilor vechi si a bogatelor izvoare, care
ne dau adevärata icoana a vremurilor trecute si ne aratä datinele
si moravurile poporului roman.
O judecata sigurä asupra condiIiunilor de traiu i de desvoltare
ale unui popor, neputandu-se dobandi färä o adáncitä cunostin0 a
intregii sale istorii, privesc ca o datorie de a studia cu de-a-mänuntul
si trecutul neamului romanesc care se coboara din o asa manda
obarsie spre a putea inIelege mai bine firea lui i insusirile pro-
prii cari 1-au imboldit pas cu pas, prin greut4i i lupte seculare,
spre a-1 aduce acolo unde se aflä astäzi. Multe documente s'au
publicat deja privitoare la istoria t.árii. In fruntea acestor publi-
www.dacoromanica.ro
11ARTIE 1900 CUVANTAIII 239
ca-Vuni se afla bogata colecOune a lui Hurmuzaki, acest tezaur de

informa-puni sigure §i de date certe. Cred insa ca fiecare document
nou, chiar de un interes mai pu%in ob§tesc, va fi bine primit de
Academie, mai ales cand autenticitatea lui va fi pusa afarä. de
()rice indoiala. Aceasta Ma indeamna a aduce astäzi un manuscript
inedit, din timpul lui Alexandru Ipsilanti in Moldova, scris de
Abatele Comite d'Hauterive. Am primit aceasta carte dala un
lamas al acestei vechi familii din Fral4a, astazi °filer al armatei
lärii sale. Dänsul imi scrie ca strämosul sä.u, autorul documentului
care a facut parte din Ordinea Oratorianilor pana la izbucnirea
revoluVei franceze, fusese numit secretar al hospodarului Moldovei
la 1785, de catre Comitele Choiseul Gouffier, ambasadorul Fran%el
la Constantinopol. In lipsa unui agent sau consul in Principatul
Moldovel, Ludovic XVI gasise cu cale a numi pe Comitele d'Hau-
terive in aceastä calitate, cu consimtimantul Porçii, spre a men-
line politica hospodarului in sentimente de bunä prietenie cu re-
gatul &Au. Astfel, in tiny de 2 ani, Comitele d'Hauterive Tine co-
respondenla politicä a lui Ipsilanti, studiazä starea socialä i admi-
nistraTia Moldovei i, apoi, inainte de a parasi postul &au, serie
pentru hospodar, cartea intitulata « Mémoire sur l'etat ancien et
actuel de la Moldavie )>, pe care am placere a vi-1 aduce in original.
Actualul Comite d'Hauterive adauga, in scrisoarea ce Mi-a
adresat-o, ca numele stramoului sau, dei inca descifrabil, este
aproape §ters de pe acest manuscript, ramas pana astazi inedit §i
de pe care nu exista copie.
Pomenirea numelui Comitelui d'Hauterive o gäsim in volumul
VII al documentelor lui Hurmuzachi, intr'o scrisoare a Internun-
lului baron de Herbert, çlin 12 Februarie 1785, prin care reprezen-
tantul Austriei pe langa Poarta recamanda lui Raicewich, consulul
sail la Ia0, pe Comitele d'Hauterive, care se duce acolo ea secretar
al noului hospodar al Moldovei. O probà convingatoare de auten-
ticitatea acestui memoriu, este faptul ca DeLa Roquette, In tra-
ducIiunea sa in limba franceza, dela 1824, a operei bine cunoscute
a lui Wilkinson asupra Moldovei i Valahiei, reproduce textual, in
apendice, un capitol intreg din manuseriptul Comitelui d'Haute-
rive, arätänd in precuvantarea sa cá acest capitol i-a fost comu-
nicat de autor, membru al Institutului FraMei, care atunci ocupa
la Paris un post insemnat la departamentul afacerilor straine. De
www.dacoromanica.ro
240 REGELE CAROL I
La Roquette ne reprezintä pe Comitele d'Hauterive ca un om

invälat, bun observator; regretä ca nu a putut publica Intregui
memoria si spera ea autorul nu va intarzia a-1 da la lumina. insá
acest manuscript, despre a cärui insemnatate Vá ye-0 convinge, a
rAmas pAnä astäzi necunoscut.
Cartea incepe cu consideraTiuni generale 0 cu câteva
Cu privire la obar0a poporului Moldovei 0 la legaturile sale
cu Poarta otomana.
In capitolul II, Comitele d'Hauterive arata bunele insuOri ale
Iaranului, cu toatä greutatea stàrii sale sociale si cu o patrundere
vrednica de mirare el propune mai multe masuri menite a upra
traiul eau. Asemenea recomanda lui Ipsilaiiti desrobirea
ConsideraOunile asupra agriculturii, comerIului i industriei din
capitolul III sunt i mai surprinzatoare, când ne gandim ca au fost
serse intr'o epoch' când tiinÇa economica era inch* In faà sau chiar
necunoscuta. Unele din mäsurile ce le propune Comitele d'Hau-
terive, prezinta chiar un interes actual.
Capitolul IV vorbwe in termeni magulitori despre clerul care
prin activitatea i cuvio0a sa dä pilde bune Iaranilor. In privinIa
egumenilor manastirilor inchinate pare instraineaza, cu invoirea
legilor, bog4ii ce ar trebui sà fämânä la izvorul Ion, Comitele d'Hau-
terive se roste§te mnsà foarte aspru, deoarece, zice el, aceqti straini
nu desdauneaza Iara de pagubele insemnate ce le pricinuiesc, nici
prin o munca folositoare, nici prin pilda virtuIii. El indrazne§te
pana a propune hospodarului inlocuirea lor prin egumeni moldo-
veni.
Cele din urma doua capitole, V 0 VI, conIin sfaturi inIelepte
catre Principe 0 catre boieri, in care se contopesc observaIiunile
sale pätrunzatoare i insufleIite de o dragoste vaditä pentru Iara
poporul Moldovei.
Memoriul lui d'Hauterive are lush.' un supliment in douà capi-
tole, unul despre situaIiunea politica a Moldovei faTa Cu
vecine, iar celälalt tocmai acel reprodus de La Roquette, in tra-
duc/iunea sa a operei lui Wilkinson privitor la obiceiurile
datinele poporului.
Acest insemnat memoriu scris In fermecatoarea limba din secolul
lui Voltaire, de un diplomat iscusit la minte i cald la suflet, poate
fi privit ca un document istoric de valoare pentru epoca pe care
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1900 CI.TVANTA.RI 241
descrie. A lost dar pentru Mine o indoitâ placere de a-1 primi

apoi, de a-1 oferi Academiei.
Mulomind pentru calduroasele uräri cu cari astäzi ca intot-
deauna, sunt primit de care Membrii Academiei, doresc ca lucra-
rile ce se incep acum sä ne Invqe a iubi 0 a slävi tot mai mult
scumpa noasträ Romanie.
(M. 0., 1900, nr, 280, p. 9901-2).
222.
3/16 Aprilie 1900.

Cu prilejul inehiderii sesiunii Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele eviden-
iaz legue binefäcAtoare votate de eätre Camerà i Senat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand astä.zi îptâia sesiune a acestei noui legislaçiuni, simt
deplinä mullumire sa constat ca munca d-voastre stäruitoare
luminatä a fost la InälIimea Weptärilor
In starea de stramtorare pe care a pricinuit-o finanIelor noastre
crizä a§a de grea, 0 din fericire ap de exceplionalä, açi tiut sä
inchinqi toatä härnicia d-voastre chestiilor financiare 0 econo-
mice.
Prin crearea unor noui däri i sporirea unora din darile actuale,
bine alcätuite i deopotrivä repanite, i prin inaugurarea unei eri
de economii, cari nu Mä. Indoiesc ca vor fi duse mai departe, aIi
reu0t sä dati Regatului un buget bine apzat 0 la adapost de orice
surprinderi.
arätat astfel la InalIimea situa%iei, iar Tara, care a primit
voios sä facà noui jertfe, a dat inca o dovadä de InIelepciune
maturitate politicä. Putem dar sä privim viitorul cu deplinä incre-
dere.
Pornind din aceea§i dorin%à de a face faIä la nevoile României,
açi votat legea modificärii codului de comen, legea cailor ferate
www.dacoromanica.ro
242 REGELE CAROL I
din iniIiativa privata' i reorganizarea Casei de Depuneri 9i Con-

semnqiuni i legea telegrafo-pooala.
Organizarea Ministerului Agriculturii, Industriei, ComerIului §i
Domeniilor, crearea unui fond pentru punerea in valoare a pädu-
rilor §i reforma unor dispoziOuni din legea rninelor, pornesc tot din
dorinIa de a ajuta desvoltarea izvoarelor noastre de bogaiie.
Reforma codului de procedurä civilä incepe, in chip fericit,
refacerea codicelor noastre, iar modificarea legii de expropriere
pentru cauza de utilitate publica pune capat unei stari de lucruri
recunoscutä rea de toTi 9i de atat timp.
Açi incheiat marea opera a organizärii invaIamântului nostru
prin legea pe care açi votat-o, lege care pune in armonie diferitele
noastre legiuiri privitoare la Indrumarea nouilor generaIiuni pe o
cale mai potrivitä Cu nevoile de asäzi.
Prin legea recrutarii i prin legea ofiIerilor de rezervä açi adus
In organizarea fortelor noastre armate imbunataIiri de mult cerute
de experien0 i aTi facut cu putiqa o mai dreapta imparpre asupra
tuturor a sarcinei apararii na-ponale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
In munca pentru intarirea §i prop4irea Statului român, ceasul

de odihna nu soseqte niciodata. Manca din aceasta sesiune va fi
urmatä de munca sesiunilor viitoare. Ea irisa a fost a§a de rodnica
§.1 de binefäcatoare, incat putqi sà va intoarceIi, in caminele d-voa-
stre, mândri ca indeplinit cu prisos datoria.
In numele Meu §i al Varii va mulIumesc.
Eu declar inchisa sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedinteie Consiliukd de Minigtri, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul de In-

terne, General Gh. Manu ; Ministrul de Razboiu, General I. Lahovari ; Ministrul
de Finante, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului gi
Domeniilor, N. Fleva ; Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministril/
Cultelor gi Instructiunii Publice, Dr. C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G.
Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Gradifteanu.
(M. 0., 1900, nr. 3, p. 97-8).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1900 CUvANARI 243

25 Septemvrie/8 Octomvrie 1900.
M. S. Regele convoacA in sesiune extraordinarà Corpurile Legiuitoare
pentru votarea unor legi cu caracter financiar si economic.
Domnilor Senatori,
Domnilor ,Deputa;i,
V'am convocat in sesiune extraordinara, spre a se supune des-
baterilor d-voastre proiecte de legi financiare 0 economice.
Insemnatatea i urgenta acestor proiecte M'a facut a Ira cere
concursul, inteun timp in care ocupatiunile agricole reclama pe
cei mai multi dintre d-voastre.
Sunt insa convins ca yeti aduce ca i in trecut, acest sacrificiu
pe care 11 reclama interesele
Pumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;

Ministrul Justitiei si ad-interim al Afacerilor StrAine, T. Itlaiorescu ; Ministrul
de RAzboiu, General I. Lahovari ; Ministrul de Interne si ad-interim al Lucrarilor
Publice, C. Ohinescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, C. C. Arion ;
Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Filipescu.
(M. 0., 1900, nr. 143, p. 5793).

7120 Octomvrie 1900.
DupA votarea unor legi financiare cu caracter de urgentA, M. S. Regele
fnchide sesiunea extraordinará a Corpurilor Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat a/
anului, pe and munca câmpului cherna pe cei mai multi dintre
d-voastre, au terminal lucrärile pentru care au fost convocate.
www.dacoromanica.ro
244 REGE,LE CAROL I
Sacrificand binelui pfiblic interesele d-voastre, ai contribuit

la imbunataIirea situaiunii noastre financiare.
11lä simt dar fericit a va exprima mulIumitile Mele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputeli,
In virtutea art. 95 din Constituliune,
Eu declar inchisà sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiui-
toare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Final*, P. P. Carp ;
Ministrul de Justitie, T. Maiorescu ; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghi-
loman ; Ministrul de Rhzboiu, General I. Lalloyari ; Ministrul de Interne, C.
Olilnescu ; Ministrul LucrArilor Publice, loan C. Greidifteanu ; Ministrul Cultelor
çi Instructiunii Publice, C. C. Arion ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Co-
mertului i Domeniilor, N. Filipescu.
(M. O., 1900, nr. 154, p. 6241).
225.

M. S. Regele indicà opera de infaptuit In noua sesiune a Corpurilor Legiui-
toare. Bugetul se va prezenta cu o economie simtitoare. Aparatul administrativ-
se va simplifica in sensul unei descentralizari IncepAndu-se cu comuna ruralä.
Cheltuelile cultului vor trece asupra comunelor rurale. Armata isi va märi
efectivele. Netrrtelegerile cu Bulgaria se spera a se aplana. Mandatarii
vor depone toa-hl silintele pentru ducerea la indeplinire a unei atare
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Deschizand a doua sesiune a legislaturii de fará, cea dintaiu a
Mea gandire este sá.' mulIumesc àrii pentru partea cea a luat Ia
adânca Mea durere in urma incefárii din viará a prea iubitei Mele
Mame. Trainica legAturk ce de o treime de veac M une§te cu na-
Iiunea, s'a dovedit din nou i a fost siligura Mea mingaiere in aceastá.
grea incercare.
www.dacoromanica.ro
NOEMITRIE 1900 CUVANTARI 245
Dornnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
In aceastä. sesiune Iara Weapta dela munca i dela abnega-

Ounea d-voastre indestularea unor nevoi, cari, chiar In afar& de
criza trecatoare cu care ne luptam, se explica prin desvoltarea
prea repede a Statului roman.
ObligaTi a lua 0 a menIine in mijiocul Statelor europene rangul
la care evenimentele ultimelor decenii ne-au chemat, am cautat
sa reca§tigäm timpul pierdut in lungile epoci de asuprire. Cu 50
de ani inapoi erau toate de fäcut; astazi putem privi cu o legitima
mandrie la progresele indeplinite.
Dar insemnatele jertfe materiale ce mersul inainte ne-a impus
ne silesc acum a ne reculege pentru a ca§tiga noui puteri 0 a ne
pune in stare sa facem noi progrese. In vederea acestui scop,
vom avea a lichida angajamentele neacoperite din trecut, a re-
strange cheltuelile pan& la limita la care o mai mare reducere ar
paraliza progresele facute 0 a crea noui resurse pentru echilibrarea
unui buget ce de acum inainte va avea sa indestuleze i nevoile
ordinare i cele extraordinare.
Mäsurile menite a lichida trecutul au fost deja comunicate
d-voastre in sesiunea extraordinara. Bugetul pe anul viitor se va
prezenta cu o economie de aproape 15 rnilioane asupra bugetului
actual 0 Cu o diferenIa de 10 milioane asupra totalului cheltuelilor
anului curent; iar remanierea impozitelor directe ne va procura
resursele necesare pentru deplinä asigurare a viitorului nostru fi-
nanciar.
La aceste masuri nu se poate insa ajunge far% simplificarea
aparatului nostru administrativ. Ministrul Meu de Interne va va
prezenta o serie de proiecte care, märind comunele rurale, ale caror
resurse vor mai cre§te i prin InfiinIarea monopolului carciumilor
In favoarea lor, le vor permite a indeplini o parte a sarcinilor ce
cad astäzi asupra. Statului. Aceasta reforma va corespunde cu
o dorinIa de mult exprimata de toate partidele, dar care 'Ana
astazi a ramas in stare de aspiraliune. Resursele sporite ale comu-
nelor rurale, vor inlesni infiinIarea de notan, carora li se vor de-
feri toate atribuiiunile administrative impuse de organizarea ac-
tuala primarilor faIä cu Statul, ramanand ca primarii sa nu se
www.dacoromanica.ro
246 REGELE CAROL I
ocupe cleat de interesele pur comunale. A§a se vor pune teme-

hile descentralizärii administrative, care Intel) bunä organizare
trebue sa purceada dela comuna ruralà.
In ordinul acesta de idei, Ministrul Meu de Culte và va supune
un proiect de lege prin care cheltuelile cultului trec asupra comu-
nelor rurale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
Cu toata stramtoarea momentului, nu ne vom abate dela soli-
citudinea ce tânärul nostru Stat a avut totdeauna pentru glorioasa
sa armatà. Sporirea efectivelor, ráfá de care instrucOunea trupei
este iluzorie, se impune, 0 introducând economille necesare
ne vom procura mijloacele de a int-dri armata, mic§orand in acela0
timp actualul buget al Ministerului de Räzboiu.
Raporturile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai ami-
cale ; am speranIa cil neinIelegerea cu Bulgaria va inceta in curAnd
fata cu constafdrile fdeute inaintea justiVei. Este in interesul co-
mun al tuturor societ4ilor civilizate de a se ap-dra in contra unor
uneltiri cari pun in pericol ordinea Statului induntru 0 in afafd.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Guvernul Meu 10 da bine seamä ca mAsuri radicale, chiar când
necesitatea lor e ob§te§te recunoscutä, de§teaptä multiple nemul-
Iumiri. Aceste nemultumiri s'au manifestat, cu prilejul aplicarii
unei legi de impozit, sub formA de mi§ari violente, ce impuneau
Statului datoria unei imediate represiuni. Nimeni nu o regreta
mai mult cleat Mine; dar am increderea ed, pe mdsursd ce toIi
cet-dIenii vor inielege neapärata trebuinfà a sacrificiilor pecuniare
din partea fieedruia pentru menIinerea creditului Statului, vor 0
lua cu barbAlie asupfd-le sarcina momentului, §tiind bine ob.' nu-
mai astfel se va putea garanta viitorul 0 cA, strâmtordndu-se
astäzi, vom asigura prosperitatea de inane.
In toate imprejurArile grele, prin care a trecut Iara, reprezen-
tanOi ei au adus dovada de cel mai luminat patriotism 0 astf el
ne-a fost dat sä infaptuim impreung progresele continui de care
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1900 cuvlwara 247
se bucurä generaVa de astäzi. Toata experienla trecutului MA In-

dreptIle§te sa cred cu tárie csá §i de astadata d-voastre, mandatarii
naliunii, ve-li fi la inalIimea indatoririlor ce va impune situaliunea
§i a aetivitatea d-voastre va fi incunuuata de un succes real.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru binele
li prosperitatea scumpei noastge patrii!
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Finante, P. P. Carp ;
Ministrul Justitiei, T. Maiorescu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghilo-
rizan ; Ministrul de Razboiu, General L LahoPari; Ministrul de Interne, C.
Oliinescu; Ministrul Lucrarilor Publica, I. C. Gralifteanu; Ministrul Cultelor
si Instructiunii Publice, C. C. Arion, Ministrul Agriculturii, Industriei, Co-
mertului si Domeniilor, N. Filipescu.
(M. Q., 1900, nr, 183, p. 7465-6).
226.
Waspuns la Adresa AdunArii Deputatilor.

3116 DecemPrie 1900.
G. Gr. Cantacuzino, presedintele Adunärii Deputatilor, exprima triste-tea
poporului roman pentru moartea Mainel Suveranului si rágá'dueste concurs
Guvernului. M. S. Regele multume§te 0 aratä greutAtile financiare de Invins
de atre Adunarea DeputaIilor In sesiunea ce se deschide.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Sunt viu mi§cat de sentimentele de credinia ce d-voastre Mi le

rostili in termeni aa de calduro§i §i mai ales de duioasa amintire
ce pästraIi memoriei neuitatei Mele. Mame, impart4ind cruda pier-
dere ce am suferit.
Grelele imprejurari in cari Camera incepe §i de astädata se-
siunea sa cer o voinp nestramutata, o abnegqiune desavarOta,
spre a invinge greutaIile ce apasà inca asupra situaIiunii noastre
financiare.
Unirea tuturor silinIelor se impune cand este vorba de a re-
intregi creditul Statului §i de a pastra neatinsa neatärnarea noastra
www.dacoromanica.ro
248 REGELE CAROL I
economica. Numai prin jertfe materiale i prin economii insem-

nate intru toate, veçi putea inlatura piedicile ce ne stau impotriva
intari in mima poporului credinIa in viitor.
Asigurärile ce Mi le daçi despre neclintita d-voastre hotarire
de a sprijini Guvernul Meu, intru restabilirea echilibrului bugetar
si de a pasi temeinic si fat% preget pe aceastä mantuitoare cale,
frni dau deplina convingere ca intr'un timp nu prea departat vom
putea reina opera intreruptä a desvoltarii noastre economice, care
a dat un vädit avant scumpei noastre Romanii.
Lucre-0, dar, asa cum vä va lumina InIelepciunea i iubirea
d-voastre de ;era; din tot sufletul doresc ca aceste lucräri sä fie
incununate cu roade bune.
VA mulIumesc in numele Reginei, al Meu si al Familiei Mele,
pentru scumpele marturisiri de dragoste ce Ne aduceTi in numele
Camerei DeputaIilor.
(M. 0., 1900, nr. 199, p. 8098).
227.

Presedintele Senatului, C. Boerescu, arata durerea simtita la m. oartea Mamei
Suveranului de catre Români. Dà asigurari cà Senatul îi va da toatá oste-
neala pentru iesirea din impasul economic prin, care trece Tara. M. S. Regele
m.ultumeste j ja act de simtimintele ce imping actiunea Senatului pentru
consolidarea Statului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat Cu o adanca mulIumire sufleteascä Adresa Sena-
tului, in care se oglindesc asa de puternic, poporului ro-
man. Mangaierile ce Mi le aducep pentru cruda pierdere ce am
suferit, sunt dulci inimii Mele de Fiu si de Rege, cäci ele imi do-
vedesc cat de bine pretuiIi acel dor fierbinte ce insuflelea pe mult
iubita Mea Mama pentru -Ora noastra si acea caldura cu care im-
partasea durerile si mandrille noastre.
Cu vie satisfactiune constat ca Senatul îi da bine seama de
reculegerea ce se impune noua in imprejurärile anevoioase prin
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1900 CUVAITTARI 249
care trecem i cat este de paruns de jertfele ce trebuesc fäcute

pentru insanätoOrea finanIelor noastre, fära de care nu vom putea
relua spornicul nostru avant de prop4ire economica. Cu toatä
greutatea acestei sarcini, nu M'A indoesc ca Corpurile Legiuitoare,
in stransa unire cu Guvernul Meu, o vor duce la bun sfar9it, cu
acea stäruinà si neclintita tarie cu care naTiunea romana croit
calea sa In vremurile de grea cumpana.
Armata noasträ, cäreia ti datorim in mare parte situaliunea
noastra politica de astazi, nu va inceta a se arata vrednica de in-
crederea -Várii, care niciodata nu a cruIat nimic pentru a o intari
tot mai mult.
Ca§i d-voastre, privesc cu incredere In viitorul patriei, insufle-
de vechea barbäAie romaneasca §i de pildele lasate de genera-
Çiunea am statornica credinla ca munca ce veIi indeplini
In -aceasta sesiune va fi rodnica i binecuvantata, astfel ca, in puIin
timp, s'a ne putem regasi pä§ind inainte pe eampul deschis al des-
voltarii §i al märirii scumpei noastre Românii.
Din tot sufletul mulIumesc Senatului pentru cälduroasele uräri
ce le aduce Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1900, nr. 201, P. 8171).
228.
Cuvântare la jubileul de 25 de ani al Societätii Geografice Romine.
Intemeietorul Societ5Iii Geografice Romane, face, cu prilejul jubileului
de 25 ani ai acesteia, bilantul activitatii societ4ii. Dictionarul Geografic al
României qi al Judetelor ; harta tàrii datorita Institutului Geografic al Arrnatei;
lucrarile Institutului Meteorologic ; descoperirile arheologice ; cercetfirile geologice
executate, reprezinta in mare parte puncte ale programului din 1875. i alte
realizäri vor veni.
Cu un sim-limant de mandrie §.1 cu deosebita satisfacIiune, iau

cuvantul pentru a saluta astäzi Societatea Geograficá. Romana,
cu prilejul aniversarii a 25-a a intemeierii sale.
Un sfert de veac a trecut de cand, tot In acest loe, am intrunit
un mic numar de bárbali devotaIi binelui public, spre a werne
programul acestei Societali, care, dupa convingerea Mea, era me-
nitä a aduce insemnate foloase scumpei noastre rári. Muiçi dintre
www.dacoromanica.ro
250 REGELE CAROL I
acei care s'au grabit a da bucuros sprijinul lor acestei instituOuni

nu mai sunt printre noi; numele lor ins& raman ne9terse in amin-
tirea noastra.
Munca desfa9urata de Societatea Geografica, in acest ir de
ani, a räsplätit pe deplin necurmatul interes ce i-am purtat. La
infiinTarea ei, Romania era la inceputul desvoltarii sale politice
9i economice, puterile 9i bogkiile sale erau aproape necunoscute
de noi inOne. DorinIa ce am exprimat la 1875 cu ocazia inaugu-
rkii SocietaIii, de a indrepta noastre, mai intaiu spre stu-
diul pamantului stramo9esc O al resurselor cu care natura l-a
zestrat, s'a indeplinit In mare parte. Inteadevar, DicIionarele ju-
deTelor O Marele DicIionar Geografic al Romaniei, datorite Socie-
tkii noastre, harta Iärii inceputa tot la 1875 O astazi aproape ter-
minatä, dupä o munca statornica i vrednica de lauda a Insti-
tutului Geografic al Armatei; lucrarile Institutului Meteorologic
atat de folositoare agriculturii; descoperirile arheologice, mai cu
seama aceea dela Adam-Klissi, cari au atras atenliunea Inva/a-
Iilor; in fine diferitele cercetari geologice, ne indrept4esc a privi
cu oarecare satisfacTiune asupra rezultatelor dobandite.
Orick de imbucuratoare sunt aceste rezultate, totuO, privind
1ntinsul camp Inca neogorit, nu Ma îndoiesc ca Societatea noasträ
va vedea in munca sava.r9ità pax& acum, mai mult un indemn
pentru a pa9i inainte cu staruinp, contribuind astfel, prin lucrari
rodnice si practice, la propaOrea tiinçei O la intarirea noastra
economica.
Acum 25 de ani, In cuvantarea Mea de inaugurare a Societkii,
rosteam convingerea ea petrolul nostru se poate masura cu acel
din Pensilvania ; astäzi cercetarile oamenilor de 9tiinIä i exploa-
tarile deja in fiinçä, dovedesc ca nu Ma inplasem 9i ca bogatele
noastre terenuri petrolifere nu a9teapta deck capitalurile trebuin-
cioase pentru a da In puIin timp, nu numai industriei dar O Sta-
tului un avant puternic.
Dupá cruda incercare ce a suferit agricultura in anul trecut,
nu mai este Indoiala ca trebue sa indreptam silincle noastre spre
utilizarea acestor noi izvoare care sunt menite a transforma starea
economica a Iarii prin inmulIirea resurselor sale.
Cu bucurie constat ea Societatea Geograficä Româna n'a rämas
mai prejos de a9teptarile Mele ; este dar o placuta datorie pentru
www.dacoromanica.ro
Mine de a arata calduroasele Mele mulIumiri intregului comitet

0 mai ales neobositului sail Secretar general, pentru ravna 0 de-
votamentul ce au, inchinat prop4irii ei.
Luerand fära preget intru indeplinirea misiunii sale 0 neui-
Valid ca este chemata a fi un factor insemnat In m4carea
care ne va intari i tnàIça, Societatea Geografica hi va dobandi
un titlu netagaduit la recunWiMa Çàrii. Munca savar0ta de dansa
pana astazi este cea mai frumoasa rasplata a silinIelor sale 0 o
chezaqie sigurä eä znunca de mane va fi tot a§a de imbucuratoare.
Din tot sufletul urez Societatii Geografice Romane o viaTa
rodnicä i izbande numeroase, pe campul de lupta pentru
cultura 0 rnarirea scumpei i frumoasei noastre Romanii.
(M. 0., 1900, nr. 201, p. 8174-5).
229.
Inalt Ordin de zi aka armati.
1/14 lanuarie 1901.
M. S. Regele face urAri o§tirii de Anul Nou.
Ostaisi,
Astazi incepe un nou an. Ca in totdeauna Ma folosese de acest

prilej spre a trimite calduroasele Mele felicitäri.
In cursul anului ce se sfar§e§te, ai urmat a dovedi Iarii i Mie
ca jertfele facute pentru armatä nu sunt zadarnice i ca sunteTi
pätrun0 de mandra deviza Onor i Patrie #, care straluce9te in
varful steagurilor noastre.
Am toata increderea ca iubita Mea armata se va sili i in viitor
atraga mul%umirea Mea 0 ea' va fi vrednica de malta sa menire.
subofileri i soldaIi, va urez, din adancul inimii, ani
mulp i fericiIi.
Dat in Bucurqti, la 1 Ianuarie 1901.
CAROL.
(M. 0., 1901, nr. 219, p. 8929).
www.dacoromanica.ro
252 REGELR CAROL I
Rispuns la felicifarile Clerului, Ministrilor §i ale inaltelor autoritäti.

1/14 Ianuarie 1901.
De anul non M. S. Regele, dimpreunä cu Printul Mogtenitor, asisti la
slujba dela Mitropolie. Trece apoi in apartamentele Mitropolitului primat unde
primegte felicitari din partea clerului (Mitropolitului Primat), a Guvernului (T.
Maiorescu), a Senatului (C. Boerescu), a Camerei (B. Delavrancea), gi a Inaltei
Curti de Casatie (C. E. Schina). Suveranul multurnegte.
Calduroasele voastre urari gasesc un rasunet cu atat mai viu

adanc n mima Mea, cu cat le privesc ca un dar pre-Pos i ca un
nou indemn a inchina toate gandurile Mele, toata munca Mea,
iubitului Meu popor.
Tara0 s'a bachis un an plin de griji 0 de necazuri ; insa cu credinIa
Dumnezeu, care de-a-pururea ne-a sprijinit i in vremurile grele
pazit, am putut rabda multe incercari i invinge multe dificult4i.
Din tot sufletul doresc ca anul care incepe sa fie fericit i binecuvantat
ca toate inimile care bat pentru scumpa noastra Iarä sa fie unite
in silinçelelor, spre a asigura Romaniei un viitor neturburat 0 o
desvoltare papica'.
Và mulIumesc calduros 0 din partea Reginei 0 a Familiei Mele
pentru bunele voastre felicitari i Vä urez ani muiçi i ferici-P.
(M. 0., 1901, nr. 220, p. 8957).

M. S. Regele, in urma retragerii Guvernului P. P. Carp gi a numirii altuia,
dizolvä Adunärile Legiuitoare In vederea unor noui alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
In urma retragerii Ministerului de sub pre§edin0a d-lui P. P.
Carp 0 a nuinirii noului Cabinet, un apel catre Iara devenind necesar,
Adunarile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.
CAROL
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1901 CUVANDIRI 253
Pregedintele Consiliului, Ministru al Afacerilor Straine i ad-Interim al

Razboiului, D. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul Fi-
nantelor, G. D. Pallade; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, S. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C. Brit-
tianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.
Missir.
(M. O., 1901, nr. 255, p. 10343).
232.
Cuvantare la Academia Romfinä.
7/0 20 Martie 1901.
Iacob Negruzzi, prim vicepresedinte al Academiei Romane, ureaal via-tä

lunga Suveranului, sprijinitorul Academiei, si Familiei Regale. M. S. Regele
face o comunicare fn legaturä cu gtirile privitoare /a Romani din Corespondenta
Regelui Frederic al Prusiei.
Simt totdeauna o adevarata mulIumire, &and pot lua parte la

lucrärile Academiei. Astazi, la inceputul sesiunii sale anuale, vin
Cu bucurie, in mijlocul d-voastre, spre a va aduce calduroasele Mele
salutari §i a aräta din nou neclintita simpatie ce pastrez acestui inalt
aezamant de cultura.
In anul trecut am avut placutul prilej de a va remite un manus-
cript inedit, privitor /a domnia lui Alexandru Ipsilanti, In Moldova ;
asta-data doresc a atrage atenPunea d--voastre asupra corespon-
denIei politice a lui Frederic II, Rege al Prusiei, in care am &it(
cateva interesante insemnari, atingatoare de relaPunile internaPo-
nale ale Moldovei, pe la sfar0tul veacului al XVIII.
Aceastä mare publicape, inceputa la 1879, euprinde deja 26
volume 0 aproape 17.000 scrisori ale Regelui Frederic, in care se
oglindesc iscusita judecata, minunata prevedere, precum i bate
celelalte stralucite insuOri ale barbatului de Stat, cari au asigurat
acestui mare Suveran o inraurire precumpanitoare in rezolvarea
chestiunilor ce mi§cau Europa, in a doua jumatate a secolului
al XVIII.
Nimic nu seal:4 atenPunii sale, pururea de0eptata, care se
indrepta chiar asupra afacerilor celor mai marunte.
www.dacoromanica.ro
254 REGELE CAROL I
Cunoscut este cä pe atunci Prusia cumpära cai din Moldova,

pentru cavaleria sa.
in 1767, la 8 Tunie, sub domnia lui Callimachi, Regele Frederic
ordonä trimisului su la Constantinopol, Maiorul de Zegelin, s cearä.
dela malta Poartä ridicarea mäsurilor de poprire contra exportului
de cai din Moldova 0 stärueqte pentru un grabnic räspuns. La 15
Tulle Maiorul de Zegelin ra_porteaz5. Suveranului ski c4 poprirea a
fost ordonatä de cätre Poart6, in urma denurgärilor Hospodarului
insu0, care, caindu-se in urmä de gre0ta lui intervenire, stärue§te
acum personal pentru revocarea ei. La 21 August, Regele Frederic
cere inform* despre soluia datä, pe care o a0eaptä cu neräbdare.
Hotärirea inaltei Porri se va gäsi, de sigur, in volumul 27, acum
sub tipar.
Vrednice de interes in aceastä afacere sunt motivele care au
Impins pe Hospodarul Callimachi la aceastà purtare, cad ele sunt
In legäturà cu mari interese politice. Pfina la un oarecare punct le
putem descoperi tot in corespondenIa lui Frederic.
Inteadevär, gäsim mai multe scrisori in care se vorbe0e de un
doran La Roche, care fusese mai intäiu secretarul lui loan Grigore
Vodà Ghica, fost dragoman la malta Poartä', apoi secretarul lui
Callimachi, precum i agentul lor la Varpvia, tocmai in acele vre-
muri când soarta Poloniei se hotära de atre vecinii
Poniatowski se alesese, in 1764, Rege al Poloniei; in ace1a9 an
Frederic incheiase un tratat cu impäräteasa Caterina in care se
stipula intre altele i meqinerea ConstituOunii polone. Disensiunile
politice 0 religioase din anii 1766 0 1767 pricinuirä' in Polonia mari
eerte i desbinäri adânci intre partide, precum totdeodatä' i neh4e-
legeri intre marile Puteri.
Europa era imparIitä in douà tabere: Rusia, Prusia qi Anglia
intr'o parte, Austria 0 Francia intealta. Frederic urma cu o atenIie
deosebità evenimentele ce se desfä§urau in Polonia, unde avea ca
trimis al sAu pe Consilierul de legqiune Benoit. Acest diplomat
era in relqiuni stränse cu La Roche, care se tot läuda de marile
servicii aduse Regelui Prusiei prin informaIiunile sale, sau mai
bine zis prin spionajul säu.
Intre altele, scrie Frederic lui Benoit, la 16 Iulie 1763:
4 Quant au sieur La Roche j'ignore, à la vérité, les grands
services qu'il doit m'avoir rendus, mais pour le contenter en quelque
www.dacoromanica.ro
fawn et l'entretenir dans la disposition de vous servir, je vous ferai

adresser une montre d'or dont vous saurez lui faire présent pour
apaiser tant soit peu son avidité ».
Aceastä scrisoare este semnata, nu Frederic ci Federic, cum
obipuia Regele Prusiei in toate scrisorile sale in limba francezä.
In anul 1764, Benoit raporteazä Suveranului sau a La Roche
facuse o calatorie la Halle, 0 ea, la intoarcerea sa a venit sä-1
ca are ordin dela Hospodarul Moldovei sä ramaie in Var-
§ovia, spre a ingriji 0 de interesele Por-pi 'Ana la alegerea noului
Rege al Poloniei, intrebuinVand -totdeodatä cele mai bune raporturi
cu reprezentantul Prusiei, in vederea legaturilor ce unesc acest
Stat cu Turcia. Benoit adauge cà, dupä dorinIa lui La Roche, 1-a
prezentat ministrului Rusiei.
La 17 Februarie 1764, Frederic räspunde lui Benoit:
...je suis bien aise de vous avertir que vous devez garder
les dehors avec le sieur La Roche, mais ne pas vous confier aucune-
ment à lui, ni lui faire confidence des moindres choses qui concer-
nent les affaires présentes de Pologne, ni des mesures que j'ai prises,
de concert avec la Russie, relativement à ces affaires... car vous
devez savoir que je suis averti de tres bon lieu que ce de La Roche,
autrefois secrétaire du prince de Moldavie, n'a fait le voyage
Halle, sous prétexte de se guérir de son mal, que pour passer de la
Varsovie, sans que son dessein soit trop marqué, et qu'il fait
présent à Varsovie le métier d'un franc espion, pour informer, par
le canal du prince du Moldavie,... l'ambassadeur de France
Constantinople de tout ce qui se passe à présent en Pologne...
Instruit du dit ambassadeur, il fait les rapports les plus malicieux
et les plus odieux au prince de Moldavie, qui les fait passer ensuite
la Porte, dans le dessein de l'aigrir au possible contre la Russie ».
Regele Prusiei aflä ca malta Poartä intrebase pe Marele General
Comite Branicki, ca pe un vechiu i credincios prieten, daca totul
este lini0it in Polonia i daca s'a atins cineva de libert4ile sale.
La 8 August 1765, Frederic, dupa ce da lui Benoit desluOri
asupra politicei indoioase a Poi-pi faIä de Polonia, adauge: # Au
reste, comme il se pourrait que le Grand-Général donnat lieu, par
ses correspondances avec la Porte et par le canal de l'ambassadeur
de France, à de nouvelles chicanes et méfiances contre le ministre de
Pologne, il conviendrait de donner ordre aux officiers qui comman-
www.dacoromanica.ro
256 RECELE CAROL I
dent les postes le long du Dniestre et pricipalement à Suanietz,

d'empécher le cours de sa correspondance qui nécessairement passe
par les mains du bacha de Chozim ou celles de l'agent du Prince
de Moldavie, nommé Demille, séjournant à Czarnairtz )).
La 24 Tulle, Benoit instiinteaza pe Suveranul sàu ch. La Roche
l-a rugat a-i da stiri despre masurile militare si inten/iunile Austriei,
deoarece el, La Roche, are ca instructiuni de a informa pe Hospodar
de tot ce poate afla in privinIa acestei puteri. Raspunsul ce
Frederic este plin de duh: « Je ne saurais rien vous dire d'autre,
quant à la Cour de Vienne, dont vous puissiez faire usage vis-à-vis
du sieur La R oche, agent du Prince de Moldavie, sinon que les
Autrichiens rétablissent leurs forteresses en Hongrie, qu'ils remontent
leur cavalerie et completent leur armée et que l'Impéatrice-Reine
cherche à marier ses fils et ses filles
In anul urmator, la 9 Aprilie 1766, Benoit scrie lui Frederic a
se vorbeste in Varsovia de o alianp intre Prusia, Rusia si Austria
din care FranIa ar fi exclusa cu scop de remettre la Reine de
Hongrie en possession de ce qu'elle avait autrefois dans ce royaume >>.
Rusia ar contribui la aceasta prin o diversiune, lar Prusia care
doreste aceasta spre asigura pasnica posesie a Silesiei,
ar -One pe Francezi In esec. Mai scrie Benoit ca aceasta din urma
informaIie i-a dat-o La Roche si ca stapanul sàu, Prinçul Moldoviei,
a primit ordin dela malta Poarta sa se incredineze despre temei-
nicia acestei eventualitäti. Benoit n'a lipsit a arata lui La Roche
neadevärul ce se acoperia sub aceste intrigi, iar acest din urrna s'a
grabit a inlatura bänuielile Porpi.
La 10 Septemvrie, Benoit serie din nou c'a agentul Hospodarului
Moldovei l-a instiinTat ca Curtea dela Viena cauta mai mult ca
oricand a se apropia de Rusia, in paguba intereselor Prusiei i ca
raspandeste svonul c s'ar fi ivit o raceala vadita intre imparateasa
Caterina i Regele Frederic.
Regele Frederic raspunde indata: Pour ce qui regarde les
confidences que le sieur La Roche a prétendu vous faire au sujet
des chipotages de la Cour de Vienne à Pétersburg, je suis bien aise
de vous faire observer qu'elles portent toutes le caractère d'insignes
faussetés et de choses controuvées, ainsi qu'il n'y en a rien de vrai...
Totodatä Regele Frederic serie trimisului eau de Zegelin, la Con-
stantinopol: « In ceca ce priveste pe Hospodarul Moldovei, pe
www.dacoromanica.ro
11ARTIE-APRILIE 1901 C1JVANTX1U 257
Boscamp, residentul Poloniei la Constantinopol, 0 pe La Roche,

voinIa mea este sa-mi comunicaIi tot ce veTi putea afla despre ei
sä informa0 asemenea pe ministrul meu resident Benoit, la Var-
pvia )).
Frederic era ca at'at mai doritor a fi bine informat despre aceste
persoane, cu ca't Marele Vizir destituise pe agentul La Roche din
.cauza unor comunicaIii mincinoase in privinIa inträrii trupelor
ruseoi in Polonia, Land totodata pe Callimachi raspunzator cu
capul &Au», de tirile false ce se vor trimite la Constantinopol.
De0 inch' necomplete, aceste documente revars'a totu0 o lumin4
caracteristic6 asupra situa-Vei ärii§i a Hospodarilor fa Vá. de Turcia.
Aceste vremuri de dureroasä amintire, and poruncile Poqii Iineau
ioc de legi §i and un Vizir dispunea de vieaTa Dbmnitorului, s'au
prelungit ilia peste intaiul pätrar al secolului trecut, a§a cà unii
din Mtranii no§tri au putut fi martori la aceste fapte. Putern zice
chiar a un ultim i släbit räsunet al acestor trufawporunci viziriane
strabatut inc5. Dundrea in primavara anului 1877. Räspunsul
1-a dat armata noastrà la -Plevna, la Rahova 0 la Sznardan.
Doresc ca aceastä insemnatä coresponden0 a Regelui Frederic,
Marele Meu Strämo§, sà ja loe in biblioteca Academiei i sä de§tepte
interesul d-voastre. Numai prin un studiu adänc al istoriei, gene-
raVile prezente i viitoare îi vor putea face D oglindà txactä a tre-
cutului i prqui in toatd insemndtatea sa vrednicul loc ce 0 1-a
asigurat România prin patriotismul i vitejia fiilor säi.
Din suflet vä mulIumesc pentru caldele Iteári ca cari saluta/i
si de astädatä venirea Mea in mijlocul vostru, precum §i pentru
sentimentele de dragoste ce le aratati Mie i Familiei Mele, in once
imprejurari.
Urez ca lucrärile Academiei sà aduck i estimp, roade bogate
folositoare scumpei noastre Românii.
(M. 0., 1901, nr. 274, p. 11221-3).
233.
M. S. Regele face apel la patriotismul alesilor natiunii pentru a invinge
greutätile prin care trece Regatul.
www.dacoromanica.ro
25S REGELE CAROL 1
D omnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Cu o deosebitä. mulIumire Mg. aflu astäzi in mijlocul Corpurilor
Legiuitoare 0 wept cu incredere lucrärile ce ele'sunt chemate
a indeplini.
E00 din noui alegeri, d-voastre aIi putut constata mai viu
singimântul general care domnwe In Iarä. El impune ca o datorie
de inalt patrotism incordarea tuturor inimilor 0 tuturor cugetelor
pentru a inlatura greut4ile ce Regatul strabate In momentul de
faiä 0 a cärora preocupare M'a indemnat a vä convoca at mai
curAnd.
mima Mea Ingrijita se simte acum uvurata väzfindu-vd stran0
In jurul Tronului spre a lua, dimpreuna cu guvernul Meu, mäsurile
cele mai nemerite pentru a Imbunätäli 0 a intäri situaIiunea noastra
financiarä.
Prima d-voastre lucrare va fi, dar, examinarea bugetului, care
incepe cu Intaiu Aprilie, a§ezandu-1 pe baza unui echilibru real i
statornic Intre cheltueIi 0 venituri.
Spre a ajunge la acest scop, e de nevoie, inainte de toate, de se-
rioase economii. Fiecare, mic §i mare, trebue A' aduca prinosul lui
de jertfe. Eu sunt sigur ca acestea vor isvori din acelea0 simIiri
ale datoriilor cätre patrie cari au InsufleIit poporul roman in toatg
Imprejurarile insemnate ale vieIii sale politice.
Putem pune cu atat mai multä incredere In munca 0 silinIele
ce vom intrebuinTa pentru a asigura mersul regulat al Statului
0 consolidarea starii noastre economice, cu cat pacea europeanâ
este asigurata prin hotarirea unanima a Puterilor celor mari 0 ca
Romania se gäsqte in relqiunile tele mai amicale cu -wale Statele.
Tntreaga noastra cugetare poate, prin urmare, sà fie indreptata
numai spre indestularea nevoilor i trebuinIelor interioare ale Tärii.
Nu m6 Indoesc ca patriotismul d-voastre va ridica simIimintele
tuturora la inälIimea greutAilor, pe cari trebue sä le invingem cu
once preT, pentru a asigura märirea i viitorul Regatului.
Domnilor S enatori,
Domnilor Deputali,
Patruns de Incredere nestramutatä in puterea 0 desti-
uele României rog pe Atotputernicul s'o ocroteasca 0 sA
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1901 cuvANTARI 259,
vá däruesaca o niuncä spornica pentru intärirea scumpei noastre

patrii.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Prevedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor StrAine vi ad-interim
al RAzboiului, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul
Finantelor, G. D. Pallcule ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, Spiru Buret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C.
Bralianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.
Missir.
(M. 0., 1901, nr. 287, p. 11687).
234.
Ilispuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

26 Martie18 Aprilie 1901.
M. Pherekyde, prevedintele AdunArii Deputatilor, dA citire Adresei Camerii
In care se formuleazA omagii Dinastiei vi se indicA liniile programului sesiunii
respective. M. S. Regele stärue asupra economiilor ce trebuesc fAcute.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Cu mare bucurie constat at Camera Deputa-plor, pätrunsä de
adevaratele nevoi ale çàrii, este hotäritä a le curnia prin mäsuri
riguroase de economie in toate ramurile serviciurilor publice, stfir-
pind mai Intäiu acele cheltueli cari de un tiny Indelungat au impo-
värat bugetul färä vreun folos pentru buna gospodärie a Statului_
Cu timpul, aceste cheltueli nepotrivite ar fi putut seca isvoarele
noastre produckoare i primejdui chiar neatärnarea noasträ eco-
nomica, tot a-tat de scumpä ca i neatärnarea politicä.
Sunt convins cà numai consideraIiunea interesului oNtesc và
va cäläuzi pe aceastä cale mântuitoare, iar, mai tärziu, Iara va
binecuvânta pe acei care vor fi avut hoarlrea de a indeplini aceastä
grea misiune spre a asigura vfitorul ei.
Economia se impune tuturor treptelor sociale ca i Statului.
Ea trebue propovaduitä i cinstitä deopotrivä ca i munca, cäci
färä dänsele nu poate fi nici propà0re, nici tärie, nici demnitate,
adevärate.
www.dacoromanica.ro
260 RtGELE CAROL I
Silin-ole d-voastre gi nepregetatul sprijin ce-1 veTi da guvernului

Meu imi dau adânca incredinIare cä izbanda va fi pe deplin asi-
gurata.
Din tot sufletul va mulIumesc pentru sentimettele de iubire
gi de devotament ce arätaIi Mie i Familiei Mele, In cuvinte aga
de calde.
(M. 0., 1901, nr. 289, p. 11745-6).
235.
Drept rAspuns la Adresa Senatului, M. S. Regele indeamna la reculegere
si cumpätare In gospodaria
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului.
Niciodata Iara n'a fost mai convinsa decat astäzi de neapärate
trebuinIa de a ne reculege, mai Intaiu prin vindecarea stärii noastre
financiare gi apoi prin mäsuri inIelepte de Incurajare a muncii
de buna administraIie. Cu toIi acum ne dam seama de primejdia
ce ne ameninIa, dacä am fi lasat sä se strecoare neprevederea In
deprinderile noastre: In pulin timp ea ar fi putut nimici rodul
muncii stramogegti, chiar viitorul.
Sà reinträm dar In cäile sanatoase de cumpäna dreapta i sa
dovedim ca nimic nu este pentru noi mai presus decat bunul renume
al României, pe care vroim sa-1 pästram negtirbit prin o gospodärie
cuminte i prevazatoare.
De mai inainte sunt convins cà d-voastre veti räspunde la Inalta
chemare ce naliunea v'a IncredinIat i ea veIi da guvernului Meu
acel luminat sprijin de care dânsul are nevoie pentru a duce la bun
capät greua insarcinare ce i se impune.
Sentimentele de iubire gi de devotament ce Mi-le rostiIi din
partea Senatului In aceasta solemnä Imprejurare, Îmi umplu mima
de bucurie. Va. mulIumesc In numele Meu gi al Familiei Mele,
urand din tot sufletul ca Atotputernicul sä ocroteasca scumpa
noasträ Romanie.
(M. 0., 1901, nr. 290, p. 11778).
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILE 1901 CUVINTIRI 261
236.

28 Martie/ 10 Aprilie 1901.
M. S. Regele multumegte Corpurilor Legiuitoare pentru opera indeplinità
In sesiunea Inclusa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Convoca-1i inteaceastä scurtä, dar rodnica sesiune, ai indeplinit
färá. §ovä'ire prima parte a sarcinii pe care Iara v'a incredinIat-o
räspuns intocmai agteptärilor Mele.
Cu voin-Vá i cu InIelepciune aÇi fäcut pasul cel mai insemnat,
pentru a restabili finai*le i creditul Statului, dându-i un buget
.sigur gi stabil echilibrat, agezat pe o evaluare prudentà a veniturilor
gi o scädere irnportantä a cheltuelilor.
Prin atitudinea d-voastre hotáritä gi patrioticä, aÇi ridicat
mai mult valoarea lucrárii d-voastre i aÇi intärit credinIa
sunt pätrungi de marile greutä/i ce apasá asupra tárii.
Organizarea unui Stat numai atunci poate fi trainica i sAnátoasá
-cand se reazemä pe o bunä gospoddrie financiará. Atunci adevArata
intärire i propägire este asiguratà intr'un mod statornic.
Preocuparea de apetenie a intereselor obgtegti va ugura jert-
fele impuse prin imprejurári grele, cari vor fi trecátoare când fiecare,
la vreme, va aduce partea sa, pentru a inlesni indreptarea
generale.
Mai tärziu se vor vedea roadele ce munca energicá i prevaza-
toare a d-voastre a produs i asplata d-voastre cea mai dulce va
fi recunogtinia
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Eu vä exprim adânca Mea mulpimire i vá urez din tot sufletul
intorcandu-vä la casele d-voastre, sá petrece0 In fericire Sfintele
Särbätori.
Declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisä.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
262 REGELE CAROL I
Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor Straine gi ad-inte-

rim al Razboiului, D. A. Sturdza; Ministru de Interne, P. S. Aurelian; Minis-
trul Finan$elor, G. D. Pallad e; ; Ministrul JustiIiei, C. I. Stoicescu; Ministrul
Cultelor gi Instructiunii Publice, Spiru Haret ; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I. C. Breilianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cómertului gi Dome-
niilor, B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 291, I: 11817).
Toast la intrevederea dela Abbazia cu Regele Gheorghe al Greciei.

1/14 Mai 1901.
M. S. Regele fnchina pentru Regele gi Regina Elenilor i pentru propagirea
Greciei.
Sunt foarte fericit de a fi ¡mtut Intalni pe Majestatea Voastra.
Beau in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei Elenilor, precum
pen-tru prop4irea Greciei.
(M. 0., 1901, mt. 25, p. 816).
Toast la prinzul dat in onoarea Maregalului Beck.

Sinaia, 7120 lunie 1901.
Cu prilejul vizitei Maregalului Beck din armata austriaca In Romania, M.
S. Regele i-a oferit o masa la Sinaia, la care a toastat pentru Imparatul gi
Regele Austro-Ungariei.
Cu o vie satisfaqie salut pe ExcelenIa Voastra inconjurat de

ofiIerii de elita ai armatei imperiale 0 regale In acest loe care a
primit in timpuri o consacraIie special-a prin vizita M. S. impara-
tului-Rege, Augustul vostru §ef suprem.
MulIumesc cälduros Majestatii Sale, fiindca a binevoit sä per-
mita ca d-'voastre, domnilor, sa và IntruniTi In ap de mare numar
Imprejurul Meu.
Prezenta d-voastre aci da o nouä dovada de excelentele raporturi
care unesc Romania cu puternicul imperiu vecim insufleIit de sin-
cera dorinta ca aceste raporturi sa se stranga 0 mai mult, ridic
paharul Meu In sanatatea Majestalii Sale imparatului i Regelui
0 a bravei Sale armate.
www.dacoromanica.ro
IIJNIE 1901 CIJVANTARI 263
ProvidenIa sa proteaga pe graTiosul vostru Suveran 0 sa-I

acorde Inca mulli ani 0 deplina putere 0 sanatate pentru fericirea
0 prosperitatea popoarelor Sale credincioase.
Traiasca Majestatea Sa imparatul 0 Regele Francisc Iosef !
(Vointa NaVonalä, 1901, nr. 4885, p. 1).
239.

14/27 Iunie 1901.
M. S. Regele convoacrt In sesiune extraordinarà Corpurile Legiuitoare pentru
cercetarea proectelor de legi cu caracter financiar 0 a unor conven/ii ce reclamil
urgentii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat in sesiune extraordinara, in momentul in care
bleep ocupaTiunile cele mai importante ale agriculturii, pentru a
regula, mai ales, mai multe chestiuni, cari stau In stransä legatura
Cu situaliunea tezaurului public 0 cari nu se pot amana pentru
sesiunea de toamna.
Pe langa proiectele de legi financiare, guvernul Meu va va proJ
pune 0 restabilirea legii invalamantului din 1898 cu oarecari modi-
ficari, precum 0 proiectul de convenpune de extradare dintre Ro-?
mania 0 Austro-Ungaria.
Urand ea lucrarile d-voastre sa fie, 0 in aceasta sesiune, rodnice,
sunt convins ca printr'insele se va face un nou pas spre completa
insanato0re a finanIelor noastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Mini§tri, Ministru al Afacerilor Straine r¡i ad-

interim la Räzboiu, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian;
Ministrul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Minis-
trul Cultelor si Instruqiunii Publice, Spiru Hard ; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I, C. Breitianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului §i Domeniilcrr,
B. M. Missir.
(M. O., 1901, nr. 58, p. 2161).
www.dacoromanica.ro
264 REGELE CAROL I
240.
21 lunie/4 lulie 1901.
M. S. Regele fnchide sesiunea extraordinarl a Corpurilor Legiuitoare cu

constatarea cä i-au indeplinit misiunea, votänd legile cu caracter financiar gi
gcolar i conventia de exträ dare romino-austro-ungarà.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu vie mulIumire constat, c 0 In aceastä sewn dar rodnicA

sesiune, prin sprijinul patriotic pe care l-aP dat guvernului Meu
ai fäcut un nou pas spre completa indieptare a situa-punii noastre
financiare.
Tot odatä, prin votarea legii instrucPunii publice permis
intrarea ei in vigoare chiar dela inceputul anului §colar, i, prin
convenpunea de exträdare Incheiatä cu Austro-Ungaria, qi con-
-bacrat prescrippunile dreptului ginTilor §i aP contribuit astfel sä
strAngeP tried' mai mult relaPunile noastre de bunà amici-Pe cu
Imperiul vecin.
In fa0 nevoilor urgente ale Statului, intrunit chiar in
timpul când activitatea vä este atät de viu reclamatä de munca
câmpului ; dar oricare ar fi fost interesele lasate in suferintá, vä
reintoarceP la cäminurile d-voastre cu simpmântul care izvorqte
din indeplinirea unei inalte datorii.
Din parte-Mi, In numele Meu 0 al Orii, vä mulIumesc din inimä.
Eu declar inchisä sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minitri, Ministru al Afacerilor Sträine gi ad-
interim la Räzboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ;
Ministrul de Finante, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Minis-
trul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret; Ministrul Lucrärilor Publice,
Ion I. C. Brdtianu; lYlinistrul Agriculturii, Industriei, Comertului gi Domeniilor,
B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 65, p. 2449).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1901 CUITANTXRI 265
Toast la masa din Castelul Pele g In onoarea ofiterilor rugi din escadra
de pe Marea Neagrä,
23 Iulie/6 August 1901.
M. S. Regele primeste in audientä, la Castelul Peles, pe Vice-Amiralul
Hiltebrandt, comandantul excadrei ruse din Marea-Neagra', sosia In radà la
Constanta, si care vine la Sinaia, spre a se prezenta, Insiftit de Statul-Major
al escadrei. La masa din Castel, unde sunt invitati toti ofiterii rusi, M. S.
Regele toasteazil pentru Impäratul i Impäräteasa Rusiei.
Salut sosirea escadrei rusesti in ConstanIa cu o satisfactiune
Cu atat mai mare, cu cât prezenIa ei in portul nostru redesteaptä
confraternitatea de arme infärità pe câmpiile de lupta. ale Bul-
gariei. MulIumesc M. S. Impfiratului, Augustul Vostru Suveran,
care a binevoit a permite ca Excelerga Voasträ, ins° Vita de Statul
Säu major, sä-Mi facä o vizitä in Sinaia. Acest amabil demers
MA micà viu i vfid In el o nouä garanIie pentru mentinerea si
intärirea rela-viunilor amicale, stabilite din fericire intre Rusia si
Romfinia, relqiuni pe cari pun un mare pret.
Examinand cfilduroasele Mele urfiri pentru Augustu/ Vostru
Suveran i pentru prosperitatea frumoasei Bale flote, beau in sn.-
nätatea MM. LL. Impäratul Nicolae i Impfirätesei Alexandra-
Feodorovna.
(M. O., 1901, nr. 92, p. 3451),
Toast la pranzul din liftmnicu-Sfirat, dupi manevre.

29 Septemvrie/12 Octomprie 1901.
La sfArsitul manevrelor M. S. Regele constaa pregatirea tehnic i prac-

ticA a armatei i dragostea Cu care civilii inconjurà pe soldati Inchina pentru
Corpul al 111-lea de Armatii i pentru judqul i oragul Râmnic.
Simt de-a-pururea o vie bucurie cfind MA gasesc in mijlocul

armatei, pe care tara o priveste cu mfindrie i cu adevfiratfi dra-
goste.
www.dacoromanica.ro
266 REGELE CAROL I
increderea netägAduitä, pe care Románia o are in wire, ne

impune santa datorie s muncim färä, preget i sä unim toate
puterile noastre spre a rä,spläti insemnatele jertfe, pe care -Ora le
face pentru apärarea sa.
In fiecare ceas armata trebue s'a' fie gata s'A' implineascA falnica
sa misiune, sä fie scutul de oIel al patriei.
Acest inalt scop poate fi dobAndit numai prin o 9coala practicä.
Salut, dar, cu o deosebità satisfacTie manevrele din äst-timp,
cari au dat un nou indemn armatei: erau de un mare folos pentru
acei care sunt chema0 a conduce unitati tactice.
Aducându-vä mu4umirile Mele pentru silinçele desaqurate in
timpul concenträrilor i manevrelor, inchin acest pahar in sana-
tatea Corpului al treilea de armatk care s'a arätat vrednic de
Weptärile Mele.
Al doilea pahar îl ridic in onoarea judqului i oraplui famni-
cului, care Mi-a facut o primire aqa de cälduroasä 9i a arätat cel
mai viu interes pentru armata.
MulIumind pentru dovezile de credinp. ce Rämnicenii Mi-au
dat §i de astädatä, urez judqului i oraplui prosperitate ì sä-
nätate.
(M. 0., 1901, nr. 145, p. 5547).
243.
15/28 Noemyrie 1901.
M. S. Regele indicà legile ce vor trebui desbatute i votate n sesiunea
ce se deschide. Problema financiara se mentine pe primul plan al preocuparilor
generale. Desvoltarea cailor de comunicatie, armata, biserica i coala vor re-
clama iartigi o atentie speciala a aleqilor
Domnilor Senatori,
Domni/or Deputa;i,
A-0 inceput lucrärile d-voastre in douä sesiuni extraordinare
de scurtä durata, dar cari, prin munca incordatä ce desaprat,
vor fi inscrise in analele parlamentare ca o dovadä de patriotism
de datorie
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1901 CUVANTIRI 267
Astazi intrati in prima sesiune ordinal% a acestei legislaturi,

atat Eu cat i tara, nu ne indoim ca activitatea d-voastre va
urma calea pe care ati tras-o cu atata hotarire.
Ma simtesc, deci, fericit vazandu-Ma inconjurat de reprezen-
tantii natiunii, care, in timpuri grele, au fost la inaltimea cerin-
telor i weptarilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Chestiunea financiara predomina 0 in momentele actuale situa-
tiunea noastra interna. Sunt inca multe greutati de invins, dar
sunt sigur ca, prin sprijinul luminat ce yeti da Guvernului Meu,
se va duce la bun sfar0t opera de consolidare a finantelor thrii.
Stavila pe care ati pus-o crwerii cheltuelilor Statului nu poate
cleat sa Inlesneasca asigurarea trainica a echilibrului bugetar
sLaiba o influenta binefacatoare asupra creditului public. Gu-
vernul Meu e, prin urmare, dator a veghea, ca imbunatatirea do-
bandita pana acum sa fie mentinuta. Spre a ajunge la acest scop,
se vor supune deliberarilor d-voastre diferite legi financiare 0 o
revizuire a legii pensiunilor.
Tara intreaga a§teaptà cu atat mai mult ca finantele Statului
sa fie stabilite pe temelie tare, cu cat de aceasta atarna desvoltarea
sa economicä i intarirea pozitiunii sale politice.
Lucrarea d-voastre este inlesnita prin pacea europeana, care
este preocuparea neincetata a Puterilor celor Mari. Romania con-
tinuand a pastra o politica lini§tita i cumpanita, relatiunile sale
cu toate- Statele sunt din cele mai amicale i normale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ministerul de Interne va propune proiectele de lege a politiei
ruraie 0 a organizarii administrative, avand de te/ a satisface mai
deplin 0 mai grabnic interesele fiecarui cetatean.
Organizarea Ministerului Justitiei, reformarea legii portareilor
modificarea mai multor dispozitiuni ale procedurii civile, vor
face de asemenea obiectul lucrarilor d-voastre.
www.dacoromanica.ro
268 REGELE CAROL I
In privinIa desvoltarii economice vi se vor prezenta trei proiecte

de lege: a sindicatelor agricole, a burselor si a meseriasilor. Ele
sunt menite, prin masurile ce prevad, sà fie folositoare atat muncii
interne, at i relatiunilor noastre comerciale.
Tractatul de comerI incheiat intre România i Turcia se va su-
pune imediat aprobarii d-voastre.
Desvoltarea ailor de comunicaliune pe uscat si pe apa trebue
sà-si mearga cursul ei inainte. Pe de o parte se vor prezenta des-
baterilor d-voastre (Iona proiecte de lege, imperios cerute de in-
teresele generale si locale: acel al drumurilor i acel al apelor ; pe
de alta parte, cu toate greutaIile financiare, construcIiunea por-
tului ConstanTa s'a urmarit cu energie i astazi comerIul se poate
folosi cu mai mult4 inlesnire de ansul. Prin IntrebuinaTarea lui
In timpul iernei i prin o mai sistematica organizare a comervilui
de cereale, se va ameliora totodafg In mod simptor condiPunile
exportului nostru.
Prin votarea legilor invälAmfintului, d-voastre gi pus o temelie
sankoasà desvoltarii invätamântului public si dat o direc-
Tiune mai practica. Pe aceasta temelie se va ridica acum edificiul
insusi.
Munca va fi grea; fried cu statornicie vom indeplini inaltul scop
ce urmarim. Guvernul Meu nu va cruIa nimio pentru a-1 atinge.
Biserica, intaritoare a color sufletesti, simbolul pacii si a lini-
stitei cugeVari, continua' sa Tina un loe de frunte In preocuparile
noastre. Cu to Vi trebue sà ne silim a contribui la inbAarea si in-
florirea ei. Guvernul va prezenta d-voastre un proiect de lege
pentru infiinTarea Casei Bisericilor, spre a asigura o bung intre-
buinIare a averilor bisericesti.
Tara, dimpreuna cu Mine, am purtat un neintrerupt interes
pentru armata, institOune mareaVá ca swalà a ordinei si a da-
toriei, ca scut al Patriei. In timpurile grelo de astazi nu am lipsit
sà veghez cu ochfi neadormiIi asupra ei. Mijloacele necesare pentru
a satisface cerimele ei s'au imparIit cu chibzuiala si sunt mândru
a va putea asigura ca in manevrele de asta-toamna au vadit in
mod necontestabil progresele ce ea face necontenit.
Vom urma, deci, cu to0i a-i da putirqa de a päsi inainte i vom
da o atenTiune deosebita ca mersul ei sä se indrepteze spre partea
practica, precum se cere i de spiritul timpului in care traim.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1901 CuvANTAni 269
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschid aceastä sesiune a Corpurilor Legiuitoare cu deplinä in-
credere c5. ea va fi rodnic5. 0 binefäcatoare; 0 rog pe Atotputer-
nicul Dumnezeu sä binecuvinteze lucrarile d-voastre, ca ele sa in-
täreasa Inca mai mult edificiul rdäret al scumpei noastre Românii.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru al Afacerilor Straine si ad-
interim la Razboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ; Minis-
trul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul
Cultelor si Instructiunii Publice, Sp. C. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I. C. Briltianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Dome-
niilor, B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 181, p. 6921-2).
244.
Raspuns la Adresa Senatului.
29 Noemvrie/ 12 Decemvrie 1901.
Eug. Statescu, presedintele Senatului, citeste Adresa prin care Maturul
Corp fägadueste intregul sau sprijin Guvernului. M. S. Regele e multiunit a
constata grija pe care o pun Senatorii in rezolvarea chestiunilor de ordin na-
tional care preocupa' Guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Märturisirile de iubire 9i de devotament Cu care Senatul
credincios purtätor al glasului Iärii inconjurà Tronul 0 Dina-
stia sunt scumpe inimii Noastre, caci intr'insele vedem cea mai
inaltä rä.splatä a unei vieli intregi inchinate binelui oloesc. Ele
Ne dovedesc, odatá mai mult, ca. inIelepciunea 0 patriotismul
Românilor sunt totdeauna la inälIimea greutkplor situqiunii, 0
cá vence piedicä in mersul nostru inainte, va putea fi inläturatä
prin concursul devotat al tuturor voinIelor.
Cu cea mai vie satisfaqiune constat cä Senatul este adânc pä-
truns, ca 0 Guvernul Meu, de necesitatea unei bune 9i prevaa-
toare orandueli in gospodäria Statului, ca o condiOune neapdratä
www.dacoromanica.ro
270 REGELE CAROL I
a propä9irii §i. a täriei. insemnatele rezultate dobandite In scurta

sesiune de asta primavara, ma Incredinleaza despre ravna ce veIi
pune intru Intregirea operfi a§a de bine Inceputä.
Sentimentele ce vä InsufleIesc pentru viteaza noasträ armatä
o vor Indemna a se aräta tot mai vrednicä de jertfele Tärii pentru
desvoltarea sa.
Vá mulIumesc din suflet, domnilor Senatori, pentru bunele
urari ce aduce0 Reginei, Mie 9i. Intregii Noastre Familii.
(M. 0., 1901, nr. 193, p. 7410).
245.
Flispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.
M. Pherekyde, pregedintele Camerii, dAnd citire Adresei, remarca preo-
cuparile de seamä ale Adunarii Deputatilor in aceastà sesiune. M. S. Regele
stärue in chip deosebit asupra finantelor Statului gi a celorlalte legi cu caracter
economic.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sentimentele de iubire §i de devotament ce Ni le arataTi, umple
mima Noastra de o adevarata bueurie; de asemenea sunt fericit
a vedea ca Camera DeputaTilor i§i pastreazá acelea0 vedeni. säna-
toas& ce le-a manifestat la Inceputul dcestei legislaturi.
Consolidarea finanyelor Statului, prin másuri 114elepte §.1 pru-
dente, este astazi Ielul de eapetenie spre care trebue sa Indreptä'm
toate silinele noastre, caci Intregul nostru viitor pe d'alisa se In-
temeiaza. Programul financiar ce s'a alcätuit cu atäta hotarire
ineepe deja a da roadele sale binefacatoare: o uprare netägäduita
se simte In ordinea economicä, creditul public 10 redobande§te
incetul cu Incetul vechea sa soliditate i Increderea renWe In
dará.' ca i inauntru.
Aceste rezultate Imbucuratoare, datorite spiritului de abnega-
Iiune cu care ati urmat ealea trasä de Guvernul Meu, va vor In-
demna, de sigur, a pä§i inainte ara §oväire, pana se va desavaqi
opera voasträ salutara.
www.dacoromanica.ro
ZAN UARIE 1902 CLIVANTARI 271
mulIumesc, domnilor DeputaIil pentru caldele uifiri ce adu-

cqi Reginei, Mie §.1 Familiei Noastre, §i mai presus de toate pentru
tot ce ve-0 face intru intärirea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1901, tu.. 196, p. 7514).
InaIt Ordin de zi &We armatä.

1/14 Ianuarie 1902.
M. S. Regeie ureaza ani multi si fericiti ostirei.
Ostafi,
Cu anul ce incepe astäzi se impline§te un sfert de veac de când,
in capul vostru, prin vitejia i devotamentul ce ati arAtat, am do-
bandit neatärnarea Värii i s'au reinviat timpurile glorioase.
-dovedit cà marile jertfe, ce ;ara a fäcut i face pentru iubita Mea
armatä, nu sunt zadarnice.
In anul ce se sfärp§te, Mi-aIi dat pläcutul prilej de a vedea
urrnaIi, färä preget, a fi cäläuziIi de sentimentul datoriei, al
.onoarei 9.1 al iubirii de patrie i cà Iara, rezemath pe viteaza Mea
armatä, poate privi viitorul cu incredere, iar Eu pot fi mândru
de ea.
Vä urez ani
Dat in Bucurwi, la 1 Ianuarie 1902.
CAROL.
(M. 0., 1902, nr. 216, p. 8241).
Räspuns la felicitärile Clerului, Mini0rilor, Corpurilor

Legiuitoare 0 ale inaltelor autorititi.
1/14 Ianuarie 1902.
Dupä serviciul divin dela Mitropolie, M. S. Regele, cu Printul Mostenitor,
trece In apartamentele mitropolitane, mide primeste urrtri de anul non. Tin
cuvântári: Mitropolitul Primat, in numele clerului; D. Sturdza, in numele
Guvernului; Eugeniu Stitescu, In numele reprezentaatilor Natiunii si C. E
Schina, In numele Inaltei Curti de Casatie. Suveranul multumeste.
www.dacoromanica.ro
272 REGELE CAROL I
Patruns de adanca recuno0inta care Dumnezeu, pentru toate

binefacerile pe cari El le-a revärsat asupra noasträ, In anul care
s'a Inchis, privesc cel nou cu incredere, rugand pe Atotputernicul
sä. ocroteascä scumpa noastra tar& 0 sa o pazeascä de necazuri.
Incercärile prin cari am trecut in vremurile din urmä, ne-au dat
puterea ca sä strangem toate silintele noastre, BA ne impunem
chiar jertfe sinatitoare, spre a preintampina primejdiile de cari
Statul era amenintat. Multumesc la toti care au muncit 0 au aratat
atfita bunavointà in aceste imprejuräri serioase. Si in anul acesta
vom avea hied multe greutati, insa cu sprijinul tuturor 0 cu energie
le vom Invinge §i vom asigura astfel Romaniei un nou avant, avutie
§i. propaOre.
Cu vie dorintä, cä tot ce gandesc §i sinrtesc, tot ce inima Mea
cuprinde pentru iubitul Meu popor sa poata Implini, vä' aduc mul-
tumirile Mele cele mai sincere, pentru cuvantarile patriotice 0
pentru urarile voastre, ap de calde, adresate Mie §i Familiei Mele,
0 vä poftesc din tot sufletul ani multi 0 fericiti.
(M. 0., 1902, nr. 217, p. 8291).
248.
Cuvantare la investitura I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei §i a

PP. SS. LL. Episcopilor Huqilor §i al Dunärii-de-Jos.
14127 Februarie 1902.
M. S. Regele se adreseaza nqilor ierarhi cu cuvinte de indemn si ng.dejde
a ei vor pästori cu vrednicie turma credinciosilor ce' le-a fost fncredintata.
Vor avea ca pildà faptele patriotice ale stralucitilor inaintasi.
Inalt Prea Sfingte Parinte,

Marea Adunare alegandu-Te ca Arhiepiscop §i Mitropolit al
Moldovei 0 Sucevei, cu vie multumire Te-am intarit In aceasta
inalta treapta §i Ti-am incredinat, dupä vechile datine, toiagul
arhiepiscopal.
!flak Prea Sfintia Ta inlocue§ti pe un pastor care mai mult
de un sfert de veac, a tinut cu vrednicie carja mitropolitanä. a Mol-
dovei §i, patruns de malta sa chemare, n'a incetat pana la sfar§itul
vietii a inchina puterile sale binelui bisericii. in vremurile car-
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1902 CUVANTARI 273
muirii sale, dânsul a avut fericirea de a tärnosi Biserica Mitropoliei

vechii capitale a Moldovei §i de a vedea deavär§itä opera inceputa
cle fericitul intru pomenire Veniamin, dupà ce rämäsese timp In-
delungat o märeaià ruina, un corp rara suflet, precum am zis atunci
In cuvântarea Mea. Astfel numele lui Veniamin de-a-pururea va
rämänea nedespärIit de acest sfânt läca§, ca §i de Seminarul
Poli fi mândru, inalt Prea Sfinte Pärinte, cä e§ti chemat in
capul unei a§a insemnate eparhii care cuprinde Iinuturi bine In-
zestrate de Dumnezeu, unde pietatea strAmo§eascA a ridicat atätea
sfinte läca§uri, amintitoare de fapte mari.
Nu MA indoiesc ca vei inconjura de o cuvioasä grije aceste
comori istorice, nedeslipite de tradiOunile de evlavie ce impodobesc
acest scaun 9.1 cá vei pà§i färä §ovaire pe aceste urme ne§terse,
räspändind cu dragoste cuvântul Mântuitorului §i intarind cre-
dinta in inima poporului a§a cum ai fácut cu atata särguinfa §.1
neclintire in eparhia Dunärii-de-Jos.
Urärile Mele c'aiduroase Inso/esc pe inalt Prea Sfinia Ta pe
scaunul mitropolitan al Moldovei §i Sucevei.
Proa Sfintite Episcop al Hufilor,

E§ti chemat la o eparhie care a dat pästori la ambele scaune
mitropolitane ale 01'1 Prin virtuiile §i bländelea lor ei au §tiut
ali ca§tiga o nemärginitä dragoste §i venerqiune. Am toatä incre-
derea ca Prea Ta le vei fi un vrednic urma§ care-§i va inde-
plini cu rävnä. §.1 larnicie marea sa chemare aträganduli astfel
iubirea turmei Tale suflete§ti.
Proa Sfincite Episcop al Dunclrii-de-Jos,

In urma chemärii pärintelui Parthenie la scaunul mitropolitan
al Moldovei §i Sucevei, ai fost ales §i Te-am intärit la o eparhie
care imbräIi§eaza ambele Iärmuri ale Dunärii, Acolo Te a§teaptä
insemnata sarcina de a sao:1i, in ogorul deja bine pregätit de pre-
mergätorii Tái, iubirea de patrie impreunä cu simIimântul religios ;
propävädue§te dar cuvântul Evangheliei, In bimba sträbung, neui-
tând niciodatà c4 märirea Várii este o menire a Bisericii ca §i a Sta-
tului, ambii de-a-pururea nedespäni-li Intru indeplinirea aspira-
/iunilor nwponale.
www.dacoromanica.ro
274 REGELE CAROL I
Inalt Prea Sfintite fi Prea SfinNi Parinfl,

Plin de incredere cä ve-ri pästori Cu blande-O i osardie turmele
ce va sunt incredinIate si cä veçi indrepta toate silinçele voastre
intru cinstirea i inälIarea Bisericii románe, vä urez mulp, ani si
fericiTi iri eparbiile voastre.
Din adâncul inimii va multtimese pentru märturisirile de cre-
dinIä i devotament ce daTi Mie si Familiei Mele.
(M. 0., 1902, nr. 521, p. 9750).
249.
26 Februarie/ 11 Martie 1902.

M. S. Regele aduce laude Corpurilor Legiuitoare pentru opera patriotic&
ce au indeplinit In sesiunea trecutfi punând rAnduialä In finantele 1i economia
romAneasa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sesiunea actuará a Corpurilor Legiuitoare isi ja astäzi sfársitul,
dupä o activitate ale cárei roade binefä.c6toare, pentru insAnato-
sirea finanIelor noastre si a creditului Várii, se resimIesc de pe
acum.
Açi votat al doilea buget echilibrat men-/inându-1 in suma de
cheltueli a celui precedent, desi se prevedea cá acesta se va incheia
cu un excedent. Açi dat dar o nouà dovadä cá sunte/i hotäri-li a
urma politica de reculegere economica, pe care d-voastre açi inau-
gurat-o, in primavera trecutä, cu atáta energie de muna i cu
atat devotament pentru binele obstesc. Aceastä direqiune s'Ana-
toasä a permis totodatä, fära a släbi echilibrul bugetar, a aduce
o dreaptä usurare a contribuabililor, reducând impozitul imobilelor
urbane si revenind la taxa pe hectar a prunetelor si a viilor.
Strâns legatä de buget este legea generará a pensiunilor, menitä
a asigura pe Stat si pe pensionan i in contra fluctua-liunilor pericu-
loase de pána acum. Prin votarea legilor financiare propuse de
www.dacoromanica.ro
FEBRITARIE-MARTIE 1902 CITSTANDIRI 275
guvern, regulat restul de dificite ale ultimilor ani i ai repus

tezaurul public in starea normal in care el trebue sà rämanä in
viitor.
D-voastre ai a§ezat administrarea averilor biserice0i pe baza
solidä a räspunderii votat o lege de organizare a meseriilor,
care asigurá desvoltarea temeinia a unei päni a muncii nalionale.
Intrand cu de-a-mänuntul in studiul celorlalte proiecte de legi,
care vi s'au propus de guvernul Meu, unele au fost discutate cu
spiritul matur, care a caracterizat lucrärile d-voastre, pe celelalte
pregAtit astfel incat a%i mnlesnit, in acest mod, lucrärile se-
siunii viitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Eu vä mulIumesc de sprijinul ce ai dat guvernului Meu In

greaua sa misiune; iar Iara và va fi recunoscatoare, cà, pätrun0 de
primejdia ce ne ameninIa 0 pe care inräturat-o la timp,
9tiut sä và ridicaIi la inälIimea datoriilor ce cu avem cätre
Patrie, sävarOnd o opera' trainick care a restabilit deplina
dere in puterile României si ale cäreia rezultate bineräcätoare se
vor inteun viitor depärtat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sà rugäm pe Atotputernicul Dumnezeu sà reverse binecuvan-
tarea sa asupra noastr5 i sa nu inceteze a ocroti, ca in toatä vre-
mea, scumpa noastrà Romanie.
Sesiunea actualä a Corpurilor Legiuitoare este inchisä.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Final* si ad-interim

al Riizboiului, Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian j Ministrul
Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru
Haret ; Ministrul LucrArilor Publice si ad-interim al Afacerilor Sträine, Ion
I. C. Brdtianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor,
13. M. Missir.
(M. 0., 1902, nr. 261, p. 10201-2).
www.dacoromanica.ro
276 REGELE CAROL I
250,
Cuvintare la serbarea dala Ateneu pentru jubileul de 25

de ani dela proclamarea independentei.
8/21 Mai 1902.

D. A. Sttn.dza, Pre§edintele Consiliului gi Ministru ad-interim la Ra'zboiu,
reaminteqte In euvAntarea sa dorintele Adunari/or nationale din 1857, alegerea
M. S. Domnului, pregatirea armatei i izbAnzile din Bulgaria, aduce apoi
omagii Suveranului i Dinastiei. M. S. Regele naultumegte afectuos pentru
manifestatia de simpatie ce I s'a facut.
Multumesc din suflet pentru cuvântarea patrioticä, care a In-
cälzit inimele noastre. Sunt adânc mi§cat cà armata a ales a .25-a
aniversare a räzboiului spre a-Mi arka din nou, prin un senm vädit,
dragostea i credinta sa. Primesc aceste frumoase daruri cu atät
mai mare bucurie cu cAt ele Imi vor aminti timpurile fericite, care
am petrecut impreunä i faptele glorioase sävär0te de armatä sub
ochii Mei.
Biruiatele sale au intemeiat renumele tärii i ridicat Regatul.
Trei generatiuni sunt reprezentate pe acest tablou. Sä dea Cerul
ca urma0i Mei sä pästreze 9i sä märeasch. Ina moWnirea Mea
ca generatiunile viitoare sä fie vrednice de strämogii Ion.
Incá odatä multumesc cälduros pentru dovezile de afectiune
devotament ale armatei.
Puteti fi bine inciedintati eä, la privirea acestei colectiuni de
portrete adunate in acest album, gAndurile Mele vor fi atrase cu
cea mai vie simpatie asupra marei familii militare, in fruntea chreia
sunt mândru a Md gäsi.
(M. 0., 1902, nr. 29, p. 994).
251.
Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vinitori.

9/22 Mai 1902.
M. S. Regele rAsplate§te batalionul 2 VAnitori cu priv¡legiul de a purta
numele s Reginei Elisabeta * pentru partea ce a luat la cucerirea Grivitei,
www.dacoromanica.ro
°
j
a4-
L
4
___
4
_
11/11/11NO
.111
...I A " 0.1.1* 03. PION

rn alb
ea.
0.3 ;.ft 406 ,
-
;.rn
__
- - 41.
___
.
e
-
.t
I
LI V
Tizila M. S. Regelul Carol I la Ar,enalul Arundel, in,olit de A. S. Prineipele Friederlell de Hohenzollern

(2) 31artie/11 Amine 1902).
www.dacoromanica.ro
MAI 1902 CIIVANTIRI 277
Acest batalion, care a luat o strälucitä parte la cucerirea redutei

Grivi/a, spre a räsplati sangele värsat de bravii sai luptätori, de
astäzi inainte va avea imita favoare de a purta numele de al II-lea
batalion de vánatori Regina Elisabeta ».
(M. 0., 1902, nr. 31, p. 1075).
252.
Inalt Ordin de zi aire armatii pentru directive, disciplinä

pentru desfiintarea bitiii.
10/23 Mai 1902.
M. S. Regele aratà cum trebue al fie o armatä ca sä corespundä chemärii
sale. Dä dispozitii asupra disciplinei i pedepselor de aplicat In ostire; dintre
pedepse Inlatura bätaia.
Ostafi,
Este un patrar de veac de cand armata Mea a aratat, pe câmpul
de razboiu, vitejia i vrednicia ei.
De atunci §.1 pana in ziva de astäzi, ea nu s'a mul/umit Cu laurii
caltiga/i in bätalii. M'aun incredinIat, din inspec/ii, din relaVile cu
corpurile of4erelti i din manevre, ca s'a muncit, ca s'au facut
progrese neindoioase §.1 ea armata este pregatita pentru momentul
cand /ara va avea iara§i nevoie de dama.
Am ales dar aceasta zi de särbätoare §.1 de glorioasá amintire,
pentru a da conducatorilor scumpei Mele armate, ca semn de recu-
no§tinta pentru munca desavagita §i de indemn pentru munca
viitoare, urmatoarele directive:
1. Conducerea razboaielor i luptelor moderne se intemeiaza pe
instruc/ia individuará a ofi/erilor, a gradelor inferioare §i a solda-
Por, precum i pe hotarirea i inipativa conducatorilor de trupa.
Pentru a lucra In aceasta direc/iune, am hotärit a se da de acum
inainte comandamilor de unita/i, responsabili de formarea infe-
riorilor incredin/a/i lor adica in general §efilor de corp de once
arma §i In special comandan/ilor de companie, de escadron 9i de
baterie libertate in alegerea mijloacelor pentru instruc/ia qi
educa-tia teoretica i practica a trupei, ce sta sub comanda lor,
fixandu-se numai principiile de urmat §.1 termenele perioadelor de
instruc/ie.
www.dacoromanica.ro
278 REGELE CAROL I
Cel mai bun corp de infanterie va fi acela: care, dupa mai multe
zile de marq, va ramânea neslabit in puterea sa; care se va desfa-
9ura mai repede; care se va arata mai cu dibäcie in luptä ; care
va fi cel mai bun la tragere.
Cel mai bun corp de cavalerie va fi acela: care se va obi§nui
a strabate distante mari, ajungand la destinatie cu caii In stare de
intra in luptä ; care va fi format mai multi &Ogre-0 de9tepti pentru
serviciul de recunoWere 0 de cercetare.
Cel mai bun corp de artilerie va fi acela: care se va mica cu
mai mare repeziciune, care va observa mai exact 0 va trage cu
to ata preciziunea.
Datoria trupelor tehnice va fi de a ramânea la curent cu toate
inovatiunile moderne.
Comanciantii de corp de armata, de divizie 0 de brigada, vor
da cea mai mare importanta serviciului de tragere i vor vegbia
ca el sa ocupe trupele in tot cursul anului, iarna ca 0 vara. La dife-
ritele i desele lor inspectiuni, ei se vor convinge mai cu seam& de
rezultatele instructiei practice pe câmp 0 de nnodul cum coman-
daatii de unitati mai rnici instruiesc i conduc trupele lor. Ei se
vor incredinta de aproape despre mersul exerc4iilor i marprilor
0d ofiterilor la exercitii, la prezentare 0 la parada, despre
progresul administratiei 0 al cunWintelor 9tiintifice i teoretice.
Cer dela toti ofiterii cuno§tinte profunde 0 solide, departate de
superficialitate.
2. Disciplina este teinelia armatei. Ea se reazema: pe dreptate,
pe nepartinire, pe iubirea i increderea reciproca a superiorilor
a inferiorilor, pe arta de a porunci ciar cu chibzuiala. Sa se ex-
cluda dar ideea cá severitatea aspra poate ajunge la adevarata dis-
Doresc prin urmare ca, in aplicarea pedepselor disciplinare la

ofiteri 0 la trupa, sa se aiba in vedere urmatoarele principii:
Pedeapsa sa nu fie razbunatoare, ci indreptatoare.
Fiecare grepala sa fie pedepsita numai cu o singura pe-
deapsa, morala ori materiala.
Se va avea totdeauna in vedere caracterul acelui care se
pedepsWe i imprejurarile care au dat nWere
La cazuri neinsemnate 0 la cei care nu au avut inca nicio
pedepsa, se va incepe cu pedepse mici.
www.dacoromanica.ro
111AI 1902 CUVANTAIII 279
Se va pune o deosebita bagare de seama In aplicarea pedep-

selor ofilerilor, avand in vedere pozi-Punea lor social:a yi prestigiul
lor militaresc.
Doresc ca lovirea sa dispara, in fine, cu desavarOre din
armata Mea.
Acest ordin de zi se va da la cumntinIa tuturor trupelor §i co-
mandamentelor.
insarcinez cu punerea lui in aplicaPe pe Ministrul Meu Secre-
tar de Stat la Departamentul de Razboiu, care-Mi va raporta, In
ziva de 10 Mai 1903, despre modul cum acest ordin s'a executat.
Dat in Bucurqti, in 10 Mai 1902.
CAROL.
(M. 0., 1902, zir. 30 bis, p. 1057-8).
253.
Cuvintare la depunerea steagurilor vechi, din vremea rizboiului,

In Sala Tronului si impfirtirea celor noi.
10/23 Mai 1902.
Imp5rtind noi drapele unitätilor militare, M. S. Regele scoate In luminfi
faptele de glorie Inscrise pe vechile stindarde, ce vor ramâne In Sala Tro-
nului lfingA Coroana de OIel. Face urfiri pentru soarta viitoare a noilor drapele.
Serbam a douazeci O cincea aniversare a neatarnarii Romaniei,

consfintita de armará prin izbanzi stralucite.
Cu steaguri desfaqurate in frunte, vitejii vowi tovara§i au
intrat cu hotarire In lupta O au cules lauri neperitori, din care
Regatul a rasarit.
Un sfert de veac, aceste steaguri au falfait In rândurile voastre,
arátand drumul biruinPi O ca simbol al credin-Pi, jurat de osta§i
Patriei 0 Regelui.
Sfaqiate de gloante, ploi, furtuni qi stropite cu sangele eroilor
no9tri, vechile steaguri vi-au implinit datoria lor ; ele vor fi depuse
In sala Tronului alaturea cu Coroana de OIel, spre a le Ostra gene-
ra-punilor viitoare, ca semne vadite ale faptelor razboinice, care
au intemeiat Statul roman.
Am incredin/at regimentelor §.1 batalioanelor care au luptat pe
ampiile Bulgariei, steaguri noi, binecuvantate de Biserica 9i impo-
www.dacoromanica.ro
280 REGELE CAROL I
dobite de u Steaua Romaniei », o Virtutea Militara », Crucea Du-

narii ca falnica rasplata a vitejiei armatei §i. ca vepica amintire
a timpurilor glorioase.
Steagul este pentru ostaq cel mai sfant oder, dinaintea caruia
trebue sa ne inchinam cu dragoste §i. venera-0.e, cea na,ai inalta
expresiune a cinstei §.1 a renumelui ; in ceasuri de primej die fusa,
el va fi cälauzul nostru, conducandu-ne dela lupa la izbanda.
Fierbintele Mele uräri insoIesc aceste steaguri, fiindca cu dansele
v'am incredinlat onorul Patriei, pentru care tqi trebue sá fim gata
a jertfi vieala noastra.
Sa träiasca scumpa Mea armata
(m. 0., 1902, nr. 31, p. 1075-6).
254.
Toast la banchetul ofiterilor de artilerie cu ocaziunea aniversärii
a 25-a dela tragerea mntâiului foc de tun la Calafat.
15/28 Mai 1902.
Generalul Arion arat5.' importanta simbolicA a primei lovituri de tun trasä
la Calafat. M. S. Regele i§i aduce aminte cu emotie de acest act, punând
valoare rostul artileriei la Plevna, Rahova gi Vidin. Ridicä paharul in cinstea
pentru gloria viitoare a acestei arme.
Simt o vie bucurie ea Ma &ese in mijlocul ofilerilor de artilerie,

spre a serba impreuna cu d-voastre memorabila aniversare dela
Calafat.
Cu adanca emoiiune am ascultat yatriotica cuvantare rostità
In numele intregului corp ofiIeKesc de artilerie i prin care mareala
epoca a gloriosului nostru razboiu este zugravita in culori aqa de
miFätoare. MulIumesc alduros pentru aceasta nota dovada de
credinra ca qi pentrni frumoasa reproducOune a bateriei Carol, care
o primese ca un dar foarte scump inimii Mele i ca amintirea
lupte de artilerie.
Un sfert de veac a trecut de atunci, neuitata Mi-a ramas ziva
cand puternicul glas al tunurilor noaatre rasuna pe Iarmurile Dunarii,
vestind departe peste hotarele àrii ca ceasul neatarnarii a sosit;
cu un avant vrednic de lauda regimentele de artilerie luptau apoi
pe campiile din Bulgaria i deschideau drumul la izbanda prii.
daramarea intaririlor dela Plevna, Rahova §i Vidin.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1902 CUvANTA.ai 281
Din sfärâmäturile acestor cetä.-p, stropite cu sangele vitejilor

novtri ostavi, Romania s'a ridicat tare vi (*EVA ca un Stat de sine
stkátor, inconjurat de o aureolà care vevnic va sträluci in istoria
Patriei.
Artileria poate fi dar mândra de falnicul su trecut i Tara
impreunä Cu Mine ne putem rezema cu incredere pe aceastà armä,
care vi-a biruit un loe de cäpetenie in armatà. Deapururea ofiterii
de artilerie trebue sä fie gelovi de aceasta inaltà poziie i pätrunvi
de datoria i räspunderea lor, mai ales in privinia insemnatului rol
la care ei pot fi chemaIi pe câmpul de luptä.
Din partea Mea vä incredinIez de dragostea i ocrotirea Mea
ca o dovadà statornicä a acestor simIiminte, am hotárit ca regi-
mentul 1 de artilerie, care a tras cel dintáiu tun, sub comanda Mea,
asupra Vidinului, vi singurul In fiimä la suirea Mea pe Tron,
poarte de astäzi inainte numele Meu.
Regina däruieste regimentului 2, al cärui steag M'a Insotit In tot
timpul campaniei, portretul Meu executat c4iva ani dup5. räzboiu.
Doresc ca aceste distincOuni sä arate inteun viitor mai depärtat
ca artileria s'a desvoltat vi a crescut sub domnia Mea inteun mod
ava de repede, cä Eu pot privi astäzi cu mândrie 14 regimente
cä in gloriosul räzboiu dela 1.877 am impärlit cu dânsa primejdiile,
luptele i izbAnzile.
Sigur fiind cà marea vi fericita epocä a reinvierii Romftniei este
adânc intiparità In Mima i mintea tuturor, ridic paharul Meu In
onoarea artileriei, urându-i un viitor tot ava de stralucit ca trecutul
sat' i ca &Lisa sä rämAie de-a-pururea podoaba iubitei Mele armate.
(M. 0., 1902, nr. 35, p. 1204-5).
255.
Ragaz, 30 August/ 12 Septemvrie 1902,
Suveranul ureaza noroc i izbanda" arraatei Cu prilejul aniversarii caderii
Grivitei:
Ostafi,
Un sfert de veac se implinevte astäzi de când vitejii ovteni ai
Iärii au reinviat sträbuna virtute militará, cucerind cu jertfa de
sange reduta Grivita. Acest märeI fapt de arme a Interneiat renu-
www.dacoromanica.ro
282 REGELE CAROL I
mele armatei 0 va sträluci pururea ca o pildä vrednia de urmat.

Cu mfindrie pute0 privi pe un trecut glorios, care trebue sä fie
pentru voi neincetat un puternic indemn in implinirea sfintei voastre
datorii.
Sunt deplin incredin-tat ca, daa scumpa noasträ patrie va avea
din nou nevoie de serviciile voastre, nu veIi rämânea inapoiu de bä'r-
baIia i avântul bravilor osta0 din räzboiul neatärnärii.
Mare este bucuria inimii Mele putând a và ura, in amintirea
acestei zile de glorioasà memorie, noroc i izb'andä.
Dat In Ragaz, la 30 August 1902.
CAROL.
(M. 0., 1902, nr. 118, p. 4105).
256.
Toast la banchetul militar din Targoviste.

29 Septemprie/ 12 Octomprie 1902.
ConcentrArile de toamnA dau prilej M. S. Regelui sa exprime multumirea
ce-a simtit inspectAnd trupele i sA fnchine pentru Corpul 11 de Armatd, pentru
crap' TArgoviste i judetul DAmbovita, care a fost teatrul operatiilor.
Sunt tocmai treizeci de ani de and s'a intrunit pentru intaia

°al% un corp de armatä format din toate unghiurile Várii pentru
manevrele marl, care s'au isprävit la Tärgov4te. Atunci am amintit
ca pildä faptele räzboinice din secolii treculi §i am stäruit cá ostasul
trebue s'a fie totdeauna pregätit spre a putea implini sfânta datorie
atre Patrie. Cinci ani dupä concentrarea dela 1872, räzboiul a
izbucnit i puterea i valoarea armatei au fost puse la Incercare.
Repede ea 0-a biruit un loe de onoare tare armatele bAtrâne qi
stabilit renumele säu.
Serbäm dar In anul acesta cu mândrie a douäzeci i cincea ani-
versare a Mtaliilor §i izbAnzilor, care impodobesc astäzi istoria
noasträ.
Laurii pe care armata i-a c4tigat prin vitejia sa sunt pentru
d'ansa cea mai frumoasä. räsplatä, Irish* ea n'are voie, n'are vreme
ca sä se odihneascà pe ei, fiinda cerinTele militare au crescut
de mult, cà ofiçerii sunt siliçi a munci necurmat cu cea mai mare
ingrijire i abnegqie. La inspecIii §i manevre se poate judeca munca
lor i dacä o trupä ii indepline§te toate condipe tactice.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1902 CUVANTXRI 283
Salut dar concentrfirile din asta toamn4 cu o indoità bucurie:

-mai intAiu cä Mà gäsesc din nou in mijlocul scumpei Mele armate,
care Mi-a dat i in anul acesta atfitea dovezi de dragoste §.1 de credinO,
cáinima Mea este adânc mi§catä, apoi ca pot exprima via Mea
mulwmire Corpului II de Arman'. §i ceIorlalte trupe pentru m ane-
vrele de estimp, care s'au executat, sub conducerea distinsului lor
Comandant, inteun mod satisfacAtor.
Sigur fiind cà armata va aspunde oricând la a§teptArile
ridic paharul 1VIeu in onorul säu §i in deosebi pentru Corpul al II-lea
de Armatä.
Al doilea pahar inchin pentru Tirgovioe, acest vechiu scaun
domnesc, plin de amintiri istorice, pe care le pästrAm ca o falnicil
moqtenire. Mulwmesc din tot sufletul pentru cillduroasa primire
care am gäsit impreunti cu armata in DiimboviTa i capitala sa
urez judewlui i ora§ului o desvoltare spornia i prop4ire
locuitorilor sanatate.
(M. 0., 1902, nr. 145, p. 50(i2-3).
257.
Rispuns la intimpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei
§i a Primarului din Rusciuk.
29 Octomvrie/ 12 Noemprie 1902.
La intrarea In Rusciuk, Primarul oravului i Principele Bulgariei salutA
pe Suveranul RomAniei pe al cfirei pämAnt, In timpuri de restrivte, nationalivtii
bulgari au gasit ospitalitate vi incurajare vi ai chrui fii au luptat pentru libe-
rarea Bulgariei. M. S. Regele multumevte vi inchinA pentru prosperitatea
Statului veda.
Adánc miqcat de amabilele cuvinte ale Altqii Voastre Regale,

mulwmesc din toatà inima pentru frurnoasa i cälduroasa primire
ce Mi s'a fricut din partea Sa, din partea poporului Säu, a armatei
Sale §i mai ales a oraplui Rusciuk, ale carui progrese, indeplinite
In timpul domniei Voastre, M'au surprins cu deosebire. Privesc ca
6 norocitá coincidenyà cá am venit sá intorc vizita AlteVi Voastre
Regale in momentul cand se impline9te a dou5.zeci i cincea aniver-
sare a räzboiului glorios, care s'a desfä§urat pe campurile de batalle
din Bulgaria. NaIiunea bulgara saIutä Cu acelea§i sim/iminte ca §i
www.dacoromanica.ro
284 REGELE CAROL I
noi victoriile dobandite de armatele aliate ruso-romane. Aceste fapte

nu pot deeät sä apropie tärile noastre i sa intareasca rela-Punile de
prietenie, carom le dau un mare preI, vizita Mea fiind o noua asi-
gurare pentru desvoltarea lor In viitor. Formánd urarile cele mai
sincere pentru fericirea Alteçii Voastre Regale si a membrilor fami-
liei Sale, pentru zilele pre-Poase a Augustei Sale mame si pentru
prosperitatea Bulgariei, ridic paharul Meu In sanatatea AltePi Sale
Regale Principelui Bulgariei.
(M. 0., 1902, nr. 169, p. 5884
258.
Reamintire la masa din Plevna.
30 Octomvriej12 Noemprie 1902.
M. S. Regele evoca luptele dela Plevna i roadele lor pentru independenta
Romaniei §i a Bulgariei.
Mullumesc AltePi Voastre Regale ed Mi-a dat fericita ocazie

a revedea impreuna cu Voi câmpul de batalie dela Plevna, unde
s'au decis sorpi razboiului din 1877. Am resinqit o profunda emo-Pune
punand din nou piciorul pe acest pamânt sfin-Pt, adäpat cu sängele
a mii de bravi ostasi, In capul cärora am fost mândru a ma afla.
Aci am putut aprecia inaltele insusiri militare ale armatei rusesti,
aci armata Mea a cules intâii säi lauri. Mormintele care inconjura
acest oras sunt semnele vazute a luptelor sangeroase care dupa
indelungate silinle, au fost incoronate cu izbAnda armatelor aliate.
S'a implinit un pätrar de secol de cánd ochii lumii intregi erau
aTinti-P asupra Plevnei, a carei cadere a fost primita cu o vie satis-
facere, fära a impiedica admira-Punea tuturora pentru eroica aparare
a lui Osman Pasa.
Istoria a inregistrat acum stralucitele fapte ostasesti, a caror
memorie trebue sà rämána cu a-at mai mult intiparitä. In iMma po-
poarelor noastre, cu cat ele au ajutat Bulgariei a intemeia un Stat
monarhic, Romániei a fauri coroana sa de °lei. Altqa Voastra
Regalä, remiIându-Mi In persoanä, inconjurat de bravii Sai
care s'au distins pe câmpurile de batalie, insemnele ordinului Ski
militar, a binevoit a Ma asigura, cà poporul Sall va Iinea o aducere
aminte recunoscatoare armatei Mele. Gra-poasa aten-Pune i asigu-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1902 CITVANTXRI 285
rarile de atunci M'au miscat tot atat de adanc ca i primirea entuziasta

simpatica ce Mi-a facut orasul Plevnei, sunt acum douazeci
cinci de ani, ca invingator, precum i astazi ca amic sincer al -Suve-
ranului Bulgariei. Multumind Altetei Voastre Regale pentru nume-
roasele dovezi de simtiminte afectuoase i pentru primirea caIdu-
roasä, Cu care am fost 'intampinat pretutindenea in timpul acestor
zile memorabile pentru Mine, ridic paharul Meu In onoarea armatei
bulgare, care, cu toate ea este incä tanära, a dat dovezi de virtutile
sale ostasesti ; dar inainte de toate beau in sanatatea Capului suprem
al armatei bulgare, a Altetei Sale Regale Principelui Ferdinand.
(M. O., 1902, nr. 170, p 5916).
259.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
M. S. Regele remarcä faptul cä ultimele bugete ale Statului s'au soldat
cu excedente. In continuare atrage atentia asupra legilor ce urmeaza a fi
discutate §.1 votate.
Salut in anul acesta Corpurile Legiuitoare cu o deosebita §i
vie multumire
Am serbat asta primävara cu tara intreaga aniversarea de un
partar de secol a razboiului victorios si a proclamarii indepen-
dentei, a acelor fapte märete din care s'a inaltat Regatul Romaniei.
In asta toamna amintirea faptelor ostäsesti a fost reinnoità pe insusi
campul de batalie, unde s'a redesteptat vitejia stramoseasca In
lupta crâncenä In care intrasera armatele aliate ruso-romane.
Primirea cälduroasa ce am Intampinat in Bulgaria din partea
Principelui si a poporului Sall a dat acestei anaintiri o semnificare
deosebita. Am fost Incà miscat ca sinrtimintele de recunostinta.
pentru Romania sunt pastrate cu vioiciune i ea numeroasele lega-
turi de vecinatate din trecut nu sunt uitate. Astf el, intrevederea
dela Rusciuk i Plevna a *intarit relatiunile prietenesti dintre aman-
doua
www.dacoromanica.ro
286 REGELE CAROL I
Sunt fericit a constata a raporturile noastre cu toate Statele

sunt din cele mai bune. Am putut dobändi acest rezultat numai
prin politica noastrá cumpánia, care, In acord cu interesele noastre
proprii ca cu marile interese europene, ne-au atras Increderea
tuturor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
SituaPunea noasta financiará s'a Inarit In mod atät de satisfä-

ea-tor Incät douä bugete se Incheie cu excedente, iar sumele dispo-
nibile ale tezaurului public, fiind destul de insemnate, s'a putut
pläti cu anticipaPe Imprumutul provizoriu de 17.092.722 lei din
primávara trecutä, al cárui termen expirá la 15 'link viitor.
Guvernul Meu va prezinta acum al treilea buget, In care chel-
tuielile sunt menPnute la cifra hoarla In primävara anului 1901:
de douà sute optsprezece milioane i jumátate lei.
Pentru ca excedentele a fie intrebuinIate cu prevedere i folos
pentru tará i pentru a menPne echilibrul bugetar In viitor, Ministrul
Meu de Finame va propune modificárile trebuincioase la legea
contahiliapi generale a Statului.
Sistemul actual al accizelor comunale pune piedeci numeroase
transacPunilor comerciale. Se va supune deliberárilor d-voastre
másurile menite a inlatura aceste piedeci 0 a asigura comunelor
o situaPune financiará mai bunA i mai stabila.
Pentru a Imburaali §i a ajuta folositoarea instituPune a Bán-
cilor populare, guvernul Meu va prezenta un proiect de lege, care
le va da o organizare temeinicä.
A§ezámântul sánátos al finanIelor va avea o Inräurire priincioasá
asupra desvoltárii intereselor noastre economice. Constat chiar
de pe acum cu pläcere cá lucrärile portului ConstanIa, conduse cu
energie de Serviciul nostru tehnic, ca §.1 acele ale cailor ferate, au
dat exportului acestui an un avant aat de insemnat, Incät putem
privi cu Incredere desvoltarea comenului nostru maritim.
Pe lângá proiectele de legi amase din sesiunea trecutä, se vor
propune diferite mäsuri pentru a Inlesni aplicarea exacta a legilor
existente 0 buna funcionare a administraPunii.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC EMVRIE 1902 CUVANTA.RI 287
Reforma inväVämântului public, votatä anul trecut, a Inceput

a fi aplicatä, &And coalelor o direcOune practicä, conformä trebuin-
Ielor Iärii i cerinIelor unui Stat modern.
Serbärile comemorative ale acestui an au produs In armatä
cea mai mare InsufleVre spre munch* bärbäteasa. 0§tirea Ii ur-
meaza progresul firesc ; iar directivele date vor desvolta tot mai mult
In conducatori simIimantul datoriei 0 al räspunderii armatä
convicpunea cà ea este nu numai apärätoarea Statului, ci
totodatä o puternia institupune de culturä a poporului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Pronia cereascä a binecuvântat silinçele Iärii pentru a Invinge
o situaIiune de o greutate excepiionalà. Sunt convins ca, animati
de un patriotism luminat, veVi urma 0 de aci inainte cu aceea0
râvnä i abnegqiune munca care a produs roade at'At de Imbucu-
rätoare i veIi da guvernului Meu sprijinul necesar pentru a ajunge
Ja Ielul ce-1 avem cu topi: fericirea scumpei noastre Patrii.
Dumnezeu sà binecuvanteze lucrärile d-voastre.
CAROL,
Presedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Räzboiului si ad-interim
.al'Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilor, D. A. Sturdza ; Ministrul
Justitiei, Eug. Stittescu; Ministrul de Interne, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrä-
rilor Publice, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp.
Haret ; Ministrul Afacerilor Sträine, loan I. C. Breitianu ; Ministrul Finan/elor,
Costinescu.
(M. 0., 1902, nr. 183, p. 6321-2).
260.
Aloeutiune &Aire ofiterii de Infanterie.
26 Noemvrie/ 9 Decemyrie 1902.
Generalul larca, in numele ofiterilor din Infanterie, dä Suveranului o sta-
tue% reprezentänd un dorobant, in amintirea räzboiului din 1877. M. S. Re-
_gels multumeste i sperfi cfi Infanteria romiina va fi demnä de dorobanTul dela
Plevna.
Primesc cu vie mulIumire acest frumos dar, ca Q nouä dovadä
a credinIei armatei i ca o scumpä amintire a räsboiului, In care
www.dacoromanica.ro
288 REGELE CAROL I
Infanteria a avut un rol asa de insemnat. Mä bucur ca ales

tocmai chipul unui dorobanI, care a castigat in campania noasträ
o adevarata popularitate. Regimentele de infanterie i batalioanele
de vânatori pot privi cu inandrie pe camarazli lor, care au culos
la GriviIa, Plevna, Rahova i Smardan lauri nepieritori. Acolo
trupele pedestre au intemeiat renumele lor; trofeele, cucerite pe
campurile de batalle, märturisese cu ce avant au luptat i cu ce
vitejie au infruntat toate primejdiile. Sunt convins cá faptele raz-
boinice din trecut vor fi deapururea un puternic indemn pentru
viitor i cä armata nu va uita niciodatä marea epoca cand s'a rede-
steptat acuma 25 ani vitejia strämoseasca. MulIumesc pentru cu-
vintele calduroase cu care-Mi oferiIi acest frumos dar, impodobit
Cu episoade ale räzboiului i care are un preI deosebit pentru Mine.
(m. 0., 1902, nr. 192, p. 6694).
261.
Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luirii Plevnei.
28 Noenwriel 11 Decemyrie 1902.
M. S. Regele 1ntrunind la prânz pe toti ofiterii superiori, care au luptat
la 1877-78, le-a reinviat In cuvinte faltatoare faptele de arme care Inainte
cu 25 de ani au dus la Independentà.
Cu vie mulIumire am intrunit astäzi imprejurul Meu pe vechii
Mei tovaräsi de luptä ca sa serbärn impreunä a 25-a aniversare a
luarii Plevnei.
Mani putut da o sfin-pre mai inäliatoare glorioasei aniversari
a razboiului, cleat ducandu-Ma insumi pe campul de Mahe, spre
a depune, ca semn de vepica recunostinIA, cunune pe mormintele
acelora care au cAzut, in lupte.
Adanc miscat am stat in faia osemintelor bravilor nostri osteni,
care odihnesc acum, departe de vetrele lor, in 'Amara strain, insa
Mi s'a patruns inima cand Mitropolitul de Vratza, in frumoasa
sa cuvantare a exclamat aratand pe campul de lupta:
din mormintele voastre, Regele vostru a venit a va mulçumi pentru
vitejia voasträ >>. Da! Am venit la GriviTa spre a Mä inchina cu
dragoste i veneraIiune inaintea acestor vrednici fii ai Tärii, care
au jertfit viaIa lor pentru neatarnarea Romaniei.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1902 CUVANTAIRI 289
Un sfert de veac a trecut de atunci si faptele razboinice sunt Inca

vii In mintea noastra ; lima mai vie trebue sa ramana in sufletul
nostru amintirea eroilor, care au scris Cu sangele lor cea mai frumoasa
pagina a istoriei noastre na/ionale.
Serband astazi cu recunostinp a douazeci 1i cincea aniversare
a intrarii triumf ale a armatelor aliate ruso-romane la Plevna,
desc la to/i acei care, sub ordinele Mele, au condus trupele la izbanda.
In amintirea acelora care nu mai sunt, i urand via/a lunga celor
care traesc, ridic paharul Meu.
(M. 0., 1902, nr. 195, p. 6802-3).
262.
Rispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.
Preqedintele Adunärii DeputaIilor, M. Pherekyde, face un istoric al des-
volVárii României pe timp de 25 de ani. M. S. Regele remara barbätia de care
a dat dovada in fate sacrificiilor financiare impuse de Imprejuräri grele populatia
tärii. Aceasta este o probA de conoiintá a vitalitatii României.
Domnule Prefedinte,
Domnilot Deputati,
Privirea ce arunca/i pe un trecut asa de bogat in evenimetele
istorice, ca si sentimentele de dragoste i devotamentul ce Mi le
aratati din partea Camerei, cuvinte asa de calduroase, Imi sunt
astazi Indoit de scumpe, caci Mi le rostiii tocmai la aniversarea
memorabilelor lupte pentru neatarnare si in fala acestor steaguri,
asezate acum imprejurul Tronului, ca niste martori ai vitejiei
armatei.
Gandul patriotic al Reprezenta/iunii nalionale de a consfin/i,
prin un monument neperitor, amintirea acestor timpuri glorioase
drept cinstea eroilor cazu/i pe campul de onoare i pilda pentru
urmasii nostri umple sufletul Meu de o vie si adancä mul/umire.
Dupa cum ostasul reornan si-a dovedit insusirile räzboinice acum
25 de ani la Plevna, la Rahova si la Smardan, tot asa si cetaleanul
in acesti trei ani din urma, a aratat la randul sau virtu/ile sale
civice, primind voiniceste grelele sarcini ce ni le-au impus impre-
j urarile.
www.dacoromanica.ro
290 REGELE CAROL I
Imbra/i§and cu un patriotism vrednic de laudä opera de recu-

legere ce a/i inaugurat, Tara a dat dreptate acelora care au avut
Incredere Intr'Insa 0 nu s'au Indoit de jerfele ce le poate primi
cand este vorba de a In%Aura o primejdie fie politick fie economica.
Partea cea mai grea a acestei opere este astäzi desavarOta, dupä
cum dovede§te starea finan/elor noastre ; nu va mai ramane acumt
cleat sà arata/i acelora care se indoiesc Inca de vitalitatea noastrk,
ca, cu toate piedecile ce ne stau In cale, statornicia nu ne va lipsi
ca nu ne vom abate dela hotarIrea noastra, paná nu vom atinge-
scopul ce ni 1-am propus de a a9eza via/a noastra economica pe
temelii sanatoase i neclintite.
Intru Indeplinirea acestui program de mantuire, sunt convins
ca ve/i da guvernului Meu un sprijin devotat i nemärginit, Intre-
gind astfel munca de Dumnezeu binecuvantata ce a/i Inceput,
spre propa0rea i ntärirea scumpei noastre Romanii.
In numele Reginei, al Familiei Mele 0 al Meu va mulIumesc
din adancul inimfi pentru caldele urari ce Ne aduce/i din partea
Adunarii De puta/ilor.
(M. 0., 1902, nr. 197, p. 6874-5).
263.

6/19 19 Decemvrie 1902.
P. S. Aurelian amintegte, prin Adresa Senatului, al carui Pregedinte este,
de rfizboiul independentii gi de vizita Suveranului in Bulgaria. M. S. Regele
stilrue asupra cAliitoriei ce a fAcut la Plevna gi aproba punctul de vedere al
Senatului fata de problemele ce Maturul Corp are de rezolvat.
D omnule Pre edinte,
Domnilor Senatori,
Sentimentele de iubire i dé nesträmutat devotament ce Mi le
arata/i, In cuyinte ap de mägulitoare, din partea Senatului, au
gasit In sufletul Meu un räsunet adanc 9.1 recunoscator.
Cu cea mai vie mul/umire am constatat ea pe ambele Iarmurr.
ale Dunärii amintirile räzboiului sunt neqterse In inima tuturor;
In zilele din urma Inca Mi s'au dat dovezi scumpe i nenumarate
despre recuno§tin/a ce se pästreaza iubitei noastre armate.
www.dacoromanica.ro
IANIJARIE 1903 CUVANTXRI 291
Unanimitatea cu care Senatul s'a pronuntat pentru ridicarea

unui monument in amintirea räzboiului ¡mi dä o nouä märturie
de dragostea sa pentru armatä, intemeietoarea i scutul indepen-
dentei noastre politice.
Cu drept euvAnt bäncile populare ca o institutiune bine-
fäcRoare; sunt convins cä ele vor fi inteadevär de mare ajutor
claselor muncitoare, dacä vor fi conduse cu prudentä i incunjurate
de un control serios 0 neincetat. Ele vor desvolta printre säteni
spiritul de economie 0 de asociatiune, pArghia puternicä a propä-
§irii 0 a bunului traiu ridicAnd astfel starea materialä. §i moralä
a acestor harnici plugari i buni osta§i, cärora dragostea Mea le
este pe deplin asiguratä.
Sunt incredintat cá Senatul pätruns de malta sa tnenire
insufletit de acest intelept patriotism ce l-a arätat in toate impreju-
rArile nu va cruta nimic spre a desävär0 munca roditoare
binefAcatoare a§a de fericit inceputä, &and astfel guvernului Meu
un sprijin luminat çi hotärit.
VA multumesc din adAncul sufletului pentru bundle 0. caldele
uräri ce aduceti Reginei, Mie §i Familiei Mele din partea Senatului.
(M. 0., 1902, nr. 201, p. 7002).
264.
ken Ordin de zi citre armati.
1114 Ianuarie 1903.
M. S. Regele aminte§te otirii faptele eroilor morti pentru independenta
pe ale caror morminte Insu§i a depus florile recunogtintei n anul ce-a trecut.
Face urari de bine armatei.
Ostafi,
In anul care s'a inchis, un sfert de veac s'a implinit de cAnd
o§tirea a fost chematä a lua armele pentru neatArnarea tärii §i s'a
acoperit in un räzboiu glorios cu lauri neperitori. Eu insä am avut
duioasa multumire de a Má duce, dui:A 25 de ani de pace rodnick
pe ampul de luptä spre a revedea aceste locuri sfinte i neuitate
unde vitejia strämpasca a reinviat i fapte eroice s'au sävär§it.
DepunAnd cunune pe mormintele bravilor cgzuti, am dovedit
cA se pästreazA in inima Noasträ o adáneá. recuno§tintä 0 o ve§nicä
www.dacoromanica.ro
292 REGELE CAROL I
amintire pentru acei care, implininduli datoria, au jertfit viedIa

lor pentru marirea Patriei i cä. numele acelor morti vor rämânea
nemuritoare.
Am deplina IncredinIare cä ori in ce moment vom avea nevoie
de brqul vostru, voi yeti fi vrednici de bravii vo§tri camarazi qi
ca vâ veTi sili de a fi pururea scutul neclintit a Tarii i mândria
Mea ; và urez dar din tot sufietul, cu prilejul anului ce incepe, ani
mulIi i fericiIi.
CAROL.
(M. 0., 1903, nr. 218, p. 7561).
265.
Flispuns la urfirile Inaltului Cler, ale Miniqtrilor gi ale Corpurilor

Legiuitoare.
1/14 Ianuarie 1903.
M. S. Regele, Insotit de Principele Mostenitor, dupa serviciul divin dela
Mitropolie, trece In apartamentele mitropolitane unde primeste felicitari. Fac
urari: Mitropolitul Primat, din partea Bisericii; D. Sturdza, din partea Guyer-
nului; M. Pherekyde, din partea Corpurilor Legiuitoare si C. E. Schina, In nu-
mele dustitiei. Suveranul mulIumeste si invoca ajutorul divin pentru anti/
ce Incepe.
IarA0 ne gäsim pe pragul unui nou an §i numai Dumnezeu

tie ce el täinuqte in sfinul ski. Am inalIat dar fierbintele noastre
rugaciuni chtre Atotputernicul, ca sà ne conduca pe calea necu-
noscuta, care se deschide inaintea noastrA i sà ne pazeasca de
grije 0 de necazuri.
Dea ca anul in care inträm sä fie binecuvântat i sà implineasca
tot ce doresc pentru fericirea i prop4irea iubitului Meu popor.
Aceasta ar fi pentru Mine dorul cel mai scump, tot a§a de scump
ca i caldele voastre felicitdri, cari gasesc un adânc räsunet in
inima Mea.
Pdtruns de vie recunWin-p pentru nenumaratele dovezi de dra-
goste 0 de credin-p, ce primesc neincetat din Iara intreagä, urez
din tot sufletul tuturor 9i din partea Reginei ani mulIi i fericiIi.
(M. 0., 1903, nr. 219, p. 7612).
www.dacoromanica.ro
MAI-IIJNIE 1903 CUVANTARI 293
266.
Cuvintare dupil arnosirea bisericii M-rei Sinaia.
26 Mai18 Iunie 1903.
M. S. Regele face istoricul mfinastirii Sinaia §i al asezarilor regale din jur.
Peste doua veacuri au trecut de cand Spatarul Mihai Canta-

cuzino a ridicat aci, in mijlocul pfidurilor nepatrunse, o bisericula
Cu chilioare, inconjurata cu ziduri ca loc de reculegere 0 liman
de odihna 0 adäpostire pentru trecatorii rataciIi. Sute de ani acest
sfant a§ezämânt a ramas departe de zgomotul lumii, ferit de vi-
jeliile ce zguduisefa Tara. Mai tarziu, nand mi§carea comerciala
intre Romania 0 Transilvania a inceput a se desvolta, s'a marit
schitul 0 s'a cladit Inca o biserica mai incapatoare, care a atras
mii de credincio0 din toata imprejurimea.
Scumpe §i dulci amintiri Ne leaga de aceasta veche biserica,
acuma däramata, in care am inalIat cu familia Mea mai bine de
un sfert de veac, rugile Noastre catre Atotputernicul.
In acest lung ir de ani, Manastirea Sinaia a fost scaunul Meu
domnesc, primind astfel o sfinIire istorica.
In acest timp, doi ani dupa razboiul glorios pentru neatarnare,
valea Prahovei a fost inzestrata Cu calea feratti, care a legat aceasta
regiune, odinioara salbatica, cu Tara 0 streinatatea, 0 s'a ridicat
Castelul Peleplui, devenit leaganul Dinastiei romane. Tot atunci,
ca prin farmec, s'a infiinIat pe poalele manastirii un ora9e1 care
il incinge ca un beau minunat.
Astfel, pustia, vepic cutreerata de talhari 0 facatori de rele,
s'a preschimbat in adevarat rai al carui renume trece departe peste
hotarele Romaniei.
In fa-VI acestui avant neweptat, Eforia a hotärit sä recladeasca
biserica cea mare pe vechile ei temelii. Dupa o truda de mai mulIi
ani, o biserica noua, bogat impodobita, se inalia astazi inaintea
ochilor no§tri; ea §träluce9te cu o noua splendoare, vrednica de
desvoltarea 0 insemnatatea locului 0 din turnurile sale clopotele
rasuna departe prin munIi 0 vai chemand iara0 pe credincio0
la slujba.
Bisericile 0 manästirile sunt aproape singurele monumente ce
ne-au ramas din trecut ; ele au astfel o insemnatate deosebita pentru
www.dacoromanica.ro
294 REGELE CAROL I
istoria Patriei, cäci inscrirgiunile pästrate pe zidurile lor au fost

de multe ori singura cäläuzä a istoricului pentru a determina domnia
hospodarilor, obaryia neamurilor, armuirea vlädicilor i faptele
räzboinice.
Fie ca aceastä frumoasä biserica astäzi tArnositä, cu hramul
Sfintei Treimi, de Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Ungro-V1a-
hiei, Primat al României, in al 38-lea an al domniei Mele, sä. amin-
teasca Ina' in vremurile cele mai depärtate marea epocä a rede-
yteptárii nalionale, a neatarnärii yi a inälIärii României.
Rog pe Dumnezeu sä binecuvinteze acest sfânt loca, ridicat
In creerii CarpaIilor spre cinstea i slava Lui.
Voi pästra o amintire scumpà de aceastä frumoasä serbare,
la care cu o vie pläcere am luat parte yi mulIumesc calduros Eforiei
de insemnatul ei sprijin pentru desvoltarea i infrumuseIarea Si-
naiei de care ne putem mändri astäzi yi pe care o privesc ca un
adevärat märgäritar al Regatului României.
(M. 0., 1903, nr. 44, p. 1429-30).
267.
Cuvântare la serbarea jubileului de 50 ani dela infiintarea

de Agrieulturi dela Herästritu.
1/14 Iunie 1903.
Directorul gcoalei aminteoe ca institutia ce conduce a fost Intemeiata In
1853 iar cladirii dela Herestrau i s'au pus temeliile In 1868. Enumera greu-
tätile ce a Intampinat Scoala in trecut. M. S. Regele Imparte fndemnuri pentru
viitor.
Cu mare pläcere serbez impreunä cu d-voastre a 50-a aniversare
a funda-Pei 8coalei de Agriculturä i mulIumesc din suflet pentru
caldele cuvântäri i bunele urAri ce-Mi exprimaIi. 1\rám trebuinfá
a và incredinIa cfit de viu este interesul Meu pentru agricultura
noastrk pe care o privesc ca un izvor nesecat al, bpgäliei
Nu putem mulçurni destul lui Dumnezeu cä a binecuvântat Ro-
mânia cu un päinânt aya. de mänos, care cere nurnai o muncä bine
ingrijitä. Suntem dar datori ca sä imbunätälim intinsele noastre
câmpii yi sá desvoltäm agricultura noastrk astfel ca productele
noastre sä poatä lupta cu acele ale altor Iäri pe pieiele Europei.
www.dacoromanica.ro
Pl. VI.
7,1
T,
41
4L.7-.'
N61-
M. S. Regele Canal 1 la NM.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1903 CUVA.NTARI 295
Doresc din suflet ca aceastä scoalä, a arei temelie am pus-o,

sunt acum 35 de ani, sä indeplineasca si In viitor inalta i frumoasa-i
chemare i ca tinerii elevi, care primesc aci un InväIämänt teo-
retic si mai ales practic, sa Inchine munca i cunostinIele lor cu
totul agriculturfi si In folosul scumpei noastre
(M. 0., 1903, nr. 49, p. 1662).
Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18

« Carol I ».
16/29 Iulie 1903.
M. S. Regele inching pentru Impfiratul Nicolae al II-lea i pentru armata
rusà.
Salut cu o vie pläcere delegqia regimentului Meu de- o Wologda
Tndoita legäturä care Mà uneste de dânsul ca sef i ca fostul säu
comandant superior, imi este -cu atät mai scumpä cu cAt regi-
mentul s'a luptat sub ochii Mei cu o asa mare vitejie. Cu prilejul a
celei de-a 25 aniversare a victoriilor repurtate In jurul Plevnei,
am reväzut cu emqiune câmpul de bätaie, unde miile de viteji
ai armatelor aliate si-au Värsat sängele lor i am depus in semn
de amintire pioasä o coroanà pe monumentul funerar al eroilor
cäzuti din regimentul 18 o Wologda Celcbrarea centenarului säu
Mi-a dat din nou pläcuta ocazie de a-i aräta simpatia Mea si sunt
fericit de a o putea confirma personal astäzi, urând regimentului
Me-u toatä fericirea i ridicând paharul Meu In sändtatea MajestäTii
Sale impäratului Nicolae II si In gloria vitezei Sale ostiri.
(M. 0., 1903, nr. 89, p. 3204).
Toast la prinzul din Craiova, dupi manevre.

29 Septemprie/12 Oetomprie 1903.
Dupa terrninarea manevrelor Corpului I de Armata, M. S. Regele aduce
elogii acestei unitati, amintind trecutul de vitejie 0 de cultura al Olteniei.
Inchina pentru Corpul I de Armata, pentru Craiova i Dolj.
Am sizatit o vie satisfacpe cà manevrele din ast-timp s'au sä'-
varsit Imprejurul vechiului scaun al Olteniei, a cärui inimä a bätut
totdeauna pentru patrie i armatä.
www.dacoromanica.ro
296 REGELE CAROL I
Multe 0 scumpe legaturi ne unese cu Oltenia. De aci a plecat

întâiul semn al räzboiului pentru neatarnare. De aci armata a trecut
Dunärea, spre a se intoarce acoperitä cu lauri. Numele Calafatului
0 al Cordbiei rämAn dar ne§terse in amintirea noastra.lia
dela Rahova ill mare parte a fost c4tigatä de Olteni: cu s'angele
lor ei au pecetluit aceastä frumoasä izbandà.
Faptele glorioase din trecut sunt o puternica garanIie ca Iara
se poate rezema Cu incredere pe armatä. Noi insä trebue sá muncim
färà preget spre a putea implini oricând datoria noasträ.
Cu mare placere am constatat buna stare a Corpului I de Ar-
mata i cä fiecare se sile§te sä faspundä la Weparile Mele.
MulIumind pentru modul cum s'au prezentat trupele cu ocazia
manevrelor, inchin paharul Meu In onorul Corpului I de Armatä.
Al 2-lea pahar 11 ridic cu inima caldä pentru Oltenia, aceastä
frumoasa parte a arii, care sträluce§te ea un scump märgäritar
al Coroanei Romäniei.
Craiova s'a distins totdeauna ca centru de inaltä culturk de-
9teptând sim-pmfintul patriotic. Astfel s'au pästrat neatinse limba
9i moravurile tárii i s'au desvoltat InsuOrile räzboinice i virtuIile
civice.
Dorind ca Oltenia sá rämäie credincioasä vechilor sale tradi-
Iiuni, mulIumesc din suflet pentru cälduroasa intAmpinare, care
M'a mi§cat ad'an,c, ramäindu-mi neuitatä, precum §i pentru dove-
zile de dragoste, de care am fost inconjurat din partea iubiIilor
Mei Craioveni in timpul §ederii Mele in mijlocul loc.
Cu inima recunoscatoare inchin paharul Meu pentru Craiova,
urand oraplui fericire, cetälenilor sänätate i judeiului Dolj pros-
peritate.
(M. O. 1903, nr. 153, p. 5210).
270.
InaIt Ordin de zi &Aire armatà.
Sinaia, 29 Octomvrie111 Noemyrie 1903.
M. S. Regele dà dispozitii complimentare celor dela 10 Mai 1902 pentru
buna instruqie gi educare a ostagului roman.
in urma inspec%iilor, manevrelor i revistelor, am putut con-
stata zelul pus in executarea ordinelor i directivelor Mele din 10
Mai 1902 0vá exprim tuturora via Mea mulIumire.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOMIVRIE 1903 CUVINTAlli 297
Urmand prescriptiunile acestui ordin de zi, cu exactitatea

cu energia care trebue sa o arate fiecare ostg, chiar n timpul de
pace, spre a fi vrednic 0 la razboiu, gtirea va pa0 inainte pe caleA
progresului. Am nadejdea ea principiile arätate de Mine vor patrunde
tot mai mult pretutindenea i in fiecare moment activitatea voa-
str i ch greutatile, pe care firgte le intampinati inaintand
progresand, vor fi curand i deplin invinse.
Se tine- socoteala de aceste greutati §i nu-Mi sunt necunoscute
cauzele, pentru care dorintele Mele nu s'au indeplinit inca pre-
tutindenea in acela0 mod. Cer tusk' ca comandantii generali i su-k
periori sä conlucreze cu Mine din toate puterile, pentru ca directi-
vele date de Mine sa fie realizate spre binele otirii i pentru sigu-
ranta
Reamintesc, in primul loe, ca in randurile armatei trebue sa
domneasca ca o lege nestramutatä, ca ordinele prirnite de un estg
nu se discuta, nici nu se supun la interpretäri. Ostgul, care pri-
mgte un ordin, are sfânta datorie de a-I patrunde 0 de a-i pri-
cepe irrtelesul, telul i folosul; iar executarea unui ordin trebue
s'a se desävär9easca fara §ovaire, Ma* intärziere, indata dupa
mire 0 cu cea mai mare exactitate. Mara de aceasta, nu trebue
uitat ca nu este destul a repeti 0 a transmite un ordin primit;
lucrul de capetenie fiind ca executarea ordinului transmis inferio-
rilor s'a se controleze necontenit i cu sarguinp, caci numai atunci
ajungem la un sfär0t multumitor. Astfel, doresc ca Inaltul Ordin
de zi din 10 Mai 1902 sä fie aplicat pretutindenea 0 in toatä in-
iliterea sa. IJe aceea s'a 0 inzestrat armata cu un nou regulament
privitor la inspectii §i s'a impartit gtirea dupä o not& ordine de
bätaie. Dar nu numai la inspectii, la critici i la conferintele ce se
tin in cercurile ofiterilor, subofiterilor i elevilor doresc sa se re-
aminteasca necontenit ordinele Mele, ele trebue sa va calauzeasca
0 in timpul serviciului zilnic.
Este dorinta Mea ca, in cel mai scurt timp, efii de corp i ca-,
pitanii comandanti sa se obi§nuiasca a se bucura de initiativa §i
libertatea acordata lor.
Voiesc ca perrnutarile §i detgerile prea dese in armatä care
zdruncinä mersul regulat al serviciului i pregätirea pentru raz-
boiu, sa fie reduse la strictul necesar prin grija Ministrului de Raz-
boiu 0 a Comandantilor superiori.
www.dacoromanica.ro
298 REGELE CAROL I
Doresc ca pedepsele sh se aplice cu cea mai mare bagare de

seamà cu cea mai mare cumphnealä §i judecath in mod pro-
gresiv i avand, de /inta indreptarea.
Ministrul de razboiu va lua mästtrile necesate spre a se eon-
trola aceasta 0 a se face r4spunzaori cei care grepsc.
'Vd indemn din, nou a conlucra cu Mine pentru ca lovirea
disparh din armatä. Rearninti/i gradelor inferioare, cà cel care lo-
vete dovede§te ch este lipsit de alte mijloace pentru educa/iunea
soldatului i ch nu meria, prin urmare, gradul säu; iar ofi/erilor
eä este in contra demnitapi lor de a intrebuin/a mijloace care nu
ridich rnoralul soldatului ci apash asupra lui.
Reaminti/i-le cà ei nu au numai datoria de a da soldatului,
intr'un interval de timp, o catime de cuno0i0 teoretice 0 prac-
tice; ci cà trebue sä ridichm pe omul necult mai sus prin propria
noastrh purtare i influen/a ei asupra lui. Ordon ca dorin/ele Mele
In aceastä privire sh fie executate cu loath sfinIenia.
In privin/a exarnenelor i studiilor de once categorie, doresc
ea /elm' sä fie mai mult desvoltarea dreptei judec4i, decat incor-
darea nemasuratä a memoriei. Comandan/ii inferiori, of4erii 0 sub-
ofi/erii trebuesc necontenit fAcu/i ater4i, eh a incärca pe inferiorii
lor cu multe cunqtin/i invälate pe dinafarà nu insemneazà altceva
decat a se in§ela pe sine 0 a in§ela 0 pe superiorul care inspec-
teazä. progresele desävar0te. In cazarmi, ca i in §coli, trebue ca,
pe langh dobandirea unor cuno0in/i pozitive, munca principalh
sà fie indreptath spre formarea i desvoltarea caracterului -Cana-
rului roman, adich spre formarea i desvoltarea unei judech/i, unei
voirne i unor apuchturi, dominate de sim/u1 datoriei qi al ordinei.
In una manevrelor de asth toamnh aduc aminte ca toate ar-
mele sà aibh cu deosebire in vedere eh terenul trebue intrebuinIat
Cu multh bägare de seamh çi ch trebue mai ales sa firn pätrun0
de adevärul cà manevrele nu sunt numai un joc, cu un numär re-
gulamentar de forma/iuni, ci eh se cere, inainte de luptä. ea 0 in
timpul luptei, o munch continugt a judech/ii 0 a hothririi, nimerin-
du-se in fiecare situapune i condi/iune forma/ia cea mai potri-
vita pentru a se mica sau a sta pe loe i ch forma/iunile sä fie
alese astfel ca ele sh garanteze eficacitatea focurilor care trebuesc
trase totdeauna cu linite 0 cat se poate mai adäpostit, sau dacä
adhopstul 1ipse0e, culcat, sau in genunchi. Pentru a asigura pro-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1903 CUVANTXRI 299
gresele armatei, Ministrul Meu, Secretar de Stat la Departamentul

Räzboiului, va ingriji urmätoarele:
Umpurile de räzboiu ale Corpurilor de armatä se vor pre-
gati in mäsura mijloacelor financiare, dar cAt mai neintärziat, spre
a primi in curând regimentele de once armá, pentru
unitáÇi mai mari.
Se vor organiza asemenea câmpurile de tragere in diferite
garnizoane, spre a fi intrebuinate färä intärziere.
Mi se va inainta un proiect pentru înfiinarea Cu ziva de
1 Aprilie 1904 a Batalionului 9 de vänätori, cu garnizoana la Ploe9ti,
avänd efectivul de räzboiu 9i räcând serviciul permanent de 2 ani,
Cu scutire de orice gärzi i corvezi, dará de aceIe necesare trupei
Mi se vor prezenta la 1, Aprilie 1904, urmätoarele proiecte de

regulamente:
Regulamentul asupra serviciului de garnizoaná ;
Regulamentul asupra serviciului interior pentru toate trupele ;
Regulamentul tragerii In Iintä al infanteriei ;
41) Regulamentul asupra serviciului in campanie ;
e) Regulamentele pentru instruclia infanteriei;
I) Regulamentele pentru instrue-lia cavaleriei;
g) Regulamentele pentru instruclia artileriei.
Dat in Castelul Pele, la 29 Octomvrie 1903.
CAROL,
(M. 0., 1903, nr. 178, p. 6025-6).
271.
M. S. Regele indica' punctele de program Iegislativ ale Camerii si Senatului
In noua sesiune. De remarcat: márirea productiei petrolului, nationalizarea
industriei i excedentele bugetare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt pätruns de o deosebitä mu4umire väzänd din nou Corpurile
Legiuitoare intrunite imprejurul Meu astäzi, &Lid, dupá ce am
sträbätut ani plini de ingrijire, am izbutit sä invingem mari greu-
t4i 9i am intrat bite° situaTiune normalä.
www.dacoromanica.ro
300 REGELE CAROL I
Nasterea unui al doilea Principe al Casei Mele a fost primita

cu o bucurie cu atat mai vie de intregul popor, cu cat el a vazut
In ea o noua garanTie pentru viitor. Am fost adanc miscat de nenu-
maratele dovezi de dragoste si de devotament cafe Mi-au venit cu
acest prilej din toate
Relqiunile Romaniei cu toate Statele urmeaza a fi din cele mai
bune i, prin atitudinea noastra irgeleapta, am contribuit la men-
Iinerea pacii, el urmärit neincetat de Puterile cele mari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Sistemul financiar inaugurat in 1901 si urmat cu statornicie in
timp de trei ani a dat roadele sale binefacatoare. Regularea cheltuie-
lilor dupa venituri reale si pe deplin asigurate a avut de rezultat:
inlaturarea unei crize financiare din cele mai periculoase, ridicarea
creditului Statului i trei excedente. Cu aceste excedente putem
indestula trebuinIe cerute de desvoltarea i progresul çarii, fara a
recurge ea alta data la imprumuturi.
Proiectul de buget pentru anul 1904-1905 este alcatuit pe baza
unui excedent, ca i bugetul exerciçiului curent. El se prezinta cu
un spor, care provine in cea mai mare parte din inserierea de veni-
turi i cheltuieli, care pana acum figuran nomai in bugetele comu-
nelor, precum si din cheltuieli impuse de cresterea unora din veni-
turile Statului.
Desffirgarea barierelor i reforma accizelor clan rezultatele astep-
tate, atat in ce priveste ineasarile fondului comunal, cat i prin
circulaIiunea libera i fara piedici in interiorul çàrii. Comunele rurale
gasesc acum in fondul comunal un ajutor insemnat.
Paza fruntariilor incredinIatä trupei cu schimbul s'a dovedit a
fi neindestulatoare. Guvernul Meu va prezinta domniilor-voastre un
proiect de lege pentru infiinIarea unui corp permanent sub denu-
mirea de Graniceri.
Tara asteapta cu incredere dela conlucrarea d-voastre cu guvernul
Meu alcatuirea unui tarif vamal, care sa çina seama si de desvol-
tarea bogaIiilor noastre i de relaiiunile comerciale internaVonale.
Calle ferate, navigaIiunea i porturile fluviale si maritime se
imbunatalesc in fiecare an spre a corespunde cerinIelor crescande
ale comerlului nostru intern si extern.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIR 1903 CUVANTARI 301
ProducTiunea petrolului a luat in timpul din urma un avant

insemnat. Ea se va desvolta tot mai mult prin inlesnirea transpor-
turilor i infiinOrea de rezervorii.
Guvernul Meu va depune deliberarii d-voastre o noua lege
pentru incurajarea industriei nalionale ; lar modificarea legei Bur-
selor are de scop un mers mai lesnicios 0 o mai mare siguran0 a
operqiunilor comerciale.
Atentiunea tuturor fiind indreptata asupra populapunii dela
sate, guvernul Meu va prezinta un proiect de lege pentru reorgani-
zarea comunei rurale. Prin aceasta reforma, comunele vor fi marite
In 8cop de a avea venituri mai insemnate, pentru a imbunataIi
administrapunea 0 a ingriji mai de aproape sänätatea publica, MI%
a pune noui sarcini asupra contribuabililor.
Invälämantul public se desvolta in mod normal 0 satisfacator
pe baza ultimelor legi votate de d-voastre. O dovada Imbucuratoare
ca poporul recunoa§te binefacerile invaOmântului este ea, In ultimii
doi ani, numarul copiilor din Vcolile primare a crescut cu cincizeci
la suta 9i ca in comunele rurale s'au construit la opt sute &Ali de
clasa. Inva Vämantul elementar i inferior al meseriilor 0 al agricuI-
turii, infiinot abia doi ani, a dat cele mai bune rezultate.
In anul acesta situaIiunea materialä a preo/ilor va capata o
insemnatä imbunatatire prin aplicarea pentru prima oarä a grada-
Iiunii, prevazuta de lege.
Armata, acest puternic scut al Çàrii, asupra &Aida veghez cu
dragoste i Cu ochi neadormiIi, face din an in an progrese neintrerupte.
Buna stare a finantefor a permis a spori efectivul armatei, ceca ce
va imboldi Inca mai mult ravna 9i munca corpului ofiOresc. Am
putut constata din nou, cu ocaziunea manevrelor din toamna aceasta,
ca ora poate avea incredere in o§tirea sa, pentru care face jertfe
neincetate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Rezultatele insemnate obIinute prin munca d-voastre patriotica

luminatä MA inare§te in credinO ce am, cA, strâns uniÇi i in
aceastà sesiune, veTi pune toate silinçele i toata activitatea intru a
www.dacoromanica.ro
302 REGELE CAROL I
asigura desvoltarea i intärirea Statului, dobändind astfel un .nou

drept la recuno§tirqa
Dumnezeu Atotputernicul sa binecuvânteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare Iste deschisä.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Razboiului, D. A. Sturdza ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu ;
Ministrul de Interne, V. Lascar; Ministrul Lucr&rilor Publice, Em. Porumbaru ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spirt& Haret ; Ministrul Afacerilor
Sträine, loan I. C. Brcitianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; Ministrul
Justitiei, Al. Gianni.
(M. O., 1903, nr. 190, p. 6393-4).
272.
Fraspuns la intampinarea Pre§edintelui expozitiei organizate de
« Asociatiunea rominä pentru inaintarea i rispindirea §tiintelor ».
21 Noemvrie/4 Decemvrie 1903.
La cuvintele d-rului Istrati, care aratii rostul stiintei aplicate si al expozitiei
respective, M. S. Regele isi manifest& satisfactia pentru reusita expozitiei de
fatä i nädäjdueste cd in al 40-lea an al domniei Sale s& se deschiclà o expozitie
general& rominä.
Sunt foarte recunoscator pentru euvântarea calda cu care MA

salutqi pe pragul acestei expozi/imii, care a atras, cum am aflat
cu placere, aprobarea generalä. Sper cá dorinIele ce-Mi exprimaIi
se vor putea implini in al 40-lea an al Domniei Mele.
Progresele insemnate sävär0te in toate ramurile activitatii
noastre, inteun timp relativ scurt, au Indemnat pe barbaTii, care
s'au inchinat cu rävna tiinçelor, ea arate ce poate produce o munch'
statornicd 0 bine 'indrumata. Privesc, dar, cu vie satisfacIiune
aceasta expoziIie ca o intreprindere vrednica de laudà i urez ca ea
sà aducà roaclele cele mai bune i sá aibà o influenp.' fericità asupra
apzämintelor noastre de cultura, ca i asupra desvoltärii economice
a Värii. Trebue sä. punem In serviciul agriculturii i industriei
sá ne silim a le ridica asemenea la inäiTimea unei adevärate
Sigur fiind cà siinçele voastre vor fi pe deplin räsplätite prin
marele avânt al çarii, mulIumesc tuturor care au luat
acestei expozi-Vi, pe care o voiu vizita acum cu un deosebit interes.
(M. 0., 1903, nr. 196, p. 6620-1).
www.dacoromanica.ro
Räspuns dire delegatia ofiterilor de Geniu la primirea darului

fieut de din§ii.
28 NoemPrie/11 Decemprie 1903.
Ofiterii de Geniu prezinta ca dar M. S. Regelui, prin generalul Cialiniceanu,

o columnA de bronz in felul Columnei lui Traian, reprezentând razboiul din
1877-78. M. S. Regele multumeste.
Primesc cu vie bucurie acest frumos dar pe care ofilerii din

Geniu au dorit a-Mi oferi in amiptirea gloriosului nostru razboiu
mulIumesc calduros tuturor pentru aceasta dovadà de dragoste.
tnsà darul cel mai scump pentru Mine este credinTa armatei pe
care Mà pot rezema ca pe o stalled de granit.
Geniul a luat sub domnia Mea un avant insemnat 0 a devenit
un adevärat corp de Oita, distingandu-se prin marile sale lucrari
servicii reale in timp de pace ca i in räzboiu.
Podul de langä Corabia intaririle imprejurul Plevnei stralucesc
astäzi in analele Geniului, tot atat cat fortificaIiile Bucure§tilor
ale Siretului.
Pitivesc dar cu mandrie i incredere pe acest corp i sunt convins
ca dansul va qti sá pästreze locul de onoare pe care I-a c4tigat
In armatä.
inca °data mulIumesc pentru cuvintele aga de bine simIite
ea i pentru atentiunea voastra i sunt foarte simIitor cà ati ales ca
dar o copie a Columnei lui Traian care a sadit virtuiIe räzboinice
pe Ormurile Dunärii.
(34. 0., 1903, nr. 201, P. 6789).
Inspuns la Adresa Adunärii Depute:0lor.

,11/24 DecemPrie 1903.
Presedintele Camerii, Pherekyde, constata ins'anAto§irea finantelor Statului
dupi 1901. Fäglduqte sprifin Guvernului. M. S. Regele re-One acest leghmânt
mu4umesta pentru simtimintele de tlevotament afatate Dinastiei.
www.dacoromanica.ro
304 RÉGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc Cu o vie recunwintä, ca o rostire a sentimentelor
Natiunei intregi, márturisirile de iubire i devtltament ce Mi le
aduce Camera Deputatilor.
Cu drept cuvânt puteti fi mandri, .d-lor Deputati, de rezultatele
dobAndite prin lateleapta cumpànire, inauguratä acum trei ani,
In carmuirea finantelor Várii §.1 Ma bucur cà sunteti hotár4i a pästra
aceea§i prudentä §.1 in alcátuirea bugetului viitor, spre a avea astfel
prin excedente mijloacele necesare pentru sävilr0rea lucrärilor
menite a spori puterea noasträ de productiune.
Sprijinul ce-1 yeti da guvernului Meu intru a§ezarea tarifului
vamal, în vedere de a asigura neatarnarea noasträ economia §i
intru reorganizarea comunei rurale spre a face dintr'Insa un organism
viu i de capetenie al vietii noastre sociale, fmi dau Incredintarea
cà sesiunea aceasta va fi tot a§a de rodnicá ca cele precedente,
desavar§ind astfel opera de reculegere §i de Intárire ce ati condus-o
Cu o nestrámutatä vointa, vrednicä de recunqtinta Ora.
Cu o adânca mu4umire sufleteascá vád cà solicitudinea tradi-
tionalti a Corpurilor Legiuitoare pentru scurnpa noastrá armatá este
pástratä nqtirbità §i. eà nu yeti criga nicio jertfá din cele trébuin-
cioase desvoltärii sale neintrerupte.
In numele Reginei, al Men i al Familiei Mele, vä multumesc din
s-uflet de felicitärile rostite pentru nwerea Principelui Nicolae, precum
§i cálduroasele urári ce Ni le aduce0 din partea Camerei Deputatilor.
(M. O., 1903, nr. 211, p. 7154).
275.
Räspuns la Adresa Senatului.
16/29 Deeemprie 1903.
La Adresa Senatului, citita de pregedintele P. S. Aurelian, M. S. Regele
multumeqte i constata identitatea de veden i dintre Maturul Corp §i Guvern.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Márturisirile de credintä i felicitàrile pentru na§terea Princi-
pelui Nicolae, ce Mi le aduce Senatul sunt scumpe inimii Mele §i
dewapta in Mine, ca tritotdeauna, o adancá recunwini.ä.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1904 CLITANTARI 305
De asemenea privesc Cu o vie bucurie asigurarile ce Mi le daIi

despre hotarlrea d-voastre de a da guvernului Meu un sprijin sta-
tornic i luminat, spre a duce la un bun capät marea i rodnica
munch', ce cu atata ravna 0 patriotism avi desfaprat dela inceputul
acestei legislaturi.
Restabilirea starei normale in domeniul finanIelor publice
insemnata reforma a accizelor sunt izbanzi netagaduite ale sar-
guinIii d-voastre ; ele sunt totodata 0 o sigura cheza0e ca veti ti
a rezolva cu maturitate §i competinia problemele economice ce se
vor supune desbaterilor d-voastre.
UrmaIi dar Inainte, domnilor Senatori, cu acelq gand, pururea
Indreptat spre binele ol:Itesc i spre propa0rea scumpei noastre
Romanii.
Và mulIumesc din suflet, In numele Reginei, al Meu 0 al Familiei
Mele, pentru sentimentele de dragoste ce cu atata caldura Ni le
arata/i.
(M. 0., 1903, nr. 215, p. 7330).
276.
Inalt Ordin de zi catre armati.

1114 lanuarie 1904.
M. S. Regele e multurait a releva cà n 1903 armata vi-a Molt datoria.

Ureazá ca vi pe viitor aceiavi convtiin0 sa caläuzeasca a-tat pe ofiteri cât i
pe soldati.
Ostafi,
In cursul anului ce s'a sfar0t am avut pläcutul prilej de a ve-
dea ca iubita Mea armatä nu Inceteaza dea toate
spre a raspunde la weptärile NaIiunii 0 a fi vrednica de mulIu-
mirea Mea.
Urmând astfel fara preget, Iara poate fi lini§titä 9i Eu mândru
de vitejii Mei osta0.
Vá mulIumesc dar 0 va doresc statornicie nestramutata pe
aceasta cale, spre a pästra Romaniei malta sa pozi;iune, doban-
ditä prin ea Insa0 cu multe sarguinIe i jertfe.
www.dacoromanica.ro
806 REGELE CAROL I
Pätruns de aceastä incredinIare, v urez, ofiçeri, subofi-ori §i

ani mul/i i fericiIi!
Dat In Bucureoi, la 1 Ianuarie 1904.
CAROL.
(M. O., 1904, nr. 225, p. 7761).
Rispuns la felicitirile Consiliului de Nfini§tri.

1/14 lanuarie 1904.
La orele 12, M. S. Regele primeste la Palat pe Ministri, in numele Cárora
D. Sturdza aduce urari Dinastiei. Suveranul multumeste i implor4 ajutorul
lui Dumnezeu pentru propäsirea României.
Sunt viu mi§cat de simIimintele de credinp. 0 de bunele uräri
ce Ne exprimaIi cu atAta cAlduiä In numele Consiliului de Ministri.
Privesc cu recuno0in0 vechiul an, in care s'au sävar0t, cu
concursul d-voastre, multe 0 Insemnate reforme de un mare folos
pentru -tarä. Faca Cerul ca i In anul care incepe munca noasträ,
a card Tintä trebuie sà fie neincetat intarirea, siguranTa i viitorul
Statului, sä fie binecuvântatä. Rog pe Atotputernicul sä. Impli-
neasca dorintele pe cari inima Mea le hräne0e. pentru ferieirea Ro-
mâniei i sà ne däruiasch linioe i Imbelpgare.
MulIumindu-vä pentru cälduroasele voastre felicitäri, Noi uräm
tuturor ani mulp i fericiIi, i Eu vá doresc sänätate i tärie, spre
a MA bucura Inca multä vreme de sfaturile d-voastre.
(M. 0., 1904, nr. 226, p. 7802).
Nicopole, 1396-1877-1902. Comunicare istorici, rostiti

la Academia Romani.
M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Ferdinand, prezideaza sedinta
solemnä a Academiei. Presedintele P. S. Aurelian intampina pe Majestatea Sa
cu o cuvântare prin care milt& cA Suveranul a redat tArii i armatei rorwinesti
renumele steabun si a transformat Statul in sens modern. Ii multumeste apoi
www.dacoromanica.ro
Pl. VII.
..,-..,-7',---1.
-.....,..,.
M. S. Regele Carol I, Ferdinand Mofztenitorill Tronulni §i

Principele Carol la MI.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 CITVANTARI 307
pentru sprijinul necurmat oferit Academiei Române. M. S. Regele, pentru a

proba interesul ce-L poartA Inaltei institutii, facb o comunicare cu caracter
istoric despre Nicopole in decursul timpului.
Cuvantarea caldä, cu care sunt intampinat din partea Aca-

derniei, gäse§te un viu rasunet In mima Mea §i mulIumesc pentru
sentimentele de dragoste §i de credinIä ce Mi se aduc astazi ca
totdeauna.
Nu pot arata mai vadit necurmatul .Meu interes pentru activi-
tatea Academiei decat aducandu-i lucran i §i documente de un in-
teres istoric pentru Iara i luand astfel o parte oarecare la munca
ei folositoare.
Magulitoarea primire ce Academia a fäcut comunicarilor Mele
anterioare Ma Indeamna a nadajdui ca. 0 de astadata va asculta
Cu ihteres ochirea ce doresc a arunca asupra doua epoce una
foarte departatä, In care un strämq al Meu se afla In lupta sub
stindardele cre§tinitälii alaturea cu un mare Domn roman alta
recenta, care poate fi privitä ca o incoronare a celei dintaiu.
Aceste evenimente s'au desfa§urat in jurul vechei `Nico-
pole, care prezinta astfel pentru Mine un indoit interes, caci sub
zidurile sale s'au strans acele legaturi de prietenie intre Regele
Sigismund al Ungariei §.1 Comitele Frederic VI de Zollern, care a
intemeiat märirea Casei Mele, i tot acolo, dupa cinci secole aproape,
firma0i lui Mircea, räzbunand pe strärno§ii lor, au Inceput lupta
de desrobire care a Intemeiat Regatul Roman.
Mircea cel Batran cu drept cuvant numit §.1 cel Mare este
in acest trecut departat figura cea mai impunatoare a neamului
romanesc: faima faptelor sale glorioase, strabatand peste hotare,
de§teapta pentru intaia oara interesul lumii apusene asupra
Aläturea Cu cele mai falnice armate straine 9i ca vrednic aliat, el
face sa sträluceascä vitejia osta§ului roman pe campiile dela Rovine
Nicopole ; iar, lucru de neuitat, el stabilwe de atunci dreptul
nostru asupra Dobrogei, realipitä prin räzboiul pentru Neatarnare
acum de-a-pururea nedespäilitä de trupul Romaniei.
Sigismund, fiul Imparatului Carol IV al Germaniei, doban-

de§te prin mo§tenire in anul 1378 marchizatul de Brandenburg,
iar prin cäsatoria sa cu Maria fiica Regelui Ludovic cel Mare al
www.dacoromanica.ro
308 REGELE CAROL I
Poloniei vi Ungariei, primevte In anul 1387 tronul Ungariei drept

zestre.
Cu cáliva ani mai 1nainte Impäratul Carol daduse in casátorie
pe fiica sa Margareta Comitelui loan de Zollern, frate mai mare
al Comitelui Frederic VI de Zollern, despre care va fi vorba mai
la urma.
Situalia lui Sigismund in Ungaria era foarte grea: fierberile
interioare, duvmänia aristocraIiei maghiare in contra lui, vi mai
ales primejdia groaznica ce ameninIa regatul sau prin apropierea
Turcilor, care cucerisera deja toate cetälile de pe malul drept al
Dunarii, 11 silira a-vi cauta in afara alia0 v'T bani. Mai intaiu el,
vindb marchizatul de Brandenburg varului sail Jodocus margraf
al Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi, spre a cavtiga timp, trimite
Sultanului Baiazid o solie cu scop de a-1 Imblanzi. Precum se vtie,
solia lui Sigismund fu primita cu cuvinte trufave, care nu lasau
nicio 1ndoiala despre gandurile lui Baiazid.
Vazand ea razboiul nu vpoate fi inlaturat, Sigismund alatui-de-
indata o mare misiune, cu arhiepiscopul dela Strigon (Gran) in
frunte. Ea avea Insärcinarea de a 1ndemna crevtinatatea la un
razboiu de mantuire In contra necredinciovilor.
Aceasta misiune porni la Regele Carol VI al FranIei, la Ducele
Filip al Burgundiei, la Veneiia, la ducii vi principii germani, in fine
la Papa Bonifaciu IX, spre a-1 ruga sa proclame o noua cruciada.
Pericolul de care crevtinätatea era ameninIata inflacara po-
poarele apusene vi devteptä, in Franla Oi Burgundia mai ales, un
adevarat fanatism. Ducii, principii vi comiIii se ridicara spre a
lupta aläturea cu Ungurii.
Dandu-vi seama ca, Turcii nu vor intarzia a deschide vrajma-
viile, Regele Sigismund se duce, la inceputul anului 1395, In Tran-
silvania, spre a se pregati pentru o campanie de primavara. El
poftevte la o intrunire la Bravov pe Mircea, care se grabevte a lua
inTelegere cu Regele Ungariei v'i incheie un tratat, prin care se ho-
taravte ca oricand Sigismund va conduce In persoana arrnatele sale
In contra Turcilor, el, Mircea, se indatorevte a veni v'T dânsuI cu
toata puterea sa armata ¡ iar and armatele vor fi comandate de
un alt vef, atunci Mircea va trimite numai trupele sale bine Inze-
strate cu toate cele de trebuinIa. In ambele cazuri se asigura ar-
matei ungurevti libera trecere prin Tara Romaneasca care va
www.dacoromanica.ro
Ingriji de traiul i transporturile ei, sub condiVa ca totul sa fie

platit. Mircea-Voda devenea astfel aliatul Regelui Ungariei §i-i
asigura un sprijin prelios pentru lupta ce se pregatea.
Partea a doua a acestui tratat amintew nevrand tratatul in-
cheiat intre Rusia 0 Romania In ajunul räzboiului dela 1877. De0
acest din urma nu stipula o alianIa, totu0 faptul ea trupele am-
belor state au purtat lupta impreuna Ii da o insemnatate mult mai
mare decat cuprinsul
In luna Mai Sigismund porne§te cu annata sa, intra in Tara
Romaneasca prin trecatorile dela Bran pe la Campulung i, apu-
and spre apus, urmeaza drumul de-a-lungul Oltului spre Dunare
impreunä cu Mircea i osta0i sài. Turcii se aflau la Nicopole, Insä
ineau totodata §i intäririle de pe Iarmul stang al Dunarii, In loca-
litatea numita Nicopolea-Mica.
Afland despre apropierea armatelor creqtine, Turcii le ie0ra
inainte; furà insa respin0 a se retrage repede la gura 01-
tului In pozipile lor intarite cu ziduri. UrmariIi de aproape de
osta0i lui Sigismund qi ai lui Mircea, Turcii sunt cu desavar0re
InfranTi i trec In grab& Dunärea spre Nicopole.
Pe cand armatele crqtine se pregateau a trece §i ele fluviul,
Sigismund primi §tirea despre moartea, la Oradea-Mare, a so%iei
sale, a Reginei Maria, §i temandu-se de o m4care in Ungaria, in
favoarea Edvigei, soIia Regelui Vladislav al Poloniei i sora Reginei
Maria, inceta deodata campania cu gandul de a reincepe mai tarziu,
and Ii vor sosi ajutoare mai insemnate din apus. Cu grab& dar
apuca drumul inapoiu spre Ungaria, unde gasi inteadevär o mare
fierbere In contra lui.
Mircea, adanc mahnit de aceasta nea§teptata incetare a cam-
paniei care-1 expunea singur la razbunarea Turcilor, fu nevoit a
lua o atitudine ostilá faIa de Sigismund i a-i impiedeca retragerea
la trecRoare.
Anul 1396 lncepe sub n4te Imprejurari, care prevesteau
tâmplari serioase.
Bizan-Oul era impresurat i tare ameninIat de cetele Sultanului
Baiazid. SituaTia Impäratului Manoil II era critica. El adresa, ca
Sigismund, o chemare disperata Cur-Olor crwine spre a trimite
ajutoare grabnice. Acest apel gasi un rasunet puternic; haá de-
partarea cea mare, dificultatea comunicaTiilor i greutaTi de tot
www.dacoromanica.ro
310 REGELE CAROL I
felul intärziarà sosirea sprijinului. Totu0 la inceputul lui Aprilie,

trupele Fran/ei. i Burgundiei intrunite la Dijon se pun in mi§care.
Mii de cavaleri armaIi, tot at4ia feciori 0 6000 simbria0 aläri
pedqtri se aflau sub comanda celor mai ilustre cäpetenii ca
anärul Comite de Nevers, Ioan-fard-fria, fiul Ducelui de Bur-
gundia, Comaele d'Eu, mare§alul de Boucicaut, un vechiu lupator
dela Kosovo, 0 aiçi muiçi, purand numele cele mai strdlucite din
nobilimea francea.
La Ratisbona ei se inalnia cu trupele germane conduse de
Ruprecht, palatinul Rinului, 0 de Frederic VI, Comitele de Zollern,
bArgraful Nurenbergului, i urmarä drumul spre Buda, unde so-
sirà la inceputul lui lulie, impreunä cu alte contigente din Anglia,
Italia, Boemia i Stiria. In acela timp Franla 0 Venelia trimeteau
vasele lor in Marea Neagh*, spre a urma la gurile Dunärii,
räzboiului.
Preocupärile de§teptate de aceastä cruciadä amulia certele
intre statele apusene i lasarà loe numai spiritului de jertfä ce im-
punea scäparea cre§tinäaIii, ca 0 cum ar fi fost atunci un f el de
presimIire cá acqti nävälitori vor putea vreodatä sà doboare crucea
de pe -turnurile Sfintei Sofii i a ameninIe chiar capitala Austriei.
Sigismund contopew trupele sale din Ungaria, CroaTia 0 Bos-
nia cu falnica armatä din apus i in luna August pornew din
Buda in fruntea ei. Urmat de un calabalâc ingrozitor, in mare
parte netrebuincios pentru azboiu, cu greu sosew la hotarul 01-
teniei, unde Mircea-Vodà tot credincios tratatului din Brapv, 11
inampinà cu o§tile sale.
Sigismund are acum 70.000 luptätori; trece Dunärea in jos de
Podul lui Traian 9i se indreaptä spre Vidin, care cade in m'ainile
sale. La Rahova infrAnge pe Turci dupä mai multe zile de lupte
cancene.
La 12 Septemvrie toaa armata se afla sub zidurile ceatii Ni-
copole, unde Turcii r concentraserä sub bätanul §i azboinicul
Toganbeg. Sigismund ordonä impresurarea. Toate incerarile de a
se lua cetatea cu asalt sunt zadarnice i armata crqtinä este opritä
in mersul ei inainte.
La 27 Septemvrie sosi vestea in tabära crwinä cà Sultanul
Baiazid se apropie de Nicopole. De0 neincreatori, cre§tinii nu in-
arziarä a se convinge de adevar.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 GIJVANTARI 311
Baiazid, prin o scrisoare catre imparatul Manoil ea-

zuta in mainile lui, ca' Sigismund Inainteaza spre Constantinopol,
ridica repede trupele sale de pe malul Bosforului, trece Balcanul
se zice ca prin *ipca i apuca drumul spre Nicopole.
Vazand prirnejdia ce-1 anneninVa i neascultarea ce domnqte In
randurile armatei crepine, Sigismund intrunepe pe toP fruntaPi
la o consfatuire spre a hotäri ordinea i planul de lupa% Parerea
lui era ca Mírcea cu ostaPi sái sa deschida lupta. Francezii se impo-
trivirä, cerand pentru danPi cinstea de a fi pe intaia linie. Cu toate
sfaturile staruitoare i experimentate ale maresalului Boucicaut
de a se dispune dispoziPilor luate, cea mai nnare parte a Francezilor,
mai ales ComiPi d'Eu PL de Nevers, se Infläcararä i mai rnult
declarara ea ar fi o ofensa pentru nobilimea din Fran/a i Bur-
gundia, daca ar ceda pasul ahora. Din nefericire, furä
silip a se Inchina.
Ordinea de bätae fu urmátoarea: pe linia intaia cavalerii fran-
cezi P burgunzi; pe Finja a doua Boemii i Bosniacii ; pe a treia
Germanii, Ungurii si alpi sub comanda Palatinului Ruprecht
a Comitelui de Zollern. La aripa dreaptä Mircea cu Românii ; la
stänga stefan Lascovici cu CroaPi. Porunca era ca trupele s'a astepte
in aceasta formaPe inaintarea vrajmaplui pe esul dintre Dunare
9i Ozem (Osma).
In seara de 27 Septemvrie armata liii Baiazid se afla intrunita
intr'o mare tabära, la 7 kilometri de Nicopole. A doua zi ea era gata
de lupta. Sultanul se gasea In centru cu 20-30.000 ieniceri, ada-
postip prin palanci P 30.000 spahii ; In dosul dealurilor stäteau
ascunP inca 25.000 cälarep.
In nerabdarea i nesocotinIa lor, cavalerii francezi, rara a a§tepta
ordinul de atac, se aruncara cu un avânt nebun asupra primilor
calarep vrajmaP ce se ivesc. N'avala lor e ap de puternica, Incat
Turcii se retrag in dezordine. imbärbätaP de aceasta izbanda,
Francezii descaleca dupa obiceiul lor, inainteaza pe jos, dau palan-
cele la pämänt P. ataca pe ieniceri cu o furie neInfranata. Ienicerii
sunt pusi pe fuga ; in fuga lor dau peste cälarimea turceascä, care
In parte se iea dupa
Cavalerii francezi, in loc de a se intoarce Inapoi spre a incaleca,
merg orbe9te inainte. Folosindu-se de aceasta indrasneala, Sultanul
asvärle toatä rezerva sa asupra lor ; Ii Inconjurä u9or m'acera-
www.dacoromanica.ro
312 REGELE CAROL I
reste färä milä. Cele mai mândre vlästare ale nobilimii franceze
sunt culcate la pàmânt ; Comitele de Nevers, Conetabilul d'Eu
Maresalul Boucicaut sunt
Aceastä nenorocità intämplare hotäri soarta,campaniei. Spaima
inträ in rándurile armatei apusene, care fu sfärâmatà de spahii.
Zadarnic se inceara Mircea a se impotrivi; la aripa stangä, *tefan
Lascovici, cu Croa%ii, párdseste lupta, plätind mai tärziu cu capul
sàu neincetatele sale conspiraiiuni in contra lui Sigismund.
Regele, inconjurat de Unguri, Gerrnani si Boemi, cautä a scäpa
Hoardele se indrepteazä spre el, ndvala lor e sdrobitoare ;
o invälmäsealä sfingeroasà se desfäsurä., mii de luptätori crestini
sunt seceraIi de baltagele i iataganele Turcilor.
Rändurile crestine sunt sparte, cälàreçii dusmani pätrund pânà
aproape de Sigismund, a cärui viea0 este in pericol. Comitele de
Zollern 11 apärà cu trupul säu.
In acest moment contingentul sarbesc sub Cneazul Lazarevici,
care pästrase panä atunci o atitudine nehotäritä, inträ si el in luptä
In contra crestinilor, dupä cum dealtmintrelea era Iinut faIä de
Baiazid, in urma uciderii Sultanului Murad I la Kosovo. Infrân-
gerea cruciaWor fu desävärsitä: 20.000 dinteinsii zäceau la pämänt ;
din partea Turcilor numärul era indoit. In furia sa, pentru o pier-
dere asa de mare, Baiazid ordonà ca tori prizonierii sä fie ucisi;
numai Comitele de Nevers, Conetabilul d'Eu i Maresalul Boucicaut
sunt si mai in urroa desrobili cu mare preI.
Regele Sigismund, Palatinul i Comitele de Zollern ajung
greu pânä. la Dunäre, unde, fugind pe o luntre, sub o ploaie de sägeli,
sunt primiIi de un vas vene%ian i dusi in DalmaIi.a. De acolo Sigis-
mund se intoarse in Ungaria.
Asa se sfArsi aceastä memorabila si nenorocitä campanie, care

puse mai toatá cre§tinatatea in doliu.
Printre urmärile ei, una a fost de mare insemnatate pentru
Casa Zollerianä, care cu drept cuvânt poate privi acest fázboiu
ca punctul de plecare al inälIärii sale ; aceastà urmare fu recu-
nostinp. Regelui Sigismund cätre Comitele Frederic de Zollern,
pe care i-o aratd c4iva ani mai tArziu.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 CIIVANTA,Ri 313
Dupä moartea regelui Ruprecht, fiul palatinului care combätuse

la Nicopole, se desläniuira stra9nice rivalitài pentru succesiune la
tronul Imperiului german.
ReIinut In Ungaria prin luptele sale cu Polonii i cu Venqienii,
Sigismund näzuia totu9i a fi urma9u1 lui Ruprecht. Spre a-9i susIine
candidatura, el avea nevoie de sprijinul sigur 9.1 credincios al Comi-
telui de Zollern, vechiul ski tovarä9 de luptä. In acest scop Sigis-
mund 11 imputernice9te cu dreptul säu electoral, ca Margraf al
Brandenburgului, declarkid cä de9i a amanetat aceastä Iarä värului
säu Jodocus totu9i 9i-a rezervat dreptul de vot. In urma
Cornitelui de Zollern, Sigismund este proclamat ales cu patru glasuri.
0 parte din electori contestä insä alegerea 9.1 in urma unui non
scrutin, Jodocus, Margraf al Moravieis, este proclamat cu cinci
glasuri. Moartea nea9teptatä a lui Jodocus lasä câmpul liber lui
Sigismund, care este in fine recunoscut ca rege al imperiului, recä-
pätând totodatä 9.1 marchizatul de Brandenburg.
Mai mult ca niciodatä, noul impärat avea trebuinp de sfaturile
Comitelui de Zollern, bun cunoscätor in trebile imperiului; 11 chema
dar la Buda 9i drept recuno9tinVá 11 nume9te locIiitor al säu in Bran-
denburg, cu insdrcinare de ockmuire.
Comitele Zollern pleacä la 1412 in marchizat. Acolo gäse9te o
stare vrednicä de jale, o lipsä desävar9itä de administraIiune, nesi-
guraffp, locuitorii asupriçi i prädaTi de cAtre nobili, care sunt ade-
vära0 stäpAni ai çárii. Comitele de Zollern îi dä seama de greaua
insärcinare ce a luat. Neascultând de nobilime, el e silit a incepe
in contra fiecäruia un adevärat rdzboiu pentru a impune autoritatea
sa. Represiunea este neinduplecatä, dar lini9tea i ordinea sunt
restabilite.
Tocmai doi ani in urmä, la 1414, Sigismund poate veni In Ger-
mania spre a urmki lucrkile marelui sobor dela ConstanTa, cerut
de dânsul pentru a pune capät greut4ilor i certurilor isvorite din
alegerea a trei Papi deodatä. Acest sobor çinu aproape patru ani.
La 30 Aprilie 1415, Imparatul Sigismund remite Comitelui
Frederic de Zollern hrisovul prin care il investe9te pe el 9i pe urma9ii
lui cu marchizatul de Brandenburg, numindu-1 Principe-Elector,
drept räsplatà a serviciilor aduse lui i imperiului. Investitura solemnà
se sävar9e9te, doi ani In urmd, tot la Constaina, In faIa ,reprezen-
tanVildr lumii Intregi, intruniçi in sobor.
www.dacoromanica.ro
314 REGELE CAROL I
Hrisovul pomenea despre retrocedarea marchizatului in caz

and Comitele de Zollern sau unul din urma0i si ar fi ajuns
la tronul imperial. De0 aceastä eventualitate .,s'ar fi putut ivi in
mai multe imprejurki, totu0, in toata durata vechiului imperiu,
ea nu se intAmpla. insa din pustiile nisipoase ale Brandenburgului,
transformate in campii roditoare, prin o rAvna in/eleapta i necur-
matä, rasari regatul Prusiei i imparaTia Germana, aezatàpe temelii
fara de asemänare mai puternice decat ale vechiului imperiu din
vremurile imparatului Sigismund.
Urcându-se pe tron, Comitele de Zollern lua numele de Frederic I,
margraf i principe al Brandenburgului, pästrand titlul de burgraf
al Nurenbergului. Acest din urmä titlu, care fusese conferit Casei
de Zollern la 1191 de catre impäratul Enric VI, a rämas in ambele
ramuri ale Casei Zolleriane. Linia Suabä primi mai tArziu, la 1623,
dela imparatul Ferdinand II, titlul de Principe de Hohenzollern.
In amintirea impäratului Sigismund, care investise pe primul
Elector de Brandenbrug din Casa Zolleriana, Principele regal al
Prusiei, Frederic-Wilhelm a dat numele de Sigismund unui fiu al
Na0i acestui principe, nascut la 1864, dupa campania in contra
Danemarcei, care pregatea unirea Germaniei, a fost imparatul
Francisc-Iosef i Eu. Din nenorocire, principele Sigismund muri
la 1866, când, se hotäri supremaIia Prusiei in Germania.
In memoria imparatului Sigismund s'a ridicat acum in urma
la Berlin un frumos monument de catre urma0i Comitelui de Zollern,
care-1 ocrotise in ceasul de primej die la Nicopole.
In razboiul dela 1877 pentru neatfirnare, vechea cetate Nicopole

a devenit o poziOune strategica de mare insemnatate in tot timpul
luptelor dimprejurul Plevnei, caci ea a fost baza de operaIiune a
o§tilor aliate i punctul lor de legatura cu România.
Hotarirea luata de armata ruseasca, de a trece Dunareg intre
*i§tov i Nicopole, impunea supravegherea de aproape a acestei
din urma cetài. Pentru acest sfar0t s'au concentrat o brigada
trei baterii din corpul al noulea rusesc la Turnu-Magurele, unde
se aflau deja stabilite ase baterii de asediu.
La 14/26 Iunie, in prezenia imparatului Alexandru II, focul
se incepu asupra cetàii Nicopole care nu intarzie a raspunde.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 cuvANTARi 315
In acela§ timp toate bateriile de pe unja Dunärii, dela Calafat

'Vana la Olteniça, deschid un foc viu ca prevestire a unei acIiuni
serioase.
La 15/27 Iunie, trupele rusegti trec Dunarea la Sigtov gi ageaza
apoi un pod pe vase. Flancul lor stâng, dincolo de Dun'áre, ameninIat
prin vecina-Latea Nicopole, impunea stapanirea ei cat mai
grabnica.
La 18/30 Iunie, Marele Duce Nicolae Imi scrie la Zimnicea ea
corpul al noualea rusesc este gata de a trece Dunarea i roaga ca
clivizia a patra romana sa ocupe Flämânda i Turnu-Mágurele, unde
va rämânea artileria ruseascä. La 19/1 ráspund ca al gaptelea regi-
ment de linie gi o baterie, care se aflau la Islaz, vor trece Oltul §.1
se vor duce la Turnu; fac totugi oarecari rezerve In privinIa intin-
derii prea mari a liniei románe §.1 asupra necesita4ii de a avea aceste
trupe in m'aria pentru o eventuala opera-lie Intre Calafat §.1 Corabia.
Totodatà ingtiiwz pe Marele Duce despre egirea lui Osmari Paga
din Vidin gi inaintarea lui spre rasárit cu cincisprezece batalioane
doua baterii.
La 23/5 Tunie, in urma unei noui cereri, mai pornesc la Fla-
manda al cincilea de linie, al treilea de calaragi gi o baterie.
La 26/8 Iunie, un regiment de Cazaci intra in Plevna, de unde
gonesc pe Turci, pulini la numar ; a doua zi insa cAteva batalioane
trimise din Nicopole alunga pe Cazaci gi reiau Plevna.
In sfArgit, la 29/11 Iunie, corpul al noualea rusesc acoperit de
cavaleria sa, inainteaza spre Nicopole. La 1/13 Iulie, bateriile de
asediu gi bateriile române de la Turnu, Flamanda gi gura Oltului
deschid focul asupra Nicopolei. Spre seara avant-gardele rusegti
sosesc inaintea cet4ii, o brigada de Cazaci ocupa drumul spre Plevna,
iar noaptea se ageazá baterii pe locuri acoperite cu lucrari de pämânt.
A doua zi dimineqa, din ambele Iarmuri al Dunarii, nouazeci gi
doua tunuri aruncá ghiulelele lor asupra Nicopolei. O divizie a
corpului al noualea inainteaza spre valea Osmei gi, in urma unei
lupte invergunate, ocupa satele dimprejurul cetäiii precum gi podul
de peste Osma. Turcii se retrag spre Nicopole, läsfind in stapanirea
Rugilor inallimea de la Samovit. Dela rásarit, o brigada de infanterie
susIinuta de cavalerie, ataca retrangamentele inaintate cu a-tata
voinicie, incat Turcii dupa o barbateascà impotrivire, sunt
a da inapoiu spre cetate, care se afla astfel inconjuratá din toate par-
www.dacoromanica.ro
316 REGELE CAROL I
-Pe 0 strAnsä de aproape. Noaptea pusese capät acestei lupte An-

geroase, la care infanteria i bateriile române participaserä Cu un
foc viu, mai ales in momentul retragerii Turcilor din poziIia dela
Samovit. Seara instiinTez jai* pe Marele Duce ca o nouä coloanä
turceasca de doudzeci i cinci batalioane cu cavalerie a e§it din
Vidin mergand spre Rahova.
La 3/15 Iulie, se hotärAse luarea cetätii cu forIa i de dimi-
neaIä tunurile bubuiau din nou spre a pregäti asaltul, insä coman-
dantul cetäTii ridicä steagul alb pe meterez. Focul incetà 0 un
parlamentar oferi predarea sub condiIia liberei retrageri a trupelor
turce§ti. Cererea fu respins i comandantul silit a se inchina voinpi
invingatorului. Doi Pa0 i apte mii soldaçi, dintre care trei sute
depusera armele ; pse steaguri, o suta treisprezece tunuri,
peste zece mii pu§ti i douà monitoare furä cucerite.
Armata ruseasca pierdu in aceastä luptä un general, treizeci
unu ofiTeri 0 o mie douä sute aptezeci i nouä. oameni. Turcii aveau
aproape o nne de morli.
Prin inlesnirea ce a dat operqiunilor ulterioare, cäderea cetatii
Nicopole poate fi privitä ca unul din cele mai insemnate eveni-
mente ale räzboiului.
La 8/20 Tillie, ni se cere ca trupele române dela Turnu-Mägurele
sä ocupe Nicopole 0 ni se aratä dorinIa ca prizonierii turci sä fie
escortaTi de cälärasi pAng la cea mai apropiatä etapä. ruseascä.
Aceste propuneri nu sunt primite. Tot la 8/20 Iulie o divizie a cor-
pului al nouälea are o luptä crâncend la Plevna 0 e silitä a se retrage
spre Nicopole cu o pierdere de 9aptezeci i cinci ofiTeri 0 peste douä
mii oameni. Plevna era ocupatä de trupele lui Osman Pap, despre
a cärui plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce Nicolae.
La 11/23 lulie primesc o nouä cerere din partea impäratului
Alexandru pentru ocuparea cetâçii Nicopole, spre a face dispo-
nibile trupele ruse§ti de acolo. La 13/25 Iulie aceastä cerere este
reinnoitä i primità.
La 17/29 Julie, cei dintâi osta0 români pun piciorul pe acest
pämânt, unde luptase Mircea cu aproape patru veacuri inainte.
Regimentele al cincilea de linie 0 al patrusprezecelea de dorobanIi,
cu al treilea 0 al optelea de cälära0, trec Dunärea la Turnu-Mägu-
rele pe vase mari i sunt primite cu toate onorurile de generalul
Stolipin, comandantul cetàçii Nicopole. Regimentele al patruspre-
www.dacoromanica.ro
zecelea de dorobanli i al optulea de calara§i ocupa' orapl, un bata-

lion din al cincelea de linie paze§te podul de peste Osma spre Rahova,
iar celälalt batalion drumul spre Plevna. Regimentul al treilea de
calära0 este trimis inainte, insarcinat cu serviciul de recunoa§teri.
Trecerea acestor trupe din divizia a patra pe tcritoriul Bulgariei
s'a admis, cu condi-lia ea ele s'a ramana sub a Mea comanda i cu
dreptul de a dispune de ele oriunda vom avea trebuin/a.
La 19/31 Iulie se ive§te o noua clocnire intre doua corpuri de
armata ruswi §i trupele lui Osman Paqa. Lupta fu inver§unata
vitejeasca din ambele spre seara batalla era pierduta pentru
RuO, care sunt siliçi a se retrage; o suta §aptezeci ofiçeri i apte
mii oameni raman pe campul de luptá. In aceea§i seara tarziu,
primesc o depe9a a Marelui Duce Nicolae, prin care M'a roaga a
trece grabnic Dunarea cu toata armata spre a veni in ajutorul
trupelor ruswi amenimate. Se da diviziei a patra ordinul de a se
concentra la Nicopole i de a sprijini armata ruseaseä unde va fi
nevoe.
La 22/3 Iulie instiinlez pe Marele Duce ea, cu toate greutaIile
unei schimbari a liniei noastre de operaIie, o voiu muta i ca sunt
gata a coopera cu trupele sale pentru luarea Plevnei, devenita o
primej die permanenta pentru armata imperiala. Podul pentru tre-
cerea Dunarii va fi stabilit intre Islaz i Corabia. Cer l'usa un ragaz
de 8 zile pentru pregatiri i intrarea in acTiune.
La 23/4 Iulie Marele Duce ¡mi mu4ume§te ea am pus divizia
a patra la dispozilia sa, cerandu-Mi i pe a treia. Flind inforrnat
ca nicio acIiune serioasa nu va fi inceputa inainte de sosirea a vase
divizii noui din Rusia, aman raspunsul Meu.
La 4/16 August, RuOi insista iar4i pentru ca divizia treia sä.
treaca Dunarea i pentru ca podul nostru sa fie qezat nu la Corabia,
ci la Nicopole. Ambele aceste cereri nu sunt primite.
Corespondema intre Marele Duce §i Mine urmeazá pa'na la
13/25 August i are de obiect cooperalia trupelor romane, a carora
individualitate ceream s'a fie pastratä neaparat. intalnirea Mea cu
Marele Duce la Nicopole este intarziata din cauza neinIelegerii
asupra multor chestiuni, pe care doream sá le vad rezolvate mai
inainte prin ins cris.
La 10/22 August, Marele Duce ¡mi arata prin o telegrama din
Gorni-Studen ca situa/ia trupelor sale la ipca este serioasa 1.1
www.dacoromanica.ro
318 REGELE CAROL 'I
insistä ca armata românä sä grabeasca trecerea Dunarii. Para

Intärziere raspund ca podul dela Sili§tioara, lânga Corabia, este
aproape a§ezat §i ca trupele sunt concentrate.,,acolo, gata sa intre
*in Bulgaria.
La 12/24 August, regimentele al patrulea 0 al cincilea de cala-
ra0 cu o baterie calareard trec Dunarea la Nicopole. A doua zi
Marele Duce 1mi telegrafiazä ca Imparatul 0 el doresc a Ma vedea
cät mai neintärziat i ca Ma weapta cu neräbdare.
La 14/26 August, o parte din divizia a treia trece Dunärea la
Corabia pe pontoane spre a ocupa 1Mia Iskerului.
La 15/27 paraseso Corabia i pornesc spre Turnu-Magurele;
la 16/28 seara sosesc la Gorni-Studen, In marele cartier imperial,
uncle sunt calduros primit de Imparatul Alexandru care-Mi ofera
comandamentul superior asupra tuturor trupelor dimprejurul
Plevnei. Divizia a patra românä se afla deja acolo. Mu4umesc
Imparatului de cinstea fàcutà àrii, iar la observaIiile Male despre
raspunderea unei a§a grele insarcinari el 1mi ra'spunde: 4 Dumnezeu
ne va ajuta >>.
A doua zi s'a intrunit un mare sfat de razboiu 14 care s'a hotarit
clispoziOunile de capetenie pentru 4 detwmentul dela Vest », denu-
mire ce s'a adoptat pentru armatele aliate dimprejurul Plevnei.
.Atsupra cererii Marelui Duce am admis ca podul de laugh* Corabia,
dupä trecerea armatei române, sa fie mutat la Nicopole spre a putea
servi i armatei rusqti. Prin aceastä mutare ne schimbasem pentru
a treia oara baza noasträ de operaIie.
Dupä amiaza am pornit la Zimnicea, unde am ramas noaptea ;
pe drum, la podul Si§tov, am avut o jalnica intälnire: sutimi de
caruIe cu raniTi dela Sipca.
La 18/30 August am päräsit Zimnicea, dupa ce am vizitat pe
generalul Dragomirow, gray ranit la Sipca. Seara eram Intors
la Corabia. A doua zi am limit un sfat de razboiu In care s'au
luat toate masurile pentru trecerea armatei in Bulgaria 0 pentru
schimbarea bazei noastre de operaIiuni In urma mutarii podului
la Nicopole. Aceasta mutare era sa ne pricinuiasca multä trudä
grije.
In aceea0 zi o depe§a Imi aduce §tirea ca Turcii au e0t din
Plevna i ea s'a Incins o noua lupta serioasa, In care Ru0i au iierdut
30 ofiIeri i aproape o mie de oameni.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 GUVANTARI 319
La 20 August/1 Septemvrie, in fata podului dela Silistioara,

am trecut armata in revista'. Dupà binecuvântarea datä. de Epis-
copul Rämnicului Noului-Severin, trupele s'au pus in miscare eu
muzicele in cap si steagurile desfasurate. Pline de voiosie i de lucre-
dere in isbändä, ele tree peste marele pod, de o lungime de aproape
mie de metri, stabilit pe 120 pontoane de fier. Seara M'am intors
la Turnu-Magurele si a doua zi la sapte ore lliminew am trecut
Dunärea pe un mic vaporas spre Nicopole, unde generalul Stolipin
M'a primit in capul unei companii din regimentul Kostroma cu.
drapel si In sunetul imnului românesc. Apoi, incAlecând, M'am suit pe
un drum repede spre a ajunge la cetate unde fälfAia steagul nostru.
De acolo am trecut in revistä trupele care ocupau chiar Nicopole,
chiar pe marele ses care domina Dunärea i uncle se desfäsurase
bätälia dela 1396. Bucuria Mi-a fost mare de a putea saluta acolo
pe cei dintäi ostasi români care trecusera pe Valliant strain, gata
a se jertfi pentru patrie. Coborându-Mà in valea Osman am luat
rämas bun dela d-1 Aurelian, Ministrul Lucrä'xilor Publice si dela
prefectul judqului Teleorman si am pornit cu träsura spre Pora-
excortat de un escadron din al treilea de calarasi. in tot timpul
eälätoriei bubuiau tunurile dela Plevna, ca un fel de salut al sosirii
Mele pe campul de luptä. Spre searä am ajuns la noul Meu cartier
general, unde Mä. asteapta Statul-major al armatei de apus.
Am tras inteo asup.' Iäräneasca care, luni intregi, fu locuiqa
Mea. A doua zi soseau trupele pe care le trecusem in revistä. la Sill-
tioara. Indatä dupd trecerea lor in Bulgaria, podul fu desfäcut
plutit pe Dunäre, spre a fi asezat intre Turnu-Magurele i Nico-
pole. 0 vijelie, care se deslaqui atunci, ne stria mult material:
pontoanele furä aruncate la mal, unele sfärämate, altele mecate.
inlocuirea lox ceru mai multe zile i curentul Dunärii, märit prin
revärsarea Oltului i a Osmei, ne sili a lucra zi si noapte pentru
asezarea podului. in fine la 30/11 August, chiar in ziva batäliei
celei mari dinaintea Plevnei, podul era gata si comunicapile asi-
gurate.
La sfarsitul lui Septemvrie vremea se stricä; opt zile ploile nu
inceteazä, un vânt puternic sufld pe valea Dunärii si treizeci de
pontoane sunt rupte din podul dela Nicopole. Timp de o s'aptämänä
-comunicapile sunt intrerupte, aprovizionarea foarte ingreunatä
trupele sufera de lipsa de hranä, de ploi si de frig.
www.dacoromanica.ro
320 REGELE CAROL I
Dupà luarea Rahovei am cerut ca Nicopole sä fie pus sub ordi-

nele Mele ; la 22/4 Noemvrie trupele române inlocuesc pe cele rusqti,
iar un Romän este numit comandant al cetävii.
Cu acest prilej Marele Duce imi serie c podul dela Nicopole
nu este destul de tare pentru a rezista viforului iernii care incepuse,
si Mà intreabä ce este de facut spre a-i da soliditatea trebuincioasä...
Fled preget i räspund cà avem ancore i odgoane pregätite cu care
il vom intäri, Ina a la venirea slouirilor niciun pod pe vase nu
va putea rezista, a9a a de acum e nevoie sà ne gändim la aIte mij-
loace mai puternice spre pildà la un pod de fier, pentru menIinerea
legäturilor noastre. Acest pod a fost comandat mai tärziu de Rusia ;
o parte primitä a fost pornità pela sfär§itul lui Ianuarie, insä a
famas pe drum.
La 24/6 Noemvrie vremea se stria din nou ; valurile Dunärii
sunt at ale märii ; numeroase pontoane sunt rupte din pod.
tu ziva de 28/10, ziva neuitatä a aderii Plevnei, legAtura nu
este Ina restabilia i serviciul se indepline§te cu un pod umblätor.
La 4/16 Decemvrie incepe un viscol ingrozitor, cinci zile dearândul
ninge í vifore§te fàrà Incetare, toate comunicqiile sunt täiate.
A§a de Insemnate sunt striaciunile la pod, 'hick piere nädejdea
de a le putea Indrepta. Tocmai atunci Incepe transportul prizonie-
rilor cu care ne insärcinasem spre a da impäratului Alexandru o
mulIumire, mai ales a In timpul verii refuzasem a lua In primire
pe acei dela Nicopole.
Mii de prizonieri mor pe drum degeraIi; la armatele aliate se
simte din zi In zi mai mult lipsa de hranä. ; toate raçiile sunt reduse,
chiar la cartierul Meu. Bucuria ce ne umplea inimile, In urma sta-
lucitei izbände dela Plevna, ni se micpreazà prin multele griji:
podul rupt, drumurile troienite, vitele de transport pierite In mare
parte, iar imprejurul nostru numai jale si suferinIe.
In fine, la 10/22 Decemvrie, vijelia incetâild, am putut päräsi
Poradimul, unde stätusem peste trei luni. Drumul 'Ana la Nicopole
patruzeci kilometri 1-am stralatut In nouä ceasuri, mare parte
Ware, din cauza adâncimii zä'pezii §i a frigului. Termometrul aräta
optsprezece grade sub zero.
Pe drum am intalnit un transport de prizonieri, opriIi de oho.
seal-a ;la fiecare pas zäceau Turci luptändu-se cu moartea sau
degeraIi. dintre aläraqii i dorobanIii care ii escortau azua
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904 CUVANTXRI 321
0 ei 0 dormirä somnul cel de pe urmà laugh' vräjma§ii lor din

ajun.
Ajuns pe §esul de lane Nicopole, cand lumina asfinpia, Mi se
infaP§a o privire §i mai ingrozitoare. Pe toatä intinderea §esului,
cat ochiul cuprinde, nu se vedeau decat moni, cilzu%i de trudä, de
foame 0 de frig. La intrarea In cetate, top ofiIerii trupelor romane
din Nicopole Mi-au e§it inainte. Stradele erau astupate cu träsuri
0 Cu caruIe ; pe langa ele, mulP carau§i 0 cai morp ; in §aniurile
cetälii unsprezece mii prizonieri gemeau grämädip ; spre paza lor
numai o mie cinci sute soldaP.
Seara am stat Cu ofiIerii Mei, care imi oferisera o mash'. Peste
noapte regimentul al zecelea de dorobanP a bivuacat inaintea
locuirqei Mele, Turcii fiind de opt ori mai numero§i ca Românii.
A doua zi dimineqa am paräsit aceasta cetate care, dela ince-
putul campaniei, jucase un rol a§a de insemnat ca singurul punct
de reazem al armatei noastre pana la caderea Plevnei. In momentul
de a Ma sui pe micul vapora § cu care era sä. Ma tutor° in patrie,
gandul Meu nevrand se indrepta inapoi asupra nopPlor de grijä
0 luptelor sangeroase incununate cu izbandà prin ocrotirea Cerului ;
sufletul Meu, dei amarit de atatea jertfe omene§ti ce väzusem
cu ochii, totu§i inviorandu-se, se inalIa cu mandrie 0 recu-
no§tinIa.
Trecerea Dunarii Pnu un ceas, pe un vánt patrunzator 0 un
frig de douazeci grade. Vapora§ul 10 fäcu drumul sat' in mijlocul
sloiurilor, ocolind pe cele maxi. care 1-ar fi rasturnat. Eram pregätit
a sari pe ele la caz de nevoe. Neuitatul loan BräAianu, cu intreaga
populaPe din Turnu-Mä'gurele, privea de pe mal cu grijä. mersul
§ovaitor al micului vas. Cand pusei piciorul pe pämantul romanesc,
un strigat de bucurie izbucni din toate piepturile.
Cu toPi ne-am dus la biserica 0 am inal%at rugile noastre catre
Atotputernicul care ne pazise In zile de primejdie 0 revärsase bine-
cuvantärile sale asupra vitezei noastre armate.
*
Un sfert de veac in urma, in anul &And Tara sarbatoria a douazeci

0 cincea aniversare a acestor evenimente, am avut neprquita mul-
Iumire de a revedea campul de lupta dela Plevna, impreunä ca
principele Ferdinand al Bulgariei.
www.dacoromanica.ro
322 REGELE CAROL I
Cu o emoliune adâncä am cAlcat pe acest pämânt stropit

sfinIit de sangele vitejilor no9tri. Pe pragul paraclisului, ridicat
In a lor pomenire, Mitropolitul de VraIa Ne-a intâmpinat cu o
miWatoare cuvântare: SculaIi-vd din morminte zicea el, arätând
campul de luptä unde zAceau cei voinicilor,
iatä ed a venit Regele vostru sä vä mullumeasa pentru jertfele
voastre
Ca la un adevärat pelerinaj am mers la Griviça spre a MA inchina,
Cu dragoste i venera%iune, Inaintea mormântului acestor vrednici
fli ai Tärii care 0-au dat view pentru neatarnarea României.
Spre seara sosiam la Samovit unde eram primit de primarul
populaTiunea din Nicopole, veniçi spre a reinnoi muiçumiri1 lor
pentru desrobirea oraplui.
Principele Ferdinand avu curtenia de a Ma conduce cu Yachtul
säu, escortat de vasele noastre de räzboiu, 'Ana la Turnu-Mdgurele.
Noaptea era seninä ; razele lunii se rasfrAngeau In luciul Dunärii
linitite; vasele läsau In urma lor talazuri argintii; in depärtare
Nicopole, saldat inteo mare de luminä, se inälIa pe Iärm ca o
falnicä rämä0Va a vremurilor trecute.
Aceastà fermecätoare priveli0e fäcu sä se desf4ure trecutul
inaintea Mea: tinerwle Mele petrecute la izvorul marelui fluviu,
istoria Casei Mele 0 mai presus de toate cartea ursitei scumpei
noastre Românii, in care osta0i noori scriseserä o paginä nepe-
ritoare.
(Acad. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXVI, 1903-1904, p. 183-206).
279.
Toast la masa data in onoarea Regimentului 2 de Dragoni din Garda

Regala Prusiana.
In frunte Cu colonelul Bartsch von Sigsfeld, o delegaVe ofitereasca a Reg.
2 de Dragoni de Garda face o vizita M. S. Regelui oferindu-I i un tablou al
tuturor ofiterilor unitalii. La masa ce le-a dat, Suveranul, plecat din acest
regiment in Romania, inchinä pentru vechea Sa unitate i pentru Imp arat.
Din toatä mima và zic d-voastre, Domnule Colonel 0 DeputaTiei
Regimentului al doilea de Dragoni al gardei: Bine ai venit in
mijlocul nostru. Vizita d-voastre i frumosul tablou al Corpului
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1904 GOVANTARI 323
ofiIerese imi fac o bucurie cu atät mai mares cu cat privesc in aceastä.
atenpune o nouä dovadä a credincioasei amintiri ce-Mi phstreazi
al doilea de Dragoni al gardei. NeuitaIi au rämas pentru Mine anii
In care am apaqinut regimentului d-voastre 9.1 Mi-aduc aminte, cu
deosebitä. satisfacIiune 9.1 de vremurile frumoase petrecute in cercuI
fo9tilor mei camarazi.
MulIumind cälduros MajestäIii Sale Impäratului 9.1 Regelui,
prea inaltul d-voastre Cap ost*sc, cà v'a dat voie sä và prezentaIi
Mie, ridic paharul Meu in shnätatea Sa i formez totodatä cele mai
vii urAri pentru regimentul Säu al doilea de Dragoni al gardei, care
poate conta totdeauna pe interesul Meu cel mai viu 9i pe toatä
sirnpatia Mea. Dumnezeu sá ocroteascä pe Majestatea Sa 9.1 sh
binecuvânteze mândra Sa armath, cu care am strAns leghturi,
acum, aproape de o jumhtate de veac. Sh traiasch Majestatea Sa
imphratul Wilhelm!
(M. O., 1904, nr. 65, p. 3218).
280.
Cuvantare la Expozitia Societätii Agrare.

26 Septemprie/9 Octomvrie 1904.
Raspunzand Doctorului C. I. Istrati, Prepdintele ExpoziVei, M. S. Regele
aratä InsernnAtatea unor atare expozitii agrare, care reprezintä adevärata
bogAtie a grii. Indeamnä la munch'.
Am ascultat cu deosebith atenIiune darea de searna a expoziPei

ce-Mi supune-vi i mulIumesc chlduros pentru cuvintele pline de
dragoste Cu care Mä salutap in numele SocietäIii agrare,
Cu viu interes am urmat pregätirile acestei expozitii, datoritä.
iniçiativei voastre. Insemnate au fost greutälile care a-0 intampinat
dela inceput i care s'au inch din cauza unei recolte slabe ;
lush silinçele voastre sunt asthzi räsplätite prin o frumoasä izbandh.
Voiu privi cu atka mai mare placere aceasth expozi%ie, eh ea
reprezinth adeväratele bogäIii ale Thrii 9.1 este, prin urmare, o intre-
prindere nalionala care meritä sá fie lhudath. Doresc din suflet, ca
dânsa sh fie de folos real pentru toçi acei care au expus 9i un indemn
pentru o munch raIionalä 9i pentru desvoltarea economick chemate
a asigura viitorul 9.1 propä9irea Statului romän.
www.dacoromanica.ro
324 REGELE CAROL I
Numai prin munca statornicä, prin o economie priceputä i pre-

vedere agerä, agricultorii no§tri vor putea lupta in contra greutä-
Wor la care ei sunt expu0, mai ales in anii de lipsa..
SA (lea Dumnezeu ca anul viitor sa fie manos §i holdele noastre
binecuvantate.
(m. 0., 1904, nr. 146, p. 5830).
Toast la prinzul din 14.

M. S. Regele inchinä pentru propAsirea cultural& si economic& a celei de a
doua capitale a Rom&niei.
Am venit cu atat mai mare bucurie impreunä cu Regina §i

membrii familiei Mele In mijlocul d-voastre, cu cat a trecut multä
vreme de &and nu am fost In a doua Mea Capitala. Primirea strälu-
citä §i plina de cäldura, care Ne-a intampinat in acest vechiu scaun
domnesc, Tmi dovede0e din nou cat de adancä este credin/a iubi-
Iilor Mei Tepni pentru Noi. StrigAtele lor entuziaste au gasit un
puternic rdsunet in inimile Noastre 0 viu mi§cat, mul/umim pentru
atata dragoste. Avand toatä doria/a ca Ia011, acest centru cultural,
sä se desvolte Inca. 0 mai mult 0 ca viea/a sa comercialä sa ja un
avant mai insemnat, inchin paharul Meu in sändtatea cetalenilor
0 In prosperitatea acestui frumos ora.
(M. 0., 1904, nr. 151, p. 6003).
Toast la dejunul din Ia§i.

2/15 Octomprie 1904.
M. S. Regele face uräri pentru Imparatul si Regele Austro-Ungariei si pentru
Tarul Rusiei, care L-au salutat prin trimisi speciali In Iasi.
indeplinesc o datorie scumpä Mie, ridicand acest pahar in

onoarea M. S. impAratului Francisc Iosef 0 M., S. impäratului
Nicolae, care au binevoit a Mä saluta in a doua a Mea Capitala prin
trimi0i speciali. Exprimand viile Mele mul/umiri pentru aceastä
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1904 CUVANTARI 325
gra-pasä atenVune, fac uräri alduroase pentru fericirea Majestälilor

Lor i prosperitatea puternicelor Lor imperii, legate prin o stalls&
prietenie cu Romania. Beau in sänätatea M. S. Impäratului Austriei
Rege al Ungariei i in sänhtatea M. S. Impäratului Rusiei.
(M. O., 1904, nr. 151, p. 6005).
283.
Cuvintare la centenarul Seminarului Veniamin.

4117 Octomprie 1904.
RAspunand Mitropolitului Moldovei i Minietrului Cultelor, care fac isto-
Ticul ecoalei, M. S. Regele pune In relief figura cultural& a ctitorului Veniamin.
Primirea alduroasä ce a doua Noastra capital a fäcut Reginei,

Mie i Familiei Mele, Ne-a dovedit dragostea adâncä i neVärmuritul
devotament ce ea Ne pästreazä neschimbat. De asemenea i cuvan-
tärile cu care Ne intampinaTi aci, ne aratä at de vii sunt in mima
iubitului Nostru popor aceste sentimente, pe care le talmaciIi in
mod a§a de vrednic 0 de inalt. Din partea d-voastre nu vd
Indoi de räsunetul 0 de recunWinIa nesfar0tä ce aceste mult
prquite märturisiri de iubire au de§teptat in sufletele Noastre
mipate i imbucurate.
In aceastä viea%à, inarcatà cu griji i lupte, omul gasqte un
sprijin puternic i sigur numai in credinVA: ea inlesne§te a trece vre-
murile de mahnire i incercare, ea d'a tärie spre a invinge.
Intaia noasträ datorie este dar de a o sildi cat de adanc in inima
poporului. Domnii Várii ne-au dat in aceastä privin0 o nobilä pildä,
rezemandu-se in toate imprejuearile pe Pronia Cereasa i inälVand
In amintirea evenimentelor insemnate aceste sfinte locapri pästrä-
toare ale m'aririlor din trecut.
Este pentru Mine o nemarginitä bucurie sufleteasa de a fi
putut lua parte la aceste trei zile de s'arba.toare inchinate Bisericii
§i de a vedea biserica Sf. Nicolae, reinfiinIatä in vechea ei strälucire
deschish din nou slujbei Dumnezewi tocmai in anul and
poporul roman präznuiew cei patru sute de ani trecuIi dela moartea
ttitorului ei, Marele Voevod 8tefan.
tefan Voda croit, in istoria universal' ca i in iMma nea-
mului säu, un loo aa de mare inat patru veacuri au putut trece
www.dacoromanica.ro
326 REGELE CAROL I
Para a-1 mic§ora. Prin faptele sale razboinice, prin malta sa

ciune politicä i prin o adevarata evlavie, acest falnic Voevod, mare
printre cei mai mari, ne infäli§eaza o vieafá armuita i insufleIita
de doua credinIi adânci, nedespäilite, izvoare de putere 0 de iz-
banda.: credinTa in Dumnezeu i credinIa in popor. Ele lumineaza
talmacesc slavita sa domnie. Dupa fiecare victorie repurtata
asupra du§manului cotropitor, gandirea sa recunoscatoare se in-
drepta catre voinicii sài i mai ales atre Acela care line in dreapta
Sa destinele popoarelor i regilor, spre a-I slavi numele prin nenu-
marate sfinte locapri.
Stefan Vodä este nu numai fala neamului românesc, dar 0 un erou
al cre§tinataIii, cad a intrupat in el, impreuna cu virtu-0.1e firei
române§ti i marevl avant al CruciaIilor, punand singur o stavilà
valului navalitor al Islamului.
impreuna cu intreaga suflare româneasca, care 0-a rostit pioasa
sa amintire cu o caldura de inima inteadevar mi§catoare, intaiul
Rege al Románei, unite 0 de sine statatoare, indepline§te astazi o
sfânta datorie catre Mande Voievod Stefan, aducandu-i prinosul
recuno§tiimii §i venerqiunii sale nemarginite.
Fach Cerul ca riubirea sa de Iara 0 de neam sa ne Insufleleascà
pe toti in toate actele noastre i ca virtuOle lui sa straluceasca
deapururea in ochii urma§ilor Mei ca o sfânta pilda de urmat,
Nu cu mai pirpna mu4umire am fost fará la sfinlirea Bisericii
Trei Teraihi a Jai. Vasile Lupu, incredinIata acum ca un sfaat odor
ubitei Mele a doua Capitala. Este o dreptate ca tocmai in sánul
acestei vechi rqedinTe domne§ti, care a facut atatea jertfe pentru
unirea i marirea Romániei, in care au trait at4i. Domni mari
sa se inalIe una din cele mai minunate Biserici
ale rasäritului, ca un semn vadit al culturii 9i noastre.
Alaturea cu acest mândru monument, Vasile Lupu a raai a§ezat
o modestä §coala, Insd cu scop mAret, acela de a pregAti pe preoli
spre a Inlocui limba slavona ca aceea a poporului in slujba Dum-
nezeeasca. Sub oranduirea invaIatului Mitropolit Varlaam, aceastä.
mica §coala cu tipografia ce-i era alipitä, deveni cu incetul un
adevarat adapost al culturii nalionale, fäcând sa se dea graiului
românesc locul ce i se cuvine i sa räsune 0 la altar. Un veac
jumatate mai in urma Mitropolitul Varlaam gasi in marele Veni-
amin un urma§ vrednic de dânsul.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1904 CuvANTA.Rr 327
Intru indeplinirea gandului lui Vasile Lupu, Mitropolitul Ve-

niarnin inchina toata energia sufletului sau inflacarat de un patrio-
tism cald 0 luminat. Intenn lung §ir de ani nu crufä nimic pentru
a ridica cultura morala 0 intelectuala a ucenicilor sal 0 a inlatura
inrauririle slavone 0 grece9ti, atunci precumpanitoare in Biserica
rasäriteana. Astfel fu intemeiat seminarul dela Socola, care n'a
intarziat a deveni, cu sarguinIa neobosita a marelui Veniamin, un
focar de studii serioase 0 o pepinierä de preoli patrun0 de malta
lor menire. Roadele acestui binefficator a§ezamant le putem judeca
astäzi, nand sarbatorim a o suta aniversare a intemeierii sale. Sa
pomenim dar cu dragoste 0 recunWini,a numele neuitat al acestui
venerat Prelat, alaturea cu numele celor mai huni 0 mai mari dintre
fiii Tarii. In urma lui a ramas o opera adevärat na4ionala, pe care
a aparat-o in contra tuturor zguduirilor ce i-au stat in potriva. El
ne-a trimes-o ca o dovada pipäita de patriotismul clerului romanesc
0 de stransa legatura ce intotdeauna a domnit intre propa0rea
Bisericii 0 desvoltarea Statului roman. SilinIele lui Veniamin n'au
fost dar de§erte, deoarece pe langa biserica metropolitana inceputä
de dansul se ridica' astäzi aceasta noua cladire, In care se va urma
cu sfinIenie invätamantul säu. Cand o intocmire evlavioasa se
coboara dela o obar0e ap de curata, ea nu poate da deck roade
binecuvântate de Dumnezeu.
Doresc din adâncul sufletului ca amintirea acestor zile de sarba-
toare, chemate a intäri credinIa in inimile noastre, sa ne ajute a
intampina cu barbälie greutkile skcestui an w de pulin m'anos
pentru Iara. Sa inalIam dar cu toIi rugile noastre fierbinV catre
Atotputernicul, ca s'a' nu inceteze a revärsa binecuvantärile Sale
asupra scumpei Noastre Romanii 0 iubitului Nostru popor.
(M. O., 1904, nr. 154, p. 6097-8).
284.
Rispuns la intimpinarea Rectorului Universititii din Ia§i.

5118 Octomvrie 1904.
M. S. Regele asista la deschiderea anului scolar la Universitatea din Iasi.
Rectorul ti prezinta omagii din partea corpului profesoral. Suveranul multu-
meste si-si exprima dorin$a ea sa se insufle generatiilor tinere iubirea de stiing
si de patrie.
www.dacoromanica.ro
328 REGELE CAROL I
MulIumesc cu inima calda, pentru cuvintele a§a de bine simIite

cu care Ma salutqi In numele UniversitaIii In aceastä falnica clädire,
ridicata ca un semn vadit, ca Ia§ul este §i.. trebue sa ramana un
centru insemnat de culturä. Privesc ca o intamplare fericitä pentru
Mine ca pot fi aci faiä tocmai In ziva deschiderii unui nou an uni-
versitar. Am via dorinIa ca cursurile, care vor incepe acuma, sa
fie insufle-pte de veden i inalte, patrunzand tinerele generaIiuni de
iubire de §tiinIa §i, mai ales, de iubire de patrie.
(M. O., 1904, nr. 155, p. 6115).
285.

M. S. Regele aratà el relatiile externe ale Romaniei sunt optime. Legi cu
caracter economic vor spori productia româneasci, in care petrolul capAtà un
loe de frunte. Armata se va bucura de atentia Guvernului. altitoriile prin
tari L-au multumit, dovedindu-I cit de iubità este Dinastia.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Ca totdeauna, vin 0 astazi cu vie mulTumire in mijlocul Repre-
zentan/ilor naiiunii spre a le aduce salutärile Mele. Am adanca
Incredere ca sunteIi hotariIi a intra In lucrarile ultimei sesiuni a
acestei legislaturi cu acela§ simIimant al datoriei pentru binele
ob§tesc 0 cu aceea0 energie rodnicä care v'au insufleIit 'Ana acum.
StaruinIa Statelor de a deslega prin bur& inIelegere chestiunile
ce le pot desbina, intare§te tot mai mult pacea. Pe aceasta cale,
Romania isi urmäre§te tinta neclintita a politicei sale internaiionale,
care i-a dobandit increderea 0 prietenia tuturor 0 asigura pa§nica
desvoltare a puterilor Regatului.
Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre Conven-Ounea
comerciala incheiatä cu Imperiul German. Avem speranIa ca In
curand vom regula §i cu celelalte State relqiunile noastre cornerciale.
A§ezand acestea pe o baza statornica, vom da un nou avant desvol-
tärii noastre economice.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1904 CIJVANTARI 329
Dontnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Un an de seceta a bantuit iara0 -Tara. Guvernul Meu a luat la
timp masurile necesare pentru a mic§ora nevoile acestei crize, care
apas4 astadata mai mult populaTiunea rurala.
Cu toate acestea, prin cheltuieli masurate i echilibrarea nein-
doielnica a bugetului Statului, creditul Tarii va ramanea neatins
vom putea invinge greaua incercare ce induram in momentele de
faTa. Bugetul anului 1905-1906 va fi stabilit pe acelea0 baze ca
bugetele exerciTiilor precedente.
Ministrul Finan-Telor va prezinta un proiect de reforma a legii
vamAle, spre a o pune in acord, atat cu progrelese realizate in aceasta
ramurä a administrapunii, cat i cu trebuinple noului tarif vamal.
Noua lege va prevedea infiinTarea de intrepozite in Bucurwi,
spre a da o mai mare inlesnire comerTului.
Industria petrolului a luat in ultimii ani un avant atat de mare
Inca't ea ocupä astazi un loc insemnat in desvoltarea noastra econo-
mica. Ea a fost ajutata de InfiinTarea la Constan;a a rezervoriilor
0 a portului de petrol, care inlesnesc inteun mod sigur i eau
exportul acestui nou nou izvor de bogaTie a pämantului nostru,
InstrucTiunea publica pa§e§te inainte in direcTiaunea practica,
data ei de legile votate de d-voastre, menite a forma generaTiuni
care sa-i asigure, prin munca temeinica, existenTa i bunul traiu.
Armata, care in curand va fi complet inzestrata Cu armele cele
mai perfecTionate, se intarqte neincetat, insufleTità de datoria ei
de a fi pregatità, oricand se va cere, ca adevärat scut al Tarii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In anul acesta am avut o vie mulTumire sufleteasca de a strabate
cea mai mare parte a regatului alätorind pe mareTul fluviu al
Dunarii, dela fruntariile noastre panä in Marea Neagra 0 In vaile
Barladului i -ale Siretului; iar in a doua Mea Capitala a Ia01or
am petrecut zile frumoase, inälTate prin serbarile inchinate Bisericei
noastre. Cu acest prilej, M'am incredinTat din nou cat de adanc
inradacinate sunt In inima scumpului Meu popor sim-Timintele de
dragoste i devotament pentru Mine 0 Familia Mea 0 cat de sta-
www.dacoromanica.ro
330 REGELE CAROL I
tornic s'a Infipt in inimile tuturor cetMenilor Increderea tri viitorul

asigurat al patriei. Sunt fericit a reinnoi inca odatä aci, in Mijlocul
reprezentanIilor na-liunii, marea mulIumire ce am simIit, §i a vá
asigura cä vom Ostra acestei vii §i sincere manifestäri de credin0
O nqtearsä amintire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Uränd din tot sufletul ca lucrärile d-voastre sä fie i de astädatä
rodnice, rog pe Dumnezeu s'a' reverse binecuvântarea i harurile
Sale asupra scumpei noastre Românii.
Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Preqedintele Consiliului MiniOrilor i Ministru al Räzboiului, D. Sturdza ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu; Ministrul de Interne,
V. Lascar; Ministrul LucrArilor Publice, Em. Poruntbaru; Ministrul Afacerilor
Strfiine, Ion I. C. Brcitianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul
Justitiei, Al. Gianni.
(M. O., 1904, nr. 184, p. 6993-4).
286.

26 Noenwriel 9 Decenwrie 1904.
M. S. Regele ja cunooing de continutul Adresei Senatului, citite de pre-

qedintele P. S. Aurelian, prin care se fägadueqte sprijin Guvernului. Populatia
rurala trebue sprijinita In timpii aceqtia neproductivi.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt viu mi§cat de mängaerile ce Mi le aduce-li din partea Se-
natului pentru pierderea prea iubitului Meu frate. Recunoltiala
Mea este tot atät de acalla* ca 9.1 simpatia ce Mi-o arätati In aceastä
dureroasä Incercare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1904 CUVANTAMI 331
insemnatele reforme ce ai savar§it pe terenul administrativ

9i financiar in timpul acestei roditoare legislaturi Tini dau incredin-
/area ea' veri intregi opera d-voastre cu aceea9i rävnä pentru
nele obqtesc ce v'a insufleIit pänä acum.
Cu vie mu4umire am vAzut cä. Senatul impärtäqe9te vederile
guvernului Meu cu privire la mäsurile de luat pentru a u§ura ne-
voile populatiunii rurale. Nu Mä indoiesc ca in aceastä imprejul
rare inima compätimitoare a Românului va §ti, ca in totdeauna,
sA usureze greutd-Pe acestui an nenorocit.
De asemenea sunt convins ca veçi studia cu toata atenIiunea
ce li se datoreqte, conditiunile Tegimului nostru economic, asigu-
rand tuturor ramurilor activitàçii nalionale legitima lor desvoltare.
Din partea Mea, a Reginei i a Familiei Mele vä arät viile Noa-
stre multumiri pentru sentimentele de dragoste ce Ni le rosti%i cu
atata cäldurà 9.1 care gäsesc in inimile Noastre, mai ales in mo-
mentele de fa-p, un räsunet adanc 9i recunoscAtor.
(m. 0., 1904, nr. 195, p. 7306).
287.
Ritspuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

27 Noemyrie/ 10 Decemyrie 1904.
M. Pherekyde, presedintele Camerii, d'd citire Adresei de raspuns la Mesaj.
M. S. Regele e multumit de atitudinea aleqilor natiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Din tot sufletul và multumesc pentru scumpele märturisiri de
adânca simpatie ce Camera DeputaIilor, impreunä cu Iara intreagA,
Mi le aratá cu prilejul pierderii prea iubitului Meu frate. Ele sunt
o dulce mängAiere la durerea Mea.
0 alta mähnire, tot atät de mare pentru Mine, este lipsa ce
bäntue o parte din populaIiunea noasträ ruralä. Mäsurile de u9u-
rare ce v'aTi hotärit a le lua in inTelegere cu Guvernul Meu, nu-Mi
lasä nicio indoialà ca, cu ajutorul bunAvoinIei tuturor, aceste su-
ferinIe vor putea fi alinate
www.dacoromanica.ro
332 REGELE CAROL I
Seceta din acest an ne dovedeste cu prisosinVa cat de justifi-

cate sunt regulele de prevedere i pruden0 ce aplicat la aka.-
tuirea bugetelor, caci astfel numai finanIele i creditul Statului
au putut rämä'nea neatinse. Tara nu va uita aceste Insemnate Ina-
bunätätiri aduse gospodariei noastre de Stat In aceastä legislatura,
iar efectele lor binefacatoare vor fi cea mai frumoasä rasplata a
patrioticli d-voastre munci.
Cu o vie satisfaqiune väd ca Camera DeputaTilor va da Gu-
vernului Meu Intregul ei sprijin intru intärirea armatei i Intru ase-
zarea sisternului nostru economic, potrivit cerinTelor i trebuinTelor
asigurand astfel acestor douà elemente precumpanitoare ale
puterii noastre o desvoltare neintreruptä.
In numele Meu, al Reginei si al Familiei Mele vä mulIumesc
din inima pentru sentimentele de dragoste i credinta ce Mi le
reinnoiIi asa de cälduros din partea Camerii Deputatilor.
(m. O., 1904, nr. 196, p. 7338).
288.
InaIt Ordin de zi cifre armatà.

1114 Ianuarie 1905.
M. S. Regele face urAri oqtirii de anul nou.
Ostayi,
Desi In anul ce s'a sfarsit, cu vie pärere de räu M'am vazut silit
a amana manevrele de toamnä care-Mi dau totdeauna prilejul de
a Ma Incredima de ravna ce punqi intru a và pregäti pentru malta
voastra chemare, totusi am nestrAmutata credinp ca urmai fara
preget buna cale care a condus pe bätranii vostri la gloria doban-
ditä in .razboiul neatarnarii, ca astfel sa fiçi oricand gata a cores-
punde cu vrednicie la increderea ce Tara i Eu punem In indema-
narea i vitejia voastra.
subofiIeri i soldaTi, va urez ani
Dat In Bucuresti, la 1 Ianuarie 1905.
CAROL.
(M. 0., 1905, nr. 222, p. 8217).
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1905 CuvANTARI 333
Rispuns la felicitirile Clerului, Mini§trilor §i ale inaltelor autoritäti.

1/14 lanuarie 1905.
Dupa serviciul divin dela Mitropolie, Suveranul, insotit, de Printul Mogte-
nitor, merge in apartamentele mitropolitane, unde primegte urari de anul nou.
Vorbesc: Mitropolitul Primat, reprezentand Biserica; G. Gr. Cantacuzino,
din partea Guvernului 0 C. E. Schina, in numele Inaltei Curli de Casatie.
M. S. Regele mulIumegte gi roaga pe Dumnezeu sa proteguiasca Romania.
S'a inchis un an greu, mai ales pentru -Varanime, talpa casei

noastre, pe care trebue sa o inconjuram Cu toata dragostea.
Nu Para grije intram In cel nou, care este Inca acoperit de un
val nepatrunzator. Am insa credinIa ca Cu inTelepciune 0 preve-
dere, vom invinge numeroasele dificultaIi ce avem Inaintea noastra.
Rog pe Atotputernicul sa ne ajute in sfortarile noastre, sa pa-
zeasca scumpa noastra Tara de noui incercari 0 A reverse bine-
cuvântarile sale 0 imbelpgare asupra hodelor noastre.
Patruns de aceastä adânca dorinta a inimii Mele, va mulIu-
mese calduros pentru, urarile a§a de bine simIite ce-Mi rostiTi Mie,
Reginei 0 Farniliei Mele la inceputul acestui an 0 din tot sufletul
Và urez ani mulIi 0 ferici/i.
(M. 0., 1905, nr. 223, p. 8255).

23 Februariel8 Martie 1905.
M. S. Regele atrage atentia asupra legiuirilor Cu caracter economic ce vor
forma obiectul desbaterilor sesiunii ce se deschide.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt intotdeauna o vie mulIumire cand Ma gasese in mijlocul
Reprezentqiunii naiionale 0 deschizAnd intaia sesiune a acestei
legisiaturi, va salut ca inima calda, intruniIi in Capitala Regatului.
E0ii din noui alegeri, facute sub o lege menita sa asigure mai
bine libera expresiune a voinIii Tarii, d-voastre sunteti mai in pu-
www.dacoromanica.ro
334 REGELE CAROL I
cunoasteli adeväratele nevoi ale Statului si sä

pentru intarirea i propäsirea scumpei noastre Românii.
Politica prudentä pe care o urmam intr'nji mod statornic ne-a
atras increderea tuturor Puterilor, a cärora neincetatä grije este
menOnerea pàcii. SforOrilor lor datorim cà pacea n'a fost turbu-
ratä, cu toate greut4i1e din acele provincii ale Imperiului Otoman,
pentru care România are un interes deosebit, prin fiinTa unei nu-
meroase populaIiuni de acelasi neam i limba care trAeste acolo
ca ,supusi credinciosi ai Majestälii Sale Sultanului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Cea dintäiu lucrare a d-voastre va fi votarea la timp a bugetului,
cäci buna cumpAnire dintre venituri i cheltueli este nevoia de a-
petenie a Regatului. Pe länga cäteva legi legate cu bugetul,
Guvernul Meu vä va supune legea vämilor i legea recensämäntului,
care nu mai pot fi amAnate.
ConvenIia de comer% cu Germania, cea dintgu convergie in-
cheiatä pe baza noului tarif vamal, va fi supusä de indata deli-
berärilor d-voastre. Alcätuità pe concesii reciproce, ea aseaa pe
cloisprezece ani regimul rela-punilor economice, mereu crescânde,
dintre noi i Imperiul German. Nädäjduim cA, in curând, noui
conven-pi vor stabili relaçiunile noastre economice si cu celelalte
State.
Agricultura noasträ vede produsele sale expuse la urcarea ne-
incetatä a taxelor de import in Tärile de consumaIie. ti datorim
deci o deosebitä ingrijire. In parte îi putem veni in ajutor prin
imbunät4irea mijloacelor de transport. De aceea Guvernul Meu
vä va prezenta legea drumurilor i legea cäilor ferate judeIene,
si din iniIiativà privatä, care, executându-se sub privegherea Sta-
tului, vor primi o subverqie din partea lui.
Anul care a trecut mi-a pricinuit o adâncà mähnire prin seceta
care a lovit intr'un mod asa de crud populalia ruralä. Nu mai
trebue sä fim surprinsi nepregätiii. De aceea Guvernul Meu vä va
propune o legiuire care sä inläture pentru viitor greut4ile pe care
e-am intämpinat estimp.
In ultimele decenii s'au fäcut progrese in toate ramurile acti-
vitâçii A venit acum timpul sä*se dea garanIii mai mari
www.dacoromanica.ro
IFTBR.-MART. 1905 CUVANTARI 335
In contra arbitrului administrativ. Guvernul Meu Ira va pre zenta

in acest scop un proiect de lege care sa organizeze recursul in contra
tuturor actelor administrative care ar calca o lege sau ar nesocoti
un drept pozitiv. Curtea de Casatie va fi chemata sa implineasca
aceasta inaltà sarcina.
In legile poliçiilor i comunelor rurale, partile relative la condi-
liunile de admisibilitate si la stabilitate au nevoie de o noua regle-
mentare. Guvernul Meu va propune modificari in acest sens.
Legea clerului are si ea trebuirrp de unele indreptari pe care
le-a invederat experienta. Ele se vor supune d-voastre; nu vor
schimba insä intru nimic temelia unui edificiu care sta neclintit
de zece ani de zile.
Grija de capetenie a Tarii a fost si este neincetat pentru ar-
man', fara de care once progres ar fi zadarnic. Guvernul Meu,
hotarit sá intareascâ instruc/ia si sa intregeasca i imbunataleasca
armamentul i echipamentul, vä va propune sporirea treptata a
locatiilor bugetare, incepand chiar dela acest prim buget. Tot In
acelasi scop se va intrebuinta o parte din excedentul bugetar al
anului din urma.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Lucrarile care vor fi supuse la chibzuirea d-voastre sunt nu-
meroase i insemnate. Am Ina math' increderea ea d-voastre
lila inäliimea asteptärilor Tarii s't yeti dovedi din prima sesiune
ca noua legislatura este menita sà lase urme din cele mai trainice
in opera de desvoltare statornica si asa de binecuvantata a Sta-
tului Roman cu care se faleste istoria nalionala din ultima juma-
tate de veac.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiurtea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacu-
zino Ministrul RAzboiului, General G. Mani Ministrul Afacerilor &Mine,
Oeneral Iacob Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take lonescu; Ministrul Agri-
culturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul
Lucrarilor Publice, Ion. C. Gre'ulifteanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, M. Vaclescu; Ministrul Justitiei, Al. A. Beicleirclu.
(M. 0., 1905, nr. 263, p. 9841-2).
www.dacoromanica.ro
336 REGELE CAROL I
291.

C. Boerescu, preqedintele Senatului, prezina omagii de devotament Suvera-
nului vi-I aduce la cunoqtin0 identitatea punctelor de vedere ce dau impuls
actiunii Guvernului i Senatului. M. S. Regele starue asupra ridicàrii stärii
päturii TA'fa'nqti.
Primesc cu vie recunostima marturisirile de credinIa si de de-

votament ce, cu atata caldura, Mi le aduce-çi din partea Senatului.
Aceste sentimente, intemeiate pe o reciprocä si deplina incredere
inteun lung ir de ani, sunt pentru Mine neclintitul reazem spre
implinirea inaltei misiuni ce Tara Mi-a incredinIat-o,
Cu o deosebitä mul%umire am vazut câ Senatul a primit, cu
unanimitatea glasurilor, convenIia comercialä cu Germania-, do-
vedind astfel unitatea de veden i ale Iärii intregi de ate ori este
vorba de un interes obstese precumpanitor.
Am incredinIarea ca veTi aduce aceeasi matura si constiincioasa
chibzuire in cercetarea diferitelor legi ce vi se vor pune de cätre
Guvernul Meu, mai ales pentru acele menite a imbunätäli starea
materia/a a. Iaranilor nostri. Cu o dragaste inteadevär parinteasca
trebue sà imbraIisem cu toçii cauza ridicarii lor, caci ei, ca plu-
gari §i ca osta0, alcatuesc adevarata tarie a Statului. MA sirat
fericit ca infiinIarea asezämântului de ajutor pentru sateni in vreme
de seceth, ce am intemeiat in anul 18951 cu prilejul serbarii
Noastre de argint, a putut contribui, in douä randuri deja, la ali-
narea naultor suferinIe fireste in margini modeste, fa-Vä cu in-
semnatele lipsuri de acuma.
Credinciosul sprijin ce Senatul este hotarit a-1 da Caivernului
Meu i patriotica sa ravna de a merita increderea ce NaIiunea a
pus in el, Imi sunt chezasii sigure ca aceasta legislatura va duce
mai departe munca rodnica intru intarirea i propasirea scumpei
noastre Ronnanii.
Din tot sufletul va mullamesc in numele Reginei, al Meu
al Familiei Mele, pentru bunele ur'ári i calduroasele dovezi de iu-
bire ce Ni le aduceIi.
(M. O., 1905, nr. 288, p. 10738).
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1905 CIJVANTiRI 337
292.
Cuviintare la Academia Romani.
1/14 Aprilie 1905.
M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Carol, e salutat de Presedintele

Academiei, I. Kalinderu. Suveranul cere cAt mai repedea aparitie a dictiona-
rului propus de El, Magnum Etymologicum Romaniae », pastratorul limbei
romAnesti.
Urärile cu cari 0 de astädatä salutaIi venirea Mea printre

d-voastre i credincioasele märturisiri ce Mi le rostiIi din partea
Academiei, imi sunt deosebit de scumpe. Cu aceea0 aldura de
inimä vä mulIumesc i vä retnnoiesc statornicul Meu interes pentru
lucrarile voastre.
Mä bucur de ate ori am prilejul de a lua cuvântul n acest
loca, unde am auzit atatea conferinIe aträgätoare i dizertaIiuni
iscusite care au räspandit lumini noui asupra trecutului nostru qi
indrumari inIelepte pentru propä0rea tiinei, adunánd astfel un
material de mare preI pentru lärgirea Templului care adä.poste§te
sufletul neamului românesc.
La temelia acestui templu se aflä limba, aceastä duioasä
româneasa care Mi-a venit Indoit de scumpä din ziva and am
auzit-o räsunänd pe buzele neuitatei Mele copile §i de and, spre
a Mea manggere, urma0i Mei o gräiesc In jurul Meu.
Mânat de aceastä simIire, am propus Academiei acum 21 ani, in-
tocnairea dictionarului Etyrnologicum magnum Romaniae având
mai ales in vedere culegerea i pästrarea acestor cuvinte vechi
care dei obär0a lor este slavonä, greceasa sau turceasa
alatuesc originalitatea i bogaIia limbii. Dorirqa Mea era ca Aca-
demia sä scape aceste odoare ameninIate a cädea în uitare, re-
dându-le locul la care au drept i sä pue o stavilà la acest val de
nepäsare pentru graiul bätrânesc, stärpind totodatä buruenile neo-
logismului care indbu§e limba strämo§easa. Limbile t0 au intea-
devär viaIa lor proprie care se desvoltà dupä ni§te regule stator-
nice, insá inräurirea scriitorilor de frunte §i a Academiilor asupra
acestei desvoltäri este de asemenea netägäduitä.
www.dacoromanica.ro
338 REGELE CAROL I
De ce sä ne ferim de aceste locOuni vechi, ca obar0e ap

curata ca aceea a liturghiei i letopiseIelor Värii 0 care nici macar
arhaisme nu sunt, deoarece le intalnim in limba bisericii 0 a po-
porului? Mai mult de temut sunt acele neologisme sterpe, cu forma
inIeles pocite, care nu aduc nicio idee nouä, ci izgonesc numai
cuvinte curat române9ti spre a le inlocui cu altele sträine cu in-
les absolut identic, ca spre pilda: 4 avansare*, In loe de Inain-
tare ; voiaj * In loe de calatorie.
Aceste parazite faufacioase sunt mii; numarul lor cre§te pe
zi ce merge 0 sfär0tu1 va fi schilodirea limbii. Strecurarea lor o
datorim in mare parte vieii politice, obiceiurilor apusene i educa-
-punii copiilor in strainätate. Aceste inräuriri nu au fost totdeauna
norocite, nu numai asupra limbii, ci i asupra moravurilor, care
au pierdut poate mai mult decat au c4tigat. Urmarea cea mai de
plans a acestei gre0te indrumäri este 9anIu1 ce se sapa intre limba
claselor culte i neprihänita limba a poporului. DesparIenia aceasta
trebue dar ca once prq preintampinata ca o priraejdie pentru
neamul romanesc a carui unitate se intemeiazä pe legea i limba
sa. Stiu ca Academia 0 un mänunchiu de scriitori vrednici luptä.
ca o patriotica osärdie spre a alunga aceasta vatämätoare cotro-
pire, insä ravna i silinçele tuturor nu vor fi de prisos spre a duce
la un bun sfär0t aceastä opera de insänäto0re.
Iatä pricina pentru care o grabnita dare la lumina a dicIiona-
rului este atät de doritä. de Mine. inai dau seama de greut4ile
lucrärii, de timpul ce cere, totu0 cred ca. In acest lung 9ir de ani
s'ar fi putut indeplini in mare parte programul alcatuit. Daca mai
zäbovim, tirbirea i schimonosirea limbii se vor intinde tot mai
mult ; iar indreptarea va fi Cu atat mai anevoioasà. A§tept dar
cu nerähdare ca Etymologicum sa fie cat mai curand pus in mâna
tuturor, avandu-se grija ca intocmirea lui sà fie cat de intreaga,
cu un numär de citaIiuni bine alese, insa limitat, spre a nu se In-
nomoli lucrarea intr'o prea mare intindere. Perfec-Ounea lui are
mai puling insemnatate &cat fiirrça lui.
Sunt incredinTat ca d-voastre yeti Intämpina aceste mici in-
drumari ce Mi-am permis a le a9terne ca un semn al viei Mele do-
de a vedea Etymologicum odata desavar9it spre cinstea Aca-
demiei i folosul generaOunilor viitoare.
(M. 0., 1905, nr. 2, p. 75).
www.dacoromanica.ro
MAI 1905 cuvAmarti 339
293.
Rispuns la toastul Ministrului Lucririlor Publice.
Constar?.la, 15/28 Mai 1905.
Ministrul Lucrarilor Publice, cu prilejul botezarii unui nou vas de calatori

al Serviciului Maritim Roman, refer& asupra cailor noastre maritime in trecut
si sizi. M. S. Regele scoate in evident& importanta vecinatätii noastre cu Marea
çi rosturile Romaniei in política maritima a Orientului apropiat.
Multumesc din suflet pentru cuväntarea calda ce Ne rostiti cu

prilejul acestei frumoase serbäri in Portul Constanta, ale cärui
lucräri i desvoltare le urmäresc de multi ani Cu un deosebit interes.
L1%0 am avut bucuria sä sfintim un nou i falnic vas. L'am bo-
tezat România )>; doresc ca acest nume, a§a de drag inimilor
noastre, sà r6sune necontenit in tot asäritul §i ca el s aminteasca
cà Regatul este astäzi o putere care nu mai poate fi tägäduitä.
Statornicia noasträ, izbänzile o§tirii i jertfele ce tara impus
ne-au deschis &Cie nemärginite ale märii; intr'un timp relativ
scurt, am intemeiat Serviciul nostru Maritim, ale cärui vase au
cinstea sà duck' steagul national departe peste valurile furtunoase
ale Oceanului. Drumurile de fier, podul Dunärii i Portul Con-
stantei au atras comertul international 0 multe state au fäcut deo-
sebite conventii cu tara spre a inlesni transitul lor. In aceastä pri-
vintä trebue sä fim datori Imperiului german, care a indreptat
traficul §i Serviciul säu po§tal §i telegrafic prin tarä, dându-ne
astfel o dovadä mägulitoare de incredere in administratia noastra.
Se sustine cà viitorul este pe Mare. Fie! in tot cazul noi am do-
bändit prin Dobrogea, acest märgäritar al Coroanei Romäniei,
neatärnarea economicä, legäturi libere cu lumea intreagä si Marina
Comercialä. Sigur fiind eh &Alma, impreunä cu Marina de Räzboiu,
se vor infätisa pretutindeni cu vrednicie i mândrie, urez noului
vas calatorii pline de folos pentru tarä i neincetat il vom insoti
cu strigatul: sä träiasa România.
(M. O., 1805, nr. 37, p. 1447-8).
www.dacoromanica.ro
340 RE GELB CAROL
294.
Toasturi la prinzul din Constants.
16/29 Mai 1905.
La ora 11/a s'a dat pe bastiment un pranz de gala, la care au participat
Ambasadorul Baron Marchal v. Bieberstein, Ministrii plenipotentiari Kiazim
Bey si Kiderlen-Waechter, Episcopul, Ministrii, /naltii demnitari ; In total
85 de persoane.
In timpul mesei, M. S. Regele a inchinat, adresandu-se Baronului v. Bie-
berstein, pentru Imparatul Wilhelm ; apoi, Indreptandu-Se spre Kiazim Bey,
pentru Sultan.
Sunt cu atat mai recunoscator M. S. Imparatului Wilhelm de
a fi binevoit sä permita Excelen0i Voastre de a asista la serbarile
noastre, cu cat am 0 mulIumirea de a Ara saluta in ConstanIa.
Prezenta d-voastre printre noi este o cheza0e pre0oasa a rapor-
turilor excelente care unesc ambele Iäri. Germania arata de mult
timp un viu interes pentru propa0rea §i desvoltarea economicä a
Romaniei. Tratatul de comer incheiat de curand §i conven0unea
din 1899, care reguleaza un Serviciu special de cai ferate, pote 0
telegrafe, constituiesc o nouâ dovadä despre aceasta. Executiunea
desavar0ta a acestei din urrna conven0uni a fost intarziata de
oarecari dificu1ta0 0 numai astazi, afundand cablul intre Con-
stano. 0 Constantinopol, putem sarbatoti izbanda sforIärilor noastre.
Ma simt fericit cà aceasta pläcuta imprejurare imi da prilejul
de a reinnoi urarile calduroase ce le fac pentru Majestatea Sa Im-
paratul Wilhelm 0 beau In sanatatea Majesta-01or Lor Imparatului
§i Imparatesei Germaniei.
*
Cu o placere cu tau], deosebitä Ma folosesc de aceastà impre-
jurare, pentru a ruga pe ExcelenIa Voastra de a face cunoscut
Majesta0i Sale Sultanului cat de mare pret pun pe prietenia Sa 0
cat Ma simt de fericit de solicitudinea parinteasca pe care Maje-
statea Sa o arata credincio0lor SE supu0 de neam românesc,
pentru care am firWe o vie 0 statornica simpatie. Calauzit de
aceste sim0minte, beau in sanatatea Majesta0i Sale Sultanului,
facand cele mai calduroase urari pentru fericirea Sa 0 pentru pros-
peritatea imperiului Sau.
(M. 0., 1905, nr. 37, p. 1449).
www.dacoromanica.ro
ILTNIE 1905 CUVANTARI 341
295.
1/14 Iunie 1905.
M. S. Regele Isi exprima satisfactia pentru roadele legislatiei din sesiunea
ce se Inchide.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand intaia sesiune a acestei noui Legislaturi constat cu
deosebita mulIumire, ca increderea cu care am salutat pe Repre-
zentanIii naIiunii a fost intemeiata.
Mai toate proiectele cuprinse in Mesajul de deschidere s'au
prefacut in legi, mulIumita ravnei 9.1 patriotismului d-voastre.
Amintesc printre ele conventia de comer/ cu Germania, legile
vamilor 9i recensamanttilui, legea cailor ferate din iniVativa privata,
legea privitoare la reorganizarea Inaltei Curp de Casalie 9.1 la in-
franarea arbitrarului administrativ 9i legile care au reformat in
parte organizalia polipilor 9.1 a comunelor rurale.
Bugetul Iarii pe anul 1905-1906 a fost a9ezat pe temelie trai-
nica. NevoiIi sa sporiIi cheltuelile pentru apararea na-Vonalä, n'aIi
pregetat de a cere napunii noui jertfe, care cumpanesc veniturile
cu cheltuelile, fara a turbura alcatuirea economica a Iarii.
Prin conversiunea unei Valli in' semnate a rentei aIi indeplinit
un progres netägaduit in opera intaririi creditului Romaniei 9i aIi
creat o rezerva pentru nevoile mereu crescande ale Statului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In cursul acestei sesiuni am avut fericirea sa vedem ea una din
nazuinIele de capetenie ale Regatului, deopotriva indreptaIire a
Romanilor din Imperiul Otoman, supu9i prea credincio9i ai Ma-
jestälii Sale Sultanului, a facut un pas hotaritor inainte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Lucrarile savar9ite in aceasta prima sesiune ¡mi dau credinIa
Ca intreaga legislatura va fi tot atat de rodnica. Astfel se va asi-
gura opera neintrerupta de intarire 9i inalIare a Statului Roman,
www.dacoromanica.ro
342 RE GELB CAROL I
care a fost i ramáne singura Mea grija, chiar in ceasurile de mare

durere, care Mi-au dovedit incäodatä cat de adânca 0 calda este
dragostea cu care MA inconjura. iubitul Meu popor.
Va mulIumesc pentru sprijinul pe care 1-aIi dat Guvernului
Meu i rog pe Atotputernicul sa reverse binecuvantarile Lui asupra
scumpului Meu Regat.
Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Mini§trilor i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-
cuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu; Minis trul Afacerilor StrAine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelory Take Ionescu ; Ministrul Agricul-
turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion. N. Lalwvari ; Ministrul Lu-
crArilor Publice, I. C. Grciclifteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice,
M. Vlitclescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beicleirciu.
(M. 0., 1905, nr. 48, p. 1883).
296.
Toast in onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungar
nr. 6 « Carol I *.
Sinaia, 24 Iulie/6 August 1905.
M. S. Regele fnchinA pentru ImpAratul Francisc Iosef Rege al Ungariei
ureazA prosperitate Reg. nr. 6 # Carol I cu prilejul a 25 de ani de cAnd este
proprietarul acestei unitAti.
Cu o vie bucurie salut aflarea in mijlocul nostru a delega/iunii

Regimentului Meu austro-ungar, pe care M. S. imparatul i Rege,
eful vostru suprem, a binevoit a o insärcina sa-Mi transmita feli-
citari cu ocazia jubileului de 25 de ani, de and sunt proprietar al
Regimentului.
Foarte mi§cat de aceasta graVoasa atentiune, mulTumesc din
suflet pentru inmanarea acestui atat de frumos dar, in amintirea
neuitatei zile in care M. S. imparatul M'a numit cap suprem al
Regimentului 6 de infanterie unguresc.
SA dea Dumnezeu ca legaturile, ce de un sfert de veac Ma unesc
Cu Regimentul 0 care acuma 40 de ani au luat fiinIa pe campul
de luptä inainte de Fredericia, sa se intareasca din ce in ce mai
mult! Fie incredinIat Regimentul ca 0 in viitor voiu purta cel mai
viu interes soartei lui.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1905 CUTANTA.RI 243
Nu pot da acestor sentimente o expresiune mai fidela cleat

ridicând paharul in sänätatea Augustului vostru St-4On, a bravei
Sale armate qi a scumpului Meu Regiment. Dumnezeu sa Tie in paza
lui pe Majestatea Sa incg multi ani in deplina sAnOtate pentru
fericirea i prosperitatea credincioaselor Sale popoare I Tara 0 armata
Mea, care au malta onoare de a fi cunoscute de Majestatea Sa, se
unesc cu Mine din toatä inima la aceste adânci uräri.
Träiasca M. S. Impäratul Francisc Iosef Rege al Ungariei.
(M. 0., 1905, nr, 94, p. 3521-2),
297.
Toast in onoarea delegatiunii I-ului Regiment de Dragoni

de Hanovra nr. 9 « Carol I ».
Sinaia, 22 Septenwrie/5 Octomvrie 1905.
O delegatie de ofiteri din Reg. I de Dragoni de Hanovra nr. 9, In frunte

cu Lt.-Colonelul Jochmus, prezintä omagii Suveranului la 25 de ani de cand
e proprietarul numitului Regiment. M. S. Regele multumeste, arätind legA-
turile Sale cu armata Prusiei i urAnd pentru ImpAratul Wilhelm.
Simt o deosebitä pläcere de a putea saluta in mijlocul nostru

deputaTiunea Regimentului Meu de dragoni prusian i sunt foarte
recunosator Majest4ii Sale Impäratului i Regelui, supremului
Vostru Set de a-i fi incu,viinIat sä MA felicite Cu ocaziunea jubi-
leului de 25 ani, ca Sef al Regimentului. Todeodatä exprim cele
mai viri mulIurniri pentru frumosul album care Mi l-a-0 adus ca dar.
Amintirea zilei de 30 August 1880, &And ilustrul defunct, Im-
päratul Wilhelm cel Mare, Mi-a conferit al 9-lea de dragoni, este
adânc intipäritä in inima Mea 0 sunt foarte mândru de a fi, aproape
de o jumatate veac, strâns unit cu glorioasa armatä prusianO.
Neuitat imi va rämOnea timpul ce 1-am petrecut In mijlocul
ei, timp care Mi-a dat ocaziunea de a prqui strAlucitele ei
care au intemeiat märirea Germaniei.
indelungatele Mele raporturi cu armata prusianä sunt o che-
z4ie de sincera Mea simpatie pentru Regimentul Meu de dragoni,
care poate fi asigurat ca. eálduroasele Mele uräri Il intovär4esc
inereu i pretutindeni. Nu pot dovedi mai bine aceste singiminte
www.dacoromanica.ro
344. REGELE CAROL I
cleat ridicand paharul Meu in sAnAtatea ilustrului Vostru 8ef, in

acea a vitezei Sale armate §i a scumpului Meu Regiment.
Fie ca binecuvAntarea DumnezeiascA sä dAinuiasca asupra Ma-
jestAIii Sale, a Regalei Sale Familii i a puterii Sale armate.
Cu aceasta din suflet a Mea urare, VA invit deci pe d-voastre
to/i a Và uni cu Mine pentru a striga:
SA trAiascA Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.
(M. 0., 1905, nr. t41, p. 4865-6).
298.
Toast dupä, manevrele din Moldova.

Botofani, 30 Septemvrie/ 13 Octomvrie 1905.
M. S. Regele, satisfetout de manevre, Inching pentru Corpul IV de Armatl

pentru Botogani.
Privesc ca o intämplare fericitä cA manevrele de estimp s'au
desfä§urat in jude-N1 Boto§ani, pe acest pAmAnt prin faptele
mareIe ale lui 8tefan-Vodà a cArui aniversare de 400 ani toatä
suflarea româneascA a sArbAtorit-o anul trecut cu dragoste i recu-
no§tinVA.
Amintirile domniei sale binecuvântate este adânc intiparità in
mintea §.1 mima tuturor, i noi toçi, cu Regele in cap, trebue sä
ne inchinAm cu recuncoinp inaintea acestui mare Voievod.
Pentru armatä, D'Ausul este cea mai frumoasà pildà care ne-a
cAlAuzit in rAzboiu §.1 ne-a condus la izbändA. Un regiment din
Corpul IV, care are cinstea sä aibä. numele lui 8tefan i steagul
säu impodobit cu Steaua României, aratä cA urma0i lui sunt vred-
nici de luptätorii de atunci, reinviind vitejia strampasa. Sigur
fiind cä faptele räzboinice ale trecutului vor inflacAra de-a-pururea
pe armatä, gata sà se fertfeascA pentru patrie, ridic acest pahar
In onorul Corpului IV de Armatä, care §i-a atras in timpul mane-
vrelor via Mea mul/umire.
Implinesc o dorinIA a inimii Mele, inchinänd al doilea pahar
in onorul judepilui i oraplui Boto§ani, care Ne-au fäcut o pri-
mire asa de caldA §i strälucitA. Sunt adânc m4cat de teat& iubirea
de care am fost inconjurat in timpul §ederii Noastre in mijlocu
www.dacoromanica.ro
INIOEMVRIE 1905 cuvANTARI 345
d-voastre i vom pästra o amintire scumpà de aceste zile petre-

cute in Boto§arii. MulIumind incàodatä din suflet pentru toate
dovezile de credin0 ce Ne-au fost aratate, urez prosperitate jude-
Iului care au luat un avant aa de insemnat in decursul acestor 35
de ani de and nu am mai avut bucuria de a le vedea, iar or4e-
nilor, care Ne-au primit cu braIele deschise, le urez fericire
sanätate.
(M. 0., 1905, nr. 148, p. 5092).
Toast la pranzul din Dorohoi.

Pre§edintele Consiliului judelean aratä. fericirea ce o simte Dorohoiul de
a avea Oaspe pe Suveranul Tärii, caruia Ii aduce omagii. M. S. Regele aratä
satisfacIia ce-O incearcA gásind Dorohoiul, dupà 39 de ani, in plin progres.
Prirnirea stralucita i cuvintele cAlduroase cu care Ma salutaIi
in numele judetului i oraplui, umplu inima Mea ell vie recuno-
stinVä. Am dorit cu atat mai mult sá vin in mijlocul d-voastre,
sunt 39 de ani de cand n'am mai avut placerea a revedea Doro-
hoiul, care atunci era un targu§or, in o stare cu des4var0re pri-
Asfäzi am satisfacIia de a gasi un ora In plinä desvoltare
Cu frumoase cladiri, care, bogat impodobit 0 in haine de särb5.-
toare, M'a primit Cu un avant a§a de entuziast. Prin munch' i truda
açi dobandit acest humos sfar0t.
Adanc m4cat de dragostea i credinIa ce Mi s'a aratat In aceste
puçine ceasuri ce am petrecut aci, atat de ora§enii cat 0 de satenii
care au alergat de departe spre a Ma saluta, urez judqului pros-
peritate i inchin paharul Meu In sanätatea i pentru fericirea ceta-
Ienilor.
(m. 0., 1905, nr. 148, p. 5094).

M. S, Regele releva starea rea in care se gAsesc Ron:Anil din sudul DunArii
din cauza Grecilor. Indica liniile mari ale politicei legislative in noua sesiune.
www.dacoromanica.ro
346 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
In totdeauna Mà simt mulIumit cand Ala Osen In mijlocul
ReprezentaOlor naliunii. MulIumirea Mea este 9i mai vie azi eand
Ma aflu In pragul celui de al patruzecelea an al domniei Mele.
Privind drumul strAbatut, Inaodata lin s'a' constat a la munca
pe care i-am Inchinat-o, poporul roman, 9.1 in vremurile grele ca 9i
in cele de fericire, Mi-a raspuns cu o credinIa 9i o iubire neclintita.
Astfel In ace9ti patruzeci de ani, zi cu zi, ceas cu ceas, s'au
strans pentru vecie legaturile dintre Dinastia Mea qi na/iunea
romanä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Statornicia 9i InIelepciunea politicei noastre ne-a atras 9.1 ne-a
pfistrat increderea qi prietenia tuturor Puterilor.
In vremurile din urma, din pricina goanei violente care s'a pornit
asupra Românilor din Imperiul Otoman, supu9i credincio9i ai M. S.
Sultanului, care nu au alta vin'a deat de a fi obTinut dela Suveranul
lor recunoa9terea dreptului primordial de a-9i Ostra 0 desvolta
individualitatea lor etnich", relaIiunile noastre cu Grecia s'au Inäsprit.
Tari de dreptatea cauzei ce susiinem, nad'ajduim ea guvernul
elin va contribui la suprimarea acelei goane neumane qi zadarnice,
fiindca prin sila nu se pot desna/ionaliza neamurile cele mandre,
9i ne va da astfel putin/a de a restabili relapunile prietene9ti de
al-adata.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Soliditatea aqezamantului financiar al României a rezistat 9i la
greaua Incercare a secetei din anul trecut. Bugetul exerciIiului
1904-1905 s'a incheiat 9i el tot cu excedent. Bugetul in curs da
cele mai bune sperarge ; iar bugetul de cheltueli al anului viitor,
mulIumità celei din urma conversiuni, vi se va prezenta aproape
eu aceea9i cifra, deqi va satisface nevoile mereu crescande ale dife-
ritelor noastre servicii 9i in indiul fand ale armatei,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1905 CUVANT.A.R1 347
Starea imbucuratoare a finaigelor çàrii ne ingädue sä reformara

d.area cailor de comunicalie, fäcând-o mai potrivita cu mijloacele
fiecäruia i reducand cu o treime sarcina päturilor mai numeroase
mai särace.
Desvoltarea economica a României este cea mai bunä garanlia
a finaigelor Statului. in acest scop, guvernul Meu va va prezenta
o nouà legiuire care sä faca posibilä punerea in valoare a bogäliilor
care zac in terenurile petrolifere ale Statului, iar pentru a inlatura
neajunsurile care s'au constatat, vi se vor cere creditele necesare
ca A. se punä calk ferate in masurä de a satisface nevoile agricul-
turii 0 ale industriei.
Tot in scopul imbunataiirii economice, guvernul Meu va va
înfàia proiectele relative la creiarea unui fond pentru lucrarile
menite sa sporeasca suprafaIa cultivaba a Tärii, prin secarea zonei
inundabile a Dunärii, la infiirgarea unui credit viticol 0 a unui
Munte de pietate i la brevetele de inveigle.
Fixarea sistemului nostru vamal a fost dusa mai departe prin
incheierea cu Marea Britanie a unei conven-puni de comert, care
va fi supusa aprobärii d-voastre.
Desvoltarea industriei noastre ne impune noui legiuiri asupra
muncii. in aceasta sesiune vi se va aduce o lege relativä la pro-
tee-Pa muncii femeilor 0 a copiilor intrebuilia/i in arzamintele
industriale 0 o alta in privima raspunderli intreprinderilor in caz
de accidente.
Buna stare a populaIiei noastre rurale trebue sä fie grija noastra
de capetenie. De aceea, pe langâ proiectele anuigate de Mine in
Mesajul primei sesiuni 0 care nu au fost Inca transformate in legi,
guvernul Meu va supune deliberarilor d-voastre reinnoirea domeniului
Statului i creiarea unui fond special pentru imbunataVrea starii
sanitare a satelor noastre.
Unele din legile organice ale invaIamântului public au nevoie
54 fie modificate. Deocamdatä veTi avea sä va ocupaIi cu invaIa-
mantul normal 0 cu cel profesional.
Reforma codurilor noastre se va urma chiar in aceasta sesiune
cu acele parIi din codul civil care privesc mai ales populqiunea
rurala.
Vi se vor propune de asemenea modificäri in legea de procedurä
electoralä, in legea pensiunilor in care experieiga ne-a dovedit ca
www.dacoromanica.ro
348 REGELE CAROL I
putem Mrà pericol sa reducem intru atva limita varstei 0 in legea

organia a Corpului avocaIilor.
Oricfit de maxi ar fi progresele Statului Roman, ele nu ar avea
temelie dacà vepic nu ne-am preocupa de intárirea armatei. Sunt
sigur ca veti primi cu cäldurä cererea guvernului Meu de a i se da
mijloacele necesare pentru imbun6t5Iirea armamentului nostru.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Campul care se deschide activit4ii i patriotismului d-voastre
este larg i frumos. Chipul In care açi conlucrat cu guvernul Meu
In prima sesiune a acestei legislaturi, Îmi dä siguranIa ea' i aceasfä
sesiune va fi dintre cele mai rodnice 0 mai demne de amintit.
Dumnezeu sä binecuvanteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, G. Gr. Cantu-
cuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahoyari ; Ministrul Lucrarilor
Publice, Ion C. GreidiFteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, M.
Vlildescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beuleirdu.
(M. O., 1905, nr. 181, p. 6185-6).
301.

Raspunzand Adresei Adunarii Deputatilor, M. S. Regele constata spiritul
de continuitate In activitatea Camerii mai cu seama cu privire la finante.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Bucuria Mea de a vä vedea astäzi in jurul Meu este cu atat mai
mare, cu ca de adânc am fost m'ahnit de a nu putea deschide Eu
insumi a doua sesiune a acestei legislaturi. Calduroasele urari ce
Mi le aduce0 din partea Adun4rii DeputaIilor, imi sunt o dulce
neprquità dovada de credinia sa 0 a Tärii. Le primes° cu vie
www.dacoromanica.ro
DEC. 1905 IA.N. 1906 CuvANTARI 349,
recunwinVä i rog pe Atotputernicul sä-Mi däruiasca sanatate spre

a putea Inchina i In viitor toate puterile Mele binelui scumpei
noastre
Cu deosebità satisfaqiune constat din Adresa cä, Camera este
hotärità a urma i In anul acesta opera de consolidare a finanTelor.
Invätämântul anilor treculi ne aratä ca niciodatä nu vom putea
fi In deajuns de prudenii i preväzätori Intru Intocmirea bugetului,
amanând pentru mai tArziu toate cheltuelile care nu contribuesc
direct la märirea puterii noastre productive sau la intärirea
noastre politice.
In vederea luptelor economice, ce vor deveni din ce In ce mai
grele, avem datoria pe de o parte sà ne gandim matur la mäsuri
Imbolditoare pentru munca nalionalà, spre a-i da, prin toate mij-
loacele, desvoltarea doritä, iar pe de alta, sa asigurAm cá't mai
neintarziat, In mod statornic, transportul i exportul bogatelor
producte ale pämântului nostru.
Din tot sufletul vfi multtimesc pentru nesträmutatele sentimente
de dragoste i devotament ce le afátaIi Reginei, Mie i Fanailiei
Mele 0 vä urez muncä spornicä pentru binele i inältarea Patriei.
(m. 0., 1905, nr. 205, p. 6946-7).
302.
Ilispuns la Adresa Senatului.

21 Decemyrie 1905/3 Ianuarie 1906.
C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste Adresa Maturului Corp, scotinct
In evidentà roadele doraniei de 40 de ani a primului Rege al RonAniei. M. S.
Regele e sensibil la omagiile si constatarile Senatului si multumeste.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Bucuria ce simt, de a Ira vedea astäzi in jurul Meu, este tot ap
de vie, ca i pärerea Mea de rau, cA n'am putut deschide Insumi
aceastà sesiune a Corpurilor Legiuitoare.
Nicio mAngá'ere nu putea fi mai dulce inimii Mele, Intristate
de perderea iubitului Meu frate, ca duioasele sentimente ce Mi le
aduce-p, In cuvinte a§a de mi§c.ätoare, din partea Senatailui. Alinarea
www.dacoromanica.ro
350 REGELE CAROL I
ce o gäsesc In dragostea marei familii romanqti cu care am

imparta0t vremurile bune ca i cele de restri§te este cel mai
statornic reazem al vieIii Mele.
Cu drept cuvant arataii ca grija noastrá de capetenie trebue
sa fie imbunatäTirea soartei materiale i morale a iubiTilor no§tri
sateni. Ridicarea lor insemneaza Intarirea Statului, iar viitorul
nostru politic 0 economic atarna de sänätoasa creqtere ce le vom da.
Nu Ma indoiesc dar ca, In aceasta insemnata chestiune, ca
In celelalte ce se vor supune cercetarilor d-voastre, ve0 da guvernului
Meu un sprijin patriotic 0 tnÇelept, pururea insufleIit de grija binelui
oNtesc.
Cälduroasele urari ce le aduce-ti Reginei, Mie i Familiei Mele,
ca un rasunet credincios al glasului NaIiunii, de§teapta In inimile
noastre cea mai adanca recunwinIa.
(M. 0., 1905, nr. 211, p. 7179).
303.
Inalt Ordin de zi crttre anima.

1114 Ianuarie 1906.
M. S. Regele scoate In evidentá contribuOile armatei, timp de 40 de ani,
la consolidarea prestigiului României. Ureazä un an fericit o§tirii.
Ostafi,
In curand se Implinesc 40 de ani de cand am venit In capul
vostru cu nestramutata credinfa cä Mä pot sprijini pe devotamentul
vitejia armatei, neaparat trebuincioase pentru Mine in implinirea
grelei sarcini ce luasem asupra-Mi.
Am gasit in once Imprejurare, adânc sapat in inimile voastre,
simIimantul de datorie 0 de disciplina.
Siinçele voastre au intemeiat apararea çàrii aqa de tare ea putem
aqtepta viitorul cu lini§te i incredere.
Vitejia fraplor vo§tri a faurit Coroana Regala de 13-01 9i Inca
In anul acesta vom sarbatori un patrar de veac de and Romania
este Regat. Cu mandrie puteli dar privi un trecut bogat In fapte
insemnate.
www.dacoromanica.ro
Pästrand ca o sfântä. moqtenire virtuVle raboinice reinviate

pe câmpiile de lupt i urmänd pe calea bunä ce aft apucat, Patria
impreuna cu Mine ne vom putea rezema cu dragoste pe voi.
subofiTeri i solda-V., vä urez un an bun 0 fericit.
Dat in Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1906, in al 40-lea an al Domniei
Noastre.
CAROL.
(M. 0., 1906, nr. 218, P. 7425).
304.
7/20 Martie 1906.
M. S. Regele remarca activitatea Corpurilor Legiuitoare In sesiunea ce se
lnchide. Proectele anuntate prin mesajul de deschidere au fost transformate
In legi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Inchizänd a doua sesiune a acestei legislaturi, vad cu o vie mul-
Vimire cà de0 scurf& ea a fost dintre cele mai demne de amintit.
Mai toate proiectele care fuseserä anunTate in Mesajul Meu de
deschidere ca 9i cele care rämäseserä din Mesajul primei sesiuni,
au fost transformate in legi. Ne-am indrumat astfel spre stabilirea
unei regule de cäpetenie pentru bunul mers al lucrärii legislative:
Mesajul fiechrei sesiuni sa nu anunie cleat ceeace In adeVär se poate
fäptui intr'o sesiune 0 cele cuprinse in Mesaj sä nu fämänä nein-
deplinite.
Prquese cu atät mai mult härnicia d-voastre, cu cAt roadele
ei au fost din cele mai insemnate.
Grija d-voastre de cäpetenie a fost traiul sätenilor nowi.
Asigurarea in contra secetei, pe care ali alcätuit-o in aceastä
sesiune, va rämänea una din acele fericite reforme ale eäror urmäri
se vor simli vreme indelungatä. Tot de acest gänd ali fost pätrun0
In modificArile legilor creditului agricol, Casei centrale a Bäncilor
sätqti, Clerului 0 a unor pärV din Condica
Numeroase au fost legile votate de d-voastre.
Unele au avut drept scop sä intäreasca puterea armatä, rea-
zemul neatfirnärii i chez4ia linititei proprx0ri a României.
www.dacoromanica.ro
352 REGELE CAROL I
Altele au fost menite sà ajute desvoltarea noasträ economic5...

Citez printre ele legile destinate a imbunätäIi cdile ferate i prin
creare de noui linii i prin sporirea mijloacelor de care dispune releaua
actualä noua legiuire asupra drumurilor, secarl'a zonei inundabile a
Dunärii, punerea In valoare a terenurilor petrolifere ale Statului,
crearea creditului viticol 0 a Casei de Imprumut pe amanet, Intoc-
mirea geologice i legiferarea brevetului de invenlii.
infiin-Ond impozitul asupra venitului capitalului mobiliar, u§u-
rând cu o treime darea cailor de comumica%ie pentru marea
majoritate a contribuabililor i transformând-o Intr'un impozit
proporponal pentru ceilaiçi, açi facut un mare pas In opera ref ormei
impozitelor noastre directe 0 un act de dreptate. lar intinzand sta-
bilitatea la funcIionarii financian, açi asigurat o mai bun& admi-
nistraVe a finai4elgr publice.
Dei pätrun0 de datoria de a cuMpani cu mare Ingrijire chel-
tuelile publice, a adus lmbunätäliri In legea pensiilor i açi putut
sä sporiçi lefurile magistraVlor i ofiIerilor superiori, mu4umitä
unei reducen i a sarcinelor fiscului faIä de industria zahärului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ca Intotdeauna &And m avut prilej s5. Mä' adresez reprezen-

tanIilor naIiunii 0 de astädatä %in sä constat cä In toatä vremea
0 în toate hnprejurärile am fost Inconjurat de dragostea cea mai
caldà 0 de credin;a cea mai adânc4 a iubitului Meu popor.
MulIumindu-va pentru sprijinul pe care 1-4 dat i In aceastä
sesiune guvernul Mea 0 pe care nu M5. Indoesc veTi da §i de
aci Inainte, rog pe Atotputernicul sá binecuvänteze scumpul Meu
Regat.
Eu declar inchisä sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Prqedintele Consiliului Min4tri1or i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-
cuzino ; Ministrul de R4zboiu, General G. Manu; MinistruI Afacerilor StrAine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucarilor
Publice, Ion C. Grcicligteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publicc, M.
Vlitclescu ; Ministrul Justitiei, A. A. Bacliiritu.
(M. 0., 1906, nr. 270, p. 9673-4).
www.dacoromanica.ro
MAI 1905 CuvANTA.Ri 353
305.
Mesaj la desehiderea Corpurilor Legiuitoare.

8/21 Mai 1906.
La 40 de ani de domnie, M. S. Regele se bucurä Impreura cu Tara de opera
inaptuita.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Atotputernicul Dumnezeu a vrut sa Implinesc 40 de ani In
scaunul Domniei.
In toatä aeeastä lungä vreme, pururea am impartäsit ca Intreg
-poporul i bucuriile i nevoile. $i asta-zi, &and se incununeaza In
siguran1,5. §i In bel§ug munca vie/ei Mele, impreuna Cu to/i Romanii
Má veselesc si fericit Má simt cá cea dintaiu vorba a Mea este cu
reprezentarr/ii
and Irai intorc privirile spre drumul strabátut In ace§ti 40 de
cand revaz ceasurile cele hotarItoare ale Domniei Mele, intaiul
Meu gand este sa mulIumesc tuturor Romanilor, care In once treaptä
au stat, din inaltele dregatorii pana la talpa -/ä.rii, intotdeauna 0 In
toate Imprejurarile, cu credinfà nedrämuita i cu dragoste nesfar§ita,
M'au ajutat In Indeplinirea märe/ii, dar grelei meniri Cu care am
-venit In noua Mea patrie acum 40 de ani: recladirea din temelii a
Statului Roman. Mai ales gandul meu merge cätre cei care nu mai
sunt printre noi i Inainte de to-/i. &are cei care pentru asigurarea
neatarnarii i fäurirea Coroanei care sta pe capul Meu, au trecut
la nernurire In campiile de ciaste 0 de slavä.
Sarbatoarea de astazi, care nu este numai a Mea, ci a intregului
popor, care s'a Invrednicit sà ajungä unde a ajuns, prin munca
necurmatä i prin inIelepciune, strange i mai mult legaturile d'apu-
rurea binecuvântate dintre Dinastia Mea 0 natiunea românä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Nu Ma indoiesc ea va ve/i folosi de aceastá sesiune extraordinara
ea sa mai sporiii ca noui legiuiri opera legislativa atat de bogata
din cele dot& sesiuni ordinare In care a/i fost chema/i.
www.dacoromanica.ro
354 REGELE CAROL I
Dumnezeu sà binecuvânteze lucfárile d-voastre.

Eu declar deschisä sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiui-
toare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor i Ministru de Interne G. Gr. Cantu-
cuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu ; Ministrul Afacerilor Sträine,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucarilor
Publice, Ion C. Griklifteanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vleiclescu ;
Ministrul Justitiei, A. A. Beicliirciu.
(M. 0., 1906, nr. 30, p. 1089).
306.
Rfisplms la felicitärile Mini§trilor pentru jubileul de 40 de ani de

domnie.
9/22 Mai 1906.
La urarile facute Dinastiei in numele Guvernului gi al prii cu prilejul a 40
de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I de cdtre pregedintele de Consiliu, G.
Gr. Cantacuzino, M. S. Regele r&spunde, multumind. Suveranul scoate in evi-
dent& c& in patru decenii Principatele-Unite au devenit Regatul Romaniei,
Stat modern, pretuit de toat& lumea. Arat& recunogtintä sfetnicilor care L-au
ajutat intru indeplinirea grelelor Sale insArcinari.
Sunt viu miscat de patriotica voastrà cuvântare, plin4 de simIiri

inalte si din adâncul sufletului và muliumesc pentru aceste calde
ufäri ce-Mi aduceti in numele Consiliului de Mini0ri.
Cu mare satisfactie privesc acest rästimp de 40 ani, bogai In
fapte insemnate, In capul c6rora straluceste transformarea Rom'Aniei
din Principate-Unite intr'un Regat, Intemeiat pe vointa nationalä
pretuit de lumea intreaga.
Acest rezultat fericit s'a putut dobAndi numai cu sprijinul bar-
baiilor de Stat, care M'au inconjurat in toate imprejurdrile cu
dragoste i credinVti.
Sfetnicilor Mei datoresc dar ca pot grIAtori astAzi o lunga
domnie incoronatà cu cele mai frumoase izbAnde.
Recuno0inta Mea pentru d-voastre si pentru toti aceia care au
lucrat cu Mine deapururea va ramânea intipäriià in inima Mea.
(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1214).
www.dacoromanica.ro
;;;,:
9 ;;;;; t tttttttttttttttt
. , 0000 t ttt ttt ttttt tttttt Efititog
.41757,rm'
Sala Tronului la jubileul de 40 de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I (1904».
www.dacoromanica.ro
MAI 1906 ClIVANTARI 355,
Rispuns la felicitarea Corpului Diplomatic.

10123 Mai 1906.
Felicitärilor Corpului Diplomatic, rostite de càtre Marchizul Di Beccaria
Incisa, M. S. Regele le räspunde cu vii multumiri.
Sunt adânc mi§cat de amabilele cuvinte prin care salutati sär-

batoarea noastra nationalä i vä rog sa primii sincerele Mele mul-
tumiri pentru felicitärile i bunele uräri ce-Mi adresati in numele
Corpului Diplomatic.
Le primesc cu atat mai mare bucurie, cu cat vad in ele, nu numai
un omagiu adus lungii Mele domnii, binecuvântatä. de Providenta,
ci 0 o pretioasä märturisire a interesului 0 a viei simpatii pe care
le aratä Tarii Mele Statele ce le reprezentati.
Yeti binevoi a fi interpretli sentimentelor Mele recunoscatoare
fata de Suveranii i8efil vo:Ori de Stat pentru acest nou i pretios
semn al prieteniei Lor, adaugändu-Le marturisirea statornicelor
urari ce fac pentru fericirea Lor.
(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1216-7).
Rispuns la urärile Sf. Sinod.

11/24 Mai 1906.
In sala Tronului Mitropolitul Primat da citire actului sinodal prin care
se preamäreste domnia de 40 de ani a Suveranului RomAniei. M. S. Regele
mulpimeste, aducAnd slavA lui Dumnezeu, care a ocrotit RomAnia in tot timpul
domniei Lui.
Din adâncul sufletului multumesc Inalt Prea Sfintiei Voastre

pentru ca/dele uräri cuprinse in actul sinodal ce Mi-1 aduceti in
numele Sfântului Sinod.
Impreunä ca Inaltul Cler inaltäm inainte de toate rugile Noastre
de multumire care cel Atotputernic, care a binecuvântat lunga
Noastra domnie, ocrotind scumpa noastra Tara i ferind-o de sgu-
duiri i primejdii.
www.dacoromanica.ro
256 REGELE CAROL I
In veacurile trecute Biserica astigat titluri nepieritoare

la recunostin0 çârii prin pästrarea ne0irbitä a nalionalitälii si a
graiului sträinosesc, pregátind astfel calea la neatárnarea
bisericeascä.
O chemare tot asa de falnicà i patrioticA are astäzi Biserica:
indulcirea moravurilor, inälIarea sufletelor i indrumarea voinIelor
spre bine.
Doresc ca locasurile slävite din trecut, acum readuse la vechea
lor strälucire, sä adäposteasca totdeauna o credin%à vie si adevarata,
eaci numai credinIa are putere in'alOtoare i mantuitoare.
Rog pe bunul Dumnezeu sä räspändeasa cu belsug clarurile Sale
asupra Bisericii noastre nalionale i asupra pästorilor
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1254).
309.
Flispuns la urärile Corpurilor Legiuitoare.
11/24 Mai 1906.
Corpurile Legiuitoare aduc omagii Dinastiei prin adresele citite de catre
presedintii lor. M. S. Regele ra'spunde cu emotie evocand evenimentele capi-
tale din timpul celor 40 de ani de roduica domnie.
Cu o vie emoliune 0 o adánca recunostin4 arunc asfäzi o privire
asupra acestui lung sir de ani, strabatut in strânsä unire de simtiri
0 de voinIä cu iubitul Meu popor i Mà simt fericit i mándru
cà am räspuns, acum 40 de ani, la chemarea lui, primind nobila,
dar greaua sarcinä de a inchina puterile Mele la indeplinirea aspira-
Iiunilor sale?.
Nu Mà jeluesc de greutäAile ce le-am intâmpinat in cale, nici
de ceasurile de intristare, caci le-am impärtäsit cu intreaga na-pune
care M'a sprijinit cu credinta sa si M'a räsplätit indoit prin o dra-
goste nesecatd; dimpotrivd, toate aceste piedici si duren i märesc
chiar prepil izbandei noastre.
Da, binecuvântatä i rodnicä a fost aceastä epocä de renastere
a României, In care, prin patrioticul avânt al tuturor inimilor
prin imelepciunea cumpänitä a marilor nostri bärbaIi de Stat, am
putut inscrie in istorie pagini glorioase pentru neamul románesc.
Este o sfântä datorie pentru Mine de a da astäzi acestor neuitati
fruntasi prinosul recunostiniei Mele nemärginite. MulIi din ei au
www.dacoromanica.ro
trecut intr'o vieaVä mai bunä ; insä credincioasa noasträ aducere

aminte nu se va terge niciodatä, cäci lor 0 vitezei noastre armate
datorim infiinIarea la gurile Dunärii a unui Regat romän neatärnat,
a§ezat pe tenielii trainice, a cäruia aniversare de 25 ani o särbä-
torim acum Impreunä cu al 40-lea an al domniei Mele.
Aceste roade strälucite sunt cea mai mandrä räsplatä pentru
munca statornica a unei intregi generqii, care a infruntat lupte
crâncene 0 grele incercäri spre a mäntui Patria de primejdiile ce
ameninIau chiar fiinIa sa.
Cuväntärile cälduroase ce Mi le rostiO in numele Reprezenta-
iunii na-ponale, cu prilejul acestei indoite aniversäri, umplu sufletul
Nostru de o nespusä bucurie. Le primesc cu recuno§tinVá ca o cre-
dincioasä märturisire a dragostei poporului Nostru iubit. Mulvumesc
in deosebi frunta0lor in vieaVd, care M'au ajutat intru indeplinirea
grelei Mele chemä.ri 0 au luat o parte insemnatä in faptele säväilite.
Mä rog apoi la Dumnezeu sä le däruiascä lor 0 Mie incá mul-çi ani
cu sändtate ca sä-i putem Cu to0 inchina la desävär0rea operei
incepute 0 la intärirea tot mai mare a scumpei noastre Românii.
Oricum va fi voinIa Dumnezeiasca, areia Ne supunem Cu sme-
renie, totiq nu ne putem opri de a privi viitorul -Vdrii cu incredere,
cäci acest viitor se intemeiazä pe virtutea acestui neam românesc
care a infruntat ne§tirbit restri§tele a 18 veacuri, pe o Värä'nime
vänjoasä in räzboiu 9i rnuncitoare in timp de pace 0 se reazima de
reciproca 0 neclintita credintä intre NaTiune i Dinastie, ai cArei
tineri VlAstari, näscigi pe pämäntul românesc 0 crescigi in legea
strä'mpascA, vor §ti, cu ajutorul lui Dumnezeu, sä sträng6 tot
mai mult aceste legä'turi suflete§ti.
Sd ne unim dar cu to-Pi in acest strigat atät de scump inimilor
noastre, care cuprinde §i cele mai sfinte dorinIi:
Sä' träiascä România, tot mai tare, tot mai fericitä, tot mai
binecuvântata!
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255).
310.
Rispuns la urärile Primarilor din ¡aril.
11/24 Mai 1906.
In numele Primarilor din Tara, Primarul Iagilor face elogiul domniei M. S.
Regelui Carol. M. S. Regale multumegte.
www.dacoromanica.ro
358 REGELE CAROL I
Graba cu care v'aIi adunat In jurul Tronului In aceste zile mari

este cea mai vadita dovada ca, In toate judeTele /Ana In caminurile
cele mai departate, se impart4e§te avantul patriotic al iubitei
Noastre capitale In. sarbatorirea acestei indoite aniversari de 40 ani
de domnie i de 25 ani dela proclamarea Regatului.
La urarile calduroase ce Mi le aduce-p din Romania intreaga
ca un mi§cator rasunet al simIirilor sale raspund cu cea mai
vie recuno9tinIa i cu rugi pentru fericirea poporului, c'are
§tie sa prquiasca acest lung §ir de ani de munca, Inchinat binelui sau.
Cu to-0 ne putem mandri astazi de lunga cale ce am sträbatut
impreuna, cu roadele ca§tigate i mai cu seama de legaturile sufle-
te§ti ce s'au statornicit intre Tara i Dinastie. Din aceste sfinte
legaturi au izvorit lini§tea, munca spornica, propa9irea i inallarea
noastra, &and Romaniei un nume ce rasuna falnic 0 peste hotare,
iar Mie dulcea räsplata a datoriei Implinite i dragostea neprquit
de scumpa a mult iubitului Meu popor.
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255-6).
311.
Wispuns la felicithrile Inaltei Curti de Casatie.
12/25 Mai 1906.
Prim-Presedintele Inaltei Curlii de. Casafie, S. Ferekide, aduce omagiile de
recunogting ale Magistraturii pentru organizarea ce i s'a dat pe timpul celor
40 de ani de domnie ai primului Rege al Romaniei. M. S. Regele räspunde
a Justitia I-a dat tot sprijinul si pentru aceia S'a bucurat de grija regard.
Deosebit de scumpa-Mi este IncredinIarea simIimintelor de dra-
goste ì devotament ce-Mi aduceti In numele intregei magistraturi
a àrii, aceasta insemnata putere a Statului, care, In cursul celor
40 de ani treculi vi-a dobandit deplina Mea incredere.
O justiIie luminata i nepartinitoare este nu numai o cheza§ie
a ordinei, a libertälii i a averii cetaIenilor, dar i cea mai puter-
nick' parghie a progresului moral in vieata publica i privatfi.
Cu mare mu4umire sufleteasca constat ca magistratura romana
este din ce in ce mai patrunsa de malta sa menire sociala i ca se
arata tot mai vrednicä de masurile ce s'au luat spre a o Inconjura
Cu o neatarnare tot mai deplina.
www.dacoromanica.ro
arát aclanca Mea recuno§tin-p pentru caldele urári ce Mi le

rost4i Cu prilejul acestei indoite aniversári i rog pe Dumnezeu
implineascá dorinIa noasträ a tuturor: ocrotirea scumpei noastre
Românii.
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1296).
Flfispuns la felicitirile Inaltei Curti de Conturi.

12125 Mai 1906(
malta Curte de Conturi aduce felicitari Suveranului prin presedintele G.
Lahovari. M. S. Regele primeste cu placere urarile i arata opera Inaltei Curti
de Conturi la insanatosirea finaiftelor tarii.
Primesc cu vie plácere urdrile ce Mi le aduce/i din partea Inaltei

Curp de Conturi.
Starea infloritoare a finatgelor noastre ne ingádue a privi cu
mandrie la progresele desávar9ite in ace§ti 40 ani din urmá.
Totu0 nu trebue pierdut din vedere ch, de controlul neadormit
riguros al intrebuinOrii banilor publici, atfirná in mare parte 0
regulata gestiune a averii ob§twi.
Nu M& indoiesc dar ca vep indrepta silinçele d-voastre spre o
tot rnai con§tiincioasä indeplinire a Insemnatei misiuni ce vá este
incredinIatá.
(m. 0., 1906, nr. 35, p. 1297).
Ilispons la felicitfirile Camerelor de Cornell din taxi.

12/25 Mai 1906.
L Kalinderu, fri numele Creditului Rural; Triandafil, in numele Creditului
Urban.; Carp, in numele Rancid Nationale; Assan, In numele Camerelor de
Comen, aduc felicitari i omagii Dinastiei la 40 de ani de domnie ai Suvera-
nului. M. S. Regele remarca activitatea Camerelor de Comert din tara In mo-
mentele critica economice.
Pentru întâia oará am pläcerea de a saluta toate Camerele de
Cornell din Tarä, intrunite in Capitalá, cu prilejul indoitei ani-
versári a 40 ani de domnie 0 a unui sfert de veac dela proclamarea
Regatului.
www.dacoromanica.ro
360' REGELE CAROL I
Cu o vie recunostiqa primesc urärile ce-Mi le aduce0 din partea

Corpurilor ce reprezentaTi.
Prin munca i stäruinIele voastre neobosite pentru propasirea
comerIului si a industriei rii, ai tiut In mai multe randuri sä
lea arataIi vrednici de Insemnata voastra chemare si sá desfasuraIi.
o Inraprire binefäcätoare pentru desvoltarea noasträ economicä.
ExpoziOa ce se va deschide peste puiine zile i unde se vor oglindi
progresele Indeplinite pe campul muncii na%ionale, va fi si pentru
Camerele de Cornell o frumoasä räsplatä a silii4elor lor.
Urez din suflet ca si In viitor aceste sì1ine sa. fie Indreptate spre
Intemeierea In Iara a MINI industrii sanä.toase 0 a unui comer%
cinstit, care singure pot da Romaniei deplina sa neatarnare econo-
mica.
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1298).
314.
Rispuns la urfirile Armatei.
12/25 Mai 1906.
M. S. Regele räspunde cu recunostinIA Generalului Manu, Ministrul de
Räzboiu, care depusese la picioarele Tronului adânca recunoointA ì devota-
mentul Armatei.
Viu miscat de privirea retrospectiva ce arunca0 asupra unui

trecut, care-Mi aminteste vremuri deosebit de scumpe, raspund
recunostinIa cea mai caldä la cuvantarea asa de bine sizntitä' ce-Mi
rosti%i In numele Armatei.
Armata cunoaste cat de vie este dragostea Mea pentru dame
si cat de mare-Mi este grija pentru propasirea ei. La randul Meu
stiu ce räsunet adanc gäsesc aceste simtiminte In randurile voastre.
indoita aniversare, care vá adunä astazi in jurul Meu, imi este
dar un scump prilej de a- -VA mulunii Cu toata cäldura inimii Mele,
pentru statornica credintä ce Mi-aTi arätat in cursul lungei Mele
domnii, pe cámpul de luptá ca si in timp de pace. Medalia come-
morativa ce impodobeste astaz pieptul luptätorilor, care au slujit
Tara in acesti 40 de ani ai Cäpitä.niei Mele, va rämanea ca un semn
vadit al acestor stranse legäturi intre armata i eful ei.
Tara nu uita cA Armatei se cuvine o parte Insemnata a izban-
delor strälucite inscrise In istoria noasträ si ca ei datorim ea' putem
www.dacoromanica.ro
MAI 1906 cuvANTA.Ri 361
sarbatori cu mandrie implinirea unui de veac sfert dela neatar-

narea noastra §i dela infiiqarea Regatului.
Dar nici armata nu va uita ce grea räspundere izvora0e pentru
dansa din increderea Nqiunii 0 din jerfele ce le face necontenit
pentru intarirea ei.
In Romania, Armata este o instit4une popular, iubita 9i
cinstitä. Acest fapt, de care ne putem fäli cu drept cuvant, ne im-
pune indatoriri mari. La nemarginita incredere a Tarii, care a dat
in paza noastra cele mai sfinte ale sale odoare, adica onoarea
neatarnarea ei, sa raspundem dar prin un nemarginit devotament.
Cu toIi sà fim pätrun0 de aceastd inaltä chemare i sä nu cruVam
nici muncä, nici jerfe, spre a o indeplini 0 a ne arata totdeauna
vrednici de aceea care au faurit coroana de otel pe campul de lupta.
Inteun gand 1 Cu o inimd sa strigäm: Traiasca scumpa noastra
Romanie!
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1299).
315.
Rispuns la urkile Academiei Române.

13/26 Mai 1906.
I. Kalinderu, Pre§edintele Academiei Române, prezintà felicitari Suvera-

nului din partea acestei InaIto Instituii, scotând In relief afectiunea gi spri-
jinul regal de care aceasta s'a bucurat. M. S. Regele scoate in relief bogata
activitate in câmpul istoriei si al limbei inscrig la activul Academiei Romane.
Printr'o potrivire placutä sufletului Meu, Academia Romana

serbeazä in anuI acesta a 40-a aniversare a sa, impreunä cu jubi-
leul celor 40 ani ai Mei de domnie
InfiinIata sub numele de Societate Literara, inceputurile ei
au fost modeste; munca insä, pe care a desfaprat-o in acele patru
decenii unind intr'un su/let pe reprezentantii culturii tuturor Ro-
mdnilor a fost din ce in ce mai mare, a§a ca puteii privi cu man-
drie calea sträbatuta i roadele dobandite.
Pe campul intins al culturii romane0i, Academia n'a läsat
niciun Ian nelucrat. Bogatele sale publicaliuni despre Iimba
istoria çàrii, precum §i asupra tiinçelor naturale, buna rânduiala
www.dacoromanica.ro
362 REGELE CAROL I
sarguinIa in sporirea i pästrarea pre-poasei sale Biblioteci, Ne

aratä indeajuns cât dé neobosità a fost rAvna Membrilor säi, spre
a räspunde inaltei ei meniri. Prin bine cumpänita intrebuinOre a
insemnatelor sale dotaIiuni, Academia a ajuns asemenea a fi in-
Teleapta diriguitoare a tinerelor generaIii de inväIaTi.
Cunoa§te-p necurmatul interes ce MA 1nsuf1ete§te pentru acest
a§ezämänt, in care se intrupeazd cultura noasträ nalionalä, a§a
n'am nevoie sä. va spun at de calde 0 sincere sunt ur'árile Mele
pentru prop4irea lui mai departe.
VA mulIumesc din suflet pentru bunele d-voastre felicitäri.
(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1340).
316.
Rispuns la felicitärile Profesorilor i Studentilor universitari.

13/26 Mai 1906.
La omagiile Corpului profesoral i ale studentimii, prezentate de Rectorul
Universitätii din Bucure§ti, C. Dumitrescu, M. S. Regele cere ca Scoala
dea caractere.
De-a-pururea am urmat cu cea mai mare luare aminte i cu cel

mai necurmat interes, tot ce privew educOunea i instrucIiunea
poporului, pätruns fiind cä in coalä se fänrqte viitorul
Urä'rile calduroase i ineredinorea simIimintelor de dragoste
credin0 ce Mi-le aducqi in aceastä zi memorabild, din partea Cor-
pului profesoraI 0 a tinerimii studioase, gä'sesc un recunoscator
räsunet in mima Mea.
Nina de grea räspundere va este, prin urmare, chemarea, de-
oarece generaVunea de maine va fi opera voasträ.
PregatiIi-Ne dar, bärbaIi cu iubire de lark cu sufletul curat
cu voinça indreptatä spre munca con§tiincioasä i folositoare. Nu
cä caracterele, mai mult decAt talentele, hotdasc soarta po-
poarelor i ca forIa moralä, numai, le poate apara de invingere
nimicire.
In aceste zile de särbätorire a faptelor implinite in trecut, nu
poate fi anai mare bucurie sufleteasc6 cleat scumpa incredin/are
c'à tinerimea noasträ de as-02i va p60, Para ovaire, pe urmele
www.dacoromanica.ro
MAI 1906 CuvANTARI 363
lasate de cei batrani 9i ca mo9tenirea ce-i vom incredinta nu va fi

niciodatä 9tirbita, ci din contra, pastrata cu sfintenie i sporita.
Multumindu-va pentru bunele feliciea'ri ce-Mi aduceti, urez
d-voastre i intregului Corp didactic ca samanta /mina Be aruncati
In ogoru/ sufletelor sa dea roade binecuvantate pentru inflorirea
inaltarea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1341).
317.
Irispuns la feliciarile ofiterilor de Cavalerie §i de Marini.
Generalul Gigurtu prezintä. Suveranului, odatä cu omagiile cavaleriei, o

statuetà Intali§ând pe biruitorul dela Plevna cälare primind defilarea primilor
prizonieri turci la 28 Nov. 1877. Vorbegte apoi Contra-arairalul Coslinski, In
numele marinei. M. S. Regele multume§te 1i aduce laude odor ¡doll& arme.,
Sunt viu mirat ca offterii de cavalerie 9i de marina au ales al

40-lea an al domniei Mele, spre a-Mi oferi aceste frumoase daruri,
In amintirea gloriosului nostru räzboiu, care a Intemeiat Regatul
Roman.
Le primesc cu bucurie i recuno9tinp..
Cavaleria ca 9.1 Marina pot privi cu mandrie aceasta mare epoca,
fiindca ele au inscris fapte insemnate in istoria tarii, una cucerind
un drapel pe campiile din Bulgaria, alta infundand un vas de räz-
boiu in Dunare. De atunci, peste un sfert de veac a trecut, in care
amandoua armele au muncit cu statornicie, au facut, adevarate
progrese i 0-au atras laudele Mele.
Multumindu-le calduros pentru silintele ce au desfa9urat, iar
d-voastre pentru cuvantarile a9a de bine simtite ce ati rostit, puteti
fi incredintati ca darurile voastre imi vor aminti de-a-pururea
aceste vremuri neuitate, cand Cavaleria, prin serviciile sale de cer-
cetare pe campurile de lupta 9i Marina, in bateriile Elisabeta
tefan cel Mare » dela Calafat, au luptat sub ochii Mei.
(M. 0., 1906, nr. 41, p. 1544)..
www.dacoromanica.ro
364 REGELE CAROL I
318.
24 Mai 16 Iunie 1906.

M. S. Regele multumeste reprezentantilor natiunii pentru sinrtimintele de
dragoste ce I-au aratat RornAnii la 40 de ani de domnie. E multunlit a cons-
tata totodata roadele pozitive ale trecutei sesiuni legislative.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand sesiunea, care a vazut särbätorindu-se implinirea a
patruzeci de ani ai Domniei Mele, in sä constat cä, in nesfârsitele
märturii de credintä si de iubire pe care si cu acest prilej Mi le-a
dat intregul popor român, växl cea mai scumpà rasplatà pentru
munca Mea si cea mai sigura garantie pentru temeinica propäsire
a iubitei noastre patrii.
Legätura hotärità de Cel Atotputernic intre Domnia Mea si
neatAruarea României ai voit sä o dovediti inck odatà, zorind
ridicarea monumentului Independentei si al Domniei Mele.
VA multumesc din adâncul inimii i nu Ma indoiesc ca, repre-
zentanti gi natiunii, yeti duce in toate colturile tärii multumirile
Mele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'ati folosit si de aceastä scurtä sesiune ca sä sporiti opera
legiuitoare a acestei legislaturi. Printre numeroasele legi pe cari
votat, citez conventiunea de comert cu Belgia, care insem,
neazä filed un pas in stabilirea reIatiilor noastre economice cutärile
In cari se duce prisosul mänoaselor noastre ampii ì legiuirile me-
nite sà imbunätäteasa soarta populatiei noastre dela sate, care a
fost i rämâne grija Mea statornicä. Astfel ati creat un fond sanitar
rural, ati hotärit clädirea a 32 de noi spitale rurale si ati pus in
sarcina Statului un sfert din datoria pentru porumbul de branä al
locuitorilor säteni, loviçi atât de crud prin seceta dela 1904.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1906 CUVANTARI 365
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In opera desvoltärii i inälIärii Romaniei nu poate fi nici

odihnä, nici sfar0t. Sä vä fericiIi ca i deastädatà munca
v'a fost spornicä i folositoare.
Eu declar inchisä sesiunea extraordinarà a Corpurilor Legiui-
toare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne gi ad-interim a/

Afacerilor Straine, G. Gr-. Cantacuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu ;
Ministrul Finautelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comer-
tului si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, loan C.
Grildi,steanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vletclescu ; Ministrul Jutitiei,
A. A. Bc1cicir.
(M. 0., 1906, nr. 42, p. 1593).
319.
Cuvântare la deschiderea Expozitiei national° din 1906.
6119 Iunie 1906.

Raspunzand cuvantärilor rostite de Ministrul I. Lahovari si de Dr. C. I.
Istrati, Comisarul General al Expozitiei, M. S. Regele arata ca, dupa cucerirea
Independentei si a Regatului, Romania trebuia sa dea probe de o des.voltare
In acela§ grad §i In carnpurile cele/alte de activitate (economie, industrie, agri-
cultura), ceea ce face cu stralucire prin aceasta expozitie.
Din toatä inima va mii4umesc pentru cAlduroasele uräri ce Ni

le adresaIi Reginei i Mie In aceastä solemnä imprejurare.
Priviiile retrospective ce aruncaIi asupra Romaniei de ieri, cu
date 0 fapte a§a de nemerite, pun la ivealä, in mod izbitor, pro-
gresele indeplinite de Romania de astäzi. Salut dar cu o adanca
bucurie sufleteascä prima noasträ expoz4ie nationala, adevärata
serbare a muncii rom'anwi i vrednica incoronare a 40 de ani de
lupte i silinTe.
Cu drept cuvant ali amintit legionarii lui Traian i intruparea
acestei Iäri la marele Imperiu roman, aci acest fapt istoric dominfi
www.dacoromanica.ro
366 REGELE CAROL I
intreaga viean a neamului nostru. malta ei obar9ie a fost, intr'a-

devar, pentru Romania un imbold 0 o pavan.
Aceasta rede9teptare a con9tiin/ei de neam afirman prin
virtu-Pe razboinice ale Romanilor i prin o azuinn seculara la o
viewn proprie 9i-a gäsit desavargita sa alcatuire In Regatul
roman de sine statator.
Dupa izbanda de pe campul de lupta era firesc sa ne dam seama
de cuceririle dobandite pe tarImul luptei pagnice; sä. 9tim ce am
facut 0 mai in deosebi ce avem de facut, spre a pä9i inainte pe
cai sigure ì rodnice &are neatarnarea economica.
Aceasta frumoasa expoziIie, in care se desfa9un cultura 0
munca naPonalä In toate vadirile lor dela plugäritul trad4ional
panä la cele mai recente dobandiri ale industriei mici i mari, ne
va arata lamurit progresele s'avAlite In acest scurt timp, de &And
ne-am indreptat silinçele catre o mai inIeleapta cautare. a bogaliilor
noastre.
Numai acei care cunosc punctul de plecare, adica starea noastra
de acum 40 de ani, vor putea sà judece cu dreptate minunata trans-
formare ce s'a indeplinit pe tarlmul agriculturii, industriei 9i mai
ales pe acel al _mijloacelor de transport. imbunataIirea acestor din
urma, prin InfiinIarea cailor ferate, a incincit exportul nostru de
cereale 0 a marit in aceea9i propoqiune avu/ia %aril.
La randul sau industria, de9i Inca in periodul de cre9tere, a
luat deja un avant imbucurator, care promite sà indestuleze o bunà
parte din trebuimele noastre.
Putem fi mandri dar de acest mare pas inainte, care a de9teptat
un simpatic rasunet 0 peste hotare, in aceste OA care ne-au facut
cinste a lua parte la särbatoarea noastra. Sri nu uitam insà a in-
drepta prinosul recuno9tinIei noastre catre acei bárbaIi de Stat care
au indrumat poporul pe aceasta spornicà cale, intinzand astfel
asupra muncii pa9nice falnica devizà a coroanei de oIel: prin noi
in9ine.
In deosebi arat felicitarile i muiçumirile Mele cele mai vii
sincere acelora care, insufleIiIi de o neclintitä credinn i o osardie
neasemänata, au inchinat silinçele lor la aceasta intaia manifestare
a propa9irii nalionale.
Declar expozi-pa. deschisa.
(M. 0., 1906, nr. 54, p. 2152).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1906 CIWANTA.RI 367
320.
Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18

de Wologda # Carol I ».
26 Iuniel9 Iulie 1906.
0 delegatie a Reg. de Infanterie rus'a nr. 18 a Carol I », prezina omagii si uräri,
prin colonelul Platon Wladimirovich Karabchewsky, Suveranului eu prilejul
a 40 de ani de domnie si a 25 de ani dela proclamarea independenTei Ro-,
mâniei, inminându-i si o sabie. M. S. Regele multumeste si face uräri pentru
Tarul Rusiei.
Cu o sincera satisfacIie salut prezenIa printre noi a deputqiunii

viteazului Meu Regiment o Wologda #. Sunt adanc mi§cat ea M. S.
imparatul, Augustul vostru Suveran, a binevoit a va autoriza
sa-Mi aducqi aceasta frumoasa sabie. 0 primesc cu recuno0inIa,
ca o scumpa amintire din partea voinicilor Mei wologdeni, care
d'a-pururea s'au distins prin virtu-Ole lor militare0i 0 se vor bucura
de statornica 0 via Mea simpatie. Nu pot da a.cestor sentimente
o expresiune mai fericita deck Inchinand acest pahar In sanatatea
M. S. impäratului Nicolae 0 aduca.nd uräri fierbinIi pentru feri-
cirea Sa personalä, a M. S. finpärätesei i pentru gloria armatei
imperiale.
Dumnezeu sa ocroteasca pe Augustul vostru Suveran §i pu-
ternieul Sau imperiu. Sä. traiasa M. S. imparatul tuturor Rusiilor.
(M. 0., 1906, nr. 73, p. 2886).
321.
Toast la masa din Ploe§ti, dupi manevre.

29 Septemprie112 Octomprie 1906.
Multumit de rezultatul manevrelor, M. S. Regele inchintt pentru Corpul

III de ArMaa, pentru Ploesti si Prahova.
Cu vie bucurie am salutat din nou Corpul al III-lea pe campul
de manevre 0 astadata aproape de Ploe§ti, care s'a deosebit In toate
imprejurarile prin avantul sau patriotic.
Aceste frumoase simIiminte au 0 lndemnat pe cetkeni A ridice
In sanul lor cel dintaiu monument In amintirea razboiului, Inchi-
nandu-1 Batalionului al II-lea de Vanatori.
www.dacoromanica.ro
368 REGELE CAROL I
Cu drept cuvânt sträluceste In mijlocul orasului acest semn de

recunostinO, fiindeä eran bravii Prahoveni care au reinviat la
Grivi/a vitejia stramorase6.
Genera/ia de astäzi trebue sa pazeasca cu sfin/enie ce a fost
dobAndit prin sfingele celor mai vrednici fii ai Värii; conducätorii
armatei insä au datoria sä ingrijeascä ca virt41e razboinice sa fie
sä rämAie de-a-pururea vii In inimile ostasilor.
Sigur fiind cä corpul ofi/eresc va veghea necurmat ca armata
sä fie oricánd pregätitä pentru malta sa chemare, ridic paharul
Meu in onoarea Corpului al M-lea, care si-a atras si astädatä mul-
/umirea Mea.
Implinesc o dorin/ä, care-Mi este deosebit de scumpd, inchi-
nánd al doilea pahar pentru jude/u1 Prahova i orasul Ploesti,
care M'au intâmpinat cu atáta bucurie i cäldurä.
Strälucita primire i aclamaçiile entuziaste, care au gäsit
räsunet recunoscätor In mima Mea, vor rämânea o amintire dulce
de sederea Mea in mijlocul d-voastre.
Multumindu-vä pentru toate dovezile de dragoste arätate Mie
familiei Mele, urez judqului si orasului, care au luat o desvol-
tare asa de insemnatä prin bogälia solului i prin comer/u1 lar,
un viitor fericit. In sänätatea locuitorilor din Prahova si din Ploesti.
(M. O., 1906, nr. 149, p. 5475).
322.
Cuvantare la inaugurarea lucrfirilor pentru aducerea apei in Ploe§ti.
30 Septemyrie113 Octomprie 1906.
Cu prilejul punerii pietrei fundamentale a lucrarilor de canalizare ale Ploe-

§tilor, Primarul Dobrescu a preamarit opera M. S. Regelui Carol I in Romania.
Suveranul e multumit In a inaugura asemenea lucrar care contribue Ia sana-
tatea locuitorilor gi la desvoltarea oralu/ui.
Salut cu atát mai mare pläcere inceputul lucrärilor de canali-

zare ce aduc apa, cu cat aceastä Insemnatd intreprindere va con-
tribui intr'un mod sim/itor la imbunätä/ixea stärii sanitare a lo-
cuitorilor si va asigura astfel Inca' mai mult desvoltarea orasului.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1906 CUVANTANI 369
MulIumindu-va pentru cuvintele atat de bine simIite cu care

ma intampinaii aci, urez ca toate aceste lucran i odata ispravite,
sa fie cea mai frumoasa rasplata pentru silinIele pe care Primaria
le desfa§urä pentru propa0rea acestui frumos ora'.
(M. 0., 1906, nr. 150, p. 5524).
323.

M. S. Regele indica un plan de lucru pentru sesiunea actual& a Corpurilor
Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Descbizand a treia sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit sh
aduc naiunii, prin ReprezentanIii ei, mulIumirile Mele cele mai vii,
pentru nesfar0tele dovezi de credinIa neclintitä 0 de dragoste
duroasa ce Mi-a dat cu prilejul intreitului aniversar, pe care 1-am
sarbätorit anul acesta impreuna cu Poporul Roman. Pe credinIa
dragostea lui M'am bizuit Eu din ceasul in care am legat soarta
Casei Mele de aceea a României; in ele voi gäsi 0 de aci inainte
cea mai dulce rasplata a trudelor Mele.
Mä simt cu atat mai fericit, cu cat frumoasa ExpoziIie naTio-
nala, care a avut un succes aqa de stralucit, a invederat inca odata
ca munca noastra de patruzeci de ani nu a fost in zadar. Fie ca
minunatele progrese, savar0te pana acum de scumpa noastra lark
sà slujeasca drept imbold tuturor pentru o nouä munca, pentru noi
progrese.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Politica inteleapta, pe care o urmam Cu atata statornicie, ne-a
asigurat i ne asigurä increderea i prietenia tuturor Puterilor.
Nadejdea pe care v'o aratam anul trecut despre incetarea goanei
pornite asupra Romanilor din ImperiuI Otoman, supu0 credincio0
www.dacoromanica.ro
370 REGELE CAROL I
ai Majestatii Sale Sultanului, i prin urmare despre putinta resta-

bilirii unor relaii prietenwi Intre Romania i Regatul Elin, nu
s'a implinit. Dimpotriva, Grecia a rupt de atunci diplo-
matice Cu noi. Privim aceasta ruptura, pe care o regretam, cu acea
uniste care isvoraqte din con§tiinta ea cererile Romaniei sunt nu
numai drepte, dar i in congläsuire i cu cele mai simple precepte
ale umanitätii i cu interesele superioare ale pä'cii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Starea finai4elor tarii este din cele mai infloritoare. Socotelile

anului 1905-1906 s'au Incheiat cu un excedent de peste 45 mi-
lioane i incasarile din cele §apte luni ale anului 1906-1907 intrec
cu 14 milioane i juma-tate pe cele din anul precedent.
Este deci cu putinta ca sarcinile contribuabililor s fie u. urate.
Guvernul Meu v va propune scaderi in impozitul funciar al pro-
prieta-0i mai mici de 10 hectare, In darea asupra salariilor i in
taxa asupra vinului.
Buna stare a finantelor dovede§te cà desvoltarea economica a
Romaniei este In continua proAire. Suntem datori sa *tam
aceasta desvoltare. In cursul acestei sesiuni vi se vor cere noi
credite, pentru a se pune calle noastre ferate in m'Asura de a ras-
punde la nevoile mereu crescande ale agriculturii i industriei
vi se vor propune proiecte de legi asupra regimului apelor, asupra
consolidarii concesiunilor de terenuri petrolifere, asupra cumpararii
de catre Stat a padurilor mopenqti i asupra crWerii fondului
de impädurire.
Urmand cu ingrijire imbunatatirea stärii paturilor numeroase
sarace, yeti avea s'A chibzuiti asupra asigurarii vitelor i asupra
raspunderii intreprinzatorilor in caz de accidente. In acela0 scop,
Guvernul Meu va va propune o lege, care sa upreze pentru ob-
9tiile sateqti condipunile cu cari Statul sa le poata arenda mo-
§iile sale.
Asigurarea neatarnarii puterii judecatorelti fata de puterea exe-
cutiva, cea mai temeinica garanOe a drepturilor fiecäruia, Gu-
vernul Meu va va propune sa o duce-ti mai departe prin intinderea
ìnamo'cribilitàii§i la judecatorii de Intaia instan-Va.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1906 CUVINTARI 371
Universit4ile, dela care pornqte direcçia culturii nalionale, au

nevoie de multe Imbunätäliri, ca sa corespundä cu trebuin/ele de
azi ale societálii. Guvernul Meu vä va supune un proiect de lege
care sä completeze i modifice legea organicfi a Invätämântului
superior.
Alte proiecte de legi vor fi aduse lnaintea d-voastre relativ la
Infiintarea unei Casse a spitalelor, la intocmirea, revizuirea i per-
manenIa listelor electorale, la modificarea legii jandarmeriei §.1 la
Marina comerciará.
Intreaga operä de desvoltare i propä0re a Statului Romiin
se reazämä pe solida organizare a puterii lui armate. Pentru In-
tärirea ei ati sporit cheltuelile Ministerului de Rázboiu doi ani
de-a-rändul. Un spor i mai Insemnat vi se va cere anul acesta,
pentru a se märi numärul batalioanelor infanteriei teritoriale §i
a se innaulti bateriile de artilerie.
Domnilor Deputali,
Domnilor Senotori,
Chestiunile care vor fi puse la chibzuinia d-voastre sunt din
cele mai insemnate. Nu mä indoesc ca In deslegarea lor veçi pune
aceea§i ravna i vä veçi Insufleii de acelaqi Inalt patriotism ca §i
pänä acum i cä astfel si aceastä a treia sesiune va läsa urme tot
atat de trainice ca qi cele dou'd dintai.
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Canta-
cuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,
Industriei, Comertului í Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Cultelor
Instructimaii, Const. G. Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Grtl-
difteanu ; Justitiei, D. A. Grecianu.
(M. 0., 1906, nr. 184, p. 6793-4).
324.
Gr. Triandafil, presedintele Camerii, dä. citire Adresei de raspuns la Mesaj.
Camera ia act cu mfindrie, de ruperea relatiilor diplomatice cu Grecia pe tema
www.dacoromanica.ro
372 REGELE CAROL I
problemii Românilor din Macedonia gi fagldueste sprijin Guvernului. M. S.

Regele multumeqte pentru urärile de sänätate pe care I le-a facut naIiunea.
Impartäseste punctele de vedere exprimate prin Adresa Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu bucurie Adresa Camerei Deputatilor. Aceasta bu-

,curie este cu atat mai vie, pe cat de mare mi-a foist parerea de
râu ca iara0 M'am väzut impiedicat de a veni insu-mi in mijlocul
Reprezentatiunii nationale.
Gandul Meu cel dintaiu este de a multumi din adâncul inimii
pentru bunele urari de sanatate ce Mi-au venit de pretutindeni
pentru sentimentele de iubire ce cu atata caldura sufleteasca
intr'un singur glas Mi le aratä Camera cu prilejul incheierii ser-
barilor jubilare. La aceste mult pretuite märturisiri ale dragostei
poporului roman, care incununeaza In chip a§a de mangaetor o
viata intreaga de lupte 0 de straduinte comune pentru binele ob-
§tesc, raspund prin o nemärginita recuno§tinta.
impartapsc in totul dreapta d-voastre mandrie pentru minu-
natele rezultate i Imbucuratoarele invätäminte ale Expozitiei noa-
stre nalionale, care va rämanea una din cele mai mar* mani-
festäri ale vointei noastre nestramutate de a dobandi prin munca
un loc de onoare printre natiuni 0 de a a§eza marirea tärii pe te-
melii trainice i sanatoase.
Nu mai putin IVIä bucur de anul manos pe care 1-a daruit Dam-
nezeu holdelor noastre, precum 0 de starea infloritoare a finan-
telor Statului, care va permite prudente imbunatatiri in diferitele
ramuri ale administraiei 0 mai cu seamä va inlesni o upirare a
sarcinelor ce apasa asupra paturilor sarace i muncitoare. Tot ce
vqi face intru acest sfar0t, ca i mäsurile de buná indrumare de
care suntqi preocupati pentru sporirea i propa0rea vieçii econo-
mice taranqti, vor contribui puternic la inaltarea 0 la intärirea
scumpei noastre Romanii.
Vä multumesc inca odata, domnilor Deputati, In numele Re-
ginei, al Meu 0 al Familiei Mele, pentru caldele urari ce Ni le-ati
a dus.
(M. 0., 1906, nr. 200, P. 7378).
www.dacoromanica.ro
DEC. 1906-IAN. 1907 CUVANTARI 373
325.
Toast la cina &FA' in onoarea delegatiunilor regimentelor prusiene:

1 artilerie de gardi qi 1 hanovrian nr. 9 de dragoni a Regele Carol I
al Romaniei a.
19 Decemyrie 1906/1 Ianuarie 1907.

La 50 de ani de jubiléu militar Imparatul Prusiei a trimis o delegatie de
ofiteri din Reg. I Art, de gardà i I hanovrian nr. 9 pentru a aduce omagii
daruri Suveranului României. La masa pe care M. S. Regele a dat-o
cinstea ofiterilor prusieni, Acesta a multumit pentru delicate atentie si a facut
uräri pentru Familia Imperiall a Prusiei.
Adanc mi§cat de amabila ateOune a MajestaIii Sale Impä-

ratului Rege, Augustul vostru stapan, care cu prilejul intrarii Mele
in artileria gardei, acum o jumatate de veac, Mi-a trimis felicita-
rile Sale prin delegqiuni ale regimentelor Mele prusiene, va zic,
domnii mei, in modul cel mai cordial: Bine ai venit in mijlocul
nostru.
Cu mandrie i satisfacOune pot sa arunc o privire asupra acelei
jumätaii de veac, plinà de evenimente mari 0 de razboaie glo-
rioase, and avui fericirea, Inca la inceputul acestei mari epoci,
de a-Mi dobandi primele cunWinIe militare, ca i in razboiul danez
din 1.864.
In-valamintele ce am cules atunei in aceste ambe arme, care
0-au dobandit un renume nepieritor in batalii sangeroase, au con-
tribuit nu pulin dupa un ir de ani la conducerea tinerei Mele ar-
mate la izbandä.
Cu deosebita rucuno§tinIa 1mi amintesc dar de acest trecut
depärtat, cand s'au stabilit aceste stranse legaturi intre Mine 0
armata prusiana, care legaturi exista i astazi §i vor rämanea ne-
atinse 0 pe viitor.
Conferirea numelui Meu la al 9-lea de dragoni este o distinc-
Iiune ce Ma umple de mandrie i dweapta in Mine cele mai cal-
duroase mulIumiri; acelea0 sentimente le afat i pentru frumosul
dar al I-lui regiment de garda de artilerie de camp, la care dar
Augustul vostru stàp'an ea asociat Cu atata afecIiune.
Cu calduroase urari pentru ilustra Pereche Imperiala ridic pa-
harul Meu in sanatatea Majestatii Sale, in aceea a vitezei sale
www.dacoromanica.ro
374 REGELE CAROL I
armate 0 a scumpelor Mele regimente, care vor putea totdeauna

84 se reazeme pe sentimentele Mele de prietenie.
Traiasa Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.
(M. 0., 1906, nr. 213, p. 7948-9).
InaIt Ordin de zi efitre armati.

1114 lanuarie 1907.
M. S. Regele ureaza un an spornic o§tirei Sale, care este acum otelitA
Intemeiata 'in mod statornic.
Ostafi,
Un an &Are% se incheie Cu intreita aniversare pe care am sär-
batorit-o impreuna.
Cu vie bucurie pot privi pe acest lung ir de ani de munc4
de lupte, in care am 2mpart4it ca voi momente grele i vremuri
glorioase. Armata este acum oçelità, iar instrucIia sa este intemeiata
In mod statornic. Sunt convins ca, la ora primejdiei, Tara se va
putea sprijini cu incredere pe vitejia voastra. Nu uitavi cit" ea vh
incredhieazA onoarea ei. UrmaIi a munci mereu, färâ preget, pentru
a pästra neatins ceea ce am cil§tigat cu atata rfivnä.
Cu mândrie i cu toatä càldura inimii Mele vfi urez un an spornic.
Dat in Bucureoi, 1. Ianuarie 1907.
CA14.01,.
(M. 0., 1907, nr. 220, p. 8265).
Manifest &Aire taxi.

12/25 Martie 1907.
M. S. Regele, prin intermediul Guvernului, cere restabilirea lini§tei i anuntA
o sutrmà de mAsuri apte a imbunAtAti viata táranimii.
In numele M. S. Regelui,
Chemaii la guvern in imprejurarile cele mai grele, cerena con-
cursul alduros 0 patriotic al tuturor, pentru restabilirea lini§tei,
siguraniei i päcii ob9te§ti. Spre a indestula cereri drepte i legitime,
M. S. Regele a ineuviinIat a se lua de indatà urniettoarele mAsuri z
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1907 CLIVANTXIII 375
Sä se desfiinIeze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea in contra

lipsei de porumb provenitä din secetä.
Sa se desfiinIeze cu totul taxa Statului pe decalitru de vin,
percepandu-se numai aceea pentru fondul comunal.
Pentru perceperea impozitului fonciar asupra proprietälii mici
iäräne§ti, venitul pamantului sa fie socotit intocmai ca acel al
proprietaplor mari.
ProprietaIile Statului, precum 0 ale wzamintelor publice de
binefacere i de culturä na/ionala sau sä fie cäutate in regie sau
arendate de-a-dreptul la Iarani.
SA se ja masurile cele mai temeinice pentru a intari Bancile
Populare, ca ele sa poata ajuta pe Iarani in arendari de
mo0i.
Mäs'urarea dreptä a pamanturilor date in invoieli i rafuirea
cinstitä a soc-otelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se
cu cea mai mare asprime mäsurile i rafuelile false.
Se va pregati o lege pentru uprarea tnvqielilor agricole. Pa-
manturile de cultura date in bani, se vor pläti in bani. Invoielile
de munci agricole vor aräta felul i catimea acestor munci, iar
pläIile se vor rafui dupä preTurile obi§nuite din timpul cand munca
se face. Munca agricola cu care se indatoreaza un cap de familie,
nu va intrece puterea acestuia. Pentru banii dati inainte pe mundi
sau pentru räma00 de munci platite nu se va lua o dobanda mai
mare de 10 la sun.' pe an; dobanda nu se va schimba inteo redu-
cere a preIurilor invoielilor. Nu se va ingadui ca in invoielile agri-
cole sä se punä sarcine pe nume ci sarcinile vor trebui tot-
deauna sa fie proporponate cu numärul de pogoane date fiecärui
locuitor in invoialä. Pe mo0ile arendate, äranii vor pläti pä-
manturile inchiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste va-
barca acestor locuri, dupa contractul de arendare.
Se va pregäti o lege, pentru ca niciun arenda9 sau tovaril0e
de arenda9 sa nu poata tine in arenda mai mult de doua mo0i,
cuprinzand impreuna o intindere de 4000 hectare, fie arendarea
directä sau indirecta, sub orice forma ar fi, fie win rude, slujba0,
sau persoane interpuse.
Se va pregati o lege prin care se infiinieaza dregatorii admini-
strative, cari sà reguleze i sä garanteze aplicarea legilor i regula-
mentelor privitoare la invoielile agricole.
www.dacoromanica.ro
376 REGELE CAROL I
Se va pregäti o lege pentru infiintarea Casei Rurale, spre a

Inlesni VAranilor luarea In arena. i cumpärarea de proprietäV.
Acestea sunt dorinIele M. S. Regelui 6 ale Guvernului SA.u.
In aceste zile de grea suferin0 ohs-teas* rugäur pe toV Ro-
mAnii, de once treaptä i condiVune sociald, sä. dea Guvernului
tot ajutorul ce este îrt putinIa lor, pentru readucerea
bunei ränduieli, intemeiate pe dreptate.
Trebue sà inträra In moul an agricol cu incredere in viitor si
Cu munch' pasnicä i spornicä. NeorAnduelile nu pot trage dtpä
sine deck foamete si särácie.
Guvernul Isi va da toate silinçele pentru ca legile &A fie apli-
cate cu sfinIenie i pentru ca nedreptatea i apdsarea s'A fie inlä-
turate ; dar Guvernul este totdeauna hotärIt a infrana cu energie
neoränduielile si a pedepsi cu asprime pe cei care ar cäuta sä se
f oloseascä de prädäciuni.
Bucuresti, In 12 Martie 1907.
D. A. Sturdza, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Externe
si ad-interim al Razboiului; Spiru Haret, Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice; Ion I. C. Breitianu, Ministrul de Interne ; Emil Costinescu, Ministrul
Finantelor; Anton Carp, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Do-
meniilor; Toma Stelian, Ministrul Justitii; V. G. Mortun, Ministrul Lucrarilor
Publice.
M. O., 1907, nr. 278, p. -10789-90).
328.
15/28 Martie 1907.
M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare pentru patriotismul ce
le-a insufletit in ajutorul dat Guvernului ca sà lini§teascä. turburärile din tarä.
Domnilor Senatori,
Romnilor Deputati,
Trecem In momentul de fará prin insemnate greutä.0 si mari
Ingrijiri. GAndurile tuturor sunt indreptate spre restabilirea or-
dinei i linitei turburate.
In aceste Imprejuräri, Adunärile Legiuitoare au fost la inAl-
Vmea chemärii lor, insufleVte de un patriotism luminat. Ele au
dat fárá ezitaVune concursul lor pre-Vos guvernului Meu. S'a do-
www.dacoromanica.ro
MART.-APB. 1907 CUYANTARI 377
yedit incg °data' cà atunci când o primejdie ne ameninO, to1i fiii

Iärii se unesc In singura cugetare de a-vi implini datoria catre pa-
trie. Energica manifestare de ast6datâ ivi va da -roa dele ei bine-
fäcätoare In prezent vi in viitor.
Vá mulomesc cAlduros ca in aceste momente grele, care ne
umplu pe toTi de Intristare, inconjurat cu iubire i devota=
ment. Sä rugäm pe Atotputernicul Dumnezeu sä ne ocroteascä
sä condua pavii novtri.
Eu declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL,
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor StrAine, D. A.
Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru Haret; Ministrul de Interne,
Ion I. C. Breitianu; Ministrul de Finante, Em. Costinescu; Ministrul Agricul-
turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; Ministrul Justitiei,
Toma Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; Ministrul de RAzboiu,
General Al. Ayerescu.
(M. 0., 1907, nr. 281, p. 10885).
329.
Inalt Ordin de zi cifre armará".
M. S. Regele multumeqte 0tirii pentru ajutorul ce a dat la potolirea rAs-
coalelor.
Ostafi,
Evenimente grave s'au deslanIuit asupra noastfá, sguduind in-
stituliile pänä in temeliile sale i punand in primejdie
munca a jumätate de veac.
In aceste grele Imprejuräri armata a fost chematà sà restabi-
leasca linivtea turburata. Fära vovAire, ea vi-a indeplinit datoria
vi, in toate unghiurile ärii, ostavii au räspuns grabnic la apel. In
cinci zile ovtirea a ajuns la numärul de 140.000 de oameni.
Mobilizarea repede i dislocarea trupelor cu ordine i färä in-
tärziere sunt o puternica chezävie cà armata va fi intotdeauna in
stare a face faVä oricärei primejdii ce ar ameninIa Statul.
Tara datorevte oçirii i atitudinei ei hotärite, cà o mare ne-
norocire a fost inlaturatä i ordinea In scurtä vreme restabilitä,
www.dacoromanica.ro
378 REGELE CAROL I
Ai avut o datorie dureroasä de implinit; dar unde este omor,

foc i jaf, trebuesc ocrotite cu once pre/ averea cet4enilor i buna
rânduialà. Và mul/umesc cu mima caldä j. privesc cu dragoste
nemärginità incredere spre scumpa Mea arma-a, care s'a aratat la
fallimea cheMarii sale, ori §i cand o primejdie a ameninIat
scumpei Noastre
Dat tu Bucurelti, la 29 Martie 1907.
CAROL.
(M. 0., 1907, nr, 293, p. 11381).

26 Aprilie/9 Mai. 1907.
Fata de imprejurarile turburi din laxa, M. S. Regele dizolva Parlamentul,
in vederea unor noui alegan.
In fa/a imprejur4rilor actuale, un apel la /ará fiind necesar,

v'am convocat In sesiune extraordinarà pentru a vä fncunontinla
c'à Adunárile Legiuitoare urmeaz5 a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri vi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.
Sturdza; Ministrul Cultelor vi Instruc/iunii Publica, Sp. C. Haret;
de Interne, Ion l. C. Bratianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu, Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Cctrp ; Ministra'
JustiVei, T. Stelian; Ministra' Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; Ministrul
Razboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 20, p. 809).
M. S. Regele Carol, pizitor al picii saciaba.

M. S. Regele a primit o delegaIiune a t Societatii Agrare e, care I-a descris
trista situatiune a proprietarilor, creiata prin evenimentele ultime, i L-au
rugat sa-$i intrebuinIeze influenta, ca proprietarii i arenda§ii pagubiti ta ulti-
mele rascoale farazeqti sa fie cel pulin in parte despagubiti de catre Stat
sal li se dea posibilitatea a putea lucra mai departe putea strange recolta
viitoare In pace i lini§te Suveranul recunoscu indreptatirea pretentiunilor
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1907 cuvArrrARI 379
ridicate gi promise ca proprietarii se vor impartagi, In limita mijloacelor dispo-

nibile, de ajutor Ili sprijin. Igi exprimä dorinta ca, in interesul agrieulturii, care
reprezinta baza economica a Romaniei, raporturile cele bune intro proprietari,
arendagi gi tärani, sä se restabileasca cat mai curand. Delegatii L-au Intrebat
daca pot comunica cuprinsul convorbirii avute membrilor societatii respective.
Da, VA autorizez! i spuneti prietenilor d-voastre c5. Regele
vegheaza cu aceea0 grij4 asupra scutului sAracilor ca 0 asupra
siguraroi bogaIilor.
(Schlesiche Zeitung, 3/16 Mai 1907),
Convorbire cu corespondentul din Bucureqti al

ziarului a Wiener Tageblatt *
Corespondentul din Bucuregti al ziarului amintit a avut einstea sa vor-
beasca cu M. S. Regele despre rascoalele taranegti. Felicitand pe Suveran pentru
infatigarea Sa excelenta, M. S. Ragele a räspuns ea e restabilit ea sanatate.
Da, mulIumitä lui Dumnezeu, sunt pe deplin restabilit.
Gaud am irnplinit 50 ani de militärie 0 am serbat jubileul acelei
aniversäri, la inceputul acestui an, in Ianuarie, 0 and am primit
deputa0unea regimentului Meu prusian, schimbAnd de mai multe
ori uniforma IVI'am simIit foarte obosit; acum insa, cu inspecliunile
militare din ultimele zile, nil am simIit nici cea mai micä urma
de obosearit.
(Vana Nall:maid, 19 Mai/1 Iunie 1907).

7/20 lunie 1907.
M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoare pentru
constituire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In lima disolvArii Adunarii Legiuitoare, colegiile electorale au
lost Intrunite pentru ca Iara säli arate voinIa In imprejurririle
prin care trecem.
www.dacoromanica.ro
380 REGELE CAROL I
Lini§tea interna i pacea dintre .cetäleni sunt o necesitate de

prima ordine pentru desvoltarea normalá i propa0rea neiutreruptä a
Avep o frutnoasä chemare, aceea de _a stabili un echilibru sa-
tisfacator intre päturile sociale, care formeaza-"baza existenIei Statului.
Ploile ultimelor saptamáni au impr4tiat ingrijirile unei secete
ameninfátoare. Astazi, speran/ele inteo recolta satisfäcatoare au
reinviat i manca agricola vä reclama la cäminele d-voastre. De-
aceea v'am convocat acum, numai Inteo seurtà sesiune extra-
ordinark pentru a vä constitui.
Para ,in sesiunea de toamnä aveIi timp indestulator a studia
aducerea la indeplinire a mäsurilor anunIate in numele Meu de
manifestul guvernului din 12 Martie anul curent. Asigurând bunul
traiu al Iäranimii i apzand zelatiunile dintre proprietarii mari
sateni, spre mulIumirea ambelor pàrçi, veçi desavar0, prin buna
inIelegere i conlucrarea tuturor, o mare 0 binefacätoare reformä,
care va ramânea trainica
Urez ca acesata legislatura sä fie in toate privit4ele spornica,
sä asigure progresul economic 0 desvoltarea fericitä a scumpei
noastre OH.
Sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Sträine, D. A.
Sturdza Ministrul Cultelor si InstrucTiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul de
Interne, loan .1. C. Brätianu; Ministrul FinanTelor, Em. Costineseu; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; Ministrul
Justitiei, Toma Stelian; Ministrul Lacrari/or Publice, V. G. Mortun; Ministrul
Räzboiului, General Al. Averescu.
(M. O., 1907, nr. 53, p. 2113).
334.
14127 Iunie 1907,
Dupg constituire i votarea catorva legi cu caracter urgent, M. S. Regele
dizolvA Corpurile Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Scurta sesiune extraordinarä, convocatä pentru a va constitu4
a fost intrebuintatä in mod folositor.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1907 CUVANTA RI 38f
Pe lângä votarea mai multor legi urgente, privitoare mai ales

la chestiuni financiare, ocupat a numi o comisiune de studiu,
având de scop ca Corpurile Legiuitoare s5 intre in sesiunea de toamnä
viitoare bine pregätite spre a cerceta 0 discuta proiectele de legi
ce se vor prezenta de guvernul Meu.
Nädäjduesc cä astfel se va asigura in mod statornic bunul train
al Ib'ränimii i relaÇiunile dintre proprietatii mari i säteni.
Vä mulIumesc, In numele Meu 0 al Çârii, pentru ravna cu care
aÇi imbraIipt, chiar dela Inceputul legislaturfi, interesele superioare
ale Statului.
Eu declar Inchisä-sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri gi Ministru al Afacerilor Sträine, D. A.
Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; MinistruI
de Interne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domenii/or, Anton Carp ; Ministrul
Justitiei, Toma Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Morfun ; Ministrul
Räzboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 59, p. 2337).
335.
Cuvintare la botezul celor 12 vase de räzboiu.

Galati, 19 Septemprie/2 Octomprie 1907.
Ministrul de Räzboiu spune satisfactiunea noasträ trebue sä. fie cu atät
mai mare, Cu at am ajuns la o stare de lucruri multumitoare, pornind relativ
de putin timp i aproape dela nimic. In adevär, pe cand In 1866 flotila
noasträ dispunea numai de un vas, zis de räzboiu, armat cu douä tunuri i 8
galupe cu pane& cu un personal compus din 13 °filed gi 370 oameni, azi, dupA
41 ani, ea dispune de 45 vase cu 129 tunuri, avänd un personal de 117 ofiteri
gi 2.159 oameni ». M. S. Regele salutá cu bucurie sporirea marinei militare
române.
Ascultând cu viu interes darea de seamä a d-voastre care im-

br4i§eazà aproape o jumätate de veac, privesc cu un simpmânt
de mândrie acest lung ir de ani, in care tânára noasträ marina s'a
dezvoltat Inteun mod ap de Imbucurätor. Nutnai prin räzboiul
neatärnärii, care ne-a fäcut stäpâni pe gurile Dunärii 9i ne-a deschis
marea, puterea noastrà navalä a putut lua o fiinp. serioasä. Prin
www.dacoromanica.ro
a82 REGELE CAROL I
urmare, avem datoria ca sa o Intarim i sa o Inmultim treptat,

spre a putea implini inalta noastra misiune, pe acest falnic
Salut dar, cu bucurie, sporirea marinei noastre prin noi vase
botezate cu numele acelor barbati de Stati cu care am faurit Statul
Roman 0 al acelor osta0 care 0-au jertfit via-0 pentru Patrie.
Domnia Mea este a§a de strans legata cu aceste nume, scurope
inimii Mele, 'hick ele trebue sa fie Intipärite in mintea tuturor 9i
ve§nic pastrate ca o pildá inaltatoare pentru generatiunile viitoare.
Sunt cu deosebire multumit ea aceste frumoase vase au fost
montate la Galati, In acest port insemnat, caruia Ii doresc sa se
ridice din an in an mai mult. Avântul comertului tarii a luat pro-
portiuni aa de mari, 'hick toate porturile noastre pot participa,
cu folos, la export ca i la import. Pentru acest sfar0t insa, ele trebue
sa fie inzestrate cu bate mijloacele moderne, spre a gräbi §i a inlesni
multiplele
Multumind pentru simtimintele credincioase ce Ne exprimati
pentru dovezile de dragoste aratate Noua cu atata caldura de In-
tregul ora, urez din suflet, ca tanara noastra marina sa fie vrednica
de malta situatiune pe care Romania a dobandit-o, nu numai
In Orient, ci i in lumea Intreaga, prin politica sa leala i cumpanitä.
(M. 0., 1907, nr. 138, p. 5276).
336.
Toast la pranzul din Constanta, dupil manevre.

23 SeptemvrieI6 Octomprie 1907.
M. S. Regele aduce laude o§tirei pentru felul säu de comportare in manevre.

Inchina pentru Dobrogea, teatrul de operatii al acestor exercitii militare.
Simt o deosebita satisfactiune ea manevrele de estimp s'au des-
%prat In Dobrogea ; osta0i amanduror tarmuri ale Dunarii 0-au
dat aci o mana fräteasca, ca o noua marturie, ca prin sangele vite-
jilor cauzti pe campiile de luptä, vechea tara a lui Mircea, deapururea
este alipita cu Romania. Armata are falnica sarcina sá pastreze
neatins ceeace a fost dobandit prin atatea jertfe ; Ina ea nu poate
Indepiini aceasta sfanta znisiune, fa% o munca necurmata i Incor-
darea tuturor puterilor sale.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1907 CITVANTARI 383
Cu prilejul acestor manevre M'ara 1ncredinIat din nou, ca armata

se sile§te a raspunde la asteptärile Iarii 0 ale Mele, facfind din an
In an progrese simiitoare. Exprim dar, via Mea mulIumire i ridic
paharul Meu In onorul diviziilor intrunite pentru intaia data pe
Iarmurile Marl
SA traiasca scumpa Mea armata!
Al doilea pahar 11 inchin Dobrogei i In deosebi judeIului 91
orasului Constano, care Ne-au inconjurat cu dragoste In timpul
§ederii Noastre In mijlocul vostru i Ne-au dat atAtea dovezi de
credinTa.
MulIumindu-va calduros pentru stralucita primire cu care am
fost întâmpina%i, urez judqului §i oraplui toata fericirea i ca
märewl nostru port sa devie un izvor de bogaIie pentru %ark asigu-
randu-i desvoltarea sa economica.
In sanatatea locuitorilor din Dobrogea!
Ura!
(M. O., 1907, nr. 141, p. 5363).
337.
Toast la cina dati in onoarea Marelui Duce Vladimir

§i a Sotiei Sale.
28 Septemyrie/11 Octomvrie 1907.
M. S. Regale toasteaza pentru Familia Imperial a a Rusiei.
Salutam calduros printre No i pe AlteTele Voastre Imperiale,

a caror vizita Ne umple inima de mare bucurie i recuno0intä.
PrezenIa AlteIelor Voastre Imperiale Ne dà placutul prilej de a
reinnoi urarile calduroase ce facem pentru fericirea M. S. Imparatului
Nicolae 0 a AlteIelor Voastre Imperiale, rugfindu-Ne la Dumnezeu
ca sa-I ocroteasca. InsufleIit de aceste simiiminte, ridic paharul
Meu In sanatatea MajestaIii Sale Imparatului 0 a Familiei Imperiale.
Traiasca M. S. Imparatul Nicolae !
Traiasca AlteIele Lor Imperiale Marele Duce Vladimir 0 Marea
Ducesa Maria Pavlovna!
(M. 0., 1907, nr. 145, p. 5485).
www.dacoromanica.ro
384 REGELE CAROL I
338.
Convorbire despre chestiunea Orientului.

Sinaia, inainte de 8/21 Octomyrie 1907.
C. A. Bratter, corespondentul pentru Peninsula Balcanica al ziarului 4 Horra-
burger Nachrichten s, solicitase o audienta, care a tinut un coas, In care timp
M. S. Regele S'a exprimat, Intre altele, i asupra politicei din Peninsula Bal-
canica.
M. S. Regele a spus:
Se stie azi in toate Cabinetele Europene ca Eu n'am fost

nici nu pot fi astigat pentru unele planuri aventuroase ale unor
State balcanice. Ca si Austria si Rusia, mentinerea statului-quo
In Peninsula Balcania Eu o consider ca o necesitate absoluta, ca
singura inlaturare a haosului care altmintrelea ar deveni inevitabil.
In sensul acesta, am incercat sä influentez asupra Printtilui Bulga-
riei, care Má viziteaza din and In and i Ma' bucur foarte mult,
vaz'and cà sfaturile Mele sunt ascultate.
De altmintrelea, In Bulgaria se stie azi prea bine a In Rusia
nu gasesc rasunet unele dorinIe i nazuinte pan-buigare, pentru a
aror realizare era nevoe de sprijinul rusesc
Prin urmare sperantele legate In Sofia de vizita din urma a Marelui
Duce Vladimir sunt nule gi zadarnice tntreba Bratter. Apoi continua':
4 M. Voastra gtie ca, dela aoeasta vizita, In multe cercuri din Bulgaria se
pun cele niai puternice sperante spre o colaborare rusa la o eventuala actiune
macedoneana in sensul nazuintelor pan-bulgare
Totul e neadevar räspunse Regele, facand cu mana un

gest semnificativ, Marele Duce n'a vorbit in Sofia despre Mace-
donia. Prin atitudinea sa a dat destul de lämurit s'a se inteleaga
a tema Macedonia >> poate fi discutabila pentru guvernul rus,
numai Inteun sens, in sensul linistei si ordinei i a päzirei statului-
quo. De altimntrelea astfel de vizite se comenteaza fals de cele mai
multe ori. Aproape niciodata ele n'au in vedere inaugurarea unei
politici noui, ci numai confirmaren i intarirea unei politici deja
existente.
Rusia si Austria se vor opune cu toata energia oriarei acTiuni
care ar putea avea tendinIa sa sdruncine at de pulin linistea In
www.dacoromanica.ro
OCTOTAVRIE 1907 CUVANTIRI 385
Balcani. Intru aceasta, ele sunt mandatarele tuturor Puterilor

semnatare. Marile Puteri stiu ca, n aceasta nazuinia, ele pot conta
pe colaborarea cinstita a guvernului roman*.
S'a spus » zice Bratter ca Rusia, spre a-si reface prestigiul stirbit
In Asia rasdriteanä, se gAndeste din nou la politica ei traditional& in Balcani
va relua planurile vechi de sute de ani, planuri care in Constantinopol
sunt cunoscute i temute
o Acest lucru nu-1 cred exclus raspunse Regele totusi

pana atunci vor trebui sä treaca desigur ani multi. Acum Rusia
e ocupatä cu alte griji, mult mai importante. Afara de aceasta,
Rusia pentru a ajunge la marea deschisa, n'are nevoe sa ocupe
intaiu Constantinopolul. Sunt alte cli; Rusia le cunoaste si pro-
babil ca le va prefera drumului prin Constantinopol ».
Convorbirea se indreapta iarAsi asupra chestiei macedonene ; M. S. Regele

In& cartea pe care I-o oferise Bratter, Die Kuzowalachische Frage, Hamburg,
1907, si zise:
4 Sper, ca in cartea d-tale ai aratat ca Romanii din Macedonia

sunt un element cu totul pasnic, ca ei, contrar atitudinei celorlalte
nalionalitati din Macedonia, n'au aspiratiuni politice, nu turbura
pacea i sunt supusi leali ai Sultanului i ca ei nu voiesc nimic
altceva decat sä-si poatä linea slujba bisericeasca i invaIa copiii
lor in propria ion limbä o.
Bratter räspunse afirmativ.
Sultanul zise mai departe Regele o Cu care corespondez

in aceasta privintä, stie deasemenea aceasta si deci aci politica
Sa din anii din urma favorabila Aromanilor. In anii de mai inainte,
dusmanii nostri fi insuflasera neincredere si deaceea ezita in atitu-
dinea Sa faIá de conalionalii nostri. Dar de ani de zile El a recu-
noscut ca atat elementul român, cat i guvernul roman, care spri-
jineste pe conationalii lui din Macedonia, merita cea mai deplina
incredere. i Hilmi Pasa, inspectorul general al provinciilor mace-
donene i Ferid Pasa, Mande Vizir, stiu aceasta i deaceea sunt
bine dispusi fa0 de noi
www.dacoromanica.ro
386 REGELE CAROL I
4 Dar tocmai n timpul din urma, Hilmi Pap ar fi afirmat existen ta unor
bancle aromâne in Macedonia ».
4 Am auzit despre aceasta, dar n'am primit nicio confirmare

oficiala. N'o pot crede Hilmi Pap tie tot ap de bine, ca oricine
altul, cä in Macedonia nu exista bande, comitagii romanwi
Sunt dealtimtrelea, in Macedonia, ca i in Bucurwi, oameni
care sunt pentru o astfel de formare de bande 4 pentru apararea
contra atacurilor din partea celorlalte nationalitarti » cum zic ei.
Ei au incercat chiar sa c4tige pe unul din Mini§tri Mei e mort
'acum pentru planul acesta. Eu lima am declarat scurt i cuprin-
zator: daca nu se pune capät acestor tendinte, Eu incetez de a Ma
mai interesa de Romänii din Macedonia. Asta ajuta. Aceasta se
tie foarte precis In Turcia 0.
a Turcia zise Bratter a e vadit ea face acum silinti mai serioase

cleat inainte vreme, spre a pune capat bandelor in Macedonia si mai ales
pentru a zadarnici lucrarea celor grecesti. Neat a n'a recut asa mai de mult
M'au incredintat » raspunse Regele ca autoritätile tur-

cqti se temeau In toata puterea cuvântului de a lua masuri impotriva
Grecilor. Grecii se afla In numb' foarte insemnat in toate oraple
mari ale Turciei, au mare trecere 0 mai ales multi bani.
Pe MITI asta, au un aliat puternic, pe Patriarhu/ ecumenic,
care e In slujba intereselor nationale grece§ti i ai carui preoti
atála mereu nemultumirile in Macedonia. Pe cata vreme aceasta
stare de lucruri nu inceteaza, nu se poate gandi la lin4tea Mace-
doniei. Grecia face o politica mioapä i ti instraineaza cu totul
simpatiile Puterilor *.
Ca alta dovada de aceasta miopie, &kin Bratter faptul ca Grecia, ar avea

cel mai mare interes a merge mane' In mâna cu Romania, In loe de a cauta
conflict cu aceasta Tara. Ar avea de inlaturat impreunä o primejdie care le
ameninta pe amandoua: cea slava. O politicä priceputa romano-greaca ar
putea fi cea mai puternica apArare Inpotriva acestei primejdii.
Regele facu semn de aprobare.

Neaparat zise. <( Am stäruit asupra acestui punct, acum
In urma la Viena ».
(Bukarester Tagblatt, 1907, nr. 238).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1907 CUIUNTARI 387
339.

15/28 Noenwrie 1907.
Fatà de grelele imprejurdri interne, M. S. Regele cere Corpurilor Legiuitoare
sa. rezolve problema relatiilor dintre marii proprietari i 'arani. De asemeni
sä dea atentie conventiilor cu strAinatatea i chestiunilor economice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
SimIesc o deosebitä multumire vazandu-Ma Inconjurat, in
momentele grele prin care trecem, de Corpurile Legiuitoare, che-
mate a regula chestiuni de netagaduita Insemnatate pentru desvol-
tarea noastra economica.
Proprietatea mare 0 Väranimea sunt paturile sociale pe care se
reazema mai ales buna stare 0 progresul oricarui Stat ; de aceea se
cere ca in relqiunile lor sa domneasca buna InIelegere i armonia
cea mai perfecta.
Pentru a da chestiunii agrare o soluOune care sa indrumeze din
nou fonele noastre spre munca spornica i hinefacatoare, guvernul
Meu va prezinta deliberarii d-voastre diferite proiecte de legi, Intre
cari cele dintai sunt invoielile agricole §i Casa Rurala.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relatiunile exterioare ale Regatului sunt din cele mai satisfa-
catoare. Ma felicit in deosebi de intrevederea ce am avut i In anul
acesta cu imparatul-Rege al Austro-Ungariei 0 de vizitele ce am
primit, a Marelui Duce i a Marei Ducese Vladimir a Rusiei, ca 0 a
Principelui Bulgariei. Misiunile preschimbate intre Mine 0 Sultanul
sunt o not& dovada de Increderea de care se bucura Romania.
Constat astfel cu fericire ca relaiiunile cu toti vecinii sunt dintre
cele mai cordiale.
Noi dorim cu loath' sinceritatea intarirea papicei
dintre State. Am vazut deci, cu o vie satisfacIie, ca a doua Confe-
rinrá de pace dela Haga a introdus In ConvenIiunea din 1899, pri-
vitoare la regularea pacifica a conflictelor internalionale, insem-
nate imbunataTiri, pe care experienIa celor din urma opt ani le
www.dacoromanica.ro
ns REGELE CAROL I
dovedise necesare. Aceste imbunatatiri vor Inlesni aplicarea arbi-

trajului facultativ ca mijlocul cel mai eficace pentru rezolvirea
nelnIelegerilor interna-lionale.
Guvernul Meu va prezinta d-voastre CavenOunea de pescarie
Incheiata. cu Rusia si sper cà In curând se vor Incheia cu Turcia o
Conven-pne comerciará si una consulara, precum i cu Bulgaria o
ConvenTiune de comen si alta pentru regularea fruntariei dunarene.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In faIa crizei economice si monetare, care s'a intins peste toate
finanTele noastre trebue sä fie conduse cu multa' pruden0
prevedere.
S'au desfiinIat, ca prea apasatoare, taxa Statului pe decalitru
de vin i taxa pentru asigurarea In contra lipsei de porumb, pro-
venita din secetä ; iar pentru perceperea impozitului funciar s'a
socotit venitul pärnantului proprietaplor mici intocmai ca acel al
proprietaiii mari.
Guvernul Meu va supune Corpurilor Legiuitoare un proiect de
lege privitor la usurarea daunelor suferite de agricultori prin neoran-
duielile din primal/ara trecuta.
De mare nevoie este a se lua masuri pentru a da invaIamantului
primar rural o direqiune practica si a intari In popor simIimântul
datoriilor morale si religioase.
Am avut fericirea sà vad realizat, In anul acesta, un progres
Insemnat In Marina noastra militarà, cu ocaziunea inaugurarii, la
Galaii, a flotilei dunärene. In timpul manevrelor din aceasta toamna
M'am IncredinIat din nou, cà puterea noastra militara' se desvolta
neIncetat in mod satisfacator ; totusi, pentru a-i da o mai mare
tärie, va trebui sa i se imbunatä- easca organizarea.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
In Imprejurarile actuale, mai mult decAt oricand, cetaIenii de
toate treptele trebue sa fie uni%i, spre a asigura linistea si a intari
fericirea rárii. De clte ori, in cursul desvoltarii României, ne-am
aflat In faya de greutaIi mari, divergenIele de opiniuni s'au impacat
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE.-DEC. 1907 CUVANTillI 389
ca abnegaIiune prin InIelegeri bine cumpanite. Sunt IncredinTat ca

0 de asta data, activitatea Corpurilor Legiuitoare va fi insufleOta
de un spirit Impaciuitor 0 de siamimantul luminat al iubirii scumpei
noastre patrii.
Dumnezeu sä ne povaluiasca In calea Implinirii datoriilor qi sa
binecuvânteze lucrärile d-voastre, ca astfel manca noasträ a tutu-
rora sa fie rodnia i folositoare.
Sesiunea ordinarä. a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului de Minktri i Ministrul Afacerilor Strftine, D. A.
*Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul de
Interne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Ern. Costinescu; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comerjului i Domeniilor, Ant. Carp ; Ministrul
Justitiei, Torna Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Moll= ; Ministrul
Razboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 182, p. 6681-2).
340.
Itispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

29 Noemyrie/ 12 Deeemprie 1907.
Dupi citirea Adresei de raspuns la Mesaj a Camerii de eitre Presedintele
M. Pherekyde, M. S. Regele apeleazA la patriotismul tuturor pentru a face
fat& imprejurarilor turburi prin care trece %are.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Primesc cu adânca recunWinIä bunele ur5.ri de sänätate ce
Mi le aduceti din partea Adunärii Deputaiilor; zilele ce Mi le va
mai därui bunul Dumnezeu le voiu inchina binelui àrii, spre a
duce la bun sfär0t malta misiune ce Mi-a fost IncredinIata.
Cu mare mulIumire vad ca, Camera este hotarltä a da tot spri-
jinul guvernului Meu intru indeplinirea operei de reforme, cerute
nu numai de imprejurari, dar 0 de interesul superior al Statului
0 de dreptate.
Dorima Mea cea mai vie este ca patriotismul sa v caläuzeasca
Intru cautarea soluTiunii acestei grele probleme i ca binele ol:Itesc
singur sa va InsufleIeasca In hotartrile ce veli lua.
www.dacoromanica.ro
390 REGELE CAROL I
Este netagaduit ca proprietatea mare alcatuiqte partea cea

mai insemnata a bogaVei /aril 0 a propa0rea intregii noastre
agriculturi atarna de meMinerea ei. LA o uprare a condi/iunilor
de traiu a Iäranului i indrumarea sa spre o munca mai spornica
sunt asemenea necesitäli recunoscute de toIi. Impacarea acestor
nevoi? deopotriva insemnate, trebue cautatä pe täramul bunei
intelegeri 0 al dreptätii, singurele temelii pe care se poate lucra
cu InIelepciune. Jertfele ce se cer nu vor fi niciodata prea scumpe,
daca vom izbuti a atinge acest %el dorit, adicä desvoltarea prospe-
noastre agricole i restabilirea increderii reciproce intre
fiii
Reinnoiesc, dar, din adancul inimii Mele, apelul Meu catre to-P,
pentru o patriotica conlucrare la deslegarea greut4ilor ce stau
inaintea noasträ. InalIap-va inimile i daTi Tärii o pildä mai mult
cà In imprejurari grele, nimic in gandul d-voastre nu stà mai presus
deck, mantuirea i marirea scumpei noastre Romanii.
numele Reginei 0 al Familiei Mele Và mulIumesc asemenea
pentru calduroasele urari ce Ni le aduceIi cu acest prilej,
(M. p., 1907, nr. 194, p. 7106).
341.
Inalt Ordin de zi eätre armatä.
1/14 lanuarie 1908.
M. S. Regele Ii manifest& Increderea fa-/A da ogtirea care a gtiut sa fie la
InA//imea chemärii ei impunand ordinea In /ara' ureaza multi ani.
Ostafi,
In imprejurarile grele prin care a trecut Romania in anul din
urmä, sunt fericit sa constat ca armata, pururea patrunsa de sen-
timentul datoriei, a fost la inallimea chernärii sale.
Totdeodata aTi dovedit cat de adanc este inradacinat in inimile
voastre spiritul disciplinei militare.
Tara intreaga, impreunä cu Mine, va privim dar cu o deplinä
incredere i suntem recunoscatori pentru purtarea voasträ bärba-
teascà intru restabilirea ordinei turburate, care a facut cu putinfá
indeplinirea operei de reforme cerute de toti. Astazi nu Ma pot
www.dacoromanica.ro
;
/
www.dacoromanica.ro
1
a.,
.;
I
9
a,
, , cY,
9
Pg. f rot
indoi ca, la once vijelie, veli fi gata la toate jertfele pentru a asigura
viitorul i propä§irea Patriei.
VA' urez din tot sufletul un an bun 0 lini§tit, rugänd pe Dum-
nezeu sä Vá däruiasca fericire i sanatate.
La mulIi ani.
Dat In Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1908.
CAROL.
(M. 0., 1908, nr. 217, p. 8081).
342.

13126 Ianuarie 1908.
Coste cu-Com'aneanu, vicepregedintele Senatului, dá citire Adresei. M. S.
Regele multuraeste Maturului Corp pentru spiritul de concordie de care a dat
dovadà sprijinind Guvernul n rezolvarea celei mai insemnate parti a refor-
melor cu caracter agrar.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adancul sufletului và mulIumesc pentru calduroasele urari
ce Mi le aduceti In numele Senatului, ca o scumpa marturisire a
sentimentelor sale. De asemenea va arät via Mea bucurie pentru
spiritul de concordie ce v'a InsufleIit Intru rezolvarea celei mai
insemnate päili a reformelor agrare i pentru sincerul i lmninatul
sprijin ce-1 guvernului Meu. Bunul cel mai prqios pentru un
Stat este Increderea i InIelegerea intre toate clasele ; el nu poate
izvori cleat din o dreptate nepärtinitoare pentru 0 din o deo-
potriva ocrotire a tuturor intereselor. Binecuvantata va fi aceastá
legislaturk daca va putea Indeplini greaua misiune ce-i este lucre-
dintatk färä a jigni niciun drept qi farà a turbura buna cumpa-
neala a puterilor noastre de producIiune, neavand altceva in vedere
deck binele ob§tesc. Aceasta este dorinIa -tarii Intregi spre a se
asigura ordinea si lini§tea, färä de cari nu poate fi propa§ire.
Nu Ma Indoiese cà veçi desävär§i opera Inceputa cu acela§ spirit
patriotic ce v'a Insfle/it 'Ana acum i ca scumpa noastra Romanie
va ie§i din aceastä Incercare; nu slabitä i mic§oratä, gjIntarita §i
www.dacoromanica.ro
392 REGELE CAROL I
maritä, prin 'prestigiul ce-I va dobandi din aceastä mare izbanda

moralä.
Vá mulTumese calduros pentru bunele ..urari ce aduceIi Reginei
Famillei Mele.
(M. 0., 1908, nr. 227, p. 8402).
Toast la prinzul dat in onoarea AA. LL. RR. Principelui

Principesei Bulgarlei.
7/20 Martie 1908.
M. S. Regele face urAri de bine Principelui i Principesei Bulgariei i pentru
propAqirea statului vecin.
MulIumim AlteIelor Voastre Regale din tot sufletul pentru
amabila lar vizita care-Mi da placutul prilej de a Vä reinnoi asigurarea
cat de mult Ne-am bucurat de casätoria AlteIelor Voastre Regale
0 cat de cälduroase sunt urärile noastre pentru fericirea Voastra,
urari care sá va insoleasca si peste hotarele Noastre ; Dumnezeu sä
Vá ocroteascä, sä Vä daruiasca ani muFi fericiçi i indeplinirea
dorinIelor Voastre celor mai scumpe.
insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu in sänätatea
AlteTelor Voastre Regale, a Augustelor Voastre Familii i pentru
propasirea Bulgariei cu care Romania este legatä prin relaOunile
cele mai amicale.
sa traiasca AlteIele Lar Regale Principele i Principesa Bul-
gariei.
(M. 0., 1908, nr. 272, p. 10223).
Urare pentru M. S. Irnpiratul Nicolae II.

Salina, 6/19 Mai 1908.
Serbandu-se aniversarea naeterii Impà'ratului Nicolae II, M. S. Regele,
adresandu-se Contra-amiralului Baron de Nolcken, la mask a itnchinat pentru
Tarul i 'farina Rusiei.
Viu atins de gra ioasa atergiune a M. S. impäratului Nicolae,

care v'a trimis in nxisiune specialä pentru a Ma saluta pe coastele
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1908 CUYANT.XEI 898
Marii Negre, profit cu bucurie i recuncoinIa de acest fericit prilej

ca sa reinnoiesc urarile cele mai sincere ce fac pentru Majestatea
Sa, uräri cärora doresc sa le dau o expresiune cu atat mai calduroasa,
Cu cat serbam astazi aniversarea naqterii Sale. Dumnezeu sa ocro-
teasca pe Majestatea Sa i sa-I acorde o inn& i fericita domnie
pentru prosperitatea puternicei Sale imparaIii.
insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu pentru pre-
ioasa a MajestaIii Sale.
Sa träiasca MM. LL. Imparatul i Imparateasa Rusiei.
(m. 0., 1908, nr. 30, p. 1546-7).
Cuvintare la inaugurarea Muzeului de Zoologie.

24 Mai16 lunie 1908.
Raspunzfind d-lui Dr. Antipa, directorul Muzeului, care citegte darea de
seanna asupra preocupärilor xnuzeistice la noi, M. S. Regele deschide Muzeul
de Zoologie.
Am ascuItat cu viu interes darea de seamä i va mulIumesc

pentru sarguinIa ce ai desf4urat pentru acest institut cat i pentru
caldele uräri ce Ne aduceTi. Deschid astazi, cu mare placere, acest
frumos muzeu, care, sper a fi un nou indemn pentru studiul §tiin-
Telor naturale. Trebue sà dqteptam in inimile tinerilor iubirea
pentru istoria natural& ap de atragatoare, prin cercetarea tainelor
naturii, pare sunt vrednice a fi cunoscute de aproape.
Doresc ca aceasta bogata colecIie sa aduca un adevarat folos
Invätämantului nostru superior.
(M. 0., 1908, nr. 41, p. 2109).
Urare pentru M. S. Impiratul i Regele Francisc Iosef I.

Adresandu-Se &due Seful Statului Major al armatei austro-ungare, Franz
Conrad von Hötzendorf i catre ofiterii ce-1 insoteau, M. S. Regele inchinä,
la masa, pentru Imparatul 1i Regele Francisc Iosef I.
Sunt foarte bucuros de a putea saluta, In mijlocul nostru, chiar
In anul jubiliar al MajestaIii Sale fmparatului i Rege, suprema
www.dacoromanica.ro
394 REGELE CAROL I
voastrà apitänie, pe 8efu1 de Stat Major 0 pe reprezentanIii armatei

imperiale 0 regale i profit de acest pläcut prilej spre a inchina in
sänätatea MajestaIii Sale.
Privim cu sincerä admiraIiune asupra atät de binecuväntatei
Sale domnii de 60 de ani i rugAm Pronia cereaseä sä däruiascä
Majestälii Sale Inc& un lung ir de ani In plinä putere i sänätate
pentru fericirea credincioaselor Sale popoare i pentru bucuria
noasträ a tuturora care-L inconjuräm cu deosebità iubire ì caldä
afecOune.
insufleliIi de aceste sentimente, sà unim glasurile noastre in
strigätul de: TrAiasa Majestatea Sa impäratul i Rege Francisc
Iosef I-iu!
(M. O., 1908, nr. 56, p. 2795).
Räspuns cfitre delegatia Tulcenilor.

Prefectul Judetului Tulcea cite§te actul delegatiunii prin care se exprimä
M. S. Regelui omagiile Dobrogenilor cu ocazia jubileului de 30 de ani dela
anexare gi se supune rugamintea lor de a fi uniti cu patria mama' printr'o
cale ferata gi a se infiinta o sectiune a Camerei de Cornell la Tulcea. M. S. Re-
gele rAspunzand delegatiunii a declarat ca se simte foarte migcat de urarile
ei ì recunoagte importanta cererilor atat de intemeiate ale populatiunii ju-
detului Tulcea.
Linfa feratä, de care vorbiIi, are nu numai o important& po-
liticä i comercial& pentru Tulcea dar chiar strategicà pentru in-
treaga Dobroge 0 de aceea vom interveni pe längä Guvern, ca lu-
crärile pentru construirea acestei linii sä iriceapä at mai nein-
tärziat.
(Regele Carol I, Cuv. i Scris., III, p. 615-6).

M. S. Regele anuntä ca s'au implinit 30 de ani dela alipirea Dobrogei la
sanul Patriei; in tot acest timp provincia s'a bucurat de o atentie deosebitä.
Suveranul indica apoi directia de activitate a Corpurilor Legiuitoare in aceasta
sesame.
www.dacoromanica.ro
N OEMVRIE 1908 CU VANTARI 395
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
SimIesc o vie bucurie ca pot veni Eu insumi in mijlocul d-voa-

stre spre a va aduce caduroasele Mele salutari.
In imprejurarile grele prin care trec toate Statele, relqiunile
internalionale ale Romaniei sunt normale. Am veghiat to0 cu cea
mai mare bagare de seama, ca interesele Regatului s'a nu fie atinse.
De astadata, ca i in trecut, Iinta politicei noastre este indreptatä
spre meOnerea pacii generale. Aceastà atitudine a fost cu deose-
bire aprecian.' de Europa intreaga.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Eri s'au implinit treizeci de ani de cand, in capul armatei,

am pus piciorul pe parnantul Dobrogei rec4tigata prin sangele vi-
tejilor noltri osta0 cázuçi in razboiul independenTei. De atunci
aceasta parte a Romaniei a luat un avant puternic. Prin con-,
naTionala reinviatd, prin lucrarile mareIe 9.1 roditoare cu
cari Regatul necontenit a inzestrat-o, ea este astäzi de-a-pururea
unitä cu patria muma., prin simIiminte de dragoste i de recu-
mntin-Va. A sosit dar momentul s'a' Intindem asupra judetelor Con-
staina i Tulcea regimul nostru constitulional,
1360m inainte cu incredere in aplicarea legilor agrare. Guvernul
Meu va pune, dar, toatá ingrijirea, ca realizarea acestei mari
reforme economice §.1 sociale sa fie pe deplin asiguratà i va pro-
pune in acest scop masurile pe cari experieno le va fi aratat ne-
cesare.
Spre a desavar9i reorganizarea administrativa i spre a da o
vieafa noua organelor administraTiunii locale, se impune schim-
barea legii Consiliilor judeIene. intrunirea inteun colegiu unic al
alegatorilor acestor Consilii, va constitui un mijloc practic de edu-
ca-liune cetalIeneasca.
Pentru asigurarea sa.nataTii publice, atat de strans legata de
desvoltarea noastra naTionala, se va supune desbaterilor d-voastre
modificarea legii sanitare, ca urtnare a masurilor votate in sesiunea
trecutä.
www.dacoromanica.ro
396 REGELE CAROL I
Situqiunea finanOlor Statului se men-line prospera i solida,

desi doua recolte succesive slabe au incercat tara.
Ministrul Finantelor va pro pune diferite legi privitoare la im-
bunata-prea ramurilor de administraVune d'ependinte de acest de-
partament, precum i unele masuri financiare de ordin economic.
Ministrul JustiIiei va inainta deliberarilor d-voastre o lege pentru
numirile i inaintarile in funcOunile judecatoresti, care, impreuna
cm Intinderea inamovibilita-Iii la to# magistra-Iii, va ridica i va
Intari inca mai mult increderea In justiIie i prestigiul ei.
Ministerul Agriculturii i Domeniilor a pregatit un proiect de
lege privitor la modificarea codului silvic, pentru o mai huna in-
grijire a padurilor, regulamentandu-se totodata vanzarea padurilor
stapAnite in indiviziune de mosneni. Veti fi chemaIi asemenea a
discuta proiectul de lege, prevazut In manifestul din 12 Martie
1907, pentru arendarea la asocia-Viunile ráränesti a mosiilor Sta-
tultá si a asezämintelor de l!oinefacere si de cultura.
Ministrul Industriei i al Comenului, pe lânga noua organi-
zare a acestui departament, va prezenta legi privitoare: la incu-
rajarea industriei nationale, la- modificarea legii pentru consoli-
darea dreptului de a exploata petrolul pe proprietatile particulare
si o lege care s'a prevada un regim mai prielnic pentru exploatarea
sta0unilor balneare ale Statului.
Armata nu inceteaza a fi incurajata de dragostea si de ingri-
jirea noastra a tuturora. In urma concenträrilor de toamna,
mai cu seama a incercarii de mobilizare facuta cu o intreaga divizie,
s'a putut constata ca ostirea noastrà se desvolta neincetat, spre
marea noastra mulomire. Se simte insa trebuinIg ca unele din
legile militare sa fie puse in acord cu legea de organizare si ca toate
nevoile armatei s'a fie satisfacute, pentru a spori i intari puterea
noastra
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Sunt convins ca in aceasta sesiune lucrärile d-voastre vor fi

atat de roditoare ca ale trecutei sesiuni i ea -yeti desfasura aceeasi
rávna de a pasi inainte pe calea progresului si de a pästra i ridica
www.dacoromanica.ro
neincetat situatiunea ce am cäpatat Intre state prin o mum& In-

cordatä i neobositä.
Dumnezeu sA binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschisA.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Strline, D. A.
Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru C. Haret; Ministrul de In-
terne, Ion I. C. Breitianu; Ministrul Industriei i Comertului, Al. G. Djuvara ;
Ministrul Finantelor, E. Costinescu; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Anton
Carp ; Ministrul Justitiei, Toma Stelian; Ministrul Lucrärilor Publice, V. G.
Mortun; Ministrul RAzboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1908, nr. 185, p. 7669-70).
349.
Fritspuns la Adresa Senatului.

Generalul Budisteanu, vice-presedintele Senatului, (151 citire Adresei Ma-
turului Corp. M. S. Regele multumeste pentru concursul pe care Senatul 11
va da Guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adAncul inimii VA mulIumesc pentru caldele urdri de sAnA-
tale ce Mi-le aduceIi din partea Senatului. Singura Mea dorinIA
este de a Inchina zilele ce Mi le va mai därui Dumnezeu, la temei-
nica intärire a orAnduielilor a§ezate, cu atAta rAvna §i greutati,
spre propd0rea i fericirea iubitului nostru popor.
Cu mare plAcere vad cA Senatul este hotArit a sprijini mAsurile
propuse de guvernul Meu, menite a ImbunatAIi igiena publicA §i
educaOunea cetAVA'neascA, a desvolta puterea noastrA economich
a IntAri armata. in deosebi MA bucur cA veIi da concursul d-voastre
pentru a inlesni aplicarea reformelor agrare i nu MA indoiesc
ye-0 §ti a Tinea o dreaptd cumpAnA intre interesele private i ne-
voile sociale. Mult este de dorit ca dobAndirea de pämAnt sA fie
Inlesnitä celor ce-1 muncesc, &dei adevArata tArie a unui Stat se
reazemA pe indestularea legitimelor interese ale muiimii. Jerfele
www.dacoromanica.ro
398 REGELE CAROL I
ce se cer intru acest sfär0t vor fi intotdeauna cu prisos compen-

sate prin crWerea siguranIei 0 a binelui ob§tesc.
domnilor Senatori, adânca Noastra recuncoinIä pentru
sentimentele de iubire i devotament ce le cu atäta cäldurä
sufleteasca Reginei, Mie i intregii Mele Familii.
(M. 0., 1908, nr. 203, p. 8382).
350.
Flispuns la Adresa Adunfirii Deputapor.
16/29 Decenwrie 1908.
Adresa Catnerii o cite§te pre§edintele AdunOrii, M. Pherekyde. Suveranul
lqi manifestä bucuria fag de activitatea viitoare a Adunärii Deputatilor.
Domnule Preqedinte,
Domnilor Deputati,
Cu ? vie bucurie 0 o adanca recuno§tinfd primesc cälduroasele
urgri ce Mi-le aduce Camera DeputaIilor.
Aceste sentimente Imi dovedesc cä stransele legäturi dintre
NaIiune i Dinastie se intäresc din an in an mai mult, prin o red-
procà increclere i prin o deopotriva dorinIà de a asigura viitorul
scumpei noastre Românii.
Mare imi este satisfaqiunea cà Adunarea DeputaIilor Ii dä
seama de adevdratele interese ale Statului in chestiunile externe
cà este pätrunsa de prudenIa cerutà de imprejurarile actuale,
spre a nu compromite buna situa-pune ce am cA§tigat.
Rodul vädit a 30 de ani de munch' papicä. Ne indeamnä a nu
tirbi cele dobändite 0 a pästra aceastà politica demna, inIeleapta
farà pripire, pe ate am urmärit-o cu statornicie pänä acum.
O dovadä de aceste frumoase roade ale pruden-pi ne-o infaIi§eazä
finan%ele noastre, cari ne-au permis, chiar dupà doi ani Cu recolte
pulin mulIumitoare, a urma 9irul insemnatelor lucräri incepute
a realiza totu0 cele mai mari excedente bugetare ce le-am avut
vreodatà.
impärt4esc, de asemenea, dorinIele ce le arätaIi asupra orga-
nizqiunii noastre internei mai cu seamá- cu privire la administra-
Vune, magistraturä, coalä i armatä, care sunt neapäratele temelii
ale ordinei 0 ale adeväratei propa0ri morale 0 materiale.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1909 CUVANTXRI 399
Sunt deplin incredinIat de lealul sprijin ce-I veIi da Guvernului

Meu intru deslegarea acestor grele probleme si cá numai dorul
binelui obstesc và va insuflqi in autarea soluiunilor drepte ce
Tara le asteaptä dela reprezentanIii ei.
VA muliumesc din suflet, domnilor DeputaTi, pentru credinIa
dragostea ce arataIi Reginei, Mie si Familiei Mele in chip asa
de cálduros.
(M. 0., 1908, nr. 210, P. 8646-7).
351.
Inalt Ordin de zi cifre armati.
1/14 lanuarie 1909.
Imprejurärile externe impun ca Tara sä se bizue pe o arma-a puternia.

C4tirea românä, areia eful ei suprem fi face uräri, va corespunde totdeauna
nadejdilor ce se pun in ea.
Osta.yi,
Evenimentele, ce se desfäsurá in jurul nostru, ne aran.' cá ne-

incetat trebue sà veghiem asupra puterii noastre militare, spre a
fi de-a-pururea pregáti.-0 a infrunta primejdiile, care s'ar putea ivi.
insufle-pa de dragoste pentru armatd, Tara nu va cruIa nimic,
pentru a intári inca mai mult apárarea naTionalä si a vá da toate
mijloacele necesare la implinirea mandrei voastre chernäri i a
sfintei voastre datorii.
Astept dar dela voi o mune& incordatá i un devotament ne-
Ormurit, pentru a inradácina in inimile tuturor credinIa cá nimeni
nu poate sta impotriva voastrá. Fiçi siguri cá silinçele voastre vor
gäsi cea mai frumoasä räsplata In recunostinIa Patriei si a Regelui
vostru.
Vá urez ani muiçi, sänätate si fericire.
CAROL.
(M. 0., 1909, nr. 221, P. 9029).
www.dacoromanica.ro
400 REGELE CAROL I
352.
Cuvintare rostiti la cina dela 24 Ianuarie.

24 lanuariel6 Februarie 1909.
Implinindu-se 50 de ani dela Unirea Principatelor, M. S. Regele lAmureste
procesul Unirii In trecutul nostru i Inchina In cinstea si pentru prosperitatea
Romaniei.
Dupä vechile datini, Domnitorii chemau Imprejurul lor, atat

In vremurile de grele incercari, cat 0 in zilele de sarbätoare, pe
frunta0i Tarii in mare sfat.
Credincios acestei frumoase tradiIii, am dorit sâ sarbatorim
astäzi al 50-lea aniversar al Unirii in mijlocul barbaIilor de Stat
care au conlucrat cu Mine la ridicarea i intarirea Romaniei.
Daca aruncam o privire asupra acestor 50 de ani, atat de bo-
gaIi In fapte mari i roade stralucite, trebue sä recunowem ea,
n fruntea lor stà fericitul eveniment al Unirii Moldovei cu Tara
Româneascä, savar0ta dupa 5 veacuri dela InfiinIarea lor.
Ca toate faptele mari din vieala unui popor i Unirea a fost
pregatitä, incetul cu incetnl, de acei fadtori care vor fi totdeauna
ai fiinçei noastre nalionale: vorbirea aceleia0
limbi i pastrarea acelora0 datini mo0enite din tata in fiu in-
chinarea in aceea0 credin0 sub aripile ocrotitoare ale sfintei bise-
rici, stramo§e§ti, aceea§i obar0e romana, data la iveala din ce in
ce mai desluOt de catre carturarii neamului, dela Miron Costin,
Sincai i Petru Maior, Ora In zilele noastre.
Stralucita pleiadä de patriqi pe care Dumnezeu i-a daruit /aril
catre mijlocul veacului trecut, cuprin0 de o dorima arzatoare §i
de adanca credinçä ca numai prin Unire poate fi asigurat viitorul
Romaniei, n'au cruIat nicio jertfa pentru atingerea acestei inalte
Iinte i, infruntand toate greutaille §i primejdiile, au de0eptat §i
intarit sentimentul Unirii, plamadit de veacuri in sufletul roma-
nesc, &And lupta din urma, Incununata de izbanda.
Binecuvântata izbanda i plina de roade fericite! aci ea a fost
intaia raza a rasaritului României i izvorul norocit de unde purced
toate faptele mari din zilele noastre.
Intr'adevär, fara Unire n'ar fi fost cu putinIa alegerea Mea ca
Domn i Implinirea celeilalte dorinIe de a intemeia o Dinastie,
www.dacoromanica.ro
IAN.-FEBR. 1909 CuvANTA.RI 40t
chezä§ie puternicä a statorniciei. Prin Unire am a§tigat taria

trebuincioasä pentru a cuceri pe ampul de luptä Neatttrnarea
Coroana unui regat liber §i tot prin Unire a dobAndit Iara puteri
mijloace noui pentru treptata i sändtoasa propii§ire a vieIii
In sfar§it Unirea a dat României deplina fiintà de Stat
vaza de care se bucurä in faia lumii.
Suntem dar datori a särbätori aniversarea celor 50 de ani ai
Unirii cu toatä dragostea i cinstea §.1 a ne indrepta gAndurile cu
adâncä recuno§tinIä, a-tat atre luptätorii Unirii, cât i chtre Acela
care a fost sortit sä fie alesul Iärilor surori, cäci prin jertfele §i
indelungatele lor lupte s'a fäptuit una din cele mai scumpe dorinti
ale neamului romanesc.
Cu veneratie sä ne inchinám inaintea lor!
Bucuria Mea ins& ar fi fost cu mult mai mare, daca numärul
reprezentantilor acestei genera-0i, care a fäurit sau a fost martorà
la rena§terea Romtiniei, n'ar fi fost a§a de redus i dacä din mijlocul
lor n'ar lipsi tocmai acel bärbat care, timp de peste 50 de ani, a
fost muncitor neobosit pentru binele Várii 1. Ei se pot mfindri de
opera lor, iar noi le aducem cinstea noasträ.
Acum vine rândul generaTiei noui, care trebue sa pästreze §i
sa sporeasca frumoasa mwenire pe care o primwe, inzestratä
cu o puternicä pavazä pentru infruntarea furtunelor §i a impune
ca România sä fie Iinutä in seamä i drepturile ei respectate.
Adânc mi§cat, inchin dar acest pahar, singurul care trebue
ridicat astäzi, in onorul României de-a-pururea unità §i intdritä
prin patriotismul fiilor säi, totdeauna uniii and cere interesulIärii.
Dumnezeu sä ne ocroteascä iubita noasträ lark imbogälitä
prin izbAndele vitezei noastre armate cu acel frumos Iinut care
ne-a deschis drumul märii, pe care tricolorul nostru, acel mfindru
simbol al Unirii, fAlfaie 9i veste§te 'Ana in Idrile ceIe mai depärtate
cA la gurile Dunärii este un popor care s'a ridicat prin virtuIile sale
civice §i ràzboinice.
Dea Domnul, ca insufleIindu-ne de mântuitoarea idee a Unirii,
pe care o särbatore§te astazi toatà suflarea româneasca
ne înàiçàm inimile tot mai sus Vi con§tienti de faptul cä. täria
Statelor sta In unirea §i in buna stare a tuturor treptelor
D. A. Sturdza.
www.dacoromanica.ro
402 RBGELE CAROL I
ne Inchinäm toate silinele intru indeplinirea Inaltei meniri a iubi-

tului nostru popor.
Sä träiasca România, totdeauna gata la once jertfe pentru
märirea Patriei.
(M. O., 1909, nr. 240, p. 9656).
353.
Cuvantare la investitura II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al Ungro-

Vlahiei i primat al Romaniei i Pimen al Moldovei i Sucevei.
Dupa formula de rigoare ce Insotegte predarea carjilor i dupa discursurile

celor doi prelati, M. S. Regele lqi exprima' credinta ea cei doi îna1i slujitori ai
Bisericii vor pästori cu vrednicie yi pace peste credinciogii ce li s'au incredintat;
MulIumesc inalt Prea Sfiniilor Voastre, in numele Reginei,
al Meu i al Familiei Mele, pentru bunele uräri ce Ni le aduceIi.
9 pentru sentimentele de crediap i devotament ce Ni le arAtaIi
Cu atata cAldurá. sufleteascä.
La rândul Nostru, In aceastä zi solema, cand ambii
ai primesc deodatä investitura nu putem lipsi a Le cere sä
mnalçe rugile Lor pentru mantuirea scumpei noastre Patrii 9i sä
ne impärtà9eascä cu ale Lor binecuvântäri.
Inalt Prea SfinPe Parinte,

inalt Prea Sfirgia Ta inlocue9ti pe un pástor care un lung 9ir
de ani a Iinut Cu vrednicie caria. mitropolitanä 9i a fost prin virtuOle
sale podoaba i mândria bisericii.
M'Ano pätruns de indatoririle inaltei sale chemAri, mult regre-
tatul Mitropolit Iosif nu a incetat de a fi o pildá vie de blandele
9i de iubire cre9tineasa care a impus venera0e tuturor. Constat cu
vie bucurie cä, Insuflept de duhul säu curat, pa9nic 9.1 smerit, vei
0.9i pe urmele sale ne9terse i vei pdstra ca un sfânt odor cultul
memoriei sale atAt de scumpà inimilor noastre.
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1909 CUVANTiRi 403
Nu Ma indoesc ca vei fi vrednic de aceasta mare 9i grea mo9te-

nire i cà vei pästori cu bunatate i dreptate, cu purtare de grije
pentru popor j Cu ravnä i osardie pentru intarirea credinIei.
Insemnata lucrare istoricä ce ai inchinat-o eparhiei Ramnicului-
Noul Severin Imi este o chez4ie ca silinTele Inalte Prea SfinTiei
Tale se vor Indrepta spre o inalIare 9i mai mare a acestui insemnat
'scaun mitropolitan.
Din adäncul sufletului 9i spre binele àrii ÍÇi doresc ani
de ocarmuire pa9nica i rodnicä ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei
9.1 Primat al Romaniei
Malt Prea Sfin;ite Parinte,

Ales de Marea Adunare A.. hiepiscop i Mitropolit al Moldovei
9.1 Sucevei, cu vie mulTumire Te-am intarit in acesata inalta treapta,
Incrediniându-Ti, dui:4 vechile datini, toiagul arhipastoresc.
Urcându-Te pe scaunul mitropolitan din iubita noastra a doua
Capitala, unde strälucesc neuitatele virtuIi ale fericitului Veniamin,
am deplina incredere cà vei inenIine tradiIiile de evlavie läsate de
acest vrednic pastor, precum 9.1 necurmata grija a pregätirii tine-
relor generaIii de pastori suflete9ti. Cu drept cuvant ai vorbit de
misiunea preo-pmei, caci dela ea a9teapta Iara acea strajä neador-
mita pentru pästrarea credinIei, pentru indemnul la faptele bune
9i pentru intarirea morala a familiei, pe care se reazemä buna °ran-
duiala a Statului.
Deasemenea rodnica activitate ce ai desfa9urat pe scaunul
Dunarii-de-Jos nu-Mi lasa nicio Indoialä cá vei pastra cu o cuvioasa
ingrijire falnicile lacapri, odoare ale pieta-Pi stramo9e9ti, ce im-
podobesc acest scaun mitropolitan.
Dumnezeu sa Te hraneasca din darurile Sale cele bogate 9i,
ca a Sa iubire de oazneni, sä reverse mila Sa asupra Inalt Prea
SfinVei Tale, ca 54 poIi fi folositor norodului in mijlocul caruia
vei trai 9.1 sä-Ti indepline9ti datoriile morale catre scumpa noastra
Din tot sufletul Ip doresc- muiçi ani de ocarmuire i ca Domnul

A* Te conduca i sä Te lumineze in sfanta Ta chemare.
(M. 0., 1909, nr. 241, p. 10058-9).
www.dacoromanica.ro
404 REOELE CAROL I
354.
Cuvantare la investitura PP. SS. Episeopilor Ghenadie al Ram-
nieului-Noului Severin i Nifon al Punärii de ¡os.
M. S. Regele incrediateazI earjile episeopale noilor ierarhi, rostind formula
vacramentalA. Cei doi episcopi aduc urfiri de bine Suveranului, la care Acesta
ea'spunde cu multumiri i Indemnuri la adresa episcopilor.
Prea Slintiti Pdrin;i,
MulIumesc Prea SfinIiilor-Voastre- pentru urärile ce Ne-a/i adus
Reginei, Mie i Familiei Mele cu prilejul solemnitä/ii in care, dupä
vechile datine, am intrtrit glasul Marei Adunäri ce v'a chemat la
pästoria eparbiilor ocarmuite pânä acum de Inalt Prea
Prea Sfinte Episcop al Rdmnicului-Noului Severin,

Incredintându-Ti aria episcopala a intinsei ì frumoasei Epis-
copii de peste Olt, In strävechea vaträ de unde, dupa vremuri, a
roit Românimea peste plaiurile Carpalilor hi este dat sä pästo-
re§ti asupra unor poporeni plini de vlaga nalionalä i mândri, Cu
tot dreptu/, de trecutul lor. CuräIenia caracterului lor naTional s'a
Intemeiat pe acea credinIä i evlavie care a insufleIit pe deo-
potrivä, dela cei mai de sus pfinä' la cei mai cre§tini. Acestei
credinIi tari, acestei sänätoase suflete§ti, se datoresc vir-
tuile insu0rile gospodäre§ti i puterea de expansiune
a Oltenilor. Tot din aceastä credinO, au räsarit stfälucite märturii
ulturale, cum sunt märeIele mânästiri din Oltenia.
Sunt sigur cä ve%i prqui dupä cuviinIä aceste Inältätoare daruri
ale trecutului pe care trebue sä le pästräm cu toatä sfinIenia
insufleIindu-Te de frumoaslele pilde ale Ierarhilor premergAtori,
vei conduce turma Intru intärirea credinlei §i buna sporire a faptelor
cre§tine§ti.
Prea Sfinte Episcop al Dundrii-de-Jos,

Chemat In insemnatul scaun episcopal al Dunärii-de-Jos, vei
avea ocArmuirea sufleteascä i asupra Iinuturilor de peste Dunäre,
reajtigate cu mari jertfe 0 de care sunt legate interesele cele mai
vitale ale ânii. SAdirea tot mai adânc a iubirii de patrie §i inche-
www.dacoromanica.ro
MART.-APB. 1909 CUvANTAlti 405
garea, pe veci, in aceeasi simtire, a tuturor locuitorilor de peste

Dunare, o asteptám inainte de toate dela sfânta noasträ. Bisericá,
maica mâneetoare i bine indreptätoare a tuturor sufletelor, pre-
eum si dela inteleapta ei conlucrare cu celelalte organe ale ocAr-
muirii. ¡mi fac o datorie amintind aici i deosebita grijâ ce trebue
sa o aibá preotimea pentru scumpii Mei luptätori din räzboiul
pentru neatárnare asezati peste Dunäre i chrora le datorim toatá
dragostea noasträ.
Inaintasii Prea Sfintii Tale si-au indeplinit cu prisos datoriile cätre
Biserid. si Tarä ; road ele muncii lor se vád in inältarea atator lácasuri
Dumnezeesti, intre care sträluceste märeala catedralä de resedintä
si va stráluci in curánd frumoasa bisericá dela intrarea in portul
Sulina, ea o vestitoare a stäpAnirii noastre pe Iármul Märii Negre.
Prea Sfintifi PcIring,
Mergeti acum la scaunele voastre episcopale i cautmi a apropia
cat mai mult de bisericä sufletele credinciosilor, propováduind
tuturor treptelor sociale iubirea aproapelui, bunä intelegere i pace
obsteascá. intdriti in inimi frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptIli
fapte rele, respectul ocarmuitorilor cätre oearmuiti si al acestor
din urmä catre autoritate. Numai prin pästrarea i intärirea unor
asemenea simtiminte putem avea o tara bine intemeiatá, cu o
propäsire sigurà in timp de pace si o puternicä pregatire pentru
once vremi gr. ele.
(M. 0., 1908, nr. 288, p. 11479).
355.
M. S. Regele scoate in evidentà bogata opera' legislativa a Corpurilor Legiui-
toare penfru care le multumelte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
A doua sesiune ordinará a acestei legislaturi a fost pliná de muncl
rodnica.
In aceasta sesiune, d-voastre ati avut prilejul, pe de oparte,
sä urmati lucrarea de imbunátätire a starii táranului nostru, iar
www.dacoromanica.ro
406 REGELE CAROL I
pe de alta, sà daIi o indrumare mai potrività cu nevoile timpului

acelor institiqiuni, de al cäror bun mers sunt sträns legate täria
§i viitorul Regatului.
Prin modificarea legii pentru alegerea-MitropoliIilor i Episco-
pilor eparhiqi, cum si a constituirii Sf. Sinod açi asigurat bisericii
noastre i mai bine mijloacele de indeplini malta sa misiune.
Votarea legii judeatoresti corespunde unei trebuinIe de mult
cheZásuind o mai 'Duna distribuire a justiVei i sporind,
In acest chip, increderea pe care cetälenii trebue sà o aiba in cei
care reprezintä aceastä putere a Statului.
Legea votatà pentru acordarea drepturilor politice in cele douà
judeIe ale României de dincolo de Dunäre consacrä identificarea
lor cu intreaga wrä, cu care sunt unite printeo legaturä deapururea
PreocupaIi de una din cele mai insemnate probleme ale econo-

miei nalionale, votat legea prin care guvernul este autorizat
a emite titluri de renta pentru cumpärare de päduri.
Asemenea legiferat ca propriet4ile Statului, ale a§ezämin-
telor de binefacere 0 de cultura nalionalä sä fie pe viitor cäutate
In regie sau arendare deadreptul asociqiunilor Váräne§ti, indepli-
nind astfel, ultimul punct din Manifestul din 12 Martie 1907; iar
prin modificärile aduse legii pentru invoelile agricole, açi adus
inlesniri menite sä garanteze 0 mai mult aplicarea acestei legi.
InsufleTiti de cel mai viu patriotism, ReprezentanIii nafiunii
au urmat opera pentru intärirea scumpei noastre o9tiri, preväziind
mijloacele necesare pentru neincetata ei imbunätäIire, astfel hick
ea sä poata räspunde in toate imprejurärile marei sale chemäri.
Fkänd faIä la nevoile numeroase ale Statului, s'a asigurat bunul
mers prin stabilirea echilibrului bugetar, a cgrui menIinere va face
obiectul necontenitei ingrijiri a guvernului Meu.
Noua intocmire a legii pensiunilor a indulcit unele dispozifiu_ni
cu privire la numärul anilor de serviciu §i a dat recompense peste
cele acordate pänä acum veteranilor din räzboiul pentru indepen-
den-p.
In urma desparIirii in douà a fostului Minister al Agriculturii,
Industriei, Comerwlui i Domeniilor, s'a impus o nouá organizare
a fiecäruia din cele dot& ministere, chemate sä aiba un rol atat de
important pentru propa0rea noasträ economicä.
www.dacoromanica.ro
Legea pentru darea in exploatare a terenurilor cunoscute petro-

lifere de pe proprietalile Statului va da un nou avânt acestei indu-
strii, asigurand exploatärii petrolului o desvoltare in raport cu in-
semnätatea acestei bog4ii. Bezervand Statului i intreprinderilor
exclusiv române0 jumaate din aceste te¡enuri, s'a acordat desvol-
tArii acestei industrii garanIiile cerute de o bunä indrumare econo-
Prin legea pentru exploatarea staIiunilor balneare ale Statului

s'au prevazut mäsurile necesare pentru punerea in valoare a acestui
important factor al sänätäIii publice, care poate deveni in acela
tirnp un isvor de avirpe na-ponalà.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Và mulIumesc calduros pentru concursul luminat §i patriotic
dat guvernului in indeplinirea grelei sarcini ce-i e incredirotä,
doresc àrii un an imbel§ugat, care sà reverse bucuria in casele
tuturor, iar d-voastre intoarceIi-vä in sAnul familiilor d-voastre,
însoiçi de urärile Mele cele mai eálduroase cu prilejul Sfintelor
Sarb4tori.
Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne si ad-interim
Afacerilor Sträine, Ioan I. C. Bralianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publico, Sp. Haret ; MinistrurIndustriei i Comertului, Al. G. Djuvara ; Ministrul
Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Anton Carp ;
Ministrul Justitiei si ad-interim al Razboiului, Toma Stelian ; Ministrul Luca-
rilor Publice, V. G. Mortun.
(M. 0., 1909, nr. 288, p. 11461-2).
356.
Rispuns cfiire Principele I. §i R. de corona, Wilhelm al

Germaniei i Prusiei.
7/20 Aprilie 1909.
ImpAratul Germaniei i Prusiei transmite prin Principele de Coroana o
scrisoare de felicitare Suveranului la Implinirea vArstei de 70 de ani, prin care
II numeste i Feldmaresal al Armatelor Germane. M. S. Regele multumeste
adanc Impäratului pentru aceastä distinctie.
www.dacoromanica.ro
408 RRGELE CAROL I
Sunt foarte fericit i tot- pe atát de placut surprins prin rara

distinqiune pe care M. S. Imparatul i Rege, Augustul Vostru
Tata, Mi-a conferit-o prin numirea Mea ca Generalfeldmaresal in
armata Sa, incununata de glorie. Nu pot exprima Indeajuns prin
cuvinte ceeace simte mima Mea In aceste momente solemne. Privesc
inapoi asupra unei jumata-0 de veac de legaturi cari M'a unesc
atat de aproape de armata prusiana, amintesc cu recuno-
stinfä de timpurile departate, and am trecut prin 'Malta scoala a
regimentelor de gardä si am invaIat arta razboiului, prin care am
izbutit a conduce la biruinia tânära Mea armata. Acestor doua
fericite Imprejurari datoresc ca M. S. Imparatul a hotarit sa-Mi
confere bastonul de Feldmaresal ; iar aceasta demnitate capätä
pentru Mine o valoare si mai mare prin. faptul ca Altqa Voastra
Imperiala si Regara' a fost Insarcinata a Mi-o oferi.
Va rog a transmite Augustului Vostru Tata adâncile Mele mul-
Iumiri si a raporta ea Eu, Impreuna cu armata Mea, suntem mândri
de primirea Mea In rândul Feldmaresalilor imparaliei Germane.
(M. 0., 1909, nr. 8, p. 276).
357.
Toast la prinzul dat in onoarea A. S. I. Principelui de Coroani al

Germaniei i Prusiei.
8/21 Aprilie 1909.
M. S. Regele, multumit de vizita Principelui de Coroana al Germaniei, care
I-a adus ura'rile Imparatului la 70 de ani de viata, Inchina pentru Casa Impe-
Hala si Regala a Germaniei i Prusiei i pentru glorioasa ei armata.
Cu inima plinà de bucurie salut In mijlocul Nostru pe AlteIa.
Voastra Imperiala si Regará i sunt infinit de recunoscator Majestblii
Sale Imparatului i Regelui ea a trimis pe Augustul Säu Mostenitor
la Tron, Inconjurat de o stralucita Suita, impreuna cu comandan-0i
regimentelor cu care stau in aproape legaturi sunt cu deose-
bire scumpe, spre a-Mi transmite felicitan i pentru aniversarea a
70-a a zilei Mele dela nastere.
Majestatea Sa. Imparatul Imi dà prin aceasta gra0oasä aten-
0une o noua chiezasie a sentimentelor Sale de Inrudire i intareste
legaturile de prietenie ce exista de at4ia ani, legaturi scumpe
inimii Mele, si pe cari Tara Mea stie sa le prquiasca pe deplin.
www.dacoromanica.ro
PI. X
ta
7'77
1
t,r7v
r__
64.0 V
I
ts
,000"ef
M. S. Regele Carol I in unifornai de Feldinareal prusiao (7/20 Aprille 1909).
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1909 CUVANTARI 409
De mai bine de 50 ani sunt sträns legat de viteaza armatä a

Prusiei ; prin numirea Mea de Generalfeldmaresal aceste legäturi
an devenit ; lunga Mea carierä militarâ dobAndeste
astfel o inAlIare i totodatä o Incheiere istoricä. Aceastä rarä distinc-

pune, precum i numeroasele dovezi de iuhire pe cari Majestatea
Sa Mi-le aratä in toate imprejurärile, misc.& adâne ivima Mea,
si nu pot exprima mai bine via Mea recunostinO, deck cuprin-
zAnd-o In urärile cälduroase ce fac neIncetat pentru fericirea
prosperitatea mult iubiPlor Pärinp ai Altepi Voastre Imperiale
Regale.
Fie ca binecuvântarea Celui Atotputernic sä se reverse asupra
M. S. Imparatului, a Casei Sale Regale si a glorioasei Sale armate.
Fie ca Pronia cereascä sà ia sub puternica Ei ocrotire pe AlteIa.
Voasträ Imperialä' i Regala si pe tänära Voasträ Familie.
Cu aceste urä'ri ridic paharul Meu In sänätatea MajestaPlor
Lor impAratului i imparkesei, precum si a AltePi Voastre Impe-
riale si Regale.
Ura, ura, ura.
(M. 0., 1909, nr. 8, p. 277).
358.
Toast la masa dati in cinstea perechii mo§tenitoare a tronului

Austro-Ungariei.
Sinaia, 27 Iunie/ 10 lulie 1909.
Amintind legäturile strAnse dintre Austro-Ungaria i România, M. S. Regele
face urAri de bine pentru familia Arhiducelui Francisc-Ferdinand O. a so-pei Lui,
Principesä de Hohenberg.
Vizita Voastre Imperiale si Regale, Impreunä cu gra-

Poasa Sa Sope, ne pricinueste o mare bucurie si din fundul ini-
milor noastre vä urä'm, la amândoi, bunä venire in mijlocul nostru.
Printre numerosii Membri ai Casei de Habsburg, pe care am
avut onoarea a-i primi In Castelul Peles, pästräm mai presus de
toate o nestearsä amintire despre sederea ilustrei perechi Impe-
riale si a mult iubitului vostru Tatá, cu care eram unit Inca din
tinerqe prin legkurile unei stränse prietenii si a cärui memorie
www.dacoromanica.ro
4 l0 REGELE CAROL I
Imi va fi de-a-pururea scumpa. 1mi place a nadajdui ca fiul Satz

va pästra §.1 el afecOunea ce Augustul defunct a avut-o pentru
mine. Prezen/a AlteTei Voastre Imperiale§i Regale 1mi este despre
aceasta o pre0oasa dovada; ea 1mi este 9.1 o nota marturie despre
simpatia §i neclintitul interes ce M. S. Impäratul i Rege, ,A.ugu-
stul Vostru Unchiu, ne aratä Mie i Tärii Mele.
Aceste binevoitoare s'entimente Ma indeamna la cea mai vie
recunotin% i maresc satisfacOunea ce o am, in aceastä placuta
imprejurare, de a face sa reiasa marele pre-; ce punem in relaiiunile
aga de amicale ce intrelinem de un lung §ir de ani cu puternica
Monarhie vecina, pentru propa§irea careia aducem urarile cele mai
calduroase.
Nenumäratele i duioasele aten%iuni ale MajestAii Sale pentru
Mine §i ai Mei, de care ne-a dat acum o nota §.1 stralucita mar-
turie insarcinând pe Altqa Voastra Imperialä §i Regala sa remita
nepotului Meu Colanul Mielului de Aur, Imi inspira cea mai adânca
§.1 sincera gratitudine.
N'a§ putea rosti mai bine sentimentele recunoscatoare de care
sunt pätruns, decat unindu-le cu caldele uräri ale inimei Mele
pentru fericirea MajestaIii Sale. Acelea§i uräri le aduc §i
Voastre Imperiale i Regale, rugänd pe Dumnezeu sa reverse asupra
Sa i ai Sai binecuvântari/e Sale.
Reinnoindu-Va expresiunea bucuriei ce Ne-o face amabila voa-
stra vizità, ridic paharul Meu in sanatatea Majestäiii Sale Impa-
ratului §i Rege, a AlteIei Voastre Imperiale §i Regale §i a mult
iubitei Sale Familii.
(M. 0., 1909, nr. 74, p. 3121).
359.
Cuvintare la inaugurarea portului Constanta.

Constaata, 27 Septemprie/ 10 Octomyrie 1909.
V. Mortun, Ministrul Lucrdrilor Publice, evidentiazä Insemnätatea portului

Constanta pentru prosperitatea economiei românesti i prosläveste pe M. S. Regale
pentru stäruinta ce-a depus ca sä se ducä la bun sfilit aceastä märeatä operä.
Inginerul Saligny face un istoric al proiectelor de Intemeiere a portului Constanta
1881, Hartley; 1891-1894, Cantacuzino si aratä cä lucrärile si planurile
www.dacoromanica.ro
SEPTa-OCT. 1909 CUVANTA.RI 411
executate, incepand cu 1896, se datoresc ingimerilor romani. Suveranul e fericit

a vedea realizatä aceasta infäptuire. Portul Constanta va pune tare in directa
legäturä cu pietele Apusului si va constitui semnul legäturii definitive dintre
Dobrogea i celelalte provincii ale României.
Cu mare bueurie am venit in Dobrogea spre a inaugura mare4a

lucrare a portului ConstanIa, datorita ca i falnicul pod peste
Dunare §tiintei i harniciei inginerilor români, sub priceputa con-
ducere a Incercatului lor §ef.
Deschiderea drumului spre mare este o trebuinfá neaparata a
prop4irii comerciale; porturile maritime sunt plamanii unei Iari;
de aceea guvernul n'a cruiat nimic pentru a da portului ConstanTa
tot ce i-a trebuit spre a indeplini malta sa menire.
Inca dela inceput am urmat Cu cel mai viu interes 9i am spri-
jinit necurmat aceste lucrari, care au dat comeqului nostru un
avant a§a de puternic 0 au legat tot mai strans Dobrogea de ca.
minul strämo§esc.
Cu drept cuvant le putem dar privi ca un factor de capetenie
al propa0rii noastre economice 0 ca o mandrie naponala.
Portul Constara, cu ajutorul serviciului nostru maritim, ne-a
pus In legaturi statornice i directe cu targurile straine, mai ales
Cu apusul Europei, care este cel mai mare cumparator al produc-
telor noastre.
Activitatea acestui centru comercial, care se va desfapra, de
sigur, fara daune pentru porturile noastre dunarene, va fi adeva-
ratul barometru al desvoltarii noastre; de aceea am credinIa ca,
de0 mari, lucrarile savar0te 'Ana acum, cu instalapile cele mai
perfecponate, nu sunt cleat un Inceput faia de ceea ce ne rezerva
viitorul i ea Constania va deveni, peste un timp nu prea inde-
partat, unul din cele mai insemnate porturi ale Marii Negre.
Cu acest prilej nu pot uita sa amintesc ca astazi o noua lega-
tura strange pe Dobrogeni 0 mai aproape de sufletele noastre, cu
intrarea lor In deplina viará constitu-Ponala a Tárii. Prin aceasta
desavar0ta Intrupare a Dobrogii cu patria romana dela sanul
careia nimic nu o mai poate desparP s'a infäptuit, pe veci, Iinta
sträbunilor luptatori pentru stapanirea rármului romanese al marii,
visul batranului Mircea Voievod 0 al lui $tefan cel Mare.
Cu adanca recuno§tinTa mulIumesc tuturor pentru primirea stra-
lucitä cu care am fost intampinap din partea oraplui, cat i pentru
www.dacoromanica.ro
412 REGELE CAROL I
bunele uräri ce Ni s'au adus in cuvinte a§a de cälduroase §i mägu-

litoare i sunt fericit a am pläcutul prilej de a ridica paharul Meu
pentru propä0rea mereu cresandä a portului Constanta 0 pentru
fericirea scumpilor no§tri Dobrogeni.
(M. 0., 1909, nr. 145, p. 5894).
360.
Discurs la inainiarea ca sublocotenent a Printului Carol.
&Julia, 3/16 Octomvrie 1909.
Intemeietorul Dinastiei hot.1111te ca Principii Romini a fie Inaintati ofiteri

la 16 ani. Da ca deviza Printului Carol maxima lui Frederic ce! Mare: 4 Sunt
ce/ intAiu slujba§ al Statuiui*. Ii fncredinteaza apoi comanda unitätii Sale.
Sunt 16 ani Oe cand bubuitul tunurilor vestea Capitalei Ro-

mâniei na§terea unui Principe, salutatä cu cea mai vie bucurie;
pot fi dar incredinIat a Iara intreagä se unqte astä'zi cu Mine,
spre a särbätori numirea intäiului vlästar al Casei Mele, näscut
i crescut pe pämânt stramopsc, ca Sublocotenent In 1-iul batalion
de vânä.tori, comandat odinioarà de Mwenitorul Tronului.
Sunt sigur a fried in vremuri depärtate se va aminti de acest
moment solemn, and Intemeietorul Dinastiei, care a condus vi-
teaza sa armata la izbandä, hotärise ca Principii Români sh fie
numiIi la varsta de 16 ani ofiIeri.
Aceastä cinste va fi, färä indoialk un puternic indemn pentru
iubitul Meu Stanepot, care se va sili a merita, printr'o deosebitä.
sarguinIä 0 o muncà necurmatä, o distincOune ap de inaltä. Având
prin nwerea sa o situqiune privilegiatä, El trebue sä. §tie a da-
toiiile Sale sunt cu atät mai mari 0 a nimeni nu ..poate avea drep-
turi tärä. datorii.
Sper a Dânsul va fi de-a-pururea aläuzit de acest principiu,
§i odatä, and Dumnezeu va hotäri ca Dânsul sä fie chemat sä ur-
meze opera Mea, va fi insufleVt de frumoasa maximä a lui Frederic
cel Mare:
4 Sunt cel intaiu s1ujba9 al Statului ».
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1909 CuvANTARI 413
Doresc din adancul inimii Mele ca tanärul Principe, care intrfi

acum In armatä, urmând incO studiile sale, sa indeplineasca toate
sperantele Patriei Sale.
Caldele noastre uräri II Insotese pretutindeni.
M. S. Regele, Intorcandu-se catre A. S. R. Principele Carol, Iti comanda:
Sabia afarä!
LuaIi comanda 1-lui pluton dín 1-a companie a 1-lui batalion
de vanätori i fiIi totdeauna cel Intaiu ca pildá, ca munea, ca da-
torie i ca iubire a Patriei.
tM. 0., 1909, nr. 151, p. 6131).
361.
Mesaj pentru desehiderea Adunirilor Legiuitoare.
15128 Noemvrie 1909.
M. S. Regele arata situatia internationalä buna a Regatului si scoate In evi-

denta probele de amiciVe ce I s'au dat de cätre suveranii straini. Se bucura de
simpatia pe care Tara a manifestat-o tala de dinastie cu prilejul intrarii Prin-
lului Carol In rändul ofiterilor. Da apoi indicatii generale privind legislatia
ce se deschide: bugetul se va mentine echilibrat; conventia economica incheiata
cu Austro-Ungaria se va vota; Tulcea va fi legata prin cale feratä de releaua
pea mare a Romaniei; agricultura si industria vor atrage atentia alesilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Intrand In a treia sesiune ordinarà a acestei legislaturi, menitä
sá intäreasa apzarea economic6 i socialä a Statului roman prin
conlucrarea tuturor paturilor sociale, constat cu o vie mulIumire
munca d-voastre pentru atingerea acestui inalt ;el i nu mä In-
doiesc de patriotica ravna cu care ve/i duce mai departe opera
Inceputa, a carei desävar0ta realizare Guvernul Meu o urmareqte
cu cea mai hotarità stäruinIA.
Situqiunea Regatului, din punctul de vedere al relaliunilor
sale din afara, este din cele mai bune. Prin aciiunea ei statornia
cumpanitä, Tara noastra a c4tigat o situaIiune care ii (la dreptul
de a fi prività ca un factor insemnat in politica generala. Romania
färä o-Nraire a lucrat pentru reu- Ota silinçelor desfdprate de toate
www.dacoromanica.ro
414 REGELE CAROL
statele ca sä Intäreasca pacea de care, impreuna cu linistea in-

terna, avem atta nevoie pentru propäsirea fortelor noastre napo-
nale. De aceea veghem cu o deosebitä grije la desvoltarea
nilor noastre internalionale i constatara cufericire simOmintele de
care Regatul se bucura din partea celorlalte State.
Vizitele pe care le-am prima in cursul acestui an, ale Princi-
pilor Mostenitori ai tmpàráçiilor Germana i Austro-Ungara, au
fost o nouä i prelioasä marturie a acestor
Insemnele de Feld-Maresal, pe care Majestatea Sa Impäratul
Wilhelm Mi le-a conferit, sunt o dovadä a prieteniei care Ne leagä
totodatà arata prestigiul pe care armata noastra 1-a dobandit
faIa ostirilor celor mai puternice.
Acest prestigiu a crescut neincetat din vremea and vitejii
nostri osteni au värsat sangele lor pentru mä.rirea Patriei. Am fost
dar viu miscat and in anul acesta s'a inviat din nou amintirea
acestei epoci glorioase prin prezenIa in mijlocul nostru a unui asa
mare numar din bravii nostri tovarasi de lupta din armata rusä.
Este de datoria noasträ, spre a menIine situqiunea intern4o-
nalä a Regatuluij a urmäri neintrerupt intarirea puterilor noastre
militare pentru care nu mä indoiesc cà veli da Guvernului Meu,
ca intotdeauna, cel mai neclintit sprijin.
Intrarea in rándurile ostirii a Iubitului Nostru Stranepot, Prin-
cipele Carol, salutata de Tara intreaga cu un entuziasm atat de
mare, este o nouä consfintire a legaturilor pururea nedespartite
clintre Dinastie i scunapa noasträ armatä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Desvoltarea economicä. a Tärii a fost neincetat una din grijile
noastre de capetenie. Constat cu mulIumire cá izvoarele noastre
de produatiune sporesc meren i cá astfel, chiar in anii agricoli
sub-mijlocii, situalia financiará ramâne imbucurä'toare.
Sunt sigur ea nu veli pierde un moment din vedere trebuinIa
de a men-One bugetul Statu/ui in principiile sänätoase dupa care
a fost alcatuit de nouä ani i carora datorim soliditatea stärii noa-
stre financiare. Guvernul Meu và va supune proiecte de legi prin
care rezervele legale ce stau astazi in casa tezaurului neproduca-
toare si expuse la ispita cheltuelilor, se vor consolida la Casa de
www.dacoromanica.ro
Depuneri, crescand prin capitalizare, spre a se asigura astfel 9i

mai mult Statul de once eventualitate vatamatoare finanplor sale.
Asemenea once mäsuri legislative, menite a imbunatali admi-
nistrarea finanplor §i a räspunde la principiile de dreptate in pro-
punerea sarcinilor, vor gasi, nu ma indoiesc, primirea cea mai bine-
voitoare din partea d-voastre.
Mari le interese ale agriculturii noastre aqteaptä dela d-voastre
aceea0 vie solicitudine pe care au aflat-o in sesiunile trecute. Mi-
nistrul Domeniilor va aduce In desbaterile d-voastre un proiect
de lege menit a cre0e proprietatea silvica a Statului. El va va cere
Inca mäsurile legale necesare pentru a da culturii Insemnatele in-
tinderi de pärnant panä acum supuse la inundaiii.
Pentru a Inlesni avantul industriei noastre, precum pentru a
intäri i ocroti munca naPonala Guvernul Meu vä va infäPqa un
nou proiect de lege privitor la incurajarea
ConvenIiunea de comer l cu Austro-Ungaria, pe care de asemenea
ve%i fi chemaIi a o vota in aceasta sesiune, stabilind intre noi
monarbia vecina un regim statornic, va avea de sigur o inraurire
binefäcatoare asupra economiei noastre na/ionale.
Cum o sänatoasa Intocmire economicä este Insa strans legata
de desvoltarea cäilor de comunicalie, Guvernul Meu nu va pregeta
ca, treptat cu mijloacele de care dispune, sà punä caile ferate la
mnálçimea nevoilor creseande ale Tarii, sa duca cu stäruin-Va la bun
sfar0t toate lucrarile publice incepute in ultimii timpi i sa ur-
meze completarea sistemului nostru de cal de comunicaVune
de transport. Intre cele dintai construqiuni noui vi se va propune
legarea Tulcei cu repaua noastra de cai ferate 0 se va Intregi
din acest punct de vedere desavar0ta noastra unire cu judeple
de peste Dunare.
Astfel ne vom putea folosi pe deplin de märeple lucrani. ale
portului Constanp., pe care, cu atata mulTumire, 1-am inaugurat
In cursul acestei toamne.
In acela0 scop, ministrul lucrärilor publice vä va supune mofi-
ficarea legii drumurilor, care sä asigure mai bine pe viitor construe-
-tiunea i intrqinerea lor.
Impailirea dreptaIii i inzestrarea Tánii ca o cat mai buna
oranduiala judecatoreasca a fost una din grijile legislaturii actuale.
Pentru completarea masurilor atat de nemerite pe care votat,
www.dacoromanica.ro
416 REGELE CAROL I
ministrul justiVei va va supune modificarile ce principiile sangtoase

ale dreptului preeum 9i practica judecatoreasca le-au dovedit ne-
cesare de introdus n legea organica a Curtii Casa-Oune 9i in dis-
pozi%iunile legiuirilor penale, referitoare mai ales la intocmirea
funclionarea Curillor cu
InmulOrea continua a qcolilor rurale, precum i indrumarea cea
mai solida §i mai practica' data invaiamântului, 4i va arata In-
raurirea din ce In ce mai binefacatoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Prin votarea noilor proiecte de legi, precum §i a celor depuse-
Inca din sesiunea trecutk veçi urmari opera de reforme atat de
adânc cerute de nevoile Tärii, dand totodata Guvernului Meu spri-
jinul trebuincios pentru aplicarea ei sincera §i inIeleapta. Astfel,
prin munca d-voastre spornick va yeti asigura dragostea i hiere-
derea Varii i cea mai adânca mul%umire a Mea.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru binele
fericirea scumpei noastre Patrii.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brii-
tianu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finan-telor: E.
Costine,scu; Ministrul Justitiei, T. Stelian ; Ministrul Luceárilor Publice i ad-
interim el Cultelor i Instructiunii, V. G. Mortun; Ministrul Agriculturii i Do-
meniilor, A. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului, M. G. Orleanu ;
Ministrul de Razbeiu, General Gr. Critiniceanu.
(M. O., 1909, nr. 185, p. 7281-82).
362.

Pregedintele Camerii, M. Pherekyde, remarca' relatiile pagnice ale Romaniei

cu celelalte state. Adunarea Deputatilor igi va face o m'andrie examinând cu
triotica' intelegere proiectele de legi ce i se vor supune spre desbatere gi votare
d e catre guvern. M. S. Regele e multtunit a aproba principiile Adresei la mesaj.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1909 CUVANTXRI 417
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputcqi,
Cu o vie mul-tumire am primit caldele uari ce ni le aduce-ti
din partea Adunärii Deputatilor ; ca in totdeauna ele au avut un
räsunet adânc recunoscätor in inimile noastre.
Constat cu mare satisfac-tiune cä din Adresa Camerei reiese o
deplinà comunitate de veden i cu Guvernul Meu, ant cu privire
la consolidarea tot mai mare a finantelor, prin un control corqtiin-
cios al cheltuelilor 0 o mai proportionalä repartizare a sarc¡nilor,
cAt qi despre necesitatea de a men-tine puterea noasträmilitarà
la inal-timea cerutä de imprejunri.
Sunt asemenea bine fncredin-tat cä sänätoasele traditii de pre-
vedere din anii trecu-ti se vor statornici In gospodäria noastrà de
Stat, caci numai prin a lor strictd observare vom avea putiffta de
a indeplini programul nostru economic 0 ne vom pune la adäpost
de surprinderi primejdioase.
Cu deosebitä bucurie väd cá Adunarea Deputa-tilor pre-tuqte
cinstea i onorurile aduse Armatei §i Tärii in persoana Mea 0 cà
ea este insufle-tin de cel mai sincer devotament pentru Mine 0
Familia Mea. Aceste mult pre-tuite märturii sunt nsplata noastrà
cea mai dulce.
Vä urez o muncä rodnicä, de-a-pururea indreptan spre
rirea i mdrirea scumpei Noastre Patrii.
(M. 0., 1909, nr. 204, p. 8010).
363.
11/24 Deeemyrie 1909.
Generalul Budisteanu, presedintele Senatului dfi citire Adresei prin care se
aduc uräri Suveranului. Prornite sprijinul Senatului pentru armatá i pentru
luarea In discutie a proiectelor dé legi ce se vor propune de Guvern relative la
modificarea legii organice a Curtii de Casatiune si a Gurtilor cu jurati precum
pentru proiectele relative la proprietatea silvica si la apArarea de inundatii
a parnânturilor cultivabile, pentru Incurajarea industriei si pentru cäile de co-
municatie. M. S. Regele multumeste pentru devotamentul Senattlui fattt de
Dinastie i pentru dorinta ce-si manifesta de a sprijini efectiv sforfarile poli-
tice ale Guvernului.
www.dacoromanica.ro
418 REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu adânca recuno§tin-1á bunele urari-ce Mi le aduce-1i din
partea Senatului, precum i reinnoita incredintare a statornicei sale
credinte. Asemenea Ma bucur cá cinstea ce Mi s'a %cut de Inapa-
ratul german a gasit un rasunet a§a de puternic printre d-voastre ;
ea insa se cuvine mai intaiu scumpei noastre arrnate, care, prin
vitejia sa pe ~pul de luptä, ne-a deschis calea larga spre nea-
tarnare i propä§ire.
Sprijinul luminat i hotärit ce Senatul il va da Guvernului Meu,
intru cercetarea proiectelor de legi ce i se vor supune, imi este
o chez4ie sigurä cä lucrärile acestei sesiuni vor fi rodnice i ea
veti da o inteleaptä deslegare insemnatelor chestiuni privitoare la
incura5area industriei i la codul silvic, a carui menire cata sa fie
In primul rand pastrarea padurilor, acest izvor de bogatie
Doresc din toatä mima ca silinçele d-voastre s'O se indrepte
stäruitor catre acest tel practic dorit de tara, adica imboldirea
ocrotirea muncii cinstite.
Din adáncul sufletului va multumesc in numele Reginei, al
Meu i al Familiei Mele, pentru sentimentele de dragoste ce mi le
aratati cu atata caldura.
(M. 0., 1909, nr. 207, p. 8122).
364.
Inalt Ordin de zi chtre arma.

1114 Ianuarie 1910.
M. S. Regele aduce la cunostinta otiri1 favorul de care s'a bucurat seful
ei suprem, fiind nurnit feldrnaresal al armatei germane si primind vizita delegatiei
$arului. Adauga ca o nouä trAsätura de unire 11 leaga de acum de ostire prin
intrarea In rândurile ei a Printului Carol. Face urari pentru fericirea Armatei.
Ostafi,
In cursul anului ce se incheie am avut multumirea de a- constata
cat de mult a crescut prestigiul nostru. Numirea Mea ca general
al infanteriei in armata imperiala §.1 regala austro-ungara, insem-
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1910 CUVANTA.RI 419
nele de feld-maresal, care mi-au fost remise de Principele Moste-

nitor al Germaniei, in numele Augustului Säu Pärinte, ca i vi-
zita ce ne-au fAcut-o vitejii nostri tovarAsi de lupta din armata
imperialä rusk sunt märturii preTioase de stima de care ne bu-
curäm pe l'angä armatele mari. Putem fi mAndri de aceste rezul-
tate, dobAndite prin munca si sArguinIa noasträ si pe care suntem
datori a le spori din an in an.
Tot in cursul acestui an, legäturi noui s'au stabilit intre Di-
nastie i ostire, cu prilejul intrArii in rândurile voastre a iubitului
Meu strAnepot. Sunt adAnc convins cà tAnArul ofi%er, cAläuzit de
pilda noasträ, va sti sä: indeplineascA speranIele ce punem in El.
Fac cälduroase .urAri pentru fericirea voasträ a tuturor.
CAROL.
(M. 0., 1910, nr. 222, p. 8681).
365.
Toast la prinzul de gala dat in onoarea misiunii belgiene.
5118 Februarie 1910.
M. S. Regele Inchina n cinstea Suveranilor Belgiei.
PrezenIa misiunii belgiene imi dà plAcutul prilej de a inchina

pentru intAia oarà in sAnätatea prea iubitului Meu nepot, M. S.
Regele Albert.
Urez din toatA mima tAnArului vostru Suveran o domnie lungA
si fericitä spre a-si indeplini nobila-i menire, asigurAnd linistea si
propäsirea Belgiei, pentru care avem cea mai vie simpatie si ale
cärei asezAminte liberale ne-au servit ca pildä in atAtea impre-
jurAri.
PAtruns de aceste sentimente, va rog a vä uni cu ufärile Mele
si a ridica paharele voastre in sAnatatea Regelui i a Reginei Bel-
gilor, precum si a Familiei Regale. SA trAiascA MajestAIile lor!
(M. 0., 1910, nr. 249, p. 9743).
www.dacoromanica.ro
420 REGELE CAROL I
366.
Mesaj de inehiderea Corpurilor Legiuitoare.

10/23 Aprilie 1910.
M. S. Regele trece in revistä activitatea Corpurilor Legiuitoare, care constä
din legile pentru reorganizarea Curtii de Casatiune, a repausului duminical, a
cooperativelor de .meseriasi, a locuintelor ieftine, pentru infiintarea Casal PAdu-
rilor, pentru fondul de rezervä al tezaurului public, conventii comerciale q.a.
§i le multume§te pentru concursul dat guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Prin lucrärile pe care le-aIi indeplinit In a treia sesiune a acestei
legislaturi, urmärit des6v&Iirea operii de Intärire economia §i
socialà, Inceputä de trei §i aii inzestrat -lara cu legi de triare
folos.
Legea pentru reorganizarea CurIii de Casa/iune a dat celei mai
Inalte instanIe judecatoresti un a§ezara'Ont potrivit Cu menirea ei.
Completându-se astfel reforma Intreprinsä prin legea judeatoriilor
de ocoale i prin legea privitoare la reorganizarea tribunalelor
CurIilor de apel, toatä justiIia a fost push' pe o temelie trainica §i
dreptatea va putea s'à fie imparlità mai bine 0 cu mai multà In-
lesnire.
Legea repausului duminical, a cooperativelor de meseria0, a
locuinIelor eftine, precum si legea pentru vânzarea catre comune
a lemnelor din Odurile Statului, vor Inlesni traiul unei insemnate
pärp din muncitorimea orwlor noastre.
Infiinlarea Casei pädurilor i intocmirea unui nou cod silvic
rdspund unei nevoi de mult simIite i ocrotesc o ramurd de seam4
a avuliei na Vonale.
Grija pe care ali purtat-o intotdeauna finanIelor Statului s'a
adeverit §i de astädatà prin asigurarea ecbilibrului bugetar i prin
lmbundaTirea organizapunii noastre financiare. In deosebi, legea
privitoare la fondul de rezerva al tezaurului public va da cele mai
bune roade.
Nouile linii de drum de fier, pe care le-ati votat i creditele puse
la dispoziTia cbilor de comunicatie vor da un avânt puternic des-
voltArii noastre economice. lar convenIiile de comerl, incheiate Cu
www.dacoromanica.ro
MAI 1910 CUVANTIRI 421
Austro-Ungaria ca Cu alte State, vor avea o inräurire fericitä

nu numai asupra comerIului i industriei noastre, dar 0 in general
asupra raporturilor noastre internaTionale.
Viul interes pe care 0 de randul acesta arätat scumpei
noastre armate, inzestrand-o cu toate cele trebuincioase apärärii
nalionale, Mi-a adus o deosebitä mulIumire. Puterea militara
neincetata propa0re a intregii noastre organiza-Ouni naiionale ne
chezä§uesc printre State situaTiunea ce se cuvine Regatului nostru.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Vä mulIumesc pentru munca desfä§uratä in aceasta sesiune
pentru concursul cälduros pe care 1-ati dat Guvernului Meu. Rog
pe cel Atotputernic sá vä aiba sub a sa pazà i sa reverse peste
Romania in acest an, care se aratä atat de manos, tot belpgul
toatä fericirea.
Eu declar inchisä sesiunea ordinara' a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brit-
tianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrui Aface-
rilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finantelor, E. Costinescu; Ministrul
JustItiei, T. Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; Ministrul
Agriculturii i Domeniilor, Al. Con.stantinescu; Ministrul Industriei si Comer-
M. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.
(M. 0., 1910, nr. 10, p. 425-6).
367.
Inalt Ordin de zi &Sire armatit.
7/20 Mai 1910.
M. S. Regele Carol, dupà Inaltul Ordin de zi din 10 Mai 1902, da instructiuni
noui pentru pregAtirea armatei. In acelasi timp, Principele Ferdinand, numit
inspector general al armatei, va raporta de implinirea acestor instructiuni.
Ostafi,
Munca far-a preget ce to0 ai depus Rani instruirea armatei,
pe baza directivelor ce v'am dat prin Ordinul de zi din 10 Mai 1,902,
a Intarit intr'un mod vadit armata, pregätind-o bine la malta sa
chemare.
www.dacoromanica.ro
422 REGELE CAROL I
UrmaIi mai departe pe aceastá cale §i ve-li fi vrednicii apilatori

ai patriei.
In interesul unei unitili mai mari i in urma Imbunatä-
-prilor aduse armatei, in ultimii ani, prin modificarea legii de
organizare, schimbarea materialului de artilerie, modificarea
regulamentelor tactice i diferite sporiri §.1 creqiuni, socotesc de
tre'buinta a da scumpei Mele armate noui prescrimiuni pentru
propa§irea ei.
Izbanda se intemeiaza pe credin; i voinIa nestramutata
a fiecarui otean, de a invinge cu once preI; pe vitejia fiecarui
soldat i pe infliativa fiecarui conducator Cu o hotarire nestramu-
tata in once imprejurare ; pe conlucrarea stransa a tuturor §.1 a
celor trei arme imprennà.
Aceste daruri se dobanesc numai prin desvoltarea Ingrijitá a
fiecarui otean §.1 prin o educa-Pe ostä§easca desavar§ita.
Nimic nu e mai primej dios pe ~pul de lupta deck lipsa de
credinrá §.1 de voinrá in izbânda i teama de raspundere.
Infanteria va fi sigura a atinge scopul, daca va fi obipuita
a strabate mari distai4e In un timp relativ scurt, sa traga cu li-
ni§te i siguranrá, s'a se foloseasca de teren i sa Infrunte chiar
lupta cu baioneta.
Cavaleria va implini frumoasa ei menire, In chip stralucit,
daca va fi desavil§ita In serviciul de cercetare, daca se va putea
mica repede §i se va afla intotdeauna acolo, invingand toate ob-
stacolele, unde se va da lovitura decisiva.
Artileria va asigura izbanda, daca va 9-ti a trage bine, in-
tr'un mod sigur, fila a fi expusa la pierden i mari §i a avea Inca
destule muniçii In momentul suprem al luptei.
Trupele speciale §.1 serviciile diverse vor da un adevarat
sprijin armatei, asigurand toate Inlesnirile in m4carea i IntreIi-
nerea ei.
T'aria armatei se sprijina pe iubirea i Ingrijirea superiorului
pentru soldat §i mai ales pe disciplina, care nu poate fi capatatä
nici prin mijloace dureroase, nici prin ingaduiri peste legi i regu-
lamente, bis& numai prin o severitate binevoitoare i nepärtini-
toare.
Insarcinez pe Principele Ferdinand, prea iubitul Meu nepot,
astazi numit inspector general al armatei, a veghia, cu ocazia in-
www.dacoromanica.ro
specIiunilor sale, ca sä se indeplineascä toate ordinele Mele de zi

çi sä-mi raporteze asupra aplicärii lor.
Dat In Bucuresti, la 7 Aprilie 1910.
CAROL.
Ministru de Razboiu, General de divizie, Gr. Criiiniceanu.
(M. 0., 1910, p. 1257-8).
368.
Toast pentru Regele Angliei.

16/29 August 1910.
Luni, 16 August, la orele 12%2 din zi, Feld-Maresalul Lord Roberts a fost
primit in audienp oficiala in salonul de receptiune al Castelului de atre M. S.
Regele caruia I-a remis scrisorile prin care se notifica rnoartea Regelui Eduard
VII si urcarea pe tron a M. S. Regele George V, Rege al Marei Britanii i Ir-
landei, ImpArat al Indiilor. La sfArsitul mesei, M. S. Regele a toastat pentru
fericirea Suveranului i Reginei Angliei.
Ridic paharul Meu In sänätatea M. S. Regelui George al V-lea,

rugänd Pronia cereascä s5.-L ocroteascä i sä-I acorde o domnie
lunga i färä grije, pentru fericirea credinciosilor Säi supusi
prosperitatea vastului säu imperiu.
Cu aceste sim-pminte i yätruns de afecIiunea cea mai sincerk
pentru Majestatea Sa, beau In sänätatea MajestäVlor Lar Regelui
Reginei a Marei Britanii i Irlandei, precum si In acea a Augu-
stei lor familii.
Träiascä Majest4ile Lor f
(m. 0., 1910, ru.. 110, p. 4648).
369.
Prin mesajul de deschidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare Suveranul rea-
rainteste opera legislativA infäptuitil si importanta ei pentru prosperarea
www.dacoromanica.ro
424 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt fericit ca ma gasesc azi din nou_in mijlocul d-voastre
pentru a deschide a patra sesiune ordinara a acestei legislaturi
si nu Ma indoesc ca, prin votarea legilor propuse de Guvernul
Meu, din care ati inceput a lua lunele in cercetare, veti desavarsi
opera d-voastrelegislativa atat de bogata i binefäcatoare pentru Iara.
Chemqi in vremuri grele spre a readuce, printr'o legiuire cum-
panita, linistea i increderea intre diferitele straturi sociale, aTi
indeplinit cu ravna marea datorie care vi se impunea tuturor in
fa-0 unor imprejurari asa de grave.
In urmarirea acestui inalt el aTi dat sprijinul d-voastre cel
mai puternic Guvernului Meu pentru a reorganiza vieqa noastra
ruralä i a da un avant sanätos intregei noastre desvoltari nalionale.
Legile agrare, privitoare la invoieli agricole, la infiinIarea Casei
rurale, la obstiile pentru arendare_ si la cele de mosneni, cat si la
trusturile arendasesti, au lämurit i impacat raporturile economice
si, prin incurajarea spiritului de prevedere, au sporit formarea
micei proprietäti de sine statatoare, asigurand odata cu linistea
socialä i cresterea bogaIiei generale.
Reforma legilor de organizare judecatoreascä, infiintarea jude-
catoriilor rurale, stabilirea unor norme mai bune pentru recrutarea
inaintarea magistraplor; au pus la indemana populatiunii ru-
rale o justiVe grabnicä i nepartinitoare si au intarit prestigiul ma-
gistraturii.
Prin. Consiliul administrativ permanent, prin legile comunale
si a Jandarmeriei, prin mäsurile contra alcoolismului cuprinse in
legea carciumilor, prin veniturile ce aceasta lege a creat comunelor
rurale, prin avantul dat invaIamantului primar, construind in toate
localuri de scoli, precum i prin solicitudinea pe care
ali arätat-o pentru starea sanitara, dat satelor noastre putinIa
sa se desvolte in condiIiuni mai fericite, atAt din punctul de ve-
dere administrativ, cât i din punctul de vedere cultural §i moral.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inzestrarea larga a ailor ferate §i a portului Constai4a cu im-
bunataIirile trebuincioase, nouile linii de cai ferate pe care
www.dacoromanica.ro
votat i a caror executare s'a inceput Cu activitate, grija pe care

aÇi purtat-o industriei i comeqului, a caror interese sunt astäzi
incredinIate unui ministru special, sprijinul dat bancilor populare
cooperativelor säte§ti, preväzute in Codul silvic
In legea Casei pädurilor pentru apararea §i sporirea domeniului
silvic, indemnul dat cre§terii vitelor In urma Infiinàrii islazurilor
comunale, a livezilor artificiale, a imbunät4irii serviciului zootehnic
§i a nouai conveniiuni comerciale cu Austro-Ungaria, vor contribui
Inca la mdrirea avupei nalionale, care atat s'a desvoltat in ultimii
ani, Incat situaiia financiarä, cu toate nouile nevoi ale Statului,
este astäzi mai prospera ca oricAnd, Para sa se fi ingreuiat intru
nimic sarcinile contribuabililor.
Printr'o serie de legi, ce sprijinä o imeleaptä" politiea comu-
nalä, ai urmdrit uprarea stärii populaçiunii orapne§ti; bäncile
de meseria§i, legea pentru cumpärarea de catre comune a lemnelor
din pädurile Statului, legile pentru locuinIele ieftine i pentru in-
mulIirea linillor de tramvai In Bucurwi, precum §i creditele pentru
alimentarea cu Ná a diferitelor ()rae, inlesnind i insänäto§ind
conditiunile de traiu, vor indruma mai bine vieaTa comunelor noastre
urbane.
Un insemnat pas s'a fäcut prin intinderea regimului nostru
constitulional in Dobrogea. Acordarea drepturilor politice a de-
sAvar§it legaturile vepice a judqelor transdunärene cu Patria
mum5 si a incoronat activitatea stäruitoare ce s'a desfäpirat In
ele de peste treizeci de ani.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaft,
Mull,umità mäsurilor energice luate la hotarele tärii
serviciului nostru sanitar, care ne-au ferit de o groaznica
epidemie, s'a putut face Para primejdie manevrele de astä toamnä.
Ele au dat tuturor prilejul sa constate cä, prin munca neobositä
a ostaOlor no§tri, prin legile de organizare i prin creditele In-
destuldtoare votate de d-voastre, scumpa noasträ armatä este in
mäsurà sà räspunza oricând la Weptärile
Romania, cu hotärirea lini§tith pe care i-o ingaduie puterile
sale neincetat crescânde, afirma fära oväire importanIa
www.dacoromanica.ro
426 REGLE CAROL
sale In mijlocul marilor interese europene. Astfel ne-am asigurat

increderea i prietenia tuturor Statelor care, ca i noi, gäsesc in
pace cea mai prielnicä chez4ie a desvoltärii lor.
Domnilor Senatori,
Donznilor Deputati,
Cäläuziti de dorul de infraTire a tuturor straturilor sociale
de dorul de dreptate, asigura i in aceasta ultima sesiune a
legislaturii, consolidarea Statului i temeinica sa propä9ire §i de
aceea, cu neclintita credin0 In viitor, rog pe Cel Atotputernic
s'a Intinda peste lucrärile d-voastre cereasca sa binecuvantare.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pre§edintele Consiliu/ui de Mini§tri §i Ministru de Interne, Ion I. C. Brci-
tianu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Sp. Haret; Ministrul Afacerilor Straine,
Al. G. Djuvara ; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul Justitiei,
Toma Stelian; Ministrul Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; Ministrul Agri-
culturii i Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului,
M. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.
(M. 0., 1910, p. 7417-8).
370.
1114 Decemvrie 1910.
M. Pherekyde, presedintele Adunarii, da citire Adresei In care arata mul-
tumirea ea Suveranul a rostit cuvinte de rasplata pentru adunarea Deputa-
Wor care a dat concurs Guvernului la readucerea linigtei i asigurarea drep-
t'a-0.i In sanul populgiei rurale. Anta importatrta reformelor agrare prin care
se l'acepe o era noua In viga politica' i sociala i datoria tuturor de a le apara
IntAri. Asiguri pe Suveran de activitatea ce o vor depune Deputatii qi de so-
lidaritatea lor Cu guvernul. M. S. Regele se bucura ca Armata va atrage deo-
sebita atentie a Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cu o adanca recunqtinfà primesc bunele uräri ce-Mi le aduce0
din partea Adunärii DeputaIilor, precum i dovezile de iubire 9i
devotament ce Mi le reinnoiIi astäzi, in chip a§a de magulitor pentru
Mine.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1910 CUVANTAIII 427
Nu mä. indoiesc cá munca desfäsuratä in cursul acestei legis-

laturi, pe care, cu regret, o vád apropiindu-se de sfArsitul ei, va fi
bogatá in roade bune i cá legile votate vor contribui la pasnica
propásire a scumpei noastre Patrii.
Necurmatul interes ce 1-4 aratat pentru arman.' Má bucurá in
mod deosebit. Prin desvoltarea si intárirea ei, am dobandit nea-
tárnarea politick intocmai precum bunele noastre finanIe ne asi-
gura neatArnarea economick
Sá veghem dar, ca acesti doi factori precumpänitori de care
atarna t'Aria Statului sä fie feriii de vence stirbire, astfel ca
putem privi viitorul cu depliná incredere i sä urmám cu stator-
nicie politica noastrá cumpänitä din trecut.
Din adâncul inimii va mulIumesc din partea Reginei i Fami-
liei Mele, pentru dragostea cu care ne inconjur4.
(M. 0., 1910, nr. 196, p. 7970).
371.
11/24 Decemprie 1910.
Generalul C. Budisteanu, presedintele Senatului, aratá cl prin sprijinul
dat Guvernului si prin votarea legilor propuse s'a asigurat linistea i bunele
raporturi dintre toate clasele. Prin imbunatätirea soartei $áránesti, prin crea-
rea micei proprietäti, agricultura se va aseza pe baze mai temeinice i astfel
se va Imbunát4i starea economicá a páturii rurale. Acordarea drepturilor po-
litice Românilor de peste Dunäre a desavársit legatura Dobrogei cu România.
Asigurá pe Suveran de sprijinul pe care-I va da Senatul Guvernului. M. S.
Regele e de acord cu hotáririle Senatului si-i multumeste pentru urAri.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Márturisirile de iubire si devotament ce Mi le aduceIi din partea
Senatului sunt scumpe inimei Mele si le primesc cu o adâncä recu-
nostinVá.
Cu incredere i mulIumire, putem privi sirul de reforme ce s'au
sávársit in cursul acestei insemnate legislaturi si prin care se in-
deplinesc dorinIele ce, in momente grele, le-am arátat ca trebuin-
cioase, pentru a readuce pacea socialä. Aceastá huna armonie
reciprocä ineredere suntem datori a le aseza pe trainice temelii de
www.dacoromanica.ro
428 REGELE CAROL I
dreptate 0 a le intari prin o neadormitä sarguinO, caci numai ele

ne pot asigura o desvoltare normala.
De asemenea am vazut cu pläcere alcatuirea legilor menite a
pastra prin un regim adevarat conservator, domeniul nostru silvic,
aceasta podoaba a Tärii i izvor insemnat de bogälie, cu o inraurire
a§a de binefäcatoare asupra agriculturii noastre.
Hotaritul sprijin ce 1-4. dat Guvernului Meu, a inlesnit mult
desävär0rea roditoarei opere intreprinsa cu atata ravna, spre binele
§i intarirea Patriei.
Din tot sufletul, và mulIumesc pentru caldele urari adresate
Mie, Reginei i Familiei Mele.
(M. 0., 1910, nr. 204, p. 8242).
372.
malt Ordin de zi efitre armatä.

1/14 lanuarie 1911.
M. S. Regele ureaza ostasilor ani multi, sänätate çi fericire, cu prilejul anului
nou, multumindu-le pentru munca staruitoare, simtimântul de datorie si spi-
ritul de disciplin6 de care au dat dovezi.
Ostafi,
Tara nu cruIa niciun sacrificiu pentru intärirea armatei, avand
nestramutata credin0 ca sunteli oricánd gata a implini malta
voasträ. chemare. Ultimele manevre au dovedit din nou ea Regatul
se poate rezema cu siguranIä pe puterea sa militara. Vä mulIumese
dar calduros pentru munca voastrá stäruitoare i pentru toate
silimele ce açi desfa§urat in cursul anului care s'a sfar0t. RamâneV,
ca i n trecut, InsufleIiIi de simIimantul de datorie 0 de spiritul
de disciplina. lubiçi pe §efii i fratii voWi de arme, pästrand un
neelintit devotament pentru Patrie i Tron. neincetat
la juramantul vostru, care trebue sa fie adane intipärit in mima
voastra. Astfel ve-çi fi de-a-pururea siguri de dragostea Mea 0 veIi
bine merita recunwiinIa Tarii.
Din tot sufletul va urez ani muiçi, sanatate i fericire.
Dat in Bueurqti, la 1 Ianuarie 1911.
CAROL.
(M. 0., 1911, nr. 220, p. 8945).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1911 GUVANTXRI 429
373.

7/20 Martie 1911.
Parlamentul precedent, in urma demisiei guvernului, fusese dizolvat i nouile
Corpuri sunt convocate avAnd s'a se ocupe indeosebi cu masurile menite s5.
Imbunätäteasca starea economica i socialä a àrii in deosebi a meseria§ilor,
micilor functionari i corpului didactic la orase i a täranilor la sate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu o deosebitä mulIumire viu astazi in mijlocul d-voastre pen,
tru a deschide intaia sesiune a nouai legislaturi.
Demisia Cabinetului precedent i numirea guvernului actual au
tras çlupa sine dizolvarea Corpurilor Legiuitoare, ajunse aproape
la termenul lor constitulional.
Ie§iIi de cateva zile din alegerile generale, d-voastre, prin o
insemnata majoritate, aduceIi guvernului pe care 1-am chemat la
arma Statului, increderea 01.1
Acest acord intre Tara i Tron este o chez4ie pentru indepli-
nirea misiunii guvernului Meu, cu atat mai mult cu cat putem
privi in lini§te situalia din afara. Politica statornica i cumpatata
ce o urmarqte Romania rara Bovaire de peste un patrat de veac
ne-a asigurat cele mai bune relaIii cu toate statele. Merginerea
pacii, care este scopul comun al nazuintelor, este Bi dorinIa noastra
de capetenie.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Guvernul Meu a adus la cunostinIa tuturor masurile ce le
crede menite a Imbunatali starea economica i socialà a Prii. Ele
vor forma obiectul activita/ii d-voastre in decursul legislaturii care
incepe astazi.
Pentru scurta sesiune de faIa Barcina d-voastre va fi mai ales
cercetarea i votarea la timp a bugetului. Prin votarea legilor ce
stau in legätura cu el vevi face de pe acum un pas hotäritor In di-
recçia cerute de situalia interna §i mai ales intru u§u-
www.dacoromanica.ro
430 REGELE CAROL I
rarea vieçii Omnilor 0 a multora din ora§enii prea atin0 de scum-

pirea traiului.
Pana ce se vor vota legile pentru vanzarea-d.e pamant la Iarani,
pentru asigurarea lucratorilor, pentru noua organizare a meseriilor
§i pentru descentralizarea administrativa, veti avea sa veniti indata
In ajutorul pranilor nevoia0, scutind loturile mai mici de ease
hectare de once dare atre Stat 0 pe de altá parte sa imbuna-
täteasca starea funcTionarilor inferiori dela cäile ferate, precum
salariile din inva-pmantul primar 0 secundar.
Situalia finantelor noastre ne ingäduie aceste inlesniri i ne
impune totodata sá destinam, farä a sdruncina echilibrul bugetului,
un spor de opt milioane pentru armatä, la a carei intärire Tara a
fost totdeauna gata sä aduca jertfele cele mai mari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In fiecare an al lungei Mele Domnii am avut adanca mulIumire
sä constat progresul savar0t in scumpa Noastra Patrie.
Urez ca i aceastä legislatura, prin concursu/ luminat ce-I ve%i
da guvernului Meu, sa fie cat mai bogatä in rezultate fericite.
Dumnezeu sä binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministrul Finantelor, P. P. Carp,
Ministrul Afacerilor Straine, T. Maiorescu; Ministru de Interne, Al. Marghi-
loman ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Cul-
telor i Instructiunii, C. C. Arlon ; Ministrul de Razboiu, N. Filipescu; Mi-
nistrul Lucrarilor Publice, Barba St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si Co-
mertului, D. E. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1911, nr. 271, p. 11385-6).
374.
Räspuns la Adresa Adunkii Deputatilor.
C. Olanescu, presedintele Camerei, impreuna cu delegatia acestui corp
legislativ, prezinta raspunsul la mesajul Tronului, prin care afirma ca se va lucra
de acord cu guvernul pentru reformele propuse. M. S. Regele, multumind pentru
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1911 CUVANTA.RI 431
asigurarile de dragoste §i credinta ce I se exprima, simte o deosebita bucurie

cá imbunatatirea soartei täränimii preocupa Corpurile Legiuitoare, ca gi
bunätätirea situatiei corpului didactic 1i dotarea armatei.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu o deosebita ruulIumire asigurarile de dragoste si cre-
dinIa ce Mi-le aduceIi, In cuvinte asa de calde, din partea Adunarii
Legiuitoare.
Cu mare bucurie vad ca primele gänduri ale Camerii sunt In-
dreptate catre acei mai greu atinsi de scumpetea traiului, mai ales
-catre Várani, a caror munca contribue 'hate° masurä insemnata la
loogälia Tarii si care, ca ostasi, sunt scutul Patriei. Nu ma indoiesc
dar ca grija ce va insufleTeste de a usura soarta lor va putea fi in-
laptuita prin masuri bine chibzuite, pästrand neatinsä soliditatea
finanIelor noastre, asa de strans legate cu buna stare economica
politica.
Sunt incredinIat ca. Imbunätalirea ce se va aduce In folosul
Corpului didactic va fi un imbold nou la munca sa pentru buna
Indrumare a tinerimii scolare.
De asemenea simt o vie satisfac-Vune vazand cat de patrunsi
sunteTi de menirea scumpei noastre armate si de datoria ce avem
de a o inzestra cu toate mijloacele spre a-si Indeplini malta sa che-
mare.
Sprijinul ce sunteli hotarlIi a-1 da guvernului Meu intru reali-
zarea programului ce vi 1-a Inf4isat este o chezasie sigura ca lucra-
rile Camerii vor fi rodnice i Inchinate binelui Tärii.
Inca °data va mulIumesc din suflet pentru märturisirile de
credinIa ce 1e arataIi Mie i Familiei Mele si rog pe Atotputernicul
sä binecuvanteze munca acestei legislaturi.
(m. 0., 1911, nr. 286, p. 11953-4).
375.
3/17 Aprilie 1911.
G. Gr. Cantacuzino, pre§edintele Senatului, prin citirea Adresei arata. ca
Ilaturul Corp va bilesni realizarea programului pe baza caruia a fost ales, pri-
vitor la Imbunatatirea stärii economice i sociale a Tarii. Legiuirile pe care
www.dacoromanica.ro
432 REGELE CAROL I
guvernul le anuntá relativ la vAnzarea de pämânt sätenilor, la asigurarea lu-

crätorilor, la reorganizarea meseriilor si la reforma administrativa vor constitui
obiectul preocuparilor Senatului §i vor contribui la intárirea armatei. Incheie
cu uräri. M. S. Regele e incredintat de patriotismul Senatului q'i e sigur cà
activitatea lui va fi rodnicä.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit cand ma gasese'in mijlocul membrilor

Senatului, care, prin experienla 9i maturul lor sfat aduc un concurs
a9a de luminat, la buna alcatuire a legilor.
Sentimentele de iubire 9i credinIä ce Mi le arataii din partea
acestui inalt corp au pentru Mine un deosebit preI 9i va mulIu-
mese calduros pentru bunele voastre uräri.
Privesc ca o danta datorie de a inchina puTinii ani pe care
Dumnezeu va binevoi O. Mi-i daruiasca 'inca, la propä9irea 9i. ma-
rirea scampei noastre Romanii.
Doresc ca noua legislatura., care incepe cu aceastä sesiune, s'a
fie rodnica' in foloase pentru binele ob9tesc 9.1 ca prin sprijinul ce-1
ve/i da guvernului Meu, sa asiguraIi desvoltarea noasträ. treptatä
9i statornicä.
Am deplina incrediMare ca tot ce vom face intru huna indru-
mare 9i ridicare a Iaranului, va largi 9i consolida temeliile Sta-
tului, marind in acela9 timp si bogaIia publica'.
Inca dela inceputul lungii Mele domnii, toate guvernele im-
preuna cu reprezentqiunea nalionala, au inconjurat o9tirea cu o
neIarmurita ingrijire 9i. dragoste, iar Tara 9i-a impus cu bucurie
cele mai insemnate jertfe pentru dansa. Cu vie satisfacIiune con-
stat ca 9.1 de astadatä Corpurile Legiuitoare sunt gata a p5.9i pe
aceea9i cale patriotieä, spre a pune puterea noastr6 armat6 in stare
de a apara oricand neatarnarea 9i vrednicia Patriei.
Reinnoindu-va viile Mele mulIumiri 9i in numele Reginei 9i Fa-
miliei Mele pentru scumpele dovezi de dragoste din partea Sena-
tului, urez din suflet ca lucrarile d-voastre sa intareasca 9i mai
mult insemnata situaIie ce Romania 9i-a castigat-o prin manca 9i
politica sa inieleapta.
(M. 0., 1911, nr. 4, p. 194).
www.dacoromanica.ro
MAI-ILJNIE 1911 CUVANTAlli 433

M. S. Regele inchide sesiunea Corptuilor Legiuitoare manifestandu-si sa-
tisfactia el si-au indeplinit misiunea fixatä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
inchizand astazi intaia sesiune a nouai legislaturi, sunt fericit
a VA exprima mulIumirile Mele pentru munca inieleapta, cu care
raspuns la insarcinarea primita dela Tara.
In scurtul timp in care v'aIi putut desfa§ura activitatea,
contribuit la realizarea unei parIi insemnate din imbunataIirile
cerute de situaiia interna.
Prin votarea bugetului intocmit in vederea acestor imbuna-
taIiri i prin modificarea pariiala a catorva legi, ai upirat
Iaranilor i qi dovedit ingrijirea ce o aveIi pentru interesele cla-
selor celor numeroase, &And totodatä armatei mijloacele trebuin-
cioase pentru intarirea ei.
MulIumita sprijinului ce daIi guvernului Meu, rodnica sesiune
cu care inceput, va fi urmatá de altele tot ap de binefäcatoare
astfel vqi fi facut un pas mai departe intru inaintarea Romaniei.
Sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare este inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;
Ministrul Afacerilor StrAine, Titu Maiorescu ; Ministrul de Interne, Al. Mar-
ghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul
Cultelor i Instructiunii, Const. C. Arion ; Ministrul de Räzboiu, N. Filipescu ;
Ministrul LucrOrilor Publice, B. St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si Comer-
Iului, S. D. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1910, nr. 18, p. 713).
Discurs la inaugurarea noufii clidiri a Camerei de Comerl

si Industrie.
24 Mai16 funie 1911.
Hagi Tudorache, presedintele Camerei de comerI si industrie, printeo cu-
vântare manifesta bucuria fatal de prezenta M. S. Regelui; Infäliseaza apoi
www.dacoromanica.ro
434 REGELE CAROL I
activitatea Camerii in cei 42 de ani dela Infiintarea ei, fAcAnd istoricul acestei
institutii. Vorbesc In acelas sens: M. Blank, In numele Bursei i Ministrul Co-
mertu/ui i Industriei, Nenitescu, In numele guvernului. M. S. Regele multu-
meste pentru IntAmpinärile rostite i aratA partea luatil de Camera de Comert
si Industrie la desvoltarea economicA a RomAniei.
Sunt viu mirat de alduroasele cuvinte eu care MAIntämpinati

In numele Camerei de Cornell §i a Bursei 0 de bunele uräri ce mi
le aduceti cu acestei solemnitäti.
Và rog sä primiçi adânca Mea multumire pentru aceste mult
pretuite märturisiri de credin; i devotament.
Propä0rea economica a României se datoreW Inmultirii 9i
ieftenirii mijloacelor de transport, care i-au dat, In mai putin de
50 de ani, un avánt neasemänat in Europa Intreagd. Elementele
acestei prop4iri le avem in rodnicia pämäntului, in bogatiile
ascunse in subsol i in situatia noastra geografia. Spre a ie0 la
ivealä nu le lipsea decát o inteleaptä i Incordatäiniçiativä. Aceast&
initiativä a luat-o Statul, care, indatä dupä räzboiul pentru nea-
tarnare, a Indrumat toatä activitatea sa In aceastä directiune, prin
infiintarea de drumuri de fier, prin regularea navigatiunii dunä-
rene, prin amenajarea porturilor i arzarea märetului pod peste
Dunäre, prin conveatiuni comerciale §i nenumärate mäsuri, menite
toate a ridica valoarea productelor agriculturii noastre .0 a Incu-
raja comertul qi industria.
Aceste silnite, urmArite Cu o necurmatä statornicie, au avut o
räsplatä de care toçi ne putem bucura ast6zi.
Se cuvine ca In aceastä zi, and reprezentantii cei mai de seamä.
ai comertului i industriei se aflä adunati spre a inaugura fruraosul
local al Caraerei de Cornell. din Capitalä, sä reamintim acest trecut
de muna stäruitoare i sä culegem din aceastä privire inapoiu, un
Invätämânt pentru
Camerele de Comert 0 Industrie au dat guvernului un pretuit
sprijin, prin sfaturi luminate i lucräri insemnate. Am marea mul-
tumire de a recunowe cá aceste sfaturi i lucräri au avut mai
totdeauna in vedere, nu interese particulare, ci binele olvesc 0 c&
infiintarea acestor Camere, alcatuite din frunta0i comertului
industriei, a räspuns Inaltei lor meniri.
vouä, dar, se datore§te o parte din frumoasele izbánzi
gate pe terenul economic, care ne umple mima de o indreptatitä.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1911 CUVANTARi 435
mandrie i ne permite a nädäjdui ca acest rninunat avânt pe

care L-am putut constata 0 admira din nou in ultima Mea WA-
torie pe Dunare 0 la ConstanIa nu se va opri aci, ci se va
desfa9ura tot mai imbucur5tor i binecuvântat, arätând astfel
lumii civilizate c5. Românii ravnesc face un nume respectat,
nu numai prin arme pe câmpul de luptd, dar 0 prin muncà cinstitä
stäruitoare.
ComerIul 0 industria sunt la noi cele mai puternice auxiliare
ale agriculturii; desvoltarea armonia a acestor trei nesecate izvoare
de bun traiu i bogaIie ne este o chez4ie de un viitor frumos i bla-
goslovit.
Urez, dar, Camerei de Cornell 0 Industrie din Capital5 sá fie
pildä neclintitä acestor patriotice silinIe i ca munca ei pe ampul
economic de-a-pururea inspiratä de interesul general al Várii
sä fie spornia i rodnica.
(M. 0., 1911, nr. 40, p. 1722).
378.
Toast la primirea in audientä a Generalului de Romanenko.
5/19 19 Iunie 1911.
Generalul de Romanenko vine in fruntea unei misiuni rusesti s'a* aleagA

locul pentru a§ezarea monumentului in amintirea generalului Suvarov in Rfim-
nicul S'arat. La masa ce a dat in cinstea misiunei ruse, M. S. Regele inchina
pentru Impäratul i Impäräteasa Rusiei, amintind confraternitatea armatelor
ruso-romane in luptele dela 1877.
Cu o indoitá bucurie vä salut printre Noi, caci prezenLa

d-voastra Imi reamintwe epoca atat de scumpa inimei Mele, care
a cimentat confraternitatea armatelor noastre pe câmpul de bätaie.
Má folosesc deci, cu vie mulLumire, de aceast5 fericità ocazie,
pentru a ridica paharul Meu In sal:Ma-tea M. S. Imparatul Nicolae,
facand uräri calduroase pentru fericirea Sa §i pentru gloria bravei
Sale armate.
Sá trgascA MM. LL. impäratul i impäräteasa.
(M. 0., 1911, nr. 52, p. 2380).
www.dacoromanica.ro
436 REGELE CAROL I
M. S. Regele atre Iussuf Izzedin.

14/27 August 1911.
Vizita mostenitorului tronului otoman, Iussuf Izzedin, la Constanta. La cina
ce s'a dat In onoarea lui, M. S. Regele Carol I a ridicat un toast in sAnätatea
Sultanului i a Mostenitorului Tronului.
Vizita Altelei Voastre Imperiale Ne aduce o vie bucurie i salu-

tam prezenIa Voasträ printre Noi, cu atät mai mare satisfacIiune,
cu cat ea confirma din nou excelentele raporturi stabilite inteun
mod asa de fericit 'filtre statele noastre, in interesul päcii generale.
Facand urärile cele mai cälduroase pentru fericirea M. S. Sul-
-tanului i aceea a Altwi Voastre Imperiale, precum si pentru pros-
peritatea Imperiului Otoman, a carui desvoltare i progres ti ur-
märim cu o sincera simpatie, ridic pahArul Meu in sänatatea M. S.
Sultanului si a AlteIei Voastre Imperiale.
Träiascä Majestatea Sa Impäratul Otomanilor.
(M. O., '1911, nr. 108, p. 5253).
M. S. Regele citre Vice-amiralul Bosirem.

Sinaia, 18 Septempriel 1 Octomvrie 1911.
Escadra rusa din Marea NeagrA, sub comanda vice-amiralului Bostrem,
vine la Constanta. O -delegatie, sub conducerea vice-amiralului, merge la Si-
naia sA salute pe M. S. Regele Carol L Delegatia e retinutà la dejun i Suve-
ranul ridica un toast In einAtatea Tarului si gloria marinei imperiale.
Sosirea escadrei rusesti la Constal4a i prezenIa ofiTerilor ma-

rinei imperiale in mijlocul Nostru, imi dà pentru a doua oarä',
anul acesta, fericitul prilej de a inchina in sanatatea M. S. Impa-
ratului, Augustului vostru Suveran. Viu miscat pentru graIioasa
atenTiune ce a avut, binevoind a trimite escadra Marei Negre in
apele române spre a Mä saluta, mulTumesc Majestätii Sale din
-fundul inimei pentru aceasta nouä' dovadä de prietenie, ce are un
ap mare pre% pentru Mine. Facand urarile cele mai cälduroase
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1911 COvANTARI 437
pentru fericirea Sa, precum i pentru gloria marinei Imperiale,

ridic pabarul Meu in sänätatea Augustului vostru Suveran, care
Imi este cu deosebire scumpä.
TrAiasca Majestatea Sa Impäratul Nicolae.
(M. O., 1911, nr. 135, p. 6386)._
381.
M. S. Regele efitre Ie§eni.

25 SeptemPriel8 Octomprie 1911.
Dupà asistarea la manevrele din jurul Romanului, Familia Regard a plecat

cu trenul spre Iai. Acolo a fost Intimpinatä de autorit'ali çi notabilitkti si o
imensä multime. Seara s'a dat o cina la Palat la care au fost invitati ministrir
atasati militari s.a. Primarul Iasilor aduce omagii de recunostint5 Suveranului
din partea cetätenilor Ieseni. M. S. Regele multumeste Iesenilor pentru primirea
ce I-au Aleut si ridica paharu/ in sangtatea lor.
Cuvântarea d-voasträ, ap de bine sim%it i mägulitoare pentru

Mine, gäse§te un r5sunet recunosc5.tor In inima Mea.
Suntem fericiti CO. am putut veni din nou in scumpa noasträ
a doua Capitalä, care Ne-a prirnit i astädata cu bratele deschise.
Adânc miqcat de calda O. strälucita intampinare, multurnim din
fundul inimei pentru dragostea ce Iwnii Ne aratä in bate im-
prejurärile. Doresc ca Iaii sä fie nu numai un focar al tiintei,
dar sä se poatä folosi §i de avântul neWeptat pe care tara 1-a luat
In cursul unei jumätäti de veac.
Aceastä desvoltare insemnatä se datore§te in mare parte Unirii
Principatelor din care a räsärit RegatuI.
Vechiul scaun domnesc al Moldovei a fäcut in privinta aceasta
jerfe simtitoare qi merit& prin urmare cea rnai vie recunwintä
pentru abnegatia sa, arätatä In momente ap de hotäritoare pentru
viitorul României; nu se va uita at de mult Ia§ii au contribuit
la märirea Patriei.
Insuflelit de aceste simtiminte i cu urärile cele mai ealde pentru
acest frumos ora, ridic paharul Meu in sänätatea iubitilor Mei
Te§eni.
(M. O 1911, nr. 142, p. 6707).
www.dacoromanica.ro
438 REGELE CAROL I
M. S. Regele citre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei.

Iayi, 26 Septemvriel9 Octomyrie 1911.
La manevrele armatei române din Moldova, Tarul Rusiei i Imparatut
Austro-Ungariei au trimis delegati speciali sä salute pe M. S. Regele Carol I la
Suveranul a dat o cinä la care a invitat pe acesti trimili i a ridicat
toast in saniitatea ambilor monarhi.
indeplinesc o datorie scumpä inimei Mele, ridicând paharui

Meu in sänätatea Majestä-Olor Lor impäratului Francisc Iosef
a tmpäratului Nicolae, care au binevoit a Mä saluta cu prilejul
ederii Mele in Iai prin trimi0 speciali. Exprim Majest4ilor Lor
adânca Mea recuno0inVä pentru aceastä gra-pasä atenVune, care
Mà m4cä viu i fac urärile cele mai cälduroase pentru fericirea
Lor i prosperitatea Imperiilor Lor, cu care suntem legaTi printeo
stransä prietenie.
In sänätatea Majestälii Sale impäratul Austriei, Rege al Un-
gariei i in sänätatea MajestaIii Sale impäratul tuturor Rusiilor.
(M. 0., 1911 nr. 143, p. 6763).
M. S. Regele la 50 de ani dela intemeierea Universiatii din Iasi.

Ia.yi, 27 Septemyrie/ 10 Octomprie 1911.
In sala Teatrului National a avut loc solemnitatea pentru aniversarea a 50
de ani dela infiintarea Universialii din Iasi. Suveranul si Familia Regará, la
sosire, sunt IntAmpinati de Presedintele Consiliului de ministri, de Primarul
IaIilor si de Rectorul Universitatii. Dupà executarea compozitiei nwtionale
de G. Enescu, M. S. Regele se oacup'd de menirea Universitatii In stat.
Cu cea mal vie bucurie urez bunävenire inv4a-Por no9tri

oaspeIi, care ne-au fäcut mare cinste de al veni spre a särbätori
Cu noi intaiul jubileu al tinerii noastre Universit4i din Ia0. Mul-
Iumirea Imi este cu a-at mai mare ca Mä gäsesc in mijlocul
Mei Iepni i ca pot prezida la o serbare de a§a mare insemnätate
pentru desvoltarea culturalä a României.
intemeiatä acum 50 de ani de cätre Principele Alexandru Ion
Cuza, dupä iniiativa marelui säu ministru Mihail Kogalniceanu
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1911 cuvANTIni 439
a cärui ne§tears6 amintire se va slavi mane aceasta Univer-

sitate a fost primul rod binecuvantat al Unirii Principatelor duna-
rene, cea dintaiu manifestare a rede9teptari1 intelectuale i natio-
nale, mult timp dorita 9.1 impiedecatä. Ea s'a ridicat pe ruinele
Academiei Mihailene, unde cuvantul inflacarat a lui Kogalniceanu
rasunase deja, aruncand samanta cea mântuitoare 9.1 vestind tim-
purile mai bune ce erau sä soseasca. in cursul säu de istorie natio-
nala, insufleiit de un edam patriotism, Kogalniceanu vorbe9te
nu ca un Moldovean, ci ca un Roman, care pätrunde viitorul 9i-1
pregate9te. Dar aceasta indraznealä prematura provoaca o nemi-
loasa reacIiune: voinicul luptätor o plate9te cu surghiunul, iar
Academia Mihaileana este inchisa.
Nu trecu mult timp insa i Kogalniceanu, ajuns sfetnicul
ascultat al unui Domnitor patriot, avu fericirea de a putea atinge
elui urmarit fara preget In tot timpul tinerelei sale, adica de a
deschide larg u9i1e acestei Universitäti i de a da sufletului romanesc
hrana intelectuala care trebue sa-1 invioreze regenereze.
Din acest moment inaltator 9i sub impulsiunea unor profesori
cu iubire de tall, con9tiinIa nationalä incepu a relua cuno9tinIa
de ea insa9i, iar calea propa9irii se deschise larga in toate direc-
tiunile i pentru toate treptele sociale.
Luand contact cu 9tiinta i civilizatia, am putut sa ne asinailam,
pe incetul, progresele dobandite de celelalte popoare, sà ne apro-
piem de ele 9i sä ie9im din izolarea i Intunecimea In care traisem.
Acesta este nemäsuratul folos ce 1-am cäpatat prin intemeierea
ambelor noastre Universiati, ele ne-au inväIat a cunowe condi-
Iiile neaparate ale adevaratei culturi 9i ale adevaratel mariri a unei
adica munca stäruitoare care imbogaiqte, instrucIiunea sän6-
toasä care largeste judecata i educaOunea moralä, care alcatue9te
caractere tari 9.1 asigura buna ordine socialä.
Universitatea este dar cheia de bolta a cladirii Statului, menin
a intinde campul cuno9tintelor folositoare, ale adevarului 91 ale
frumosului, i ca un focar puternic a lumina minple 9.1 a
incalzi inimile spre a le Indruma pe caile rodnice 9.1 moralizatoare
ale muncii aprige, inchinandu-le binelui obptesc.
Ltd, domnilor profesori, programul 9.1 domeniul vostru de
actiune ; el cuprinde nu mai putin ca intregul viitor al Patriei 9i
acest fapt can' sa và dea, impreuna cu mandria falnicei noastre
www.dacoromanica.ro
440 REGELE CAROL I
chemäri i simu1 marei raspunderi ce apasä asupra constiinIei

d-voastre.
voie sä. Ira reamintesc una din frumoasele inväVaturi
ce le dedea batranul Voievod Neagoe Basarab fiului säu ; ea vä va
arata aceastä räspundere sub o forma si mai miscatoare:
Mintea stä in trupul omului drept ca steagul in mijlocul räz-
boiului si toata oastea cautä la steag. Si Ora stä steagul in räz-
boiu, nu se cheama acel razboiu biruit ; macar de are si navalá
grea spre sine, ei tot cauta steagului i se aduna imprejurul lui.
Ia-r (lac& steagul cade, atunci toate ostile se risipesc si nu se stie
unul cu altul cum fac i incotro merg )>.
Acest steag, de care atarnä viitorul Nostru, 11 TineIi in mainile
voastre-; sub cutele lui alearga o tinerime doritoare de izbanzi.
Dea Domnul ca sa stea tot sus, pe calea mântuirii si premaririi
neamului i sä se vazä de departe pentru cinstea i inalIarea scumpei
noastre Romanii.
Aceasta este cea mai adanca, cea mai mare dorinVâ a inimei
Mele.
(M. O., 1911, nr. 144, p. 6798).
384.
Discurs la inaugurarea cursurilor universitare din Ia§i.

29 Septemprie/12 Octomprie 1911.
Rectorul Universitatii, Dr. Bogdan, prin cuvantarea ce tine arata mandria
recunostinta &fa de prezenta M. S. Rege/ui i Familiei Sale /a deschiderea
cursurilor, sprijinul dat de Suveran Universitatii de cate ori a fost cerut, mi-
siunea i progresele acestei Institutii de cultura. M. S. Regele indicä ideaul
pe care trebue sa-1 urmäreasca Universitatea: munca sarguitoare inchinata
binelui i adevarului: pastrarea nestirbita a credintei stramosesti i ridicarea
Patriei prin fortele Morale si intelectuale # ale fiilor ei. Darue 300.000 _de lei
senatului universitar din a caror doba.nda sa se Intretina studenti saraci
«a se publice teze universitare.
Sunt viu miscat de sentimentele de dragoste i credinp. ce Mi

le reinnoiIi din partea UniversitaIii Iai1or i care gases° un adanc
räsunet de recunostinp in inima Mea.
Dupá vrednica sarbatorire a jubileului Universitapi, in care s'a
amintit trecutul, am dorit sa viu din nou in mijlocul vostru, la
www.dacoromanica.ro
deschiderea cursurilor, pentru a ne indrepta gandul impreunä spre

viitor 0 a va arata desävar0ta Mea incredere ea' roadele acestui
Tnaltasezämant de cultura, care a primit acum o lima sfinTire,
vor räspunde weptarilor Tärii.
Aceste a0eptäri le cunoasteIi: o munch* sarguitoare inchinata
binelui i adevarului; pastrarea nestirbita a credinIei stramose0i
ridicarea Patriei prin forIele morale si intelectuale ce le veIi
do bandi aici.
Jertfele insemnate ce le face Statul pentru voi, iubiçi studenli,
solicitudinea í necurmatul Meu interes pentru studiile voastre,
và vor indemna cu siguran-Va a va aräta vrednici de dragostea ce
va inconjura.
Ca un semn al acestui interes 0 un non imbold la munca, am
hotarit, in amintirea acestor serbari, a darui 300.000 de lei, a caror
dobanda se va intrebuinTa de Senatul Universitar pentru tipariri
de teze i mai ales pentru sprijinul studen-Olor lipsiçi de mijloace.
Urez ca anul univ&sitdr, care incepe, sa ne aducä dovada
nadejdea ce punem îi voi este pe deplin intemeiatä i ca din
cuvantul profesorilor ca din o sarnanta bunä aruncata inteun ogor
mänos va rasäri un rod imbelsugat, spre folosul vostru 0 al
scumpei noastre järi.
(M. O., 1911, nr. 146, p. 6890).
385.
M. S. Regele atarue asupra imprejurarilor externe, fata de care Romania
pastreaza o absoluta neutralitate. Dintre legile care vor fi supuse Corpurilor
Legiuitoare, are o deosebita insemnatate cea privitoare la descentralizarea
administrativa. Apasa asupra Inzestrarii armatei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschizand astazi a doua sesiune a legislaturii actuale, simt o
deosebita mulIumire de a Ma vedea din nou in mijlocul reprezen-
tanIilor
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
Doresc mai intaiu de toate sa exprim in fa/a d-voastre cat de

adanc recunoscator sunt pentru toate dovezile de iubire si devo-
tament cu care am fost intampina/i cu prilejul calatoriilor Noastre
intreprinse in cursul anului prin o mare parte a /arii. Pretutindeni
reprezentan/ii districtelor, insq4i de ceta/eni in numar covarsitor,
au venit sá Ne salute cu dragoste i cu atata entuziasm, incat am
fost mica-/i 'Ana in fundul inimii. Mai ales a doua Mea Capitala
Ne-a primit cu o cäldura ce nu o vom uita.
Fericit am fost, ca am putut fi fa-Va impreunä cu intreaga Mea
Familie la frumoasele serbari jubilare ale Universita/ii din Iasi
si am putut aräta astfel viul interes ce L-am purtat totdeauna
desvoltarii intelectuale a scumpei noastre Patrii. Prezen-/a atator
delega/i trimisi de vechile i renumitele Universita/i din sträina-
tate spre a aduce felicitärile lor a dat o mare stralucire acestor
serbari si a invederat importan/a la care a stiut sa ajungä. Romania
In asa scurt timp intru raspandirea i inaintarea culturii generale.
Zilele de särbatoare dela Iasi au primit o deosebita insemna-
tate prin aten/iunea Majesta/ilor Lor Impäratul i Regele Francisc
Iosef i Imparatul Nicolae II, care au binevoit a Insärcina trimisi
extraordinari spre a-Mi aduce asigurarile lor de prietenie. Aceasta'
noua dovada de deosebitul interes al Majestä/ilor Lor pentru Noi
Ma indatoreste la cea mar vie recunostinia.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag.,
In rästimpul dela inchiderea sesiunii trecute, un gray conflict
a izbucnit intre doua mari Puteri, cu care suntem in cele mai bune
Situa/ia noastra Ne-a impus dela sine si fara anume de-
clarare o neutralitate absoluta, care ne dà putin-ça de a contribui
noi la impiedecarea oricarei turburäri din Peninsula Balcania.
Putem privi dar cu liniste si incredere viitorul, fiindca Romania
este inconjurata de simpatiile generale si raporturile sale cu toate
Statele sunt din cele mai cordiale.
In aceste vremuri cam inourate, starea finan-Olor noastre este
asa de imbucurätoare, incat putem indestula pe o scará mult mai
larga' trebuinole armatei. Din an in an ea face progrese sim/i-
toare, dovedite din nou la marilo manevre din toamna aceasta,
Cu prilejul arora trupele au aratat o coeziune si o rezisten0 care
www.dacoromanica.ro
ne dau siguranTa cà ostapl roman va fi oricand la Inalpmea che-

märii sale.
Täria armatei este insa strans legatä cu starea economicä a
Sunt dar IncredinIat ch d-voastre ve-P urma Cu toatä sar-
guin%a opera social Inceputä In sesiunea trecutà 9i vfi ve0 ocupa
In deosebi de mijloacele spre a upra traiul la sate 0 in orap. In
acest scop se vor supune de Indatä aprobärii d-voastre proiectele
de legi pentru vanzarea bunurilor de mama moartä la Orani, pentru
suprimarea reducerilor dela pensii, pentru desfiinIarea claselor de
patente, care nu trec peste 10 lei, i pentru scutirea de impozite
chiriilor dela 300 lei In jos.
Dintre legile organice ce se vor aduce In deliberärile d-voastre,
.cea dintaiu va fi legea pentru organizarea meseriilor, a creditului
asigurärii muncitorilor i legea incurajerii industriei nwponale.
0 lege de mare insemnätate, care va Inlesni intr'un mod sim-
ptor nevoile populapei 0 va asigura un mers mai regulat 0 mai
.repede al treburilor Statului, este aceea asupra descentralizärii ad-
ministrative. D-voastre, bland aceastä lege In deaproape cercetare,
veçi Infaptui Insfar0t imperioasa cerinà a articolului 131 din Con-
.stituPunea dela 1866.
Alte legi, care vor fi Inaintate Gorpurilor Legiuitoare, au scopul
de a Inlätura unele neajunsuri constatate In cursul anilor. Organi-
.zarea Universit6Plor, ca 0 a InvKämantului primar au trebuin/e
de a fi revdzute ; asemenea i cateva legi In privinIa justi-Pei, a
administrapei interne 0 a lucrarilor publice, precum 0 a armatei.
Toate aceste lucra'ri supuse chibzuirii d-voastre vor Imbunätä-p
diferitele ramuri ale administrapei publice i vor Indestula tot-
deodata trebuil4ele 'or.
Domnilor Senator i,
Domnilor Deputati,
SunteP patrun0 de insemnätatea operei la care va cheamä
=datoria d-voastre de legiuitori. Stiu cä o vep indeplini cu devo-
tamentul care và insufiqwe pe toP intru Inaintarea i Intärirea
patriei. Incredirgat sunt ca ve-P da prePosul d-voastre sprijin Gu-
vernului 1VIeu si ve-P desfa§ura toatä ravna i activitatea ca aceastä
sesiune sä fie roditoare, ridicand astfel 0 mai mult prestigiul de
.care Romania se bucurà prin politica sa inieleaptà 9i cumpänitá.
www.dacoromanica.ro
444 REGELB CAROL I
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrärile d-voastre!

CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Finantelor, Petre P.
Carp ; Minitstrul Afacerilor Straine, Titu Maiorescu; Ministrul de Interne,
Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahoyary;
Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. C. Arion; Ministrul Ra'zboiului, N. Fi-
lipescu ; Ministrul Lucrdrilor Publice, Barbu St. Delayrancea ; Ministrul Industriei
Comertului, D. S. Nenitescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1911, nr. 180, p. 8275-6).
386.
27 Noemvrie/10 Decemvrie 1911.
P. 'Missir, vicepresedinte al Senatului, arattt foloasele politicii intelepte
a României care a permis sa se pästreze o neutralitate absolutà fag de con,.
flictul ivit intre dou5. marl Puteri deopotrivä de prietene. Promite ajutor pentru
trebuinTele armatei si concurs Guvernului /a a/cAtuirea iegilor care sá usureze
traiul populatiei i s5 imbun'atäteasca starea economic5. a TAAL M. S. Regele
e recunoscator fag de Adresa Senatului; Intrucat II liriveste, va depune toate
puterile Sale la opera de ingrire si propasire a Romaniei.
Domnule Vice-Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adâncul inimii rá mulIumesc pentru sentimentele de iu-
bire i credintä ce Mi le arataIi, in cuvinte ap de magulitoare,
din partea Senatului.
ImbunAt4irea sAnät.64ii Mele care Mi-a perrais sâ iau parte
la serbArile ap de inalOtoare dela Ia0, Ifni va inlesni, cu ajutorul
lui Dumnezeu, indeplinesc 0 mai departe datoriile Mele a.tre
Tara, inchinând toate puterile Mele ridicarii i desvoltArii sale.
Dupä masurile luate pentru u§urarea traiului Oranilor era fi-
resc í drept sä va ganditi la meseria0 i lucrätori. Cu mare bu-
curie vad dar ca sunte0 insufleçiçi ca 0 Mine, de dorinIa de a in-
druma munca lor pe csái sAnatoase 0 a le asigura un ajutor pentru
bätrâneIe. Tot ce v8fi face spre acest sffir§it va sluji puternic la
consolidarea árdinei sociale care este astazi bunul cel mai scump,
dar tot °data cel mai greu de atins.
www.dacoromanica.ro
Sprijinul ce suntap hotar4i a-1 da Guvernului Meu, Intru In-

fäptuirea mäsurilor ce vi le va propune, Imi este o sigura chezä0e
ca munca d-voastre va fi de un adevärat folos pentru scumpa
noastra Românie.
Vá rog sä nu Va. Indoiti de adânca rectinostin0 cu care Inti1m-
pinäm caldele uräri ce le adresqi Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1911, nr. 191, p. 8748).
387.
3/16 Deeemyrie 1911.
C. P. Olanescu, presedintele Adunarii Deputatilor, remarca entuziasmut
cu care M. S. Regele a fost primit in calatoriile din tara si la Iasi. Scoate In
evidenp intelepciunea cu care e dusa politica externa a Romaniei. Manifesta
aprobare pentru programul guvernului. Suveranul e incredintat ca activitatea
Camerii va corespunde intereselor superioare ale Statidui.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Märturisirile de iubire í devotament ce Mi le aduceIi, cu atata
aldura, din partea Adunärii DeputaIilor, umplu inima Mea de
o vie bucurie vi de o adânc6 recunostinTä; ele sunt pentru Mine,
ca i manifestärile de credinIä ale iubitului nostru popor, cea mai
dulce räsplatä a muncii Mele 0 un nou imbold de a inchina restul
puterilor Mele binelui
Intotdeauna am primit desvoltarea culturii ca o necesitate so-
ojalá de o insemnätate covAr0toare; iar a§ezämintele menite a o
raspandi, ca mijloacele cele mai sigure de a Inmulti numärul bu-
nilor cetà/eni, InsufleIiIi de un patriotism cald i coWienti de
datoriile lor.
Statul, cel dintaiu, este dator sá dea pildä de acest spirit de
economie i prevedere, care n'a intrat inch' In deajuns In deprin-
derile noastre. FinaaIele bune Bunt un semn hotäritor de band
gospodärie 0 de t5rie, i, numai prisa ele, putem aduce la Indepli-
nire programul de uprare a traiului 0 a nevoilor poporului.
Nu mä indoesc de sprijinul luminat ce-1 -yell. da Guvernului
Meu 0 de rAvna cu care veIi cerceta mäsurile ce vi le va propune,
www.dacoromanica.ro
446 REGELE CAROL I
pentru inällarea i proAirea tot mai mare a scumpei noastre

Românii.
Din tot sufletul và mulTumesc pentru aldele uräri ce le adu-
ceti Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1911, nr. 196, p. 8956).
388.
Inalt Ordin de zi eAtre armatä.

1/14 Ianuarie 1912.
M. S. Regele ureaeä tuturor ostmilor sandtate i ani multi §i fericiIi, cu
prilejul anului nou.
Ostafi,
La inceputul anului, intAiul Meu end se indrepteazä cu dra-
goste i recuncOnVa' cätre scumpa Mea armatd, care a luat un
avant a§a de imbucur5tor in toate ramurile activit4ii sale.
Prin infiinIarea de mai multe noi regimente i prin inzestrarea
cu materialul cel mai perfectionat, armata s'a intärit intr'un mod
iar Tara a fäcut 0 de astädatä, cu deplina incredere ce
are in noi, insemnate jerfe sigurä fiind câveÇiàspunde oricAnd
Ja weptärile sale. You'd vi se impune dar o rauncä' statornica
sforpri neobosite, spre a va arAta vrednici de a-a-La ingrijire cu
care sunteli inconjuraIi.
Cu prilejul inspecçiunii Mele 0 al manevrelor mari eonduse de
iubitul Meu Nepot, s'au pus iar40 la ivealä insusirile voastre ost5.-
-§e§ti, de mult cunoscute de Mine.
Mu4umesc efilor tuturor treptelor ierarhice pentru devota-
mentul cu care indeplinesc datoria lor, precum i vouä pentru
râvna voasträ.
Armata pä0nd inainte färd §ovAire pe calea progresului i ab-
,nega-pei, Ne ingadue§te sà privim viitorul cu linite i sigurantA.
Pätruns de aceastä crediniä, và urez la toIi s4nätate i ani

CAROL.
(M. 0., 1912, nr. 217, p. 9931).
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1912 CUVANTARI 447
389.
M, S. Regele la investirea Episcopilor de Roman i Arge§.
12/25 Februarie 1912,
Investiture Arhiereului Teodosie Ploesteanul ca Episcop al Romanului

a Arhiereluui Calist Botosäneanul ca Episcop al Argesului. Dupä incredin-
tarea cärjei episcopale, fiecäruia dintre noii alesi i dupà cuvintele de devo-
tament ale Prea Sfintiilor Lor, M. S. Regele, dupä ce aratä trecutul vestit al
fiecAreia din Eparhii, exprimä incredere In activitatea noilor pästori.
Prea Sfintite Episcop al Romanului,
Ales de Sfântul Sinod si de reprezentan/ii na/iunii Episcop al

Eparhiei de Roman, cu incredere Ti-am inmânat cArja pastoralä.
Dupä o bogatä activitate literarä pe tärâmul scrierilor biseri-
cesti, Prea Sfin/ia Ta esti chemat a cArmui aceastä veche si renu-
mitä eparhie a Moldovei, inscrisä cu pagini frumoase In istoria
unde incä din tinere/e si in mai multe rfinduri Ti-ai desfä-
-surat munca pentru binele bisericii.
Numele cuviosilor Domni si a invä/a/ilor Arhipästori ai Mol-
dovei sunt strAns legate de aceastä Episcopie, de unde au izvorit
numeroase documente de valoare istorica, precum i car/i biseri-
cesti de o deosebitä insemnätate. Nu se poate uita activitatea lui
Dosoftei si Melchisedec, care au Inchinat neobosita lor muncä bi-
sericii, imbunat4ind literatura sa. Episcopul Macaria sub numele
de dascälul Moldovei, a imprästiat dela Roman luminele pe vremea
lui Petiu Raves Voevod si tot acolo s'a scos la ivealä interesante
hrisoave domnesti si catistiful breslelor de meseriasi, cel mai vechiu
In privin/a breslelor din Iara, Intocmit prin ingrijirea episcopiIor,
tare ne aratä via/ a economicä de atunci desfasurandu-se sub aripa
ocrotitoare a bisericii.
Prea Sfin/ia Ta ai dat pilde frumoase de muna folosi-
toare si de itnäkátoare fapte crestiuesti. Sileste-Te a päsi pe
aceste cäi binecuvântate i fii mereu insufle/it de duhul blAnde/ei
si al toleran/ei, spre a implini astf el insemnata Prea Sfin/iei Tale
hemare.
www.dacoromanica.ro
448 REGELE CAROL I
Prea Sf inite Episcop al Argefului,

In urma trecerii in o viard mai fericita a Prea Ghe-
rasim Tirmq, a carui memorie va ramane e9tearsä pe frumoasele
maluri ale Arge§ului, ai marea cinste de a fi urma§ul
Cu vie mulTumire am intärit alegerea Prea SfinIiei Tale la scau-
nul Eparhiei de Argq, incrediniandu-Ti, dupä vechile datine, carja
episcopalä, ca semn al puterii duhovnicWi.
Cunosc inaltele Tale insuOri i ravna ce ai inchinat in folosul
sfintei
.
biserici ; sunt dar sigur ca. Prea Sfinia Ta vei fi de-a-pu-
rurea condus de simtimantul de dreptate ,0 de blandee. Nu poIi
avea o satisfacIie mai mare decat aceea de a carmui tocmai o eparhie
mide, de veacuri, este o manästire al carei renume a trecut departe
peste hotarele noastre. Sunt mandru ca acest sfant loca, In parte
daramat de foc 0 de cutremdr, s'a putut reina4a sub domnia Mea,
In vechea sa stralucire, ca un falnic odor stramopsc, vrednic de
a fi pästrat i cinstit din genera/ie in generatie, drept semn ne-
peritor al evlaviei blandului Neagoe Basarab i ca o amintire vä-
dita a intemeierii Regatului.
Regina 0 Eu II inconjuram cu o nemärginita dragoste i nadäjduim
cä, atunci cand Noi nu vom mai fi in mijlocul vostru, urma0i No§tri
se vor indrepta cu drag catre acest sfant loca 9 Basarabesc, ca spre
simbolul de unire intre slava sträbunilor i renwerea naTionala,
amintinduli de Cei ce au iubit Romania din adancul inimei Lor.
Prea SfinNi Parinti,
MulIumesc cälduros pentru sentimentele de credinVa i bunele
urari ce Mi le-aTi arätat cu atata duio0e In cuvantarile voastre
ele gasesc un rasunet recunoscator In mima Mea.
Cu deplina incredere Vä privesc plecand In Eparhiile Voastre,
unde veli duce asigurarea viului Meu interes 9i a dragostei Mele
pentru preo0i i poporenii VoTtri, fiind bine incredinIat ca
trichina teat& ravna numai In folosul märirii bisericii i fericirea
Tarii, povaluind neincetat pe fiii VoMi suflete9ti sa viquiasca intru
unire i dragoste unul cu altul i In, inalOrea inimilor spre jertfe
cat mai mari pentru binele ob§tesc.
Din tot sufletul vä urez ani multi i fericiIi pe scaunele Voastre
episcopale.
(M. 0., 1912, nr. 249, p. 11478-9).
www.dacoromanica.ro
FEBR1JARIE 1912 CUVANTXRI 449
390.
M. S. Regele la investirea Mitropolitului Primat 9i a Episcopului

Hu§ilor.

Investitura lui Conon ca Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei gi a lui
Nicodim Bacaoanul ca Episcop al Eparhiei Ilizsilor. Dupa Inmanarea carjelor
pastor le noii alesi exprima devotamentul lor fatä de Suveran. M. S. Regele
tras eaza obligatiile acestor demnitati si exprima toata lucre derea Sa In per-
sonalitatea noilor ale0.
Inalte Prea SfinPe Pdrinte,

Glasul Marei Adunäri ridicând pe Inalt Prea Sfin-tia Ta pe
scaunul mitropolitan al Ungro-Vlahiei, cu deosebitä. multumire
Ti-am incredin-tat Toiagul arhipdstoresc ca semn vfidit al stäpâ-
nirii duhovnicesti.
Sigur fiind cä Inalt Prea Sfin-tia Ta de-a-pururi vei fi insufle-lit
de sfänta datorie §i. de insemnata chemare ca Primat al României
§i Preedinte al Sinodului, simt o adeväratä bucurie cä, dupä un
lung sir de ani ca profesor, ca Arhiereu si ca Episcop de Hui, ai
ajuns la cea mai inaltà treaptä a Bisericii autocefale române. Cin-
stea este mare, dar si mai mare räspunderea. Cunosc inaltele Tale
insusiri si huna-Latea sufletului Inalt Prea Sfintiei Tale si stiu
ca, pätruns de aceastà räspundere, vei päsi pe scaunul mitropolitan
Cu aceeasi rävnà ca si pana acum, spre a räspandi simIimäntul
de evlavie si de iubire de Patrie, sao:11nd in sufletul norodului cre-
dinta si frica de Dumnezeu.
Neclintitul sprijin si via Mea simpatie vor insati pe Inalt Prea
Sfin-tia Ta in munca pentru binele li märirea Bisericii, acest stalp
puternie al Statului si al NaOunii.
Din toatái, inima doresc sä ffi condus in imp/inirea sfintei Tale
chemäri de duhul crestinesc al päcii; dea Domnul sa pästoresti
mul-ti ani in deplina sänätate pe scaunul mitropolitan al Ungro-
Vlahiei 0 Primat al Romäniei.
Mul-tumesc din suflet pentru cuvântarea Inalt Prea Sfin-tiei
Tale, plinä de sim-tiri inalte s'i patriotice, ca si pentru caldele uräri
ce Ne aduce-ti Reginei, Mie si Familiei Mele, care de sigur vor fi
www.dacoromanica.ro
450 REGELE CAROL
binecuvântate de Atotputernicul, pe care II rog sà ocroteascä pang.

In veac scumpa noasträ' Patrie.
Prea Sfingte Episcop al Hufilor,
Cu vie mulIumire am incredintat Prea Sfintiei Tale, earja pa-
storalä, intarindu-Te in Scaunul Episcopal al HuOlor.
Munca desfa§urata ca Vicar al Sfintei Mitropolii din laqi, sub
inIeleapta conducere a inalt Prea Sfirritului Mitrnpolit al Mol-
dovei precum i cuvântarile qi publica Çille pentru buna sporire
a simIimantului religios, Te-au ridicat la aceasta inalta demnitate
0 nu mä indoesc ea vei fi vrednic de increderea ce Tara 0-a pus
InPrea Sfinpa Ta. Vei carmui o Eparhie care are un insemnat
trecut istoric, (land bisericii mulp mitropoliIi, ale c'äror nume au
rämas neuitate in istoria naVonalä. Aci a pastorit Mitrofan, acel
harnic ucenic i ajutätor al marelui Dosoftei al Moldovei, pentru
tipä'rirea eär-Olor biserice0i, care, ajungand Episeop de Buzau, a
muncit eu atata ravna la inlocuirea carIilor de slujba slavone prin
carIi in limba romanä.
Prea Sfinia Ta ai mare cinste de a fi urma§ul Primatului Ro-
maniei, care lasa amintiri neuitate in Eparhia Hu01or, mulTumitä
silinIelor sale neobosite pentru buna stare 0 inzestrarea sfintelor
locaquri biserice0i.
Am deplina incredere cà Prea SfinIia Ta vei pästori cu blan-
dee cu toath osardia, indreptand i poväluind pe to0 credin-
pentru pacea, sufleteasea lor mantuire i pentru implinirea
datoriilor cätre Biserica. 0 Tara.
Nädäjduesc Ca' cuvintele bine simIite ce Mi-ai adresat, i pentru
care mulIumesc eälduros, se vor implini cu ajutorul lui Dumnezeu.
Ti urez ani mul%i i fericiIi pe Scaunul Episcopal al Hu010r.
(M. 0., 1912, nr. 255, p. 11816-7).
391..

6/19 Aprilie 1912.
M. S. Regele face bilanIul activitätii Corpurilor Legiuitoare scoOnd ca
exemplificare legue insemnate ce au fost votate. Intre acestea autonomia uni-
versitara i Legea Sinodalà sunt de cea mai mare important5.
www.dacoromanica.ro
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ajungand la sfar0tul actualei sesiuni legislative, va pxprim

viile Mele muiçumiri pentru munca neobosita ce ai intrebuiniat-o
Intru discutarea i adoptarea numeroaselor proiecte de legi supuse
cercetarilor d-voastre.
Aproape toate legile anunIate In Mesajul de deschidere au fost
infaptuite. Amintesc intre altele legea meseriilor, a creditului
asigurarilor muncitoresti, legea incurajarii industriei na;ionale, legea
pentru trecerea in proprietatea Statului a bunurilor de mânä
moarta, legile financiare pentru scutirea de impozite a micilor pro-
prietaIi urbane 0 a micilor patente, precum i reducerea taxelor
vamale, In vederea ieftinirii traiului.
De mare insemnatate este reforma universitarä, conceputa pe
temeiul autonomiei celei mai 'Mahe instituIii a inväIamantului public.
Solicitudinea d-voastre pentru armata s'a dovedit din nou prin
votarea legilor privitoare la organizarea i intarirea ei, precum
prin acordarea larga a creditelor cerute, nu mhi pulin prin intin-
derea data bugetului Ministerului de Razboiu.
Sporul cheltuelilor necesare pentru realizarea acestor Imbuna-
taIiri se acopera prin sporul veniturilor evaluate cu prudenTa
bugetul votat de d-voastre se arata perfect echilibrat.
Dar pe langa aceste mndeletniciri, prevazute Inca dela inceputul
sesiunii, d-voastre nu pregetat de a hiera impreunä Cu guvernul
Meu la indestularea 0 a altor trebuinte. Cea mai imperioasa prin
inaportaro ei, cea mai 'Malta prin obiectul ei, a fost restabilirea
pacii in Biserica. Modificarea legii Sinodale a curmat controversele
dogmatice, iar alegerea Mitropolitului primat 0 a noilor episcopi,
indeplinitä de Marele Colegiu §i alegerea a trei arhierei, facuta spre
completarea definitiva a Sf. Sinod, a asigurat situalia normalä
mersul lini§tit al organizarii biserice§ti.
De amintit mai este, In alta ordine de idei, reInfiinIarea con-
tenciosului administrativ i completarea legii pentru acordarea
drepturilor politice locuitorilor din Dobrogea.
Asemenea trebue menponata, in raport Cu interesele economice,
una din ultimele legi, de care v'aIi preocupat, autorizarea con-
struirii uhei conducte de petrol dela Baicoi la Constara.
www.dacoromanica.ro
452 REGELE CAROL I
Pentru rodnica activitate ce desfa9urat-o astfel, Va. aduc

Inca ()data, In numele Meu 0 al Tarii, calduroasele Mele mulIumiri.
Eu declar inchisa a doua sesiune a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, T. Maio-
rescu ; Ministrul de Final*, Th. Rosetti ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor,
Ion N. Lahoyari ; Ministrul de Interne si ad-interim la Culte çi Instructiune,
C. C. Arlon ; Ministrul Industriei i Comertului, D. S. Nenitescu; Ministrul
Justi-Oei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul Lucrarilor Publice, Er. Pangrati ; Mi-
nistrul de Razboiu, General I. Argetoianu.
(M. 0., 1912, nr. 6, p. 249-50).
392.
Discurs la Academia Roraima.

M. S. Regele bland loc pe tribuna presedintialä, Iacob Negruzzi, presedin-
tele Academiei, rosteste o cuvantare in care aratä ca. sunt 7 ani de cand Suve-
ranul a prezidat ultima oara o sedinta a Academiei. De atunci, vorbind de
activitatea desfäsurata de catre Academie, Presedintele spune ca prin sta-
ruinta i ajutorul M. S. Regelui s'a fäcut posibilä lucrarea diciozaruIui eti,
mologic al limbii romane si a crescut mult biblioteca Institutiei care prin legea
din 11 Aprilie a devenit biblioteca tarii. Incheie Cu urari la adresa Suveranului,
care se bucurä nemäsurat vazfind roadele muncii ce se desfäsurä aid i nädäj-
dueste sá vadä tiparit in intregime Dictidnarul Libii Romane.
Vin astäzi cu atat mai mare pia cere In mijlocul d-voastre cu
cat un limp mai Indelungat a trecut de cand n'am mai putut lua
parte la lucrarile Academiei, ceea ce nu m'a Impiedecat totu0 a le
urmari cu acel statornic interes ce ma insufleIe§te pentru acest
Inalt institut de culturä' nqionala.
In cursul anilor din urma mulIi din membrii Academiei au fost
rapiti, fara vreme, de soarta nelnduratä, Insa noui puteri de munca
au fost chemate sa le ja locul. O deosebita bucurie este pentru
Mine ca gasesc aici, la vechiul post de onoare, pe iubitul Secretar
General al Academiei, pururi neobositu/ domn Dimitrie Sturdza,
care dupa ce a slujit cu atata ravna Tara §i Tronul mai bine de
jurnatate de veac, Inchiná cu aceia0 dragoste verdea sa batraneIe
www.dacoromanica.ro
,
ism
le
Pl. XI.
www.dacoromanica.ro
ISIAI-IUNIE 1912 CUVANTXRI 454
cercetärilor istoriei naTionale, adaugand astfel 'Inca un serviciu

prelios pe langa cele multe savar0te in rodnica sa vieaVa.
Dintre bogatele §i variatele publicaiiuni prin care Academia In
iimpii din urmä a tras brazde noui pe tarimul studiilor economice,
etnografice, istorice i tii0fice, am vazut Cu placere, Insemnate
lucrari, care vor lua un loe de onoare In literatura romanä.
Dar marea Mea dorinIa ar fi ca lucrarea Diclionarului limbei
romane sa se grabeasca cat mai mult, spre a putea avea multu-
mirea sufleteasca de a-1 vedea dus la bun cal:4A Inca In zilele Mele.
Viul interes ce port pentru savar0rea acestei opere, care poate
fi privitä printre cele mai insemnate ce Iara le a§teaptä dela Aca-
demie, va fi de sigur impart4ita de d-voastre cu to0, caci tre-
buinIa neapärata a Dic-ponarului a fost recunoscuta chiar dela
InfiinIarea acestui inalt a§ezamant de cultura, acum 46 de ani §i
a§a prin grabnica i inIeleapta lui alcatuire, veii raspunde unei
-vechi nevoi, adanc sinqita de intreaga suflare româneasca.
Mul0mindu-va din Watà inima pentru caldele cuvinte i dra-
gostea cu care totdeauna MA Inconjurqi, fac cele mai vii urari
pentru propa0rea insemnatelor voastre lucrari.
(M. 0., 1912, nr. 43, p. 2190).
393.
Discurs la desvelirea statuii lui Cuza-Vodi din 14.

Imyi, 26 Mai/8 lunie 1912.
Tin cuvantari: Mitropolitul Pimen al Moldovei, Grigore Ghica-Deleni,
Primarul G. Botez, A. D. Xenopol i Ministrul C. Arion, vorbind despre Dom-
nitorul Unirii. M. S. Regele evoca faptele mari Indeplinite de Cuza §i aduce
prinosul de cinste memoriei neuitatului Domn.
Cu o vie satisfaqiune viu in iubita Mea a doua Capitala, spre

-a da o insemnatate 0 mai mare acestei sarbatori nalionale menita
a dovedi cà poporul roman 9tie a se arata recunoscator catre acei
-care l-au sprijinit intru indeplinirea aspiraIiunilor sale.
Cea mai Inaha, cea mai sfanta dintre aceste aspiraiuni a fost
Unirea Tarilor-Surori, pentru care au luptat necurmat, in impre-
juräri grele i chiar primejdioase, to0 frunta0i marii genera0 dela
mijlocul veacului trecut.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL
Domnitorul Alexandru Ion Cuza a avut gloria de a lega numele

Sail de acest mare fapt istoric, inceput prin alegerea sa i adus la
deplina infäptuire prin incordata sa st'aruinra.
Sunt insä alte fapte mari, mai personale care Indrepniesc cin-
stirea care i se face astäzi.
Pe hinga Unire, acest monument, ridicat prin recunoTtinla
oNteasck mai insemneazA, desrobireaTäranilor, secularizarea bunu-
rilor manästire0i i indrumarea larii eátre neatarnare.
Voina hotArin a lui Cuza-Voa i patrunzatoarea ir4elepciune
a Sfetnicilor Sai gäsesc in sfAlit dreapta i frumoasa /or räsplat5...
Primul Rege al României Iiindep1ine0e o srantà datorie care-
primul Domnitor al Prilor-Surori unite, aducând n faIa acestui
inonument prinosul de cinste ce se cuvine memoriei lui Cuza-Voda
care va eamânea de-a-pururea ne0eara in amintirea poporului.
(M. O., 1912, nr. 45, p. 2321).
394.
Toast pentru Francisc Iosef cu prilejul trimiterii unui mesager
al acestuia.
In timpul mesei M. S. Ragele inchin6 in sfinatatea M. S. Francisc Iosef, Im-
pArat ì Rage Apostolic.
Cu o deosebitä plAcere salut venirea Exce/etgei Voastre,

de un num4r ap de mare de generali i ofiIeri din Corpul XII de
armatä i arät viile Mele mulIumiri pentru aceastä aten-pne.
Bucuria Mea de a VA vedea in mijlocul nostru este cu a-Ca mai
mare cu cat Mi se dä mult doritul prilej de a reinnoi caldele Mele
urAri pentru Majestatea Sa Impäratul i Rege, prea graIiosul
vostru stapfin, a eárui fericire i sänatate sunt deosebit de scumpe
inimelor noastre a tuturor i asigurarea statornicului Meu interes
pentru desvoltarea i intärirea glorioasei Sale armate, cu care sunt
unit de un lung ir de ani prin strfinse legAturi.
insufleIit de aceste sentimente ridic paharul Meu in s6natatea
M. S. 0 in onoarea Wirei Sale.
Sä traiasc6 Majestatea Sa Imparatul i Rege Francisc Iosef t
(M. 0., 1912, nr. 56, p. 2910).
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1912 CUVINTIRI 455
395.
M. S. Regele dare Principele Carol §i profesorii examinatori.
29 lunie/ 12 lulie 1912.
Examenul de absolvire a Liceului al Principelui Carol. Comisia examine-

toare declara absolvent al sectiilor moderna' i reala pe Principe. M. S. Regele
arata importanta acestui examen de maturitate pentru Principe 0 apoi mul-
tumegte profesorilor pentru grija i munca Inchinate educatiei gtiintifice a
Principelui.
Ziva de astazi este pentru Tine, scumpul Meu Carol, o data*

solemna, tot ap de solemna ca i aceea de acum doi ani, &and ai
intrat in rfindurile
Acum, dupa examenul Tau de maturitate, inchei intaia epoch'
a tinereIei Tale 0 intri in vieala civica. Epoca urmatoare va
fi Cu atat mai upara, cu cat nu vei uita cele ce ai invaIat In ace§ti
din urma ani.
Cu vie placere am luat parte la examenul Tau cu bucurie
M'am incredimat ca ai desfaprat o munch' sfirguitoare pentru a
invala bine, cautfind a atrage laudele profesorilor Täi, care sper
cá n'au fost prea indulgeqi cu Tine.
Suveranul se adreseaza apoi profesorilor exarainatori 01 le multumegte
pentru pregatirea gtiintifica temeinica a Principelui Carol.
VA mulIumeP calduros de toata grija i munca pe care ai in-

chinat-o spre a da o invalatura solida iubitului Meu stranepot.
Ai zis ca era o mândrie 0 o bucurie pentru voi de a fi chemaIi
sa fi InvaVätorii Principelui Carol. Eu và raspund
datoria voastra cu dragoste i credinVa i ca a¡i pus astfel o temelie
trainica invaIaturii Sale.
Am toata Increderea ca ea va da mai tArziu roadele dorite,
pe care Eu nu le voi vedea, dar qtiu cá vor fi spre binele
Dupa aceste cuvinte Principele Carol, multumegte profesorilor pentru toata

munca depusa çi timpul petrecut Impreuna va fi pentru A. S. R. un imbold
la munca i datorie.
(M. O., 1912, nr. 73, p. 3826).
www.dacoromanica.ro
456 REGELE CAROL I
M. S. Regele &titre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei.

17/30 Septemvrie 1912.
0 delegatiune a Regimentului al 2-lea de Dragoni al Gardei, trimisa de Im-
päratul Wilhelm, prezintä felicitari M. S. Regelui Carol I, cu prilejul implinirii
a 50 de ani dele intrarea Sa In acel Regiment. Suveranul exprimä deosebita
Sa multumire catre delegatiune si face urari pentru Impäratul Wilhelm II.
Salut cu o deosebitA mulTumire delegaPunea vechiului Meu
Regiment trimisa de M. S. Imparatul si Rege, eful vostru suprem,
pentru a MA felicita, cu prilejul Implinirii a 50 de ani, de cAnd am
intrat in rAndurile Regimentului al II-lea de Dragoni al Gardei.
AdAnc miscat de aceasta prieteneasca atenPune, gAndurile Mele
se opresc la frmnosii ani petrecuP cu vechii Mei camarazi, carora
le pAstrez o sincerA amintire.
Scumpul Meu frate, mult neprquitul d-voasträ tata ficoi
comandanp ai Regimentului precum 0 Inca mulP alP camarazi,
la care pneam atAt de mult, nu mai sunt printre noi, numele lor
insa va r6mâne intipärit de-a-pururea in mintea Mea.
inchin In tacere §i cu sfinIenie un pahar in memoria lor.
Dupa aceastä privire spre lungul ir de ani trecuP, sa ne In-
dreptam gAndurile catre prezent, care aduce placuta d-voastra
vizitä.
N'aq putea sa exprim mai bine marea Mea bucurie si mulIu-
mire de prezema d-voastra ad, decAt reinnoind cele mai sincere
urari pentru fericirea Majestapi Sale Imparatul §i Rege, pentru
gloria vitezei Sale wiri, cum si pentru propAsirea Regimentului
al II-lea de Dragoni al Gardei, pe care il asigur de dragostea calda
0 de vesnica Mea prietenie.
Sa traiasca Majestatea Sa Imparatul 0 Rege Wilhelm.
(M. O., 1912, nr. 136, p. 6620).
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

M. S. Regele dizolva Corpurile Legiuitoare; date fiind imprejura'rile poli-
tice un nou apel la tara impun'andu-se.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1912 CUVANTARI 457
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In lata Imprejurarilor actuale, un apel la Tara fiind necesar,
v'am convocat In sesiune extraordinara, pentru a lua cunwinIa.
ca Adunärile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru Afacerilor Sträine,, T. Malo-

rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take
lonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Lucra-
rilor Publice, Al. Bildiírciu ; Ministrul de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrul
de Räzboiu, General G. HO'rjeu; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.
(M. O., 1912, nr. 160, p. 7713).
398.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
26 Noemprie/ 9 Decemprie 1912.
M. S. Regele naclajduegte cá statele beligerante din Balcani vor päzi in-
teresele României.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
In Imprejurarile Insemnate de astäzi i in momentele de adânca
durere pentru Mine, sinat o vie §i deosebita multumire a M'a vedea
Inconjurat de reperzentanIii intregei Românii. Va salut dar din
tot sufletul intruniti in intaia sesiune a nouäi legislaturi.
In mina constituirii actualului guvern un nou apel la Tara a
devenit necesar. TeOti de curand din alegerile generale, sunteti In
stare de a cunoa§te mai bine adevaratele trebuinte ale Tärii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Politica României, urmatä cu o statornicie traditionalä, politicá
de cumpänire §i de pace in limitele compatibile cu interesele supe-
rioare ale Tärii, ne-a pus In stare sa hm in relatii amical& cu toate
statele §.1 sà ne bucuram mai ales de increderea deosebitä ce ne-o
arata Marile Puteri ale Europei.
www.dacoromanica.ro
45.8 REGELE CAROL I
Romania, In voil4a ei de a contribui la localizarea razboiului,

a pastrat neutralitatea faia de statele beligerante din Peninsula
Balcanica, urmarind Insa cu luare aminte clestasurarea unor eveni-
mente, care ating numeroase interese ale Statului nostru.
Suntem in drept a nadajdui ea aceastä atitudine va da rezul-
tate favorabile pentru bunele relatii cu Statele Balcanice in noua
lor constituire i ea interesele noastre vor fi respectate.
Romania este privita ca un factor important In concertul Euro-
pean i la regularea definitiva a chestiilor desteptate prin criza
Balcanich glasul ei va fi ascultat.
Increderea ce NaIiunea o are in cunoscuta i recunoscuta vi-
tejie a ostasilor sai este cu desavarsire indreptaIita. Armata se
aflá in stare de a raspunde acestei increderi si este totdeauna gata
la indeplinirea misiunii sale. Noile credite ce se vor mai cere pentru
trebuinIele ei vor gasi deplina lor justificare in luminatul d-voastre
patriotism.
Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre mai multe pro-
ieete de legi menite sa clued mai departe opera de intarire i inain-
tare a Statului Roman in toate direeVile.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Nu ma indoiesc cà i in imprejurarile de fará veli fi la inalIimea
misiunii ce v'a incredinIat-o Tara si cà, eland guvernului Meu spri-
jinul trebuincios, veti Indeplini impreuna cu el dreptele asteptari
ale NaIiunii.
Dumnezeu sá va bineeuvinteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Prepdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Straine, Titu

Maiorescu ; Ministrul de Final*, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne,
Take Ion,escu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul
Agriculturii i Domeniilor, N. Filipescu ; Ministrul Luceárilor Publice, Al. Bci-
dlirdu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ;.Ministrul de Razboiu, General
C. Hdrjeu; Ministrul Industriei §i Comertului, N. Xenopol.
(M. 0., 1912, nr. 193, p. 9033-4).
www.dacoromanica.ro
NOEILVRIE-DEC. 1912 CUVA.NTA.RI 459
399.
Toast pentru Impiratul Rusiei.

26 Noenwrie/9 Decenwrie 1912.
In timpu/ pranzului M. S. Regele, ridicand paharul, trichina pentru M. S.
Imparatul Nieoiae al II al tuturor Rutilor, amintind Iegaturile stranse dintre
Rusia 0 Romania.
Dupá numeroasele delegaIii ale armatei i marinei imperiale

ruse, pe care am avut plácerea a le primi in cursul anilor din urmä
0 care au contribuit a stränge legäturile confraternitäIii noastre
de arme, nicio misiune nu-Mi putea face o bucurie mai mare ea
aceea incredinIatä Alteei Voastre Imperiale de catre M. S. 16-
päratul, Augustul Vostru Suveran, spre a-Mi remite bastonul de
Marepl al vitezei i credincioasei Sale armate.
Alegánd aniversarea a 35-a dela luarea Plevnei, spre a-Mi da
acest semn atät de scump al prieteniei Sale, Majestatea Sa
indreapta gändul cAtre o data glorioasä pentru armata mea
consfinIqte o amintire nepieritoare; aceea a luptelor noastre co-
mune In Bulgaria, unde am avut cinstea de a comanda armatele
aliate inaintea acestei cetäli apäratä vitejqte de Osman Paya.
Pe cat de mândru am fost de Increderea ce Impäratul Ale-
xandru al II-lea Mi-a arätat in acele timpuri, in grelo Imprejuräri,
tot atat de mândru sunt astAzi de neprquita distinctiune ce Mi-o
confera Augustul Säu Nepot, inälVánd-o inch' prin mägulitoarela
cuvinte prin care a binevoit a Mi-o vesti.
Aceste cuvinte au avut atunci un adânc räsunet in Tara Mea,
iar armata a väzut in ele, cu indrept4ità mindrie, o pre-Pasa
recunoa§tere a conlucrsárii sale In acest räzboiu dela 1877, care a
intemeiat Statul bulgar 0 a inlesnit rodirea siIineIor acestei Tari
spre intreaga Indeplinire a aspiraIiunilor sale. Amintirea acestor
timpuri glorioase, a luptelor viteje§ti 0 a marilor jertfe ce Ne-am
impus impreunä, care au fost incununate de izbända, va rämänea
pe veci una din paginele frumoase i generoase ale istoriei noastre.
Astäzi 'MA toate gändurile mele se indreaptä cu cea mai duioasä
afecTiune care Augustul Vostru Suveran spre a-t exprima adânca
Mea recuncltin-0 a a ales pe Altqa Voastra Imperialä spre a-Mi
remite insemnele inaltei demnitäli ce Mi-a conferit. Nu pot mär-
www.dacoromanica.ro
460 REGELE CAROL I
turisi altfel aceasta sim-pre, decat aducând cele mai fierbinli urari
pentru fericirea Majestälii Sale Imperiale i pentru gloria vitezei
Sale armate. Fie ca pronia cereasca sa-i ddruiascd o lunga i pa-
nica Domnie, care sä asigure ,desvoltarea i inflorirea marelui sau
Imperiu.
Patruns de aceste sentimente, ridic paharul Meu in sanätatea
Augustului Vostru Suveran 0 a intregei familii Imperiale.
Träiascä M. S. Imparatul Nicolae!
(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9191-2).
400.
Cuvantare la aniversarea lufirii Plevnei.
28 Noempriel 11 Decemyrie 1912.
A. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailoviei exprima M. S. Regelui fericita
misiune ce i-a dat M. S. Impáratul Rusiei de a prezenta insemnele de maresal
al armatei rusesti, la 35 de ani dela caderea Plevnei, Aceluia care a pecetluit
pe campul de onoare confraternitatea armatelor ruso-române. M. S. Regele
multumeste calduros pentru aceasta Inalta distinctie.
Sunt adânc mirat de gralioasa atemiune a Majestalii Sale

Imparatului care a binevoit a insärcina pe AlteIa. Voastra Impe-
riala a-Mi remite bastonul de Marerl al vitezei Sale armate, cu
prilejul aniversdrii a 35-a dela cäderea Plevnei. insemnatatea ace-
stei inalte distincIiuni este 0 mai inaltä prin prezenIa Altqei Voa-
stre Imperiale, insolita de o numeroasä delega0e de °filer", al
cäror nume imi de0eapta scumpe amintiri dela razboiul din 1877,
la care prea iubitul Vostru Tatä a luat o parte atat de stralucita.
De0 au trecut multi ani de atunci, n'am uitat uralele cu care
trupele ruse 0 române M'au aclamat in momentul IntAlnirii Mele
cu Osman Par länga podul dela Vid.
Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confraternitatea
noastra de arme, simt o mare mullumire sufleteascä de a putea
narturisi sentimentele Mele de vie dragoste catre Augustul Vostru
Suveran, cäruia Altela Voasträ Imperiald va binevoi a-I transmite
expresiunea adâncei Mele recuno0inte pentru numirea Mea ca Ma-
rerl al armatei Sale, asigurandud, cat sunt de manciru de aceastä
inalta distincliune la care armata Mea are 0 ea partea sa Insemnata.
(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9190).
www.dacoromanica.ro
401.

Presedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, arata durerea care a cuprins
toata tara pentru pierderea Surorei Suveranului; multumirea Senatului pentru
politica de cumpanire a guvernului, gratie careia s'au pastrat legaturile prie-
tenesti cu toate Statele si increderea Marilor Puteri In Romania, ceea ce va face
ca interesele vitale ale tarii sa fie respectate si glasul ei a fie ascultat la re-
gularea chestiunilor trezite prin criza balcanica. Senatul va examina credi-
tele necesare pentru Intärirea i imbunatatirea apärarii nationale. Incheie cu
urari pentru M. S. Regina si Dinastie. M. S. Rege/e constata cu muitumire
ea Senatul impartaseste pe deplin vederile Guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt viu mipat de duioasa parte ce Senatul, Impreunb'. Cu Tara
a luat la dureroasa loviturä ce M'a 1ncereat prin pirderea prea
iubitei Mele surori. Và ark adânca 0 sincera Mea recuno§tinVä
pentru aceastä nouà dovadä de simpatie care-Mi este deosebit de
scumpä.
Cu mare mullumire constat cä Senatul Impartämte pe deplin
vederile guvernului Meu cu privire la evenimentele ce se desfä-
§oarà la graniole noastre de miaZäzi 9i la consecinole lor fire§ti
pentru interesele noastre vitale. Mai pästräm nädejdea ca situa/ia
grea de astäzi se va putea deslega prin bunä inolegere, spre In-
temeierea unei paci statornice doritá de lumea intreagä..
Sentimentele patriotice ce VA insufle-Ose 1mi sunt o sigurä
cheza0e cä veçi cerceta cu toat6 luarea aminte i bunävoinra pro-
iectele ce vi se vor cere pentru Intarirea apaiärii naVonale.
in toate imprejurä'rile, and a fost /a mijloc un mare interes
na-ponal, Romanii au fost strAns uni-p spre a-1 apära. Nu e nicio
Indoiald c5. i astäzi -Ora eu reprezentanIii ei, se va aräta vrednicä
de aceastä mandrä datinä.
Din adâncul inimei Vá mulIumesc pentru bunele uräri ce adu-
ce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1912, nr. 211, p. 9778),
www.dacoromanica.ro
462 REGELE CAROL I
402.
Rfispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.
Presedintele C. Cantacuzino exprimä multumirea Adunarii Deputatilor de

a avea printre membrii ei pentru prima datä pe reprezentantii Dobrogei care
va träi aceiasi vieatä constitutionala a Romitniei Mume; aratä satisfactia pentru
politica traditionalà de cumpanire si pace si pentru asigurArile M. S. Regelui
privind relalijie amicale cu toate statele. Adunarea Deputatilor va vota noile
credite ce se cer pentru armata. Cuvintele M. S. Regelui exprimä bucuria e-
fului de Stat pentru principiile enuntate de Adresa Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Primesc cu mare bucurie Adresa Camerii Deputaiilor care aratd,

In cuvinte a§a de hotArIte increderea sa In guvernul Meu 9i spri-
jinul ce-1 va da mäsurilor menite a ocroti interesele noastre In
aceste grele Imprejurari.
Unitatea de veden i ce insufleIe0e intreaga reprezenta-Vune na-
Iionalä este o for0 moral& neprewitä. pentru a duce la bun sfargit
deslegarea greutäVlor actuale.
NAdajduiesc cä situa-Va ce Tara creat-o, mai ales In vre-
murile din urm5., prin atitudinea sa cumpâtat i pa§nica va da
roadele ce le a0eptani 0 va asigura legitima desvoltare a
noastre na-Vonale, färä griji pentru viitor.
Jerf ele ce sunteTi hotäriIi pentru Intärirea puterii noastre
armate i pästrarea nemic§orata a situaliei noastre politice vor
räspunde, färä Indoialk a§teptärilor Tärii intregi.
Sunt adânc mi§cat de via parte ce luat la doliul Meu, ea
0 de IncredinWrea devotamentului d-voastre, rostit In cuvinte a§a
de magulitoare. Din toatä. Mima vä arät via 0 sincera Mea recu.-
no0inIä pentru aceste scumpe märturisiri de dragoste, precum
pentru cälduroasele urari ce le aduce-V Reginei, Mie i Familiei
Mele.
(M. 0., 1912, nr. 212, p. 9810).
www.dacoromanica.ro
TAN.-FEBR. ans CUvANTARI 463
Inalt Ordin de zi cifre armatit.

1/11 Ianuarie 1913.
M. S. Regele exprima Increderea Sa in armata romana, in aceste vremi
turburi; o indeamna sa fie vrednica urmase a eroilor dela Plevna, Rehoya,
Vidin si Ii ureaza un an bun.
Osta?i,
In aceste momente de grea cumpana, rara Intreaga se intoarce
Cu Incredere §i Cu dragoste catre osta§ii sâi, tiind ca interesele ei
vor fi totdeauna aparate cu vitejie i abnegariunea care asigura
izbanda. Sunt incredinrat ca va veIi arata atunci vrednici fii qi
urma0 ai eroilor care, la Plevna, la Rahova i la Vidin, cu sangele
lor au relnviat renumele romanesc.
In amintirea luptelor glorioase din acele vremuri de vepica
amintire, M. S. Imparatul Rusiei a binevoit a-Mi remite prin A.
S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mare§al al ar-
matei ruse§ti, spre a cinsti barbaria i virturile militare, care au
fost atunci, cum vor fi §i In viitor, fala oastei romane.
In anul care s'a nchis, dovedit ca sunteri patrun§i de Imita
voastra chemare. Prin disciplina §.1 silinçele voastre v'ari atras
mulrumirea Mea. Urmari pe aceasta cale §.1 munciri fárá preget
spre a fi vrednici de insemnatele jertfe, care le face rara, pentru
intarirea puterii sale militare.
Din adancul inimii va urez un an fericit.
Dat In Bucure§ti, la 1. Ianuarie 1913.
CAROL.
(11. 0., 1913, nr. 219, p. 10129).
M. S. Regele cifre Principele Eitel-Frederic.

21 Ianuarie/3 Februarie 1913.
Principele Eitel-Frederic, Insärcinat de Impiiratul Germaniei sa-L repre-
zinte la botezul celui mai tallar vlastar din Familia Regala Romana. La cina
ce s'a dat la Palat, Suveranul inchina In sanätatea Imparatului, Imparatesei
a Principelui.
www.dacoromanica.ro
464 REGELE CAROL I
Cu multä bucurie salut prezeara Alterei Voastre Regale in

mijlocul Nostru si mutrumesc cat mai calduros M. S. Imparatului,
pentru malta insarcinare data scumpului Meu fin." de a-L reprezenta
la botezul celui mai tanar vlästar al casei Mele.
Väd in aceasta delicatä atenriune, o nouä dovada a duioaselor
sentimente de rudenie i a unei prietenii ce-Mi este atat de scumpa,
si pe care Majestatea Sa Mi-o arata la fiece imprejurare, inteo
mäsura atat de larga.
Rugand pe Altera Voastra Regal& sa asigurari pe Majestatea
Sa de credincioasa Mea dragoste i sa exprimari din parte-Mi cele
mai calduroase urari pentru fericirea i scumpa Ana-Late a Ilu-
strilor Vostri Parinri, ridic paharul Meu in sanatatea MM. LI,.
Imparatului i Imparatesei, precum i in sanatatea Alterei Voastre
Regale si a scumpei Voastre
Träiasca MM. LL. Imparatul i impäräteasa Germaniei. Ura!
(M. 0., 1913, nr. 237, P. 10963).
405.
M. S. Regele efitre Episeopul Ramnieului Noului-Severin.
7/20 Mai 1913.
Investitura Arhiereului Sofronie Vulpescu Craioveanul ca Episcop al Ram-
nicului Noului-Severin. Dupà inmanarea carjii pastorale, Episcopul exprima
devotamentul säu fat.ä de dinastie, iar M. S. Regele aratà Increderea Sa In
buna carmuire cu ravnä a Eparhiei de peste Olt de atre nou? ales.
Pi-ea Sfin;ite Parinte,
Mulrumesc Prea Sfinriei Tale pentru urärile ce Ne-ai adus cu
prilejul solemnit4ii prin care am intärit votul Marei Aaunari care
Te-a ales sä conduci insemnata Eparhie a Ramnicului i Noului
Severin.
incredinrandu-Ti carja pastoralä pe care a purtat-o cu multa
vrednicie fericitul intru pomenire Prea Sfinritul Ghenadie, esti
chemat a urma cu aceeasi ravna munca pentru buna carmuire sufle-
teasca a iubirilor Mei Olteni, care au fost totdeauna atat de stator-
nici in credinra lor.
Sfintele läcasuri, care se gasesc in toate juderele Olteniei, sunt
cea mai strälucitä marturie a dragostei cu care strämosii nostri
au inconjurat biserica.
www.dacoromanica.ro
MAI 1913 CUVINTARI 465
Nu ma indoiesc ca aceste maree monumente ale trecutului,

vor avea in Prea Sfin-Pa Ta un bun ocrotitor.
De asemenea sunt sigur c'd vei propovadui pana in cele mai
departate col-piri ale intinsei eparhii de peste Olt, frumoasele vir-
tuP orestinesti, dragostea neclintita pentru biserica si mai presus
de toate unirea tuturor pentru inalIarea sentimentului patriotic
Urez Prea Sfin-Pei Tale, mulp ani de fericita pastorie.
(M. 0., 1913, nr. 28, p. 1205).
406.
18/31 Mai, 1913.
M. S. Regole multumeste reprezentantilor natiunil pentru sprijinul dat
guvernului la acceptarea Protocolului dela St.-Petersburg i pentru creditele
acordate armatei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand astäzi sesiunea Corpurilor Legiuitoare, sunt fericit sa
va pot exprima -Wan* mulIumirea Mea pentru inIelepciunea
zelul cu care aP indeplinit greaua misiune ce v'a incredirgat-o
Tara.
Alesi dupa ce se terminase prima faza a crizei balcanice, aIi.
fost in mäsura de a cunoaste mai de aproape cugetul Tárii,si in-
crederea cu care aP insoPt actele guvernului Meu este o prePoasä
dovada ca politica urmata de guvern a fost conformä cu adevä-
ratele interese ale Regatului.
Pästrand neutralitatea, Romania a contribuit in mod hota-
ritor ca razboiul din Balcani sa rämaie localizat i ca restul Eu-
ropei, impreunä Cu noi, sa se bucure de binefacerile pàCii. Intru
aceasta ocrotind in acelasi timp interesle bine inIelese ale Tärii,
am putut fi in deplin acord cu staruinIele Marilor Puteri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relaiile noastre cu Bulgaria, care, in urma modificarii radicale
a tratatului dela Berlin, trebue sa primeasca o nota baza, si care
www.dacoromanica.ro
466 REGELE CAROL I
am fi dorit sa se poatà stabili prin directa InIelegere intre cele douà

state, ne-au adus sä primim o mediqiune a celor ease Mari Puteri
ale Europei, medialiune al arei rezultat a fost Protocolul semnat
la St.-Petersburg, in ziva de 26 Aprilie a. c.
D-voastre, autorizand guvernul Meu a primi 0 a executa dispo-
zi-pile acelui Protocol, aIi dovedit maturitatea politicä la care a
ajuns Tara 0 sunt cu atät mai mândru de a o constata, cu cat in-
tr'un Parlament, in care opozilia este a§a de numeroasä, aproape
unanimitatea reprezentanOor NaIiunii a contribuit, inteun inalt
patriotism, la acest Insemnat rezultat.
Creditele exceplional de mari ce le-aTi votat pentru armed,
au pus acest scut puternic al siguran-oi Patriei pentru prezent 0
al /egitimelor ei aspiräri pentru viitor in stare de a räspunde 0
mai bine desävär0tei increderi ce a avut-o totdeauna Tara in osta0i
Ei, dovedind totodatä situalia infloritoare a finanIelor Statului.
Cu aceea0 särguinIä v'aIi. ocupat 0 de celelalte legi supuse deli-
berarii d-voastre 0 nu pot decät sa vä exprim In& °data, In nu-
mele Meu 0 al Tärii, cele mai adânci mulIumiri
Eu declar inchisä sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului de Mini§tri §i Ministru Afacerilor Straine, T. Maio-

rescu ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman, 1Viinistrul de Interne, Take
Ionescu; Ministrul Instructiunii 9.1 Cultelor C. G. Dissescu; Ministrul Agri-
culturii 0 domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrärilor Publice, Al. A. Bit-
ddrilu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, General
C. Ildrjeu; Ministrul Industriei §i Comertului, .IV. Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 37, p. 1633-4).
407.
M. S. Regele &Aire Elevii Scoalei de Cavalerie.

Targovilte, 11/24 lunie 1913.
M. S. Regele a inspectat coala de Cavalerie dela TArgovi§te, uncle a fost
IntAmpinat de A. S. R. Principele Ferdinand. S'a flicut un serviciu religios
0 Suveranul, cu un cuvânt ocazional, a 1nmânat, steagul coalei, vorbind
despre 1nsemnfitatea lui pentru ostagi.
Steagul este simbolul cel mai Inalt al armatei. In timpul de

pace el este un Indemn pentru osta9 A implineascä oricând datoria
www.dacoromanica.ro
Pl. XII.
M. S. Regele Carol I la 1913.
www.dacoromanica.ro
UNIE 1913 cuvANTARI 467
care Patrie, in razboiu el arata drumul la izbanda. Am hotarit

dar a incredinTa voua, elevi ai 8coalei de Cava/erie, acest sfant
simbol, care trebue sa và aminteasca neincetat falnica chemare
pentru care' va pregatip. InconjuraIi cu dragoste i veneraIie steagul
care primiTi din manile Mele 0 fiçi de-a-pururea vrednici de aceasta
cinste.
In curand ve/i intra, ca ofiçeri In randurile armatei, atunci
incepe raspunderea voastra, nu uitaIi dar ce invaIat aci, nu
cuvintele Mele, cu care incredinIez acum coalei de Cava-
lerie acest steag, binecuvantat In faIa voastra.
Sa tralasca Romania!
(M. 0., 1913, nr. 55, p. 2472).
408.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/16 Iunie 1913.

M. S. Regele anun0 decretarea mobilizàrli i intrarea trupelor rornAne
In Bulgaria. Sesiunea extraordinarä a Corpurilbr Legiuitolue va fi dedicatgi
examinärii legilor cerute In atare Imprejurari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Räzboiul In Balcani a izbucnit din nou, de astadata provocat
fara veste de Bulgaria impotriva propriilor sai
Guvernul Meu a trebuit sa la masurile indicate pentru
nerea situaçiei cuvenite Romaniei faIa de noua stare de lucruri
din Peninsula Balcanica.
Mobilizarea intregei armate a fost decretata la 20 Link 0 in
dimineala zilei de 28 ale aceleia0 luni, primele trupe romane au
intrat in Bulgaria.
V'am convocat lute° scurta sesiune extraordinara pentru a
supune patrioticei d-voastre chibzuiri urgentele proiecte de legi
reelamate de imprejurari.
www.dacoromanica.ro
468 REGELE CAROL
$tiu cA In aceste momente, deosebit de Insemnate, cugetele

noastre ale tuturor sunt unite Inteo singurà hotärire: de a aduce
once jerfä pentru apararea i inälIarea Rdmâniei.
Dumnezeu s binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Eu declar deschisä sesiunea extraordinara a Corpurilor Le-
giuitoare.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului de MiniOri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-
rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take Io-
nescu; Ministrul Culte/or i Instructiunii, E. G. Dissescu; Ministrul Agriculturii
Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilor Publice, Al. Bcidcirdu ; Mi-
nistrul Justitiei, General C. Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N.
Xenopol.
(M. 0., 1913, nr, 73, p. 3201).
409.
Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
4117 Iulie 1913.

M. S. Regele inehide sesiunea extraordinarà a Corpurilor 7_,egiuitoare,
in urma votarii legilor cerute de imprejurari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
implinit patriotica datorie de a vota legiIe indicate de
Imprejurarile prin care trece Tara.
Irà mulIumesc si In virtutea art. 95 din ConstituTie, declar
sesiunea extraordinarà a Corpurilor Legiuitoare inchisä.
CAROL.
Preledintele Consiliului de Mini§tri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-
rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take
lonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Agricul-
turii i Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. Beidcirdu ;
Ministru/ de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, General C.
Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 75, p. 3273).
www.dacoromanica.ro
Pl. XIII.
2X 11
-;1
=If
ate'
M. S. Regele Carol I en Generalul Avereseu la 1913.
www.dacoromanica.ro
IULIE-AU GUST 1913 CUVINTA R 469
410.
Toast la masa datä 'in einstea delegatilor

la Conferinta Pied.
28 Jadie/l0 August 1913.
M. S. Regele crede cá pacea a fost restabilitä pentru mult timp i poate

pentru totdeauna dadi popoarele din Balcani vor lucra libere la propäsirea lor
economica. Inchina pentru Suveranii acestor State.
Cu cea mai vie bucurie vad stran§i In jurul Meu pe d-nii dele-
gan ai Statelor Balcanice, care au incheiat i semnat pacea In Ca-
pitala Romaniei.
Aceasta pace atat de arzAtor doritä' de lumea Intreag5., a cerut
dintr'o parte un mare spirit de resemnare qi jertfe dureroase de0
inevitabile pentru a face sä' inceteze aceste lupte sangeroase
care au däinuit prea mult intre popoare menite a se irgelege.
Aceste sacrificii vor fi totuTi Indulcite, prin u§urarea ce se va
aduce tuturor celor care suferà i prin speranIa de a vedea des-
chizandu-se o era de incredere reciproca i de prop4ire pentru
Peninsula Balcanica.
Nu exprim numai o dorinIa, dar chiar convingerea Mea ea,
daca statele noastre vor putea lucra libere la organizarea §i. des-
voltarea lor economica, vor culege negre§it, in punni ani, roadele
binecuvantate ale sforIarilor §i inIelepciunfi lor.
Aceasta era nouä, a cärei inaugurare atarna numai de noi, Ro-
mania o dorwe in deosebi, In mod sincer §i va contribui din toata
mima spre a inlesni Infaptuirea ei. Sä facem urari spre a ne uni
inteo acnune comunä pentru atingerea acestui scop atat de nobil
at'at de dorit, care va face sa se uite un trecut Intristätor i va
pregati cäile unui viitor fericit. Popoarele noastre se vor bine-
cuvanta i noi vom binemerita dela omenire.
Ca bä'tran soldat, nu Mä pot opri sa nu marturisesc adanca
Mea admirane pentru vanjo§ia, jertfa de sine §i bravura ce au
desfaprat-o vitezele noastre o9tiri, In timpul acestui razboiu de
aproape un an, menit a asigura libera desvoltare a Várilor noastre
§i a statornici intre ton un echilibru stabil.
www.dacoromanica.ro
470 REGELE CAROL I
Amintirea tuturor acelora care au plätit cu sangele lor opera

de liberare intreprinsä in comun, trebue sä fie cinstitä cu sfinIenie,
ca o pioasä datorie de recuno§tinIA.
Pästrez adanca incredintare, cà pacea care s'a incheiat va fi
statornica i cä cu ajutorul lui Dumnezeu, ea va fi un prim pas cätre
acea in-telegere mänoasä care va crula popoarele noastre de noui
incercari 0 le va inlesni ridicarea, dupä greutäVle prin care au
trecut.
DorinIa. Mea cea mai scumpä este de a vedea stabilindu-se
men/inându-se intre România i regatele Peninsulei Balcanice,
relaIiile cele mai prietene§ti in interesul nostru al tuturor.
Patruns de aceste sim-timinte, beau in sänätatea Majestälilor
Lor Augu§tii vo§tri Suverani i rog pronia cereasca sä intindä ocro-
tirea i binefacerile sale asupra Regatelor lor.
TrAiasca MajestäIile Lor, Augu§tii voWi Suverani.
(M. O., 1913, nr. 95, p. 3935).
411.
31 I ulie113 August 1913.
M. S. Regele multume§te oqtirii pentru felul pilduitor In care §i-a facut
datoria In rAzboiul balcanic.
subofiteri .,si soldati,
Inällátorul avânt cu care ap rkpuns chemärii Mele inteun

ceas de grea cump-ánä, Mi-a dovedit din nou cä sunteli oricând
gata a vä da viea-ta pentru Patrie.
Açi plecat voio0 cu incredere pe câmpul de onoare, parh-
sind holdele voastre, hotari/i de a infrunta cu bärbä%ie toate pri-
znejdiile Mulçi dintre camarazii vo§tri au cäzut jerfa
bolilor nemiloase de peste Dunäre. Dureroasa lor pierdere a &An-
gerat mima Mea.
Niciodatä nu voiu uita mkturisirile de dragoste cu care M'aIi
inconjurat pe amiindou4 Iärmurile Dunärii in ziva cfind armata,
www.dacoromanica.ro
f
4
M. S. Regele Carol I studiind Italia In anul 1913.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVR E 1913 CUVANTARI 471
sub ochii Mei, a trecut a doua oarà acest fluviu märeI. Strigatele
voastre Infläcàrate au gäsit un puternic r6sunet dela Carpqi pfin6
In Balcani 0 au patruns adânc mima Mea de bucurie.
ajuns Cu o repeziciune mai presus de toate aTteptärile pttna
In creasta Murgilor Bulgariei. PrezenIa voasträ acolo a impus pace
färä värsare de sfinge, a 'BLit Tara voastifi cu un Iinut insemnat
spre intärirea hotarului ei 0 a inälIat vaza României In ochii tutu-
ror. In amintirea acestor fapte ve-p purta cu cinste, pe piept, un
semn doveditor al bärba-Vei voastre.
In curfind v6 veti putea intoarce la caminele voastre cu inalta
mulIumire sufleteasc6 c6 f6cut datoria i ca aÇi scris una din
cele mai mândre pagini ale istoriei Patriei.
Sà plecbn cu smerenie capetele noastre, 1161-0nd rugi
atre Atotputernicul care ne-a invrednicit 6à tràim aceste zile
Otoare i s6 'Agra urma0lor no§tri o Românie mai tare 0 cu mai
mare Incredere in vitejia fiilor
Din tot sufletul mulIumesc scumpei Mele armate pe care de-a-
pururea o voiu incuraja cu o parinteasc6. dragoste.
Dat in Bucurwi, la 31 lulie 1913.
CAROL.
(M. 0., 1913, nr. 97, p. 4009).
412.
Rispuns delegatiei sotiilor, mamelor, fiicelor

surorilor ostasilor.
21 August! 3 Septemvrie 1913.
Elena Cornescu aduce in numele doamnelor omagiul bucuriei i rnandriei

lor pentru faptele de arme si politice indeplinite in al 48-lea an de domnie al
M. S. Regelui. Suveranul multumeste cAlduros.
Sunt adânc mi§cat de gralioasa atenpune a doamnelor, care

prin o frumoas6 adresä conceputä. In termeni prea mägulitori frni
aduc cälduroasele lor felicitàri pentru insemnata izbetndà care am
dobAndit-o prin pacea dela Bucure0i.
www.dacoromanica.ro
472 REGELE CAROL I
VA mulIumesc din tot sufletul pentru aceastä dovadä de dra-

goste vi recunovtinIä ce-Mi arataIi in imprejurari ava de fericite
pentru noi toIi. Numai prin prudenIa, räbdare vi hotarire grab-
nick' in momentul decisiv, am putut asigura Romaniei malta si-
tuaTie de care se bucurá acum in lumea intreaga.
Minunatul avant al armatei, abnegaIiunea femeilor vi jerfele
tuturor, ne-au dat mare sprijin vi au contribuit mult la atingerea
acestui succes strälucit.
inch' odata, va mulomesc calduros 0 in numele Reginei, pentru
bunele voastre uräri vi va rog a transmite tuturor doamnelor care
au semnat _aceastä adresa viile mele mulIumiri.
(M. 0., 1913, nr. 115, p. 4590).
413.

Deschizind sesiunea ordinarä. a Corpurilor Legiuitoare M. S. Regele are-Ca'
multumirea Sa pentru contributia Ronaniei la pacificarea Peninsulei Balcanice
§i traseaza in câteva linii activitatea ce au. de desfasurat reprezentantii natiunii
in urma pAcii dela Bucurepi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
La deschiderea Corpurilor Legiuitoare in Noemvrie 1877, am
zis reprezentanIilor nafiunii de atunci:
# Instinctul de conservare ne impune datoria ca sa alergäm la
locul de pericol, vi dar, in capul junei noastre armate, am trecut
Dunarea. Cum ovtirile romane vi-au fäcut datoria pe campul de
bataie, o vtie Iara, o recunosc invivi duvmanii novtri! Solda0i novtri
n'au desminIit nobilul sange, ce curge in vinele lor ».
Pentru a doua oara, astazi, dupä 36 de ani, am adanca mul-
Iumire sufleteasca de a deschide noua sesiune a Corpurilor Legiui-
toare cu aceleavi cuvinte de laudä vi de recunovtin0 pentru armatä.
Dacä de astädatä ostavii novtri n'au avut prilejul sa-vi arate
vitejia In lupte sangèroase, le-a fost insa dat sa dovedeasca un
avant, o pricepere vi un spirit de disciplinä, care i-a fäcut destoinici
www.dacoromanica.ro
,
PI. XV.
www.dacoromanica.ro
NOEMITRIE 1913 CUVANTARI 47;
sä räspundä, cu o iui,ealä i exactitate uimitoare, la bate cerin-

tele
MulIumitä prevederii guvernului Meu i luminatului d-voastre
concurs, armata, pregAtità i inzestrata cu cele trebuitoare, a fost
pusä in mi§care Ja momentul nimerit 0 a trecut iarä0 Duriärea,
andu-ne putere de a impune in Balcani pacea mult doritä de
Europa intreagä i asigurand totodatä limitele Dobrogei prin in-
tinderea lor paria la apus de Turtucaia i la miazäzi la Ecrene.
Anexarea noului teritoriu, a§a, cum e hotäritä prin Tratatul de
Pace dela Bucurwi, incheiat la 28 Iulie, va fi de indatä supus
aprobärii Corpurilor Legiuitoare, conform prescrierii ConstituOunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ca o urmare a atitudinei politice pästratä de guvernul Meu in
decursul crizei balcanice, relqiunile internationale ale Rom'aniei
au fost i sunt din cele mai bune. Pe de o parte Mari le Puteri au
putut prqui concursul Nostru la toate sträduinIele lor pentru pace,
pe de alta Tratatul dela Bucurqti, a statornicit raporturile amicale
deosebit de steal:Ise intre Romania 0 Statele de peste Dunäre..
Atat ptotocoalele ConferinIei de Pace dela Bucurwi, ce vi se
vor inf4i§a odatä cu legea pentru anexarea noului teritoriu, cat
numeroasele acte i rapoarte anterioare, ce se vor aduce deosebit
la cuno§tinIa d-voastre, vor arAta cu de-a-mänuntul tot mersul
politicei externe a guvernului Meu.
Suntem in drept a veghea neincetat ca pacea incheiatä in Ca-
pitala Romaniei sa fie cat se poate de statornick astfel ca lin4tea
sd nu fie turburatä. Am avut dar un deosebit interes, ca pacea
se restabileascä i intre acei care se aflau Ina In stare de räzboiu,
am lucrat färä preget in aceastä direcIie i silinçele noastre n'au
famas fàrá succes.
Putem privi acum viitorul cu mal multä incredere i vom con,
centra toata munca noasträ spre a pästra i intemeia ceea ce am
dobAndit.
Nu insä färä jertfe dureroase am putut ajunge la strälucitul
rezultat. Flagelul ce pare nedeslipit de once räzboiu mai intins,
a bântuit i armata noasträ la intoarcerea ei de pe campul de raz-
bout' 0 a pätruns in Tara..
www.dacoromanica.ro
474 REGELE CAROL I
Mul/umità mäsurilor aplicate dupä gtiin/a i experien/a dobän-

dite in zilele noastre, focarele de infectiune, cu toate greutä/ile in-
tämpinate, au putut fi izolate 0 Tara a Amas scutitä de o prea
mare lä/ire a epidemiei. Iar de urma0i celor cazu/i jertfa s'au in-
grijit 0 se vor ingriji Statul i asisten/a particularä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Guvernul Meu vá va inainta spre legitimare creditele reclamate
de imprejurärile räzboinice.
Cu toate cheltuelile insemnate de mobilizäri, finan/ele Statului
se OA in stare bung i ne permite a face fará la feluritele nevoi
economice. Printre aceste se impun färä intärziere cele privitoare
la completarea parcului ailor ferate.
Tara s'a putut incredin/a cu cätä. energie §i indemAnare cane
noastre ferate au räspuns ceria/elor armatei in timpul mobilizärii
demobilizärii 0 nu le va refuza mijloacele de a satisface mai
bine §i trebuir4ele comer/ului.
Se vor mai supune in curänd deliberärii d-voastre proiectele de
lege menite a corespunde situa/iunii create Tärii prin evenimentele
din urma §i mai intAiu de toate legile relative la organizarea noului
teritoriu.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Sunt mândru de a Ma vedea inconjurat de reprezentan/ii Na-
Vunii in momentul istoric, in care prestigiul Tärii s'a inäl/at intr'un
mod ap de insemnat 0 in care am cáVigat recunowerea Europei
intregi pentru sforrdrile {acute de noi intru restabilirea päcii in
Peninsula Balcanica. Suntem datori sâ pastrdm neatinsä aceastä
situa/ie, 0, fiind incredinIat cä d-voastre ve/i da tot sprijinul spre
a meniine scumpa noasträ Patrie pururea la inäl/imea ce i se cu-
vine, rog pe Dumnezeu sä binecuvânteze qi in viitor, precum a
binecuvântat in trecut, patrioticele d-voastre lucräri.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisfi.
CAROL.
Preqedintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Sträine, T. Maio-
ream ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman; Ministrul de Interne, Take
www.dacoromanica.ro
Ionescu ; Ministrul Instructiunii qi Cultelor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilor

Publice, A. A. Baddreu ; Ministrul Justitiei, M. Gr. Cantacuzino ; Ministrul
de RAzboiu, General C. Hdrjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 183, p. 7921-2).
414.

La sentimentele de dragoste 11.1 devotament exprimate de Senat, Suveranul
mulIumeqte In numele SAu qi al Farailiei Regale, aducAnd totodatA prinos de
laudAtArAnimii care a rAspuns fArA preget la chemarea tárii i cfireia Ii trebue,
prin qcoalele rurale o pregAtire mai potrivitk nevoilor practice.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Cu vie bucurie am ascultat cuvintele insufleIite de un inalt
patriotism, ce Mi rostit din partea Senatului.
Multumita Celui Atotputernic, munca noastra a tuturor
politica cumpanita ce am urmat in toate imprejurarile, au avut
rasplata lor i ne-au adus roadele dorite. Cu drept cuvant putem
fi mandri de pacea incheiata la Bucuresti, care va ramane una
din cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre nalionale si nu
Ma indoiesc ca fericitele ei urmari, cu timpul, vor fi privite de toate
popoarele care au semnat-o, ca adevaratul inceput al unei ere de
propasire pasnica i manoasa.
Impreuna Cu d-voastre aduc i eu prinosul Meu de laude avan-
tului mareI al tuturor i insufletirii Iaranimii noastre in deosebi,
care s'au manifestat in mod asa de stralucit in grelele imprejurari
prin care am trecut.
tiu ca Corpurile Legiuitoare vor purta grija ca armata scutul
fala noastra sa fie totdeauna in stare de a apara bunurile
dobandite i tot asa sunt bine incredinIat ca vaçi chibzui i asupra
masurilor menite a usura soarta familiilor care au suferit pierdeni
dureroase. Cu privire la InvilIamantul rural, a carui inraurire este
asa de hotaritoare pentru pregatirea viitotului, trebue sä cautana
a-1 indruma pe o cale larga i practica, spre a fi de un folos ade-
www.dacoromanica.ro
476 REGELE CAROL I
varat plugarilor no§tri, atat din punct de vedere al bunei stäri

materiale, cat §i al igienii.
Entuziasmul cu care Intreaga suflare romawasca a raspuns la
chemarea Patriei /mi este o cheza§ie sigurä ca i d-voastre
§ti sä raspunde0 la weptärile Iärii, infaptuind ImbunataIirile
cerute de binele oNtesc §i de interesele superioare ale poporului
roman.
Din adancul inimei vä mul/umesc, domnilor Senatori, In numele
Meu 9i al Familiei Mele, pentru sentimentele de &agoste i devo-
tament cu care Ne inconjuraIi.
(M. O., 1913, nr. 202, p. 9058).
415.
Rispuns la Adresa Adunarii Deputatilor.

22 Decemprie 1913/5 lanuarie 1914.
Dupa citirea adresei la mesajul Tronului de catre pre§edintele Adunarii, C.
Cantacuzino, M. S. Regele, multumind mai intaiu pentru cuvintele maguli-
toare adresate de Camera, releva avantul armatei 9i fineleapta politica a gu-
vernului cu prilejul conflictului balcanic. Cere Adunarii s'a se ocupe de nevoile
cailor de connunicatie, de a-dtia interna' §i de organizarea noului teritoriu.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Cu o vie bucurie am ascultat cuvintele patriotice 9.1 magulitoare
ce Ni le adresaIi din partea Camerei DeputaIilor.
Avantul nelutrecut al armatei ca i Iqeleapta politica a Gu-
vernului, au tot dreptul, Intr'adevär, la recuno§tinIa Tarii, caci
taçi vi-au fäcut pe deplin datoria.
Jerfele ce a trebuit s'a vi le impunem pentru a aduce pacea
a ne asigura un hotar statornic peste Dunäre, au fost mari
chiar dureroase ; totu§i putem aved mulonnire sufleteasca ea
aceste sacrificii au fost larg rasplätite prin roadele ca§tigate ; echi-
Iibrul stabilit 'filtre statele balcanice i increderea tot mai mare
ce am capätat In viitorul nostru.
Cu drept cuvant IndreptaIi grijile d-voastre catre imbunata-
Iirile de care au nevoie mijloacele noastre de transport, spre a nu
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1914 CI.TVANTARI 477
sdruncina cu desavAr0re desvoltarea noastrA economick precum

catre ridicarea administraIiei interne la nivelul situaÇiunii noa-
stre externe. Legile de organizare ale noului teritoriu a§teaptA de
asemenea regularea lor. Nu ma indoiesc cà sunteIi pAtrun0 de
insemnAtatea acestor vitale probleme care trebue s'A gAseascA o
potrivita deslegare spre binele i spre märirea scumpei noastre
Rornânii.
Din adAncul inimei VA' mullumesc in numele Meu 0 al Familiei
Mele pentru scumpele 9i mult prquitele marturisiri de dragoste
devotament cu care Ne inconjurap.
(M. 0., 1913, nr. 214, p. 9762).
416.
InaIt Oral de zi citre armatä.
1114 Ianuarie 1914.
Pentru modul cum armata indeplinit datoria in anul trecut, Suveranul
cu prilejul anului nou, ti ureazi multi ani i D-zeu sà-i dAruiasca fericire
belgug.
Pute0 privi cu mAndrie anul care s'a dus. El va rAmAne ne§ters

In amintirea noastrA prin insemnAtatea faptelor s'AvAr0te. » .
indeplinit datoria mai presus de once laudA. Simt dar, o vie mul-
Iumire a và impartä0 adAnca Mea recuno§tinIA pentru graba Cu
care ai räspuns la chemarea TArii.
Ai arAtat ea In once clipä. Patria se poate rezema pe voi. DacA
nu au fost lupte sAngeroase, totu0 ai dovedit adevArate insuOri
razboinice, rabdAnd Cu bArbdIie toate ostenelile i neajunsurile.
Ai infruntat boala nemiloasà ca n4te voinici. IntipArite pe veci
vor fi in inimile noastre numele acelora care nu s'au mai Intors la
cAminurile lor.
pururea insufleIiIi de inaltele sentimente care v'au cAlAuzit
In acele vremuri mari 0 care vor rAmáne fala armatei. Medalia
AvAntului, care vA impodobew pieptul, VA va aminti you'd i vii-
torimii aqiunea märeard care prin grabnica i hotArita ei indepli-
nire a ridicat 0 mai sus renumele vostru.
VA niulIumesc cälduros pentru ascultarea 0 disciplina ce
arätat in acele zile inraptoare, fArà sä daTi o clipA inapoiu in fata
jerfelor i greut4ilor de tot felul pe care imprejurärile le impuneau.
www.dacoromanica.ro
478 REGELE CAROL I
Sä dea Dumnezeu ca Anul Non s'a vá däruiasa fericire i belpg.

Din adâncul inimii Vá urez mu1i ani.
CAROL.
(M. 0., 1914, nr. 219, p. 9969).
M. S. Regele catre Principele George al Greciei.

23 lanuarie/5 Februarie 1914.
Vizita Principelui Mogtenitor al Greciei. E intampinat In gara de nord
de A. S. R. Principele Ferdinand, o companie de onoare, Ion I. C. Brätianu,
g.a. La Palat se da' o masa de gala gi M. S. Regele exprima deosebita Sa mul-
tumire pentru aceasta vizita, In ur,ma colaborArii militare pentru restabilirea
pá'cii In Balcani. Inchina In sanatatea Familiei Regale elene.
Vizita Alteei Voastre Regale Imi pricinue§te o satisfacIie Cu
atat mai mare, cu cfit vdd inteinsa o confirmare a relaTiunilor
cordiale intre àrile Noastre.
Aceste raporturi ne sunt in deosebi scumpe, aci ele au fost
alatuite prin o acIjune comunä, care a putut restabili pacea
asigura echilibrul in Peninsula Balcania.
Am ferma convingere cá acest fapt istoric va contribui a stränge
§i mai mult legäturile Noastre de prietenie i va deschide o ea
nouà de lini§te i de prosperitate pentru Statele Noastre.
Aducând urärile cele mai alduroase pentru fericirea M. S. Re-
mult iubitului Vostru Tata i a membrilor Familiei Voastre,
precum i pentru un fericit viitor al Greciei, ridic paharul Meu
In sänätatea Augiwilor Vqtri pärinTi i in sänätatea AlteTei Voa.
stre Regale.
Traiasa MM. LL. Regele §i Regina Elenilor.
(M. 0., 1914, nr. 238, p. 10872).

Prin mesajul de deschidere, M. S. Regele anunta Corpurilor Legiuitoare
reformele ce sunt de implinit In aceste vremi turburi i t'Are aceste reforme
e vorba de legea de organizare a Dobrogei gi de reforma agrara.
www.dacoromanica.ro
FEBR,-MART. 1914 CUVANTIRI 479
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt o deosebita mulIumire ea Ma aflu iar5.0 in mijlocul repre-
zentanVlor na/iunii.
Alegerile generale din care e0t v'au putut convinge tä in
neintrerupta ei propa0re Iara are inca mari trebuinTe de satis-
facut. Mai ales imprejurarile anului trecut, care au arktat tuturor
Insemnatatea noastre internalionale, au pus totdeodata
mai bine in lumina' datoriile pe care ni le impune trainica i ne-
incetata noastrà desvoltare.
intärirea con§tiimei nalionale, raspandirea invgamântului, o
mai stransa solidaritate socialä, o o§tire tot mai puternic organi-
zatä §i consolidarea finamelor Statului prin sporirea muncii 9i a
economiei naVonale ne vor da putinIa sä pastram ne§tirbita i sa
imbunataIim situa-tia cu care ne mândrim astazi, situa-Pnea care
este rodul staruinTelor statornice a acelora ce au inIeles in trecut
ca numai prin inchinarea tuturor inaintea interesului olOesc se
pot intemeia Statele puternice i societäli sanatoase.
Sunt incredinIat ca i d-voastre, insufleIiIi de acelea0 patrio-
tice simiminte, veti purcede la disculia masurilor cerute pentru
infaptuirea reformelor agrare 0 a celor politice 0, aci, impreuna
Guvernul Meu, §ti sa daçi operei d-voastre caracterul de ar-
monie sociala pe care se cuvine sa-1 aibä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Sunt fericit sa constat i astadata cà relaIiunile Regatului cu
toate Statele sunt din cele mai bune. Romania nu va pregeta sa
menIina i sa asigure pacea la care a contribuit atat de puternic
0 care i-a atras increderea tuturor. Prin insa0 aceasta ineredere
ea este in masura sa aiba in aceasta parte a Europei o aqiune
binefacatoare de impaciuire.
Armata, prin insuOrile ei §i minunatul avant de care a dat
dovada anul trecut vi-a narit prestigiul 0 a cO§tigat toata re-
cunovtinIa noastra. Nevoile ei reclama noui imbunataIiri i noui
inzestrari, pe care nu ma indoiesc ca i le veIi Incuviinça, deoarece
soarta ¡arii este stalls legatä de puterea ei militarä.
www.dacoromanica.ro
480 REGELE CAROL I
Färà intärziere se va supune deliberärilor d-voastre legile bu-

getare, care, cu toate sporurile necesare i Impreunä cu creditele
trebuitoare, nu vor altera. starea imbucurätoare a, echilibrului no-
stru financiar.
Asemenea guvernul Meu vä va infäAip legea organicä pentru
Dobrogea Nouä, caro va stabili In aceste tinuturi o administratie
statornica.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Convins cä ve-çi fi la marei chemäri a zilelor noastre,
rog pe Cel Atotputernic sä binecuvinteze lucrArile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Pretiedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Razboiu, Ion I. C. Bra-
tianu ; Ministrul Afacerilor Strabae, Em. Porumbaru ; Ministrul Finantelor,
E. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Moqun ; Ministrul Agriculturii
Dorneniilor, Al. Constantinescu ; Ministrul Industriei i Comertalui, Al. Ra,
dovici ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C. Angelescu ; Ministrul Justitiei,
Victor Antonescu; Ministrui Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.
(M. O., 1914, nr. 261, p. 12025-6).
419.

M. S. Regele, raspunzand la Adresa Camerei, multumeste mai Intaiu pentru
urarile faoute i apoi exprima satisfactia Sa pentru concursul promis guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu vie bucurie bunele urAri ce Ne aducqi din partea
Camerei DeputaIilor.
Cu mare multumire constat cà Adunarea DeputaIilor este ho-
t-dill-a a da Guvernului Meu Intregul sat' sprijin pentru studiul con-
0iincios i InIeleapta Infäptuire a reformelor pe care Tara le weaptà
dela dreptatea frunta0lor säi, pentru intarirea temeliilor noastre
sociale.
www.dacoromanica.ro
MAATIE 1014 CUYANTLRI 481
Dragostea cu care am rostit, acum aproape un sfert de veac,

iubiIilor no§tri ateni, cuvintele ce-Mi amintiti cu acest prilej, a
sporit 9.1 mai mult in inima Mea de când cu totii ne-am incredintat
despre puternica lor contiinä patriotick doveditä in impreju-
fárile grele din anul trecut. Avântul neintrecut cu care au räspuns
la chemarea àrii, ne-a dat mdsura vredniciei lor cet4ene§ti i ne
aran datoria noastrà de a ne ingriji tot mai mult de imburatälirea
stärii lor economice i culturale. Jerfele pe care le vom face cu
totii in acest scop vor fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, cel xriai in-
mijloc de a stabili o armonie trainica intru toate paturile
sociale i de a asigura neintrerupta i papica propa§ire a iubitei
noastre Românii.
Din toatd mima vá multumnc in numele Reginei, al Meu §i
al Familiei Mele pentru dragostea cu care Ne înconjurai.
(m. O., 1914, nr. 268, p. 12386).
420.

6119 Martie 1914.
Prin räspunsul la mesaj, pre§edintele Missir, dupä exprimarea omagiilor
Senatului fata' de Suveran, Il asigura de Intregul concurs al maturului corp
In implinirea reformelor propuse de guvern. M. S, Regele multume§te pentru
omagii gi crede In eficacitatea reformelor propuse.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Cu adâncä recunwintä primesc màrturisirile de dragoste 9i
devotament Ce ne aratati din partea Senatului.
Caldele i patrioticele cuvinte cu care intampinati reformele
sociale §i politice ale Guvernului Meu, sunt cea mai bunA chezäOe
de sprijinul ce veli da pentru inteleapta lor cercetare §i ducerea
lor la bun sfArOt.
Nu MA indoesc cà °data cu imbunätätirea stärii economice qi
culturale a iubitilor noWi säteni se vor lua §i mAsuri nemerite
pentru indreptarea stArii sanitare a comunelor rurale, precum
pentru infiinIarea unei adnainistratii adevArat pärinte0.
www.dacoromanica.ro
482 REGELE CAROL I
Cu bucurie constat ca scumpa noasträ armatä va avea din

partea d-voastre Intreaga solicitudine pe care o meritä, spre a fi
pe viitor la inalpmea marei sale chemari.
Organizarea noului teritoriu Weapta de asemenea 1n/eleptele
d-voastre masuri legislative §i administrative, pentru o cat mai
stransa alipire la patria muma.
Din tot sufletul và mulIumesc, d-lor Senatori, pentru bunele
urari ce aduceP Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. O., 1914, nr. 273, p. 12642).
421.
M. S. Regele citre Principele de Orleans 1i Burbon.

8/21 Aprilie 1914.
Principele Alfons de Orleans vi Bourbon, Infant al Spaniei, insotit de o
misiune militará spaniolfi, viziteaza diferite regimente romäne i asista' la exer-
citiile lor. La orele 12 e primit, cu suite, de M. S. Regele Carol I, canna in
numele Suveranului Spaniei ii prezintä uniforma Reg. al 2-lea de 844' tori-mineri.
Principele Alfons Inmanand M. S. Regelui sabia aduce laude armatei romine
care se bucura de o organizare 1i instructiune model. M. S. Regele mi§cat de
cuvintele Principelui i atentiunea Regelui Spaniei, exprima recunoTtinTa Sa
Suveranului Spaniei i face uräri pentru armata Lui.
Sunt foarte mirat de binevoitoarele cuvinte ale AlteTei Voa-

stre Regale, cum §i de grapoasa aten-Pune a M. S. Regelui, Au-
gustul Vostru Suveran, de a Ma numi colonel proprietar al Regi-
mentului al 2-lea de sapatori-mineri.
Ii mul-pimesc din toata inima pentru aceastä 'Malta distinc-
-pune care-mi face o Placere cu atat mai mare cu at este Inältata
prin misiunea speciala pe care Majestatea Sa a Incredirgat-o Al-
teçei Regale, de a veni Insotith de o delegaPe a armatei
Sale, pentru a-Mi remite uniforma Regimentului pe care Majestatea
Sa a binevoit a-Mi conferi.
Va rog, Altepi Regala, de a transmite Suveranului vostru,
odatä cu asigurarea sentimentelor Mele prietene§ti, Intreaga Mea
recuno§tin0 i urarile sincere ce fac pentru Majestatea Sa i pentru
viteaza Sa armata.
(M. 0., 1914, nr. 6, p. 354).
www.dacoromanica.ro
422.
M. S. Regele &afro misiunea mi4tari spaniolä.
8121 Aprilie 1914.

Seara se da o masa de gala in cinstea misiuni militare spaniole la care iau
parte, pe langa misiune In frunte Cu Infantul §i Infanta Spaniei, Principesele
Maria i Elisabeta, Ministrul Spaniei In Romania, pre9edintele Consiliului de
1Vfini§tri 1i alte personalitati. M. S. Regele arata cum legaturile dintre Romania
Spania se intaresc pe zi ce trece i face urari pentru faricirea Dinastiei
Spaniole.
Placuta aten-Pune a M. S. Regelui Alfons, de a-Mi trimite pe

Altea Voastra Regala Cu o misiune militara, Ma bucura mult.
In aceasta atenpune vad nu numai o dovada a rela-Punilor de prie-
tenie ce unesc ambele noastre Iari, dar 0 o scumpa legatura intre
armatele noastre, pe care numirea Mea ca proprietar al Regimen-
tului 2 spaniol de geniu ne va strânge 0 mai mult.
Armata Mea va fi mandrä de aceasta marturie de simpatie a
Augustului i cavalerescului Vostru Suveran care a urmarit des-
voltarea i progresele sale cu un statornic interes. De aceea, Va
rog, Alteà Regard, de a fi pe lânga Majestatea Sa interpretul cre-
dincios al sentimentelor Noastre de recunotinVä, pentru aceasta
inalta distinc-Pune care Ne cinstew in chip deosebit.
Pentru Mine ea este 0 mai scumpa, prin amintirile ne§terse
ce pastrez de mai bine de jumatate de veac, de cand am avut pri-
lejul de a vizita 0 admira minunile Spaniei. Nu voiu uita niciodata
graPoasa primire a M. S. Reginei Isabela, precum i stralucita
revista in onoarea Mea, comandata de Mare§alul Concha, Marchis
de Havana. De atunci Mi-a fost dat sa cunosc vrednica Iinuta a
armatei i admirabilele calitaP de rezisten-Va i vioiciune a infan-
teriei spaniole, care s'au manifestat din nou aa de strälucit in
razboiul Marocului, unde Altea Voastra Regala a avut onoarea
de a primi botezul focului 0 de a fi martor vitejiei soldatului
spaniol.
Sunt fericit de a avea un prilej atat de placut pentru h reinnoi
M. S. Regelui Alfons expresiunea sentimentelor Mele celor mai
afectuoase, precum i urarile calduroase pe care le fac pentru fe-
ricirea Sa, a Reginei 0 a tuturor membrilor Augustei Lor Familii.
www.dacoromanica.ro
484 REGELE CAROL I
Ridic paharul Meu in sanatatea MajestaPlor Lor i a Alte-

telor Voastre Regale, pentru prosperitatea frumosului Regat al
Spaniei §.1 pentru gloriosul viitor al vitezei Sale armate.
(M. O., 1914, nr. 6, p. 354-5).
423.
M. S. Regele citre elevii Scoalei Militare de Artilerie,

Geniu i Marini.
M. S. Regele viziteaza Scoala militara de Artilerie, Geniu i Marina i tine

un cuvant ocazional care elevi aratandu-le importanta din ce in ce mai mare
a armelor apeciale.
Cu o vie placere am putut constata in cursul acestei

buna stare a Scoalei i Và arat deplina Mea mulIumire. Armele
speciale, mai ales artileria, au luat o desvoltare aa de mare hick
au devenit o adevarata arta i tiinVá., care impune acum din punct
de vedere teoretic i practic o munca indoita, spre a ramanea la
inal-Pmea progresului cerintelor.
Putep fi mandri ca a-P imbrälipt arma artileriei, caci arti-
leria noastrà a dobändit un renume care a trecut peste hotarele
Asemenea geniul nostru s'a fäcut cunoscut prin fortificapile
construite i lucfärile executate in timpul mobilizarii din anul
trecut. Ca o placutä dovada despre aceasta este, numirea Mea de
catre Regele Spaniei ca Colonel proprietar al unui Regiment de
sapatori i minen. Aceastä magulitoare marturie trebue sà fíe
pentru voi un indemn care insa mare§te raspunderea voastra
datoria de a pastra 0 a desvolta Inca mai mult ce am ca§tigat pana
acum.
Nu Ma Indoiesc ea ve-P .desf4ura, ofiteri i elevi, toatà sâr-
guinça a rama'nea la inalpmea falnicii voastre chemari.
Va multumesc.
(M. 0., 1914, nr. 17, p. 861).
www.dacoromanica.ro
MAI 1914 tUVANTAIII 485
424.
Ctivintare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, cu prilejul märirii ei.
9/22 Mai 1914.

Inaugurarea noului local al Fundatiunii Carol I. Dupk slujba religioask M.
S. Regele Carol I coboarl din lojä pe estradk i dä citire unei cuviintkri In
care pe de o parte constata nevoia urgentk la care a rkspuns aceastä Funda-
Vune iar pe de alta Indeamnä pe studenti sk se foloseasck din plin de mijloa-
cele de luminare ce le stau la Indemank spre folosul patriei.
Se apropie un patrat de veac de cand am hotarit infiinIarea

acestui asezamant, pentru inlesnirea la invätätura a tinerimei uni-
versitare.
Cu pärinteasca dragoste am urmarit$ an dui:4 an, mersul acestei
Funda-puni de cultura si am avut marea mangaiere sà constat ca
eh raspundea unei nevoi asa de adanc simite, that abia dup.&
câiva ani dela deschiderea ei s'a väzut ca este prea mica pentru
numarul studenIilor doritori sa se foloseasca de mijloacele de In-
vatatura ce li Se pusese la indemana.
Vazand dar ravna cu care tinerimea alerga la acest liman de
studii, am hotarit lärgirea lui in masura acestei râvne i inzestrarea
sa potrivit cu cele mai moderne cerinIe.
Sunt fericit CA pot asfäzi darui UniversitaIii noastre acest in-
capator locas pentru cultura tinerilor generaIiuni, harazind tot-
°data scumpei noastre Capitale o clädire care face cinste celor ce
au executat-o si vrednica de inaltul ei scop.
Iubili Studenli,
Fatä de aceste bogate mijloace de cultura ce vi se (Ara, On-
diIi-va la greut4ile fara numar cu care aveau sa se lupte, pana in
veacul trecut, dascälii i inv4a/ii nostri de odinioara, spre a ne
aduna comoara de cultura nalionala mostenita dela dansii si pe
care sunte0 chemaIi a o cerceta cu scumpatate si a o spori cu dra-
goste.
Este deajuns sa và amintki acele dureroase cuvinte pe care
Miran Costin, al carui nume straluceste in faia acestei cladiri, ni
le-a läsat in prologul cronicei sale:
www.dacoromanica.ro
486 REGELE CAROL I
Sosirä. asupra noasträ cumplite vremi, de nu stäm de scri-

soli., la care trebuwe gAnd slobod i f Orb.' valuri, ci de grije 0 sus-
pinuri. Puternicul Dumnezeu sä. ne dOruiascà dleâ aceste cumplite
vremi a anilor no0ri, cânclva, 0 mai slobode veacuri intru care,
pe längà alte trebi sO fie vreme Cu cetitul cärtilor a face iscusitä
2ObavO, cà nu este altà i mai frumoasä i mai de foIos In toatd
-viewta omului zä.bavä, decht cetitul cartilor
Atotputernicul s'a indurat a asculta ruga marelui nostru istoric
ne-a däruit timpuri mai bune in care sufletul romOnesc luat
sborul cu incredere in toate directiile culturale.
Si nu MO indoiesc cà acest nou i falnic loca§ menit a indestula
In chip larg nevoia de lumina a acelora care sunt chemati a fi in-
drumatorii României de mane, ya fi un puternic imbold de a trage
at mai multe foloase pentru pregätirea lor la misiunea ce-i
aTteaptd.
Nu uitati insA niciodatä eà tiina trebue insotità cu cultura
inimii, cu iubirea de lard i cu demnitatea vieii pentru ca roadele
ei sä fie binecuantate i Cu adevärat folositoare binélui ob0esc
Patriei.
Din toatO inima rog pe bunul Dumnezeu sä ocroteascá in veci
de veci acest a§ezOmOnt inchinats culturii nationale, spre intärirea
inältarea scumpei noastre Ronanii. -
D. Al. Tzigara-Samurcas, directorul Fundatiunii, citeste actul de inaugurare,

apoi vorbeste ministrul Cultelor i Instructiunii i ludentul Al. Slavescu.
(M. 0., 1914, nr. 30, p. 1514).
425.
M. S. Regele eitre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni.
9122 Mai 1914.
La 20 Aprilie M. S. Regele implinise 75 de ani. O delegatie din Reg. 2 de
Dragoni vine la Bucuresti sa prezinte felicitäri. In acelasi timp sosise i Prin-
eipele de Waldeck si Pyrmont, varul M. S. Reginei. Se da o cina la Palat in
onoarea delegatiunii. In timpul mesei Suveranul ridia un toast pentru Impa-
ratul Wilhelm si pentru Reg. 2 de Dragoni.
Cu o sincerä satisfacTiune salut sosirea deputatiunii Regimen-
tului Meu de Dragoni, a cärui prezentä .Mä bucurA cu eat ma]:
www.dacoromanica.ro
Pl. XVI.
II
o
,
Yizila Taralui Ituslei la Conslanta

(1/14 lunIe 1914).
www.dacoromanica.ro
Pl. XVII.
Vizita TarnWI Rusiei la Constanta

(1/14- Iunie 1914.).
www.dacoromanica.ro
I
L
I__
"to
__rr
rs,
T:
.2.
Familia Regala Romailit en Familia Tandui Itusiei la Com.taillit po ziust de 1/14 hide 1914.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1914 CUVANTAIII 487
mult, cu cat Imi procura doritul prilej de a reinnoi expresiunea

credincioasei prietenii ce o pastrez Majestälii Sale impäratului
Wilhelm, precum i recunostinIa Mea, pentru caldurosul interes
ce-Mi 1-a aratat in toate imprejuarile. Acest interes a fost nepre-
Iuit, mai cu seama in timpul marilor evenimente care s'au desfa-
surat in Peninsula Balcanicb.' si a lasat in Tara Mea o adana
trainicd impresiune, care a contribuit puternic a strange si mai
inult legaturile intime care unesc, de un lung sir de ani, Romania
.leImperiul Germaniei.
Cu cele mai bune urari pentru Majestatea Sa irnparatul in
care cuprind si pe AlteIa. Voastra pa Principe confederat precum
pentru glorioasa Sa armata, si in deosebi pentru Regimentul
Meu de Dragoni, ridic paharul in sanätatea Supremului si Augu-
stului Vostru
Traiasa. Majestatea Sa Imparatul si Rege Wilhelm al II-lea.
(M. O., 1914., nr. 30, p. 1523).
426.
M. S. Regele dire Tarul Rusiei.
Constanta, 1/14 Iunie 1914.

Tarul Nicolae II Impreun'a cu Familia Sa fac o vizit'a M. S. Regelui Carol
la Constarga. La masa dela prAnz M. S. Regele, dupà ce aminte§te multe
semne de aten-tie din partea Tarului fatà de Ronania, inehinä in siinätatea
Lui i a Imparätesei.
Cu o sincera' bucurie salut sosirea pe pamantul romanesc a M.

Y. Imperiale, insolit de M. S. Impärdteasa §i de Augusta Sa Fa-
mine.
In acest fericit eveniment vedem o noua dovada a sentimen-
telor de prietenie ce Majestatea Voastra Mi Le-a ardtat in chip
asa de misator de un lung sir de ani.
Amintirea primirei graIioase si atat de cordiale ce Majestatea
Voasta Mi-a fäcut cu prilejul alatoriei Mele in Rusia, va ramánea
nestearsa pentru Mine; de asemenea nu voiu uita vizita flotei Im-
periale in Portul ConstanIa, nici aceea a A. S. I. Marelui Duce
www.dacoromanica.ro
488 4EGELE CAROL I
Nico/ae Mihailovitch, din mainile caruia am primit bastonul de

Feld-Maresal, al armatei ruse, in comemorarea confraternitatii
noastre de arme, pecetluitä, pe eampurile de bat* din Bulgariaf
sub glorioasa domnie a Augustului i neuitatului Vostru Mos.
Aqeste scumpe marturii de interes si de simpatie vor destepta
In toate inimile romanesti o vie i, In deosebi intr'a Mea, cea mai
afectuoasa recunostin/a i vor contribui a strange si mai mult rapor-
turile excelente asa de fericit stabilite in tre Imperiul Rus si Tara
Mea.
Nobila i generoasa initiativa a Majestrqii Voastre pentru in-
fiinIarea Conferintei dela Haga imi este o chezAsie sigurä ed Ma-
jestatea Voastra prqueste serviciile ce Romania a putut aduce-
cauzei pacii Europene in cursul evenimentelor ce s'au desfasurat
anul trecut in Peninsula Balcanied.
Tinta statornica i neschimbata a României este de a contribui
printr'un echilibru stabil i prin relatiuni cordiale intre toate sta-
tele din aceasta parte a Europei, la mentinerea pdeii binefäcatoare,
care singurd le poate permite sa ajunga la propasirea ce o doresc..
Din adancul inimei urez 'Duna venire Majest4ii Voastre i mul-
tumesc MajestaIii Sale impäratului pentru toate amabilele Sale
atenIiuni fará de Tara Mea, care se va uni intr'un end cu Mine,.
la urärile calduroase ce fac pentru fericirea Sa personalá i aceea
-a Augustei Sale Familii, pentru prosperitatea marelui Sàu Im-
periu si pentru viteaza armata, de care Ma leaga atatea scumpe
amintiri.
Traiasca Majestatea Sa Imparatul Nicolae.
Träiasca Majestatea Sa ImparAteasa Alexandra Fedorowna.
(M. O., 1914, nr. 49, p. 2383).
427.

5/18 lunie 1914.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinarä pentru
indeplini lucrärile premerOtoare modificArii Constitutiei. Suveranul prezintil.
apoi din c&teva fapte rolul important pe care 1-a eastigat Rom'ania intre cele-
la1te state.
www.dacoromanica.ro
IUN1E 1014 GLIVANTARI 4S9
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu cea mai vie multumire M. gäsesc iards in mijloeul Repre-
zentatiunii Nationale, cdreia -tam i-a dat misiunea de a revizui
pactul nostru fundamental.
Sunt incredintat cá yeti duce la bun sarsit aceasta mare opera,
menita sd intdreascä temeliile Statului i sd-i asigure pentru multd
vreme o pasnicd si sdnätoasä propdsire i cä yeti sti s'o indepliniti
In liniste, punând de acord interesele legitime inteun spirit de ar-
monie sociald.
Sesiunea ce se deschide astäzi este chematd sá pregAteased
numai lucrärile pentru aducerea la indeplinire a acestei legiferäri
eonstitutionale in sesiunea dela toamnä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In ceasul in care incepeti ind'untru o lucrare atät de insemnatd,
imi este cu deosebire pldeut sá pot constata cä bunele noastre
raporturi cu toate statele s'au intdrit inch' mai mult in interesul
Credinciosi acestei ;jute constante a politicii noastre, vom
urma sä veghem la mentinerea echilibrului din Peninsula Balco-
nied, echilibru la stabilirea cäruia am contribuit atat de puternie
vara trecutd si sá unim silinçele noastre cu ale acelora care luptà
pentru consolidarea päcii europene,
Vizita pe care ne-au fä'cut-o la Constanta Majestätile Lor
pdratul si impdräteasa Rusiei, impreund cu familia Imperiald, pe
ldngà multumirea intimá ce datorez afectiunii personale, mani-
festatà totdeauna atat de cälduros de Majestatea Sa Tinpäratul,
este o dovadä a inaltei situatiuni dobandite de România in Eu-
ropa, prin politica ei inteleaptá i puternica propäsire a tuturor
f orte/ or Regattilui.
Aceastd vizitá este totodatä pentru tara noastra o märturie a
pretulni pe care Marea Impä'rälie Ruseascä' II pune pe sträduin-
tele noastre pacifice, precum si o nouä consfintire a glorioasei con-
fraterniati de arme din 1877 si a relatiunilor tot mai prietenesti
ce existd intre cele dot& fári.
www.dacoromanica.ro
490 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Rog pe Cel Atotputernic sà lumineze mintea i sufletele
d-voastre, pentru ca opera ce suntai chemati sà infaptuiti sä fie
din cele mai rodnice si sa contribuiasca la fericirea scumpei
noastre Romanii.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Räzboiu, Ion I. C. Brd-

tianu ; Ministrul Afacerilor Straine, Em. Porumbaru ; Ministrul de Finante,
Em. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Morfun ; Ministrul Agriculturii
si Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul de Industrie si Comer, Al. Rado-
vici ; Ministrul Lucrärilor Publice, Dr. C. Angelescu; Ministrul Justitiei, Victor
Antonescu ; Ministrul Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.
(M. 0., 1914, nr. 50, p. 2433-4).
428.

20 Iuniel 3 Iulie 1914.
La Adresa Senatului de raspuns la mesaju/ Tronului M. S. Regele, mu/
tumind mai IntAiu pentru sentimentele de credinp. din partea Senatului, aratrt
Increderea Sa in cumintenia i unirea reprezentantilor Natiunii pentru revi-
zuirea Constitutiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sentimentele de credintà ce Mi le arä'tati din partea Senatului,
precum i asigurarea ce Mi-o dati ea va yeti pune toate
pentru o ctiminte revizuire a Constitaiei, umple inima Mea de
o vie si adanca recunostinta.
Tara asteapta Inteadevar dela tai fiii sai, ca cu hotaire
buna chibzuiaa, sä se satisfaca toate nevoile i interesele legitime,
prin armonizarea lor, spre un mai mare avant al desvoltarii sale
si o mai stransa leg-aura a tuturor päturilor sociale.
Situatiunea ce am astigat-o In anul trecut, prin patriotismul
iubitului nostru popor i in4e1epciunea barbatilor nostri de Stat,
www.dacoromanica.ro
PI. XIX.
www.dacoromanica.ro
Pl. XX.
4
10 N
M. S. Movie Carol I la 1914.
www.dacoromanica.ro
ITJNIE-IIILIE 1914 CUVANTARI 491
avem datoria de a o pästra nestirbitd, prin intärirea noasträ in-

terná si menIinerea bunelor relaçiuni cu to/i vecinii nostri.
In imprejurArile grele Românii au fos- totdeauna intr'un
singur gaud de jertfá patriotic6; nu Mä Indoesc cá i astäzi ye-0
fi credinciosi acestei frumoase i mântuitoare datini.
Din tot sufletul doresc ca lucrärile d-voastre sä räspundä si
asteptärilor Tärii i vá mulIumesc cälduros pentru bunele uräri
ce Ni le aduce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.
(m. O., 1914, nr. 64, p. 3193-4).
429.

M. S. Regele raspunzAnd la Adresa Camerei multumqte pentru bunele
uräri í apoi indeamnä pe Deputa0 sa procedeze la revizuirea Constitutiei preo-
cupati nuMai de binele olcqtesc.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Cu vie bucurie si adâncä recunostinçä am ascultat bunele uräri
ce Mi le aduceii din partea Camerii DeputaIilor.
In aceste momente solemne, cánd e vorba de viitorul scumpei
noastre Täri, am deplinä incredinore ca ReprezentaTiunea
pätrunsä de inalta sa chemare si de simpil grelei sale fás-
punderi, va Indeplini revizuirea pactului nostru fundamental, cu
concursul leal si patriotic al tuturor, intr'un spirit de dreptate
si de 'Main prevedere, farä alth pasiune decAt aceea a bineIui ob-
stesc.
Tara e doritoare de a-si pästra situalia politicä dobänditä prin
evenimentele anului trecut, de a lärgi i intäri temeliile noastre
sociale, numai doritoare de muncä pasnieä si de buná gospodärie
internä, chezäsie puternic6 pentru un nou avänt al propäsirii sale.
Fac uräri fierbinTi ca sä pute/i satisface aceste legitime dorin-O
,care sunt si ale Mele, cäci nu rávnesc altceva mai mult decttt a
putea inchide ochii linistit, läsänd In urma mea o Románie tare
si un popor fericit.
www.dacoromanica.ro
492 REGELE CAROL I
Din tot sufletul rog pe Atotputernicul sá binecuvinteze sum-

lele si và mulIumesc calduros pentru scumpele märtu-
risiri de eredirga i dragoste ce le arata0 Reginei, Mie i Familiei
Mele.
(M. 0., 1914, nr. 65, p. 3258).
430.
M. S. Regele aim Batalionul al 2-lea de Vinitori.
30 Augu.st/12 Septenwrie 1914.
La sArbIitorirea aniversàrii luarii Griv4ei M. S. Regele reaminteste vitejia

Batalionului al 2-lea de Vânätori la cucerirea falnicei redute si de acum inainte
acest Batalion va purta cifra Reginei Elisabeta.
Simt o deosebitä bucurie ca pot sarbatori aniversarea cuce-

rirei redutei dela GriviIa, In mijlocul Batalionului al 2-lea de Va-
natori al carui nume este asa de strans legat de aceasta insemnata
izband a.
37 de ani au trecut de atunci, insa Steaua Romaniei » care
luceste pe varful steagului nostru, vä aminteste netncetat vitejia
fra-tilor vostri cazu-P pe campul de lupta.
Steagul vostru este Inca impodobit cu o panglicä claruita. de
Regina, pe care este serse: ((rose pentru vii, laure pentru morIi
Aceasta inscripiiune fiind cam stearsä, Regina a dorit ca ea sa fie
reinnoita, spre a ramanea ca un semn de recunostin0 pentru trecut
si ca un indemn pentru viitor.
In amintirea acestei aniversari asa de scumpa inimelor noa-
stre, am hotarit ca batalionul al 2-lea de Wild-tor! sa poarte de
astäzi Inainte cifra Reginei. Sunt incredinIat cá veli fi vrednici
de aceasta cinste i veçi Impuni oricand sfanta voastra datorie,
raspunzand astfel la asteptarile %aril i atragandu-va
Yea Mea.
SA traiasca Romania!
(M. 0., 1914, nr. 124, p. 6274).
www.dacoromanica.ro
r
Pl. XXI.
www.dacoromanica.ro
INDICE'
Abazzia, II, 262. Alexandru cel Bun, 161.
Academia Mihäileana, II, 439. Alexandru loan Cuza, II, 438, 4534.
Academia Romana, felicitari M. S. Re- Alfons, Regele Spaniel, II, 483.
gelui la proclamarea Regatului, 361-2; Alfons, de Orleans si Bourbon, Infant al
euvantarea Suveranului In sedinta sor Spaniei, II, 482.
lemna', 407-8; vezi Societatea Literara America, 40.
Romana' ; II, 53, 54, 74-5, 148, 306, Angelescu, Lt.-Col., comandantul Reg. 2
307, 361-2, 452-3. Artilerie, 78.
Adakale, 261. Angelescu Al., general, Min. de Razboiu,
Adam-Klissi, II, 250. 435, 445; II, 8.
ad-hoc, divanul, 247. Angelescu C., Min. Luerarilor Publice,
Adjud, calea ferata, 195, 197. 490.
Adrian G., colonel, Ministru de Razboiu, Angelescu G., general, Min. de Razboiu,
46, 55; general, Min. de Razboiu, 58. 388.
Adunarea Deputatilor, felicitari M. S. Anglia, Consulul ei In Romania, 33; II,
Domnului de Anul Nou, 30; passim. 7, 36, 112, 120, 254, 347, 423.
Albert, Regele Belgiei, II, 419. Antim, II, 126.
Alecsandrescu, capitan, 143. Antipa, dr., directorul Muzeului ZooTogic,
Alecsandri V., 225, 407; vice-pre§edinte II, 393.
al Camerii, uräri M. S. Donmului de 10 Antonescu Victor, Min. Justitiei, II, 490.
Mai, 80; bardul national, 284; II, Aparatorii Independentei Romaniei, me-
76. dalle, 264, 270.
Alexandra Feodorowna, impärateasa Ru- Argel, episcopul, 209, 281; eparhia, 162;
siei, 11, 265, 488. jude-tul, 583 145, 154; vanatorii si cala-
Alexandria, 6azarma, II, 49. rasii, 145-6; raid, 438; II, 59, 125,
Alexandru, Principele Bulgariei, 327. 137, 158, 447, 448.
Alexandru I Regele Serbiei, II, 177-8. Argetoianu I., general, Ministru de Raz-
Altxandru II, Tarul Rusiei, 242, 258, 262, boiu, II, 452.
269, 270, 272; decorat cu Virtutea Arghiropol Gr., Ministru, 46.
Militara » romana, 265-6; II, 314, 316, Arion Anton, ministril, 55, 58, 60, 61,
318, 320, 459. 63, 70.
1 Cifra II dupa un nume triinite la vol. al 2-lea ; cand nu se allá aceasta cifra
.dupa un nume trimite'rile sunt la vol. 1.
www.dacoromanica.ro
494 REGELE CAROL I
Arion C., general, II, 280. 139-40, 183, 262, 263,- 324, 387, 409,
Arion C. C., Ministrul Industriei si Co- 413, 415, 421, 425, 438.
mertului, II, 243, 244, 247; al In- Averescu Al., general, Ministru de Raz-
structiei i Cultelor, 430, 433, 444; de boiu, II, 377, 378, 380, 381, 389, 397.
Interne, 452, 453, 475; al Agriculturii, Axelov T., consulul Greciei in Romania,.
466, 468. 61.
Armata romana, juramantul de credinta Azarian Effendi, presed. C.E.D., II, 141,
catre Suveran, 12; organizare, 58, 120, 142.
169, 191-2; avantaje pentru subofi$eri
gradati, 75-7; primeste steaguri, Bacau, 117, 340; II, 40, 41, 42.
180-1, 351-2; regimente noi, 345, 349. Bahna, minele de carbuni, 349, 374.
Aromanii, II, 385. Baia, victoria lui Stefan cel Mare asupr4
Arseniew, vice-amiral, II, 211. Ungurilor, 403.
Artilerie, Reg. 2 Iasi, 78-9, 142; inspectie Baiazid I, sultanul Turciei, II, 308, 309r
domneasca, 109; noile regimente pri- 310, 311, 312.
mesc steaguri, 256-7; toastul Suvera- Balcani, regiunea, 291; II, 192, 213, 311,
nului pentru aceasta armä, 325. 385, 457, 465, 469, 473, 478.
Asachi G., 320. tal, 146.
Asia, 261 ; - rasariteana, II, 385. Banca de Scont i circulatiune, 170, 316,
Assan, II, 359. 330.
Athanasie, episcop al Ramnicului-Noului Banca Na$ionala, 186, 397, 419.
Severin, 160, 161; mitropolitul Ungro- Barozzi C., general, Ministru de Razboiu,
Vlahiei, II, 402. II, 23, 26, 30, 34, 111.
Athos, 439. Basarabi, 320.
Aurelian P. S., director al Swill de Agri- Basarabia, 376; sudul, 288, 289; impro-
ctiltinl dela Pantelimon, 59; Min. prietärirea colonistilor, 178, 179.
Agricattuii, Comertului i Lucfarilor 'Radar:au A. A., Min Justrtiei, II, 335,
Publice, 263, 268; al Cultelor i Instruc- 342, 348, 352, 354, 365; al Lucrari/or
Vunii, 393, 398, 401, 413; II, al Lucra- Publice, 457, 458, 466-8, 475.
rilor Publice, 17, 22, 319; de Interne, conducta de petrol, II, 451,
253, 259, 262, 263, 264, 269, 275; Mass. Doarnna, 227.
preved. Adunarii DeputaIilor, 169; al Balaceanu I., Min. de Externe, 210.
Senatului, 290, 304, 330; al Acadenaiei Balcescu, familia, 225.
Romane, 306. Bäldana-Fundata, comuna, vizita M. S.
Australia, II, 177. Domnului, 59.
Austria, 58, 113; Consulul ei In Romania, Balan, maior, 147.
36; doreste desfiintarea jurisdictiei con- Bäneasa, 180.
salare In Romania, 50; Conventia de Barlad, 51, 96, 204, 389, 390, 391, 442
navigatie a Prutului, 54; conven$ia II, 42, cale ferata, 199; vale, 329.
potala cu Romania, 69; II, 173, 175, Barsescu, maior, 146.
179, 254, 256, 310, 325, 354, 438. Basca de Sus, rau, 90.
Austro-Ungaria, 95, 111, 155, 191, 197; bdelul, impozit pentru scutirea der armatay
consulii ei In Romania, 74-5, 129; con- 298.
ventia revizuirii granitei spre Romania, Beccaria Incisa, marchiz, reprezentant
88, 90; convex-ilia cu Romania pentru Italiei in Romania, II, 355.
jongiunea c. f., 120; conveinia comer- Bechet, 446, 246.
ciala cu Romania, 203; II, 13, 30, Beck, maresal, II, 262.
www.dacoromanica.ro
INDICE 495
Belcic A., II, 39. Bosniacii, II, 311.

Belgia, consulii ei In Romania, 72, 101-2, Bostrem, vice-amiral rus, II, 436.
109-10; II, 139-40, 364, 419. Botez, capitan invalid de razboiu, II, 87.
Belgrad, 413, 415. Botez G., primar al Iasilor, II, 453.
Benolt, consiiier de Legqie, II, 254, 255, Botosani, judetul, 201; orasul, 204; II,
256. 90, 344, 345.
13ergman, supus francez, 203. Boucicaut. mansa', II, 310, 311, 312.
Berindei A., Ministru de Razboiu, II, Bran, II, 309.
188, 201, 208, 218, 223. Brandenburg, II, 307, 308, 313, 314.
Berlescu, capitan, 147. Branicki, comite, general, II, 255.
Berlin, 52, 377; congresul, 286, 287, 289, Brasov, 90; II, 308, 310.
291, 314, 31.5; tratatul, 288-90, 296- Bratter C. A., ziarist, II, 384-6.
300, 305, 308-10, 314, 316, 325, 326, Braila, oras, 140, 143, 296, 298, vizite
329, 334, 374, 376, 400, 429; II, 95, domnesti, 165, 235, 294-5; cheiul, 168;
178,, 465. bombardat de Turci, 245; porta 430;
Berna, congresul, 184; tratat pentru judetul, 253; II, 14, 29, 68, 129.
uniunea pastan., 191. Bratianu D , Ministru, 40, 46; vice-pre-
Bibescu N., II,. 6. sedintele Senatului, 245, 248, 275;
Bieberstein, baron_ marchal v., amba- preved. Adunarii Deputatilor, 381-2;
sador german, II, 340. 384; urari dinastiei, 384.
Bizant, II, 309. Bratianu L C, Ministru, 40, 55, 58, 60,
Blank M., II, 434. 61, 63, 70; Min. de Finante, 15, 17,
Blaremberg N., Min. Justitiei, II, 100. 214, 223, 231, 233, 351, 368, 380; ad-
Boemia, II, 310. interim la Finante, 240, 243, 254; de
Boemii, II, 311, 312. Interne, 38, 240, 243, 254, 263, 268,
Boerescu B., Min. de Justiiie, 80, 85, 97; 311, 317, 388, 416, 420, 424, 430, 435,
Min. de Externe, 171, 174, 175, 179, 445; presed. al Consiliului de Ministri,
187, 193, 197, 203, 328, 335, 339, 351; 231, 233, 240, 243, 254, 263, 268, 288,
ad-interim la Culte î Instructiune 292, 298, 302, 311, 317, 325, 328, 335,
Publica', 174, 339; la inaugurarea fabri- 339, 351, 368, 380, 388, 393, 398, 401,
cei de Chibrituri, 306. 413, 416, 420, 424, 430, 435, 445; Min.
Boerescu C., II, 252; preved. Senatului, ad-interim la Rilzboiu, 263, 268, 368,
81, 82, 227, 234, 336, 349; Min. Instruc- 380; Min. de Räzboiu, 393, 398, 401,
tiunii Publice i Cultelor, 35, 38, 43. 413; Min. de Agricultura, Comert
Bogdan, rectorul Universitatii din Iasi, II, Lucrari Publice, 288, 292, 328, 335,
440. 339; ad-interim la Agricultura si bo-
Bolintineanu D., 225. menii, 445; ad-interim la Culte si In-
Bonifaciu, IX, II, 308. structiune Publica, 298, 302; ad-in-
bonuri de tezaur, 26. terim la Externe, 430; presed. Camerii,
Borcea, pod, II, 63, 64. 70; felicita pe M. S. Domnul, 38, 247;
Boscamp, reprezentantul Poloniei la Con- II, presedintele Consiliului de ministri,
stantinopol, II, 257. 7, 8, 17, 21; Ministrul Lucrarilor Pu-
Bosfor, 424; II, 311. blice, 188; 201, 321.
Bosianu C. presed. Soc. pentru Invät.a- Bratianu I. I. C., Min. Lucra'rilor Publico,
tura poporului roman, 222; preved. II, 201, 208, 218, 253, 259, 262, 263,
Senatului, 31.8. 264, 275; Min. .A.facerilor Sträine, 287,
Bosnia, II, 310. 302, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,
www.dacoromanica.ro
496 REGELE CAROL I
397; presedinte al Consiliului de mi- primat al Romaniel, 199; urari M. S.

nistri, 407, 416, 421, 426, 478, 490; Domnuitii, 216, 221, passim; intiim-
223. pinä pe Suvekan la Pitesti, 271; moar-
Brebu, comuna, 60. tea lui, 444.
Bucukesti, primarul prezintä felicitäri M. Calist Botoseneanul, episcop de Arges,
S. Domnului, 10, 40, 56, 362-3; Inam- II, 447.
pina pe Suveran la intoarcerea din Camerele de Comer, modificarea legii,
Constaritinopol, 53; darâmarea unei 375.
sinagoge, 14; manifestatie la Palat, Cantacuzino, trimis al Romaniei pe langa
28; consiliul comunal se prezinta M. Principele Nicolae al Muntenegrului,
S. Domnului, 82, 110, 119; inspectarea 43.
trupelor garnizoanei de catre Suveran, Cantacuzino, inginer, II, 410.
149; tabära de concentrare a ostasilor, Cantacuzino G., Min. Finantelor, II, 166,
166; Scoli comunale, 228; II, 5, 14, 169, 173, 181, 188, 190, 201, 208.
19, 24, 33, 35, 36, 43, 48, 52, 62, Cantacuzino G. Gr., primar al Capitalei
73, 95, 101, 109, 111, 135, 151, 155, 82, 85; Min. Agriculturii, Comertului
160-1, 164, 171, 173, 185, 196, 203, Lucrärilor Publice, 104-7, 115, 1745
221, 235, 251, 271, 279, 292, 306, 332, 175, 179, 180, 181; presed. Consiliului
351, 374, 376, 378, 386, 391, 399, 419, Judetean prahovean, 148; presed.
423, 425, 428, 446, 471, 472, 473, 475, soc. Arnicii Artelor Frumoase, 159;
478, 486. Min Finantelor, 193, 197, 204, 207
Buda, II, 310, 313. preved. Adunärii deputatilor, II, 52,
Budapesta, 341; II, 192. 73, 274; al Senatului, 108, 117, 133,
Budisteanu C., general, Min. de Räzboiu, 431, 461, 462; al Consiliului de Mini-
II, 166, 169, 173, 181; vicepresed. Se- stri, 224, 226, 229, 242, 333, 335, 342,
natului, 397; presedintele Senatului, 348, 352, 354, 365, 371.
417-8, 427. Cantacuzino I. A., Min. Justitiei, 15, 17;
Bulgaria, 257, 259, 265, 266, 271, 273, Ministru, 27; aI FinaMelor, 104.
274, 276, 280, 282, 288, 293, 295, 326' Cantacuzino M. G., Min. JustiVei, II,
390; 403, 446; pustiitä de Turci, 261; 430, 433, 444, 452, 457, 458, 468, 475.
H, 11, 41, 71, 87, 122, 194, 198, 206, Cantili G., Min. Cultqor si Instr. Publ.,
216, 244, 216, 2767 279, 280, 283, 284, 311, 317.
285, 290, 317, 318, 319, 321, 384, 387, CaracaL II, 99.
388, 392, 465, 467, 470. Carol-Anton de Hohenzollern, cetätean
Bulgarii, colonia din Romania, 326-7. al României, 29; decedat, 429.
Bureleanu, maior, 146. Carol I, Trincipele, Domn i apoi Rege
Burgundia, II, 310, 311. al Romaniei, intampinat la Pitesti de
Buzan, II, 137, 138, 450. N. Golescu si Ion Ghica, 5-6, vizite
Buziu-Märasesti, cale feratä, 333, 348. inspectii la Pitesti, 5-6, 58-59, 143-144,
281; juramintele, 6, 15, declaratia so-
Calafat, 259, 278, 295, 325; militieni con- lemnä catre Constituanta, 15-17;e pro-
centrap, 146; granicerii, 11±7; II, 280 clamatii catre Români, 7,12-13, 21-22,
296, 315, 363. 105-106, 258-263; la felicitarile autoti-
Calimachi, II, 257. tätilor la venirea In tarä, 8-11; catre
Calinie Miclescu, MitroRolit primat, pre- ofiteri, 13-14, 163-164; ca.tre
sedinte al senatului, 208, 213, 215, vizite i inspeetii la Iasi, 18-21, 77-79,
235, 238, 272, 303; investitura lui ca 118, 204, 342, 404-405; la Constanti-1
www.dacoromanica.ro
INDICE 497
nopol, 21-23; catre consuli, 22-23, 32, 41-42, 340, 385-386, 386-387, 410-411;
33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61, legaturi cu Principele Muntenegrului,
64, 65, 72, 73, 74, 75, 88, 98, 99, 101, 42; Inalte ordine catre armata, 43, 48-
102, 109, 110, 116, 117, 125, 129, 216, 49, 73-74, 75-77, 82-84, 101, 116, 117,
357; toast la Rusciuc pentru Sultan, 138, 140-143, 145-148, 149-150, 151-
23; multumiri i urari catre Mitropoli- 152, 159-160, 165-166, 173, 177, 181,
tul Primat, minigtri, Corpurile Legiui- 189, 205, 209, 210, 214-215, 23-
toare, Primarul Capitalei, 23, 29-32, 238, 246, 256-258, 264-266, 268-
34-35, 38, 47, 56-57, 74, 80-81, 107, 270, 277-279, 281-282, 292-293, 295-,
118, 119, 127-128, 138, 148, 160, 172- 296, 302-303, 311-313, 337, 339, 343,
174, 189-190, 197-198, 215, 217-219, 351-352, 357-358, 382, 391, 395-396,
238, 240-241, 271-276, 279-280, 293- 406, 422, 432, 439-440; catre profeso-
294, 306, 341, 383-385, 396, 401, 407, rii scoalei Normale Carol I, 48; la $coala
409-410, 423, 433-434, 446;
445, de agricultura dela Pantelimon, Hera-
mesaje p. deschiderea, inchiderea gi di- strau, 59, 129-130; vizita la Campu-
zolvarea Corpurilor Légiuitoare, 24-27, lung, 58-59, 282; in Dambovita gi la
3940, 45-46, 49-55, 57-58, 60, 61, 62- Targovigte, 58-60, 150, 151, 282; in
63, 65-70, 79-80, 84-85, 88-97, 103-104, Prahova i. la Pibes-ti, 58-59, 108, 109,
105, 107, 110-115, 119-122, 125-126, 406; la inaugurarea lucrarilor c. f. Buc.-
130-135, 139-140, 154-157, 166-171, Galati, 62; catre Academia Romana,
174-175, 178-179, 179-180, 182-187, 62, 108, 407-408; la toastul ofiterilor
190-193, 194-197, 203-204, 206-207, Col. Cernat, 64, col. Donici i Maior
209-210, 211, 212, 214, 222-223, 231, Gorjan, 103, col. Cerchez, 106; cu-
232-233, 239-240, 241-243, 253-254, vara la 10 Mai, 81, 427-428; legaturi
266-268, 286-288, 288-290, 291-292, Cu Tarul Alexandru: vizita in Crimeea,
298-302, 308-311, 314-317, 324-325, decorarea, urari, 84, 265-266, 271; la
326, 327-328, 329-335, 338-339, 345- felicitarile cu prilejul calitoriei, 85, 86,
351, 365-368, 372-380, 387-388, 391- 87, 89, 97-98; catre gitrzile civice, 88,
393, 396-399, 411-413, 416, 417-420, 276-277; pentru Universitatea din Bu-
423-424, 428-430, 434-435, 441-445. curegti, 99-101, in diferite Imprejurari
raspunsuri la adresa Adunarii Deputa- catre armatä, 109, 127, 135, 152-153,
Olor, 27-28, 55-56, 70-71, 81-82, 99, 210-213, 288, 294, 313, 314, 325; asista
115-116, 122-123, 137-138, 157-158, laimpartireapremiilor la gcolile primara
171, 187-188, 199, 207-208, 230, 234, gi secundare, 124-125, 222, 224-226,
244, 304-306, 319-320, 336-337, 381- 227-229, 255-256, 283-286, 320-324,
382, 394-395, 402-403, 421-422, 431, 368-369, 370; cu prilejul tragerilor la
448449; raspunsuri la adresa Senatu- semn, 427, 128, 148-149; pentru Prin-
lui, 28-29, 55, 71-72, 115, 123-124, cipesa Maria, 128, 175-176; la inaugu-
136-137, 158-159, 172, 188-189, 198, rarea Uzinei de gaz dela Filaret, 135-136;
208, 213, 229-230, 235, 245-246, 303- catre Gorjeni, 144; vizite i inspectii
304, 318-319, 335-336, 381, 394, 402, la Craiova, 144, 233-234, 280, 281,
421, 431,432, 451-452; multumiri la 428; la punerea pietrei fimdamentale
proclamarea Principtlui Carol-Anton a cheiului dela Giurgiu, 153; inspectia
ceta-lean roman, 29; prezident al Co- c. f. Buc.-Pitegti, 154; la inaugurarea
misiei de binefaceri, 35; legaturi cu expozitiei sec. amicii artelor frumoase,
Principii Serbiei, 37-38, 177, 413-415; 159; Investiri de Episcopi i Mitropo-
la felicitarile judetelor i comunelor, liti, 160-163, 199-200, 209, 307-308
www.dacoromanica.ro
498 REGELE CAROL I
354-355, 447-448, 449451; la Scoala de tre Suveranii Suediei i Norvegiei, 424-

ofiteri, incredintarea steagului, 163, 425 ; autocefalia bisericii romana, 426-
446, 447; vizite i inspectii la Galati, 427 ; la Buzan la manevre 436-
164, 236, 341-342; vizita la Ismail, 437 ; la reorgánizarea Scoalei de po-
165; vizite i inspectii la Braila, 165 duri i osele, 437-438; la sfintirea bi-.
235, 294-295 ; vizita In Austro-Ungaria, sericii episcopale dela Curtea de Ar-
167, comandant al Reg. 6 austro-un- ges, 438-439; II, alocufittni, la tintui-
gar, 341; imparte ostirii steaguri, 180- rea steagului bat. 2 V., 276-7; catre
18/ ; la desvelirea statuii lui Mihai Vi- ofiterii de Infanterie, 287; inchina pan-
teazul din Buc., 182; la Cercul Militar tru România, 35-6; catre Roialani, 129-
193; la inaug-urarea Jockey-Clubului, 30 ; proclamatie catre tara, 190-1, 374-
193-194; presedinte al Soc. Geografice 6 ; cuycinteiri, la Academia Romana, 22
Romana, menirea ei, 200-202, 383; la 54, 74-7, 105, 121-2, 156-7, 159, 188-9,
Barlad, 204, 389-390; in legaturá cu 205-6, 223-4, 238-41, 253-7, 337-8,
Castelul Peles, 204, 405-406; catre cor- 452-3; la inaugurarea Camerii de Co-
pul didactic, 220, 229; la punerea teme- mert si Industrie, 433-5; la punerea
liei scoalei primara din str. Clememei, pietrei de temelie a Casei de Depuneri,
221; catre delega -tia Curtii de Casatie 190; la inaPerea /uerarilor portului
cu relatiunea asupra reformelor de in- Constanta, 176-7; la inaugurarea lui,
trodus, 238-239; la urarile preved. Ca- 419-12 ; la inaugurarea Fundatiei Re-
merei p. unomastica Doamnei, 245; la gale Carol I, 157-9, 485-6; la punerea
felicitárile Cu prilejul proclamara in- temeliei Palatului Postelor, 144-5; la
clependentii, 247-253; comandant al punerea pietrei fundamentale a Pala-
armatelor ruso-române dela Plevna, tului de Sustitie, 62; la inaugurarea
258; catre biruitorii dela Grivita hceluiasi Palat, 164-6; la inaugurarea
aniversäri, 263-264, 389, 415-416, 435- Universiatii din Iasi, 195-7; a Pala-
-436 ; vizita la Vidin, 280; catre Pre- tului Curtii de Conturi, 225; la inau-
fectul de Ilfov, 291; proclamatie catre gurarea Po dului Carol I, 162-3; la des-
Dobrogeni, 296-298; la inaugurarea velirea statuii lui Cuza Voclä din Iasi,
Fabricei de chibrituri, 306; la declara- 453-4; la punerea pietrei fundamentale
-tia de lealitate a Bulgarilor, 326-327; a Scoalei de Comert, 36-7; catre pro-
catre primarul din Tulcea, 328; ani- fesorii Principelui Carol, 455; la Semi-
versäri ale caderii Plevnei, 335, 380, narul Veniamin din Iasi, 325-7; la ani-
-395, 420; toast la Roman, 342; la ex- versarea a 25 de ani ai Universitalii din
pozilia de arta. si industrie, 344; la Bucuresti, 43-4; la Universitatea din
inaugurarea lucrarilor de canalizare a Iasi, 327-8; la 50 de ani ai aceleiasi
Dambovitei, 344-345; calatoria in ca- Universitati, 438-40; la inaugurarea
pitalele apusena, 346; cu prilejul regle- cursuri/or universitare, din Iasi, 440-1;
mentarii succesiunii la tron, 352-353, eätre epitropii Seminarului Nifon
.354-357, proclamat Rege, 358-359, la Mitopolitul s, _221-2; la jubiIeul de 50
felicitarile cu prilejul proclamcIrii Re- de ani ai Scoalei de Agricultura dela
gatutui, 358-359, 360-364; cuvantare Herastrau, 294; la Scoala de Cavalerie
la tncoroirare, 365; la inaugurarea c. f. 466-7; catre elevii Scolii Militare de
naräsesti-Buzau, 371-372; la inaugu- Artilerie, Geniu i Marina, 484; la ju-
rama statuei lui *tefan cel Mara, la bileul de 25 de ani al Societatii Geo-
Iasi, 403-404; catre perechea imperiaW grafice Romana, 24g-51; la expozitia
mostenitoare a Austriei, 408-409; eä- din 1903, 302; la expozitia agrara, g23-
www.dacoromanica.ro
INDICE 499
4; la expozitia din 1906, 365-6; la Mu- 218, 227, 234-5, 248-9, 260, 269-70,
zeul Zoologic, 393; la tärnosirea Mst. 290-1, 304-5, 330-1, 336, 349-50, 391-2,
Sinaia, 2934; la investituri de mitro- 397-8, 417-8, 427-8, 431-2, 444-5, 461,
politi i episcopi, 181-3; 402-3, 449-50; 475-6, 481-2, 490-1; riispunsuri la fe-
125-7,272-4, 404-5, 137-9, 204-5,464-5; licita:pi, 292; 5-6, 8-9, 10, 20, 52-3, 148,
155-6, 119-20, 186-7, 237-238, 447-8; 360-1, 361-2, 363-4, 359; 334, 734,
la 24 Ian. 1909, 400-2; la 25 de ani 136, 155, 171-2, 185-6, 203-4; 84-5,
(lela independentä, 276, 82; la depu- 147; 85, 359; 80, 108-9, 355; 82-4,
nerea vechilor steaguri in Sala Tronu- 147, 356-7; 79-80, 107, 145-6, 306, 354;
lui, 279; cdtre Primari, 89; la denumi- 86-7, 148-9, 362-3; 92-3, 109, 145,
rea stäneei « Francisc Iosef o, 176; la 357-8; 48-9, 81-2, 111, 146, 236, 252,
-desvelirea montunentului bat. 2 V. In 271-2, 333, 355; 471-2; catre Alexan-
Ploesti, 194; catre noile regimente ce dru I al Serbiei, 177-8; toasturi,
primesc steaguri, 122; pentru marina tru Francisc Iosef, 174-5, 175-6, 193.
românä, 210; la sfintirea a douä va- 393-4, 454; pentru dinastia austro-un,
poare, 209; Inalte Ordine de zi ccItre garä, 409-10, 438; pentru Sultan, 436;
drmatd, 5, 19, 33, 51-2, 73, 101, 120-1, pentru tarul Nicolae II, 212-3, 213-4,
135-6, 154-5, 171, 185, 203, 221, 235, 392-3, 487-8; pentru dinastia rusa,
251, 277-9, 281-2, 271, 291.-2, 296-7, 435, 436-7, 459-60; pentru Marele
.305-6, 332, 350, 374, 377-8, 390-1, 399, Duce Sergiu Alexandrovici, 214; pen-
418-9, 421-3, 428, 446, 463, 470-1, tru marele Duce Vladimir, 383; fas-
477-8; mesaje pentru deschiderea, puns Principelui Imertinsky, 211; In
chiderea i dizolvarea Corpurilor Le- onoarea escadrei ruse din Marea Nea-
siuitoare, 6, 7-8, 13,6, 20-21, 22-3, 26, gra, 265; cätre primarul din St.- Pe-
26-30, 35, 37-8, 44-8, 54-5, 56, 57-8, tersburg, 212; la Chiev, 214-5; pentru
64-70, 78-79, 93-4, 95-100, 101-4, 109, Impäratul Wilhelm al Germaniei, 486;
112-6, 123-5, 130-3, 139-41, 149-52, pentru Impäratul Germaniei, 94-5, 95,
160-2, 166-9, 172-3, 178-31, 187-8, 408-91 raspuns Principelui de Coroanä.
197-201, 206-7, 215-7, 222-3, 224-5, German, Wilhelm, 407-8; cätre Prin-
226, 228-9, 233, 241-2, 243-4, 244-7, cipele Eitel Friederic, 463-4; pentru
266-9, 252, 257-9, 261, 263, 264, 274-5, Regele Angliei, 423; cätre Regele
281-7, 299-302, 328-30, 333-5, 341-2, George al Greciei, 262; pentru dina-
345-8, 351-2, 353-4, 364, 369-71, 376-7, stia Greack 478; pentru Regele Spa-
378, 379-80, 380, 387-9, 394-7, 413-6, niei, 482; pentru Principele Bulgariei,
420-1, 405-7, 423-6, 429-30, 433, 441-4, 208, 208-9, 283, 392; la pränzul dat
450-2, 456-7, 457-8, 465-6, 467, 468, Maresalului Beck, 262-3; In onoarea
472-5, 478-80, 488-90; raspunsuri la misiunii belgiene, 419; catre C. E. D.,
Adresele Aduna-7.0 Deputatilor, 18-9, 141-2, 142-3, la masa conferintei pAcii
.32-3, 51, 71-2, 91, 105-6, 107-8, din 1913, 469, 469-70; pentru Reg. I
'116-7, 134-5, 152-3, 169-70, 184-5, de dragoni nr. 9, 343-4; pentru 2 reg.
202-3, 219, 227-8, 233-4, 247-8, 259-60, prusiene 373-4; delegatiei reg. 2 de
270-1, 289, 303-4, 331-4, 348-9, dragoni, 322-3, 456; pentru Reg.
371-2, 389-90, 398, 416-17, 426-7, gar Carol I, 192-3; pentru reg. au-
430-1, 445-6, 462, 476-7, 480-1, stro-ungar nr. 6, 342-3; penru reg, rus
-491-2; reispunsuri la Adresele Senatului, de Wologda, 220, 295, 367; catre pri-
18, 31-2, 50-1, 72-3, 91-2, 106-7, 108, mari, 90; la Palat, 90-1; pentru Acade-
117-8, 133-4, 153-4, 170, 183-4, 201-2 mia Romänä, 77-8; catre sfetnicii
www.dacoromanica.ro
500 REGELE CAROL I
24-5; ministrului Luciarilor Publice, Casa, de Consemnatiuni, 112; de eco-

339; catre bat. 3 V., 10-11 ; la taceta- nomii, 397.
rea manevrelor, 11-2, 12, 265-6, 295, Casa de Depuneri, II, 190.
344-5; catre bati 2 V., 25-6; Reg. 3 Casa de Lichide, 52.
Inf. 34; pentru Armata, 38-9, 40-1, Casa Padurilor, II, 420.
49-50, '71, 87-8; Corp. III de Armatä, Casa Ruralä, II, 376, 387.
111-12; bat. 1 V., 121; in onoarea ofi- Catargiu Lascar, presedinte al Consiliului
teri/or, 127-8; Corp. III si IV de Ar- de Ministri, 15, 17, 122, 126, 135, 139
matä, 143-4; catre ministrul Armatei, 140, 157, 171, 174, 175, 179, 187, 193,
149, corp. I i II de Armata, 197, 203, 204, 207, 210; preyed. Adu-
164; Reg.. 4 Rosiori, 159-60; ofi- narii Deputatilor, 27, 33-4; ad-interim
terilor de artilerie, 280; la 'Fargo- la Externe, 207; Ministru de Interne,.
viste, 282; Ofiterilor de geniu, 303; II, 79, 94, 100; presed. Consiliului da
aniversarea luarii Grivitei, 492; a Ministri, 35, 38, 104, 110, 116, 125
Plevnei 17, 284, 285, 288, 460; vizite, 133, 141, 145, 152, 155, 162.
Iasi, 9-10, 42, 195, 324, 437; Constanta, Caterina, a Rusiei, II, 254, 256.
39-40, 340, 382-3; Galati, 40, 128-9, Catina N., apitan, 146.
381-2; Ballad, 42; Pitesti, 58-60; Po- Cazacii, II, 315.
dul Carol I, 63; Craiova, 60, 61; Ca- Caile ferate romane, 120, 168, 377-8;
larasi, 64; Tecuci, 127; Braila, 129; legea pentru construirea Ion, 58, 60;
T. Severin, 174; Dorohoiu, 345; Ploesti punetele de Intalnire cu liniile ungare,
367, 368; distinqiuni, feldmaresal pru- 90; rascumpararea lor, 382; passim,
sian, 407-8, 409; cap al Reg. 2 de sa- Calärasi, 51; II, 64.
patori minieri spaniol, 482; proprietar cal'arasi, ostasi, 143, 145, 146, 150, 166,
al Reg. rus de Wologda nr. 18, 220; 205.
pazitor al Ordinei Sociale, 378-9; de- Calinescu, general, 380.
spre chestia Orientala, 384-6; la cunu- Calugareni, 225, 247, 264, 267.
nia Principelui Ferdinand, 120. Câmpineanu I., 1V1in de Justine, 240
Carol, Principe al României, proclama- 243, 254, 263, 416; de Finante, 263,
tia dela nasterea Sa, II, 129; nascut 268, 288, 290, 292, 298, 302, 339; de
pe pamantul romanesc, 130, 135, Externe, 311, 317, 424; de Agricultura,
229, 230, 233, 337; sublocot., 412-3; 401, 416, 420; II, 6.
414, 418; absolvirea liceului, 455. ampul Libertatii, din Bucuresti, 56.
Carol IV, Impá'rat german, II, 307, 308. Campulung, 282; II, 309.
Carol VI, Rege al Frantei, II, 308. C.E.D., vezi Comisia Europeana a Du-
Carp, II, 359. narii.
Carp Anton, MinistruI Agriculturii, II, Cerchez, colonel, comandantul Reg. 4
376, 377, 378, 380, 381, 389, 397, Inf., 106.
407. Cerchez, primar al Iasilor, 118.
Carp P. P., Min. de Externe, 104-5, 111-5 ; Cerchezii, invazii pe tärmul Mang al
ad-interim la Culte i Instructiune, 107, Dunärii, 246, 259.
115, 210; II, Min de Externe, 23, 26, Cercul Militar, 395.
30; al Agriculturii, 104, 110, 116, 125, Cernat, colonel, comand. Reg. 5 Linie,
141; preyed. al Consiliului de Ministri, 64; general, Min. de Rdzboiu, 204,
243, 244, 247, 430, 433, 444. 243, 254, 288, 290, 2923 294,380; II, 34,
Carpati, 387, 438; II, 76, 89, 164, 294, Cernavoda, 201, 349; II, 13, 162.
404, 01 Cesianu D., II, 144.
www.dacoromanica.ro
/ND ICE 501
Cetinie, 42. Consulii sträini In Romttnia, 22, 23, 32,

cheia-Buziului, 90. 33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61,
Chesarie, episcop al Buzäului, 162. 64, 65, 72, 73, 74, 75, 98, 99, 101, 102,
chestia israelita, 49, 51, 55. 109, 110, 116, 117, 175, 129, 357.
Chitu, G., deputat, 144; Min. Cultelor Conta B., Min. Cultelor si Instr. Publ.,
Instructiunii, 214, 223, 231, 233, 240, 351.
243, 254, 263, 288, 290, 292, 416, 420; Copou, 78.
ad-interim la Agricultura, 290; min. Corabia, 258; II, 296, 315, 317, 318.
Justitiei, 388; de Interne, 393, 398, Cornescu Elena, II, 471.
401, 413. Corpul didactic, urari Suveranului, 220,
Cismigiu, II, 90. 229, 363-4.
Clementei, scoala primara, 221. Corpul diplomatic, felicitäri M. S. Dom-
Codul de comert, 443; - penal militar, nului, 32, 88, 216, 238; vezi consulii.
94;- penal si procedura penalä, 134, Coslinski, contra-amiral, II, 363.
192; - civil, 331. Costaforu Gr., omagii M. S. Domnito-
Colanul Mielului de Aur, II, 410. rului, In numele Constituantei, 18;
Columna lui Traian, II, 303. Min. de Externe, 122, 135, 139, 140,
Comisiunea centrala, dela Focsani, 239, 157; interimar la Justitie, 135, 139,
371. 140.
Comisiunea de binefaceri, 35. Costescu-Comaneanu, vice-presed. Senat.,
Comisiunea Europeanä a Dunarii, 299, II, 391.
346, 376; II, 141. Costin Miron, 225.
Comitele de Flandra, casátoria, 34. Costinescu Em., Min. Finantelor, II, 287,
Comiii agricole, 317. 308, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,
Comunitatea israelita, 11, 217. 407, 416, 421, 426, 490, 497.
Concha, maresal, marchiz de Havana, II, Cotroceni, 12, 44, 128; II, 179.
483. Contonly, De, decanul corpuhri diplo-
Concordia Romana, societate, 344. matic, II, 108.
Conon, mitropolit primat, II, 449. Cozadini D., Min. Lucrärilor Publ., 104.
Consiliul de Stat, felicitä pe M. S.Dorrmul, Craiova, 113; miliiile, 146; vizita M. S.
10 ; - Legislativ, 329, 334. Domnului, 233-4, 280, 281, 428; /a
Constantin Racovita, domn al Moldovei, impartirea preiniilor In scoli, 255-6;
162. Infiintarea Lic. Militar, 350; II, 14,
Constantinescu Al., Ministrul Agricul- 60, 61, 90, 99, 173, 295, 296.
turii, II, 416, 421, 426, 490. Crainiceanu Gr., general, II, 303; Min.
Constantinopol, 25, 250; vizita M. S. de Razboiu, 416, 421, 423, 426.
Domnului, 21-2; conferintele, 241; II, Creditul fonciar, 112, 155, 156, 191 ; -
239, 256, 257, 311, 340, 385. agricol, 185, 349, 367, 392, 397.
Constanta, II, 13, 14, 39, 40, 63, 68, 99, Creteartu, general, 380.
163, 168, 172, 176-7, 180, 210, 286, Cretescu Al., Min. Culte/or si Instr.
329, 339, 340, 382-3, 395, 410, 411, Publ., 80, 85, 97.
412, 415, 424, 435, 436, 451; vizita Cretulescu A., prim-presed. la Curtea de
Famiiei Irnperiale Ruse, 487. Casatie, felicita' pe Suveran, 251, 356,
Constituanta, 15, 17. 360-1.
Constitirtia, 26; juramântul M. S. Dom- Crimeea, vizita M. S. Domnului, 84.
hului, 15; modificarea art. 7, 314-7; Croatia, II, 310.
II, revizuirea ei, 490. Croatii, II, 311, 312.
www.dacoromanica.ro
502 REGELE CAROL I
Crucea Dunitrii, II, 280. Dictionarul Geografic al României,

Crucea Rosie, 275. 249-50.
Crucea Trecerii Dunärii, 270, 282, 446. Dietionarul Limbii Romane, II, 452.
Curcani, comund in Ilfov, 291. Dijon, II, -310.
Curtea de Arges, ores, 209; m-rea, Dimitrie Cantemir, 225.
sfintirea bisericii episcopale refacute, Dionisie, fost episcop al Buzaului, 162.
438-439, 444. Dionisie Climescu Craioveanu, arlifereu,
Curtea de Casatie, 86, 95-96, 274; chestia episcop, II, 137, 138.
transferarii ei la Iasi, 20, 39; felicitAri Dissescu C. G., Min. Justitiei, II, 225,
M. S. Domnului, 9, 218, 356-357, 360- 226, 229, 233, 242; al Instructiei
361 ; relatiune Inaintatà Domnului cu Cultelor, 371, 457, 458, 466, 468.
privire la reformele de introdus 238- Divanul, vechiul loc al lui, II, 62.
239. Djuvara Al., Min. Justitiei, II, 188, 201;
Curtea de Conturi, 86, 130, 132, 274; al Industriei si Comertului, 397, 407;
felicititri M. S. Domnului, 9, 218, 361. de Afaceri Stritine, 416, 421, 426.
Curtta eu juxati, instituirea ei, 68. Dniestru, II, 256.
Curtile de Apel, 86, 96. Dobrescu, primar in Ploesti, II, 368.
Cuza, primarul Tecucilor, II, '127. Dobriiaa-Hui, cale ferata, II, 67.
Czapkay, consul al St.-Unite in România, Dobrogea, 294, 298, 299, 308, 311, 316,
40-41. 328, 329, 331, 335, 336, 337, 338, 350,
Czarnautz, II, 256. 387, 388, 430; cedatà României, 288,
289; ocupat6 de armata roinkrA,
Dabija N., colonel, Min. de Rilzboiu, 311, 295-6; frontiera ei de Sud, 334; II
317; la prezentarea siibiei de onoare 39, 40, 44, 46, 63, 68, 162, 382-3, 394
M. S. Donmului, din partea armatei, 395, 411, 425, 427, 451, 473.
313; Min. Agriculturii, Comertului Dobrogea Nouà, legea de organizare a ei,
Lucrarilor Publice, 351, 368, 380, 388, II, 478, 480.
393, -398; Min. Lucrarilor Publice, 401, Dobrogenii, II, 394, 411, 412.
413; general, 413, Docan I., Min. Agriculturii, Comertului
Dalmatia, II, 312. _LUcritrilor Publice, 240, 243, 254;
Danemarca, II, 314. vice-presedinte al Camerii hitAnapinä. pe
Danilo, ordin muntenegrean oferit M. S. M. S. Domnul la Pitesti, 271.
Domnului Carol I, 42. Dolgoruky, II, 211.
Danubiu, II, 141. Dolj, judet, instruetia militiilor i cati-
Davila, general medic, 380. rasilor, 145-7; II, 295.
Därmilnescu N., presed. Comitetului domenial, inaprumutul, 170, 191,
permanent al jud. Danabovita, 150., domeniile Statului, administrarea lor
Dâmbovita, rAul, inaugurarea lucrArilor 330; passim.
de canalizare In Bucuresti, 344-5; Domeniul Coroanei, 411, 412.
judet, II, 282, 283. Dona, general, II, 34.
Dealul Spirei, cazarma, 77, 106. Donici, colonel, comandantul Reg. 3
Delavrancea B., II, 252; primar al Capi- Rosiori, 103.
talei, 236; ministrul Lucrärilor Pu- Donici P., ministru, 55, 58, 60, 61, 63, 70.
Mice, 430, 433, 444, Dorobanti, 69, 114, 127, 143, 166, 205;
Demille, II, 256. reorganizarea lor, 49, 52, 53; regimente
D'Eu, comae, II, 310, 311; conetabil, nou ereate, 146; primesc drapele,
312. drapele, 256-7; Reg. 14 a cucerit
www.dacoromanica.ro
INDICE 503'
Grivita, 264; Reg. 13, decorarea Stea- Eliade Radulescu I., 225, 320.
gului, 277, 278. Elisabeta, Doamna Rom'aniei, 87, 89, 97,
Dorohoiu, judet, 201; II, 345; unja 98-100, 117-18, 121, 123, 127, 137, 138,
feratá spre Iasi, 14. 144, 164, 165, 193, 194, 204, 207, 208,
Dositeiu, fost episcop al Romanului, 161, 213, 216, 219, 226, 227, 230, 235, 236,
307; II, 119, 156, 237; mitropolitul, 251, 275, 285, 293-5, 307, 323, 327,
447, 450. 340, 342, 354; vine in -tará cu M. S.
Dragomirov, general rus, II, 215, 318. Domnul, 85; la concursul de plugari
Dragoslave, cornuda', 59. dela Herestrám, 129, 130; la inaugu-
Drágulrinescu, cápitan, 147. rarea Uzinei de gaz Jriela Filaret, 135,
Dresda, II, 187. 136; la Thrgoviste, 151; onomastica,
4rumurile, 96; passim. 245; participá la impártirea premiilor
Duca, colonel, Min. de Rázboiu, 80. la Scolile din Craiova, 255; Regina
Duca G., director gen. C.F.R., II, 79, României, 362-5, 380, 382, 384, 385,
162. 394-6, 403, 406, 407, 409, 411, 416,
3Efuca I. G., Ministrul Instructiei ì Cul- 421, 431, 432, 433, 436, 439, 449, 451,
telor, II, 490. 452; II, 108, 216, 492; la Academia
Dumbrava Rosie, 403. Românil, 54; vasal, 39; batalionul 2
Dumitrescu C., rectorul Univ. Bucuresti, Vântitori, 276, 277; bateria, 363.
II, 362. Elisabeta, principcsá a României, II,
Dunárea, 54, 65, 69, 91, 113, 120, 207, 150, 483.
208, 245, 246, 253, 260, 263, 266, 278, emleac, impozit pe capitalul imobiliar,
284, 293, 295, 297, 299, 312, 374, 407, 298.
429; navigatia, 372, 376; chestia, 399; Enescu G., compozitor, II, 438.
gurile, 97, 243, 250, 258, 262, 288-90; Englitera, II, 1'77.
de Jos, reglementarea libertátii de Enric VI, impärat german, II, 314.
navigatie, 36, 268, 346; II, podul, 14, entizab, taxil de 212 din vánzarea vitelor,
39, 67, 161, 168, 176, 206, 210, 339, 298.
411; campia, 76; delta, 200; gurile ei, episcopi, legea pentru alegerea lor, 170,
73; navigatia, 174; 64, 89, 120, 142, 187.
163, 164, 178, 192, 204, 205, 213, 303, Episcopia de Arges, reparatá, 92.
308, 309, 310, 311, 312, 314, 315, 316, episcopul Argesului, 154; - catolic, feli-
317, 318, 319, 320, 321, 322, 347, 357, citilri M. S. Domnului, 8.
381, 405, 406, 415, 427, 435, 470, 473, epizootia, 95, 184; asigurarea vitelor
476; de Jos, 175. contra ei, 49, 52.
Dunárea de Jos, eparhia, investitura Esarcu C., Min. Afacerilor Stráine, II, 79,
episcopulut, 308, 450-1; II, 273, 404. 94, 100.
Etymologicum Magnum Romaniae, 407,
Ecrene, II, 473. 408; II, 77.
Eder, liaron, consulul Austriei In ao- Europa, 16, 49, 50, 89, 90, 91, 178, 179,
Tniinia, 36. 191, 195, 201, 202, 223, 232, 247, 251,
Eduard VII, 13.f Angliei, II, 423. 252, 260, 262, 267, 287, 288-92, 296-8,
Edviga, sertia lui Vladislav al Poloniei, 300, 303, 305, 309, 315, 319, 326, 351,
II, 309. 361, 373, 400, 412, 425 ; - Orientabl,
Ebria Scoalelor, proiect de infiintare, 93. 89, 345, 360, 361, 366, 369, 379, 421;
Eitel Frederic, principe german, II, 463. II, 21, 57, 63, 65, 68, 80; pozitia
Elenii, 165. Statului román, 96; 99, 104; casele
www.dacoromanica.ro
504 REGELE CAROL I
domnitoare, 118; 132, 141, 143; por- Fetu A., dr., preved. Adurarii Deputa-
turile, 163, 178, 198, 253, 254, 395, 411, Vor, 55.
457, 465, 466, 473, 474, 479, 489. Filaret, inaugukarea uzinei de gaz, 135-6;
Evreii, discutati In Constituanta din gara, 85.
1866, 14. Filip, ducele Burgundiei, II, 308.
Expozitia de arta si industrie, 31s4; - Filipescu N., Min Agriculturii, II, 248,
universala, 27; - din Viena, 168-9. 244, 247, 458; Min. de Räzboiu, 430,
433, 444.
Fabrica de chibrituri, inaugurarea, 306. Flämanda, II, 315.
Facultatea de drept, din Bucuresti, 100; Fleva N., primarul Bucurestilor, 410, 411;
- de medicina, 'din Iasi, infiintarea, Min de Interne, II, 166, 169; Min.
332; - de Teologie, din Bucuresti, Agriculturii, 225, 226, 229, 233, 242.
infiintarea, II, 49. Florescu., I. Em., general, Min. de Raz-
Faya, baron, consulul Italiei in Romania, boiu, 122, 126, 135, 139, 140, 157, 171,
64-5. 174, 175, 177, 179, 180, 187, 193, 197,
Falcoianu St., Min. de Razboiu, 416, 420, 203, 207, 210, 211, 212; toast pentru
424, 430. M. S. Domnul, 164; preved. al Con-
Taurei-Tändarei, cale ferata, 442. siliului de Ministri, 211, 212; ad-interim
Ferdinand, principe al Romaniei, sublo- la Interne, 211, 212; II, presecl. Sena-
cotenent In Reg. 3 Inf., 440-1, 445-6; tului, 73; presed. al Consiliului de
II, 34, 36, 38, 39, 89, 196-8, 212, 366, Ministri, 79, 94, 100.
421, 422, 466, 478; comandantul bat. Focsani, 371; inspectia M. S. Domnului
1 vanatori, 121, 154-5; al Reg. 4 la escadronul de calarasi, 140, 142;
Rosiori, 159; viziteaza Calatii, 40; II, 90, 111; manevre, 12.
Bacaul, 40; Iasii, 42; Craiova, 60, 61; Fontanin M., profesor la Craiova, 255.
Calarasii, 64; Focsanii, 111; la Aca- Fosaelaert, Barteleyns de, Consul al Bel-
demia Romanä, 105, 121; la Thrgul giei In Romania, 109-10.
Mosilor, 92; In Rusia, 211; la Krasnoie- Francisc Ferdinand, arhiduce austriac,
Selo, 213; la aniversarea caderii II, 409.
Plevnei, 49; iogodna, 107, 108; cu- Frei-wise Iosef, Imparatul Austriei, 36,
nunia, 120; bolnav, 190. 129, 167, 409; numeste pe M. 5.
Ferdinand, al Bulgariei, II, 192, 283, 285, Domnul Carol I comandant al Reg.
321, 322. 6 austro-ungar, 341; II, 179, 198, 216,
Ferekide S., prim-presedinte la Casatie, 263, 314, 324, 342, 343, 393-4, 438,
II, 358. 442, 454; viziteaza Romania, 175-6,
Ferekyde M., (Pherechide) Min. de Ju- '184.
stitie, 214, 223, 368, 380; al Agricul- Franta, Francezii, 228; consulul ei In
turii, Comertului i Lucrarilor Publice, Romania, 56, 125; 239, 254, 308, 310,
311, 317; Min. de Externe, 434, 445; 311; atasa0 militari in Romania, 36.
II, 292; preyed. Adunarii Deputatilor, Frederic, fratele M. S. Domnului, in RCV
259, 270, 289, 303, 331, 389, 398, mania, 33-5.
416, 426; Min. Internelor, 188, 201, Frederic, de Zollern, II, 307, 308, 310,
208, 217, 223; Min. de Externe, 8, 312, 313, 314.
17, 21. Frederic II, regele Prusiei, II, 253, 254,
Ferid Pasa, mare vizir, II, 385. 255, 412.
Fetesti, cale ferata, 430; II, podul, Frederic-Wilhelm, al Prusiei, II, 314.
14; 64. Fredericia, lupta, II, 342.
www.dacoromanica.ro
INDICE 50.5
Fundatia Universitara Regele Carol I. Gheorghian V., Min Industriei gi Comer-

II, 157, 485-6. tului, II, '17, 22.
Furceni, tabara, 82-4, 94, 142, 166; II, Gherasi N. I., Min. Justitiei, II, 35, 38.
/2, 127. Gherasim Timug Pitegteanu, episcopt
II, 137, 448.
Galati, 117, 140, 143, 346, 375, 376, 430; Gherghel T., general, Min. de Razboiu,
vizita M. S. Domnului, 164, 236, 341-2; 40; Min Agriculturii, 211, 212.
cheiul 168; Iai, serviciul de transp. Ghica D., preged. al Consiliului de Mi-
calätori pe Prut, 91; Roman, cale nigtri, 80, 85, 97; Min Agriculturii, 97;
ferata, 67; II, 90, 381-2, 388; vizitat preged. Adunarii Deputati/or, 122, 137,
de Suveran, 40; holera in eras, 207; exprima M. S. Domnului durerea
128; docurile, 67; magaziile, 14; poporului roman pentru pierderea
port, 29; Focgani, intariturile, Principesei Maria, 175; vice-preged.
111. la Jockey-Club, 194; vice-preged. Se-
Ganea N., priraarul Iagilor, 204. nat., 303; preyed. Senat., 335, 402,
Garda Nationala, civica, orägeneasc5., 409-10, 421, 431, 433, 445, 451; pre-
88, 165, 166, 169, 276, 277; inspectoru/ zinta Suveranului votul proclamarii
ei felicita pe Suveran, 11; multumiri Regatului, 358; preged. Senat., II,
din partea Acestuia pentru restabilirea 170,
ordinei, 14; primirea steagurilor, 44-5; Ghica Iancu, general, Min,. de Razboi,
devotamentul ei, 312-3. 15, 17.
Gaegti, 145. Ghica I., preged. consiliului, 5, 27; in-
Geneva, II, 216. tampina pe M. S. Domnul la Pitegti,
Geniu, batalionul, 142. 5; vice-preged. al Senat., 229; preged.
George, Principele Greciei, II, 478. Acad. Rom., 361-2, II, 75.
George V, al Angliei, II, 423. Ghica-Deleni Gr., II, 453.
Germani M., Min. de Finante, II, 23, 26, Giani D., Min. Justitiei, 351; decanul
30, 56, 58, 71, 104, 116, 125, 133, 141, baroului Illov, II, 164; 185,
152, 162. Gianni Al., Min Justitiei, II, 302, 330,
Germania, II, convert-Oa comerciala Cu Gigurtu, general, II, 863.
Romania, 7; atagatii ei militari, 30; Giurgiu, pod peste Dunare, 113; cheiul
120; tratat de comer t cu Romania, 153-168; Bucuregti, linie %rah, 67;
139-40; 313, 314; conventia comerc. port, II, 14; docurile, 68.
romano-Germana, 328; 334, 340, 341, Glogoveanu, familia, 144; d-na, II, 60.
343, 407, 408, 419, 463-4; Germanii, Golescu N., general, 154; locotenent
311, 312. domnesc, 5; prim ministru, 63, 70;
Germania de Nord, confederatia, con- preged. senat., 80.
sulul ei in Romania, 73, 102; con- Golescu §t., ministru, 40; prim ministru,
ventiuni cu Romania, 95. 46, 55; prezideaza solemnitatea inau-
Ghenadie, episcop al Argegului, investi- gurarii Acad. Rom., II, 74.
tura, 209. Gorj, judetul, 144.
Ghenadie, episcop al Ramnicului-Noului Gorjan, maior, comandantul bat. 4 VA-
Severin, II, 404. natori, 103.
Ghenadie, mitropolit primat, II, 125, Gorni-Studen, II, 317, 318.
464. Gouffier, Choiseul, conte, ambasadorul
Gheorghian Iosif, mitropolit Primat, II, Frantei la Constantinopol II, 239.
181. Gran Strigon, II, 308.
www.dacoromanica.ro
506 REGELE CAROL I
-Gradisteanu C., Min. Finantelor, 104-7, Heraclide C., 70.

115. Herastrau, scoala Agronomica, 129.
-Gradisteanu Em., prim presed. la Curtea Herbert, de, baron, Internuntiu, II, 239.
de Conturi, 252, 361; II, 73, 85. Herescu, II, 86.
-Gradisteanu I. C., Min. Luerarilor Publ., Hilmi Pasa, inspector gen. al Macedoniei,
II, 242, 244, 247, 335, 342, 348, 352, II, 385-6.
354, 371; al Agriculturii, 365. Hoffman, geograf, II, 77.
Granicerii, 69, 114, 127; reorganizarea Hohenberg, principesa, sosia lui Francisc
lor, 49, 52, 53; concentrati la Braila, Ferdinand, II, 409.
143; mehedinteni, 147. Hohenzollern, ordin 47, 48; familia, H,
Greceanu Radu, cronicar, 225. 34, 120, 314,
Grecia, consulul ei In Romania, 61; II, Holban, primar in Constanta, II, 39.
113, 179, 198, 262, 346; ruperea Hongrie, H, 256.
cu Romania, 370; 371, 478; Hoorickx, decanul corpului diplomatic?
Grecii, 345, 386. II, 80.
Grecianu D. A., Min. Justitiei, II, 371. Horatiu, 408.
,Green John, consulul Anglieirin Romania, Witzendorf, Franz Conrad v., sef al M
St. M. austro-ungar, II, 393.
Grigorie II, mitropolitul, II, 126. Hurmuzaki, colectia, II, 239.
Grivita, 279, 282, 288, 292, 313, 416, Husi, eparhia, 307, 450; II, 273, 449, 450
420; lup tele, 263-5, 267; aniversarea
cuceririi, 389, 405, 415-6, 435-6; II, rau, 183; judet, II, 64.
10, 11, 25, 38, 281; lupta, 17; reduta Ianov, vice-presed. Senat., II, 174.
194; 76, 277, 288, 322, 492. Iasi, 53, 87, 96, 101, 193, 341, 343, 404:
Custi D., ministru, 46, 55, 58, 60, 61, 63, vizitat de M. S. Domnul, 18-20, 21,
70; primar al Iasilor, 87. 43, 78, 118, 342; proectul de trausfe-
rare a Curtii de Casa-tie aci, 39; emanci-
"Habsburg, familia, 408; II, 409. parea embaticurilor, 54; asezamintele
Haga, conferinta de pace, H, 387; 222, SI. Spiridon, 114; ajutoare, 338; Lic.
223, 488. Militar, 350; desvelirea statuii lui
Halle, II, 255. *tefan cel Mare, 403-4; judetul, 277;
Hamburg, II, 385. II, 90, 196, 239, 324, 327, 328, 329,
Hanovra, II, 343. 357, 437, 445, 453-4; vizitat de Suve-
Haralamb N., ministru, 27; general, ran, 42, 195; cale ferata, 14; magazii,
278, 380. 15; biserica mitropolitana, 15; univer-
Haret Spiru, Min. Instr. Publice, II, sitatea, 43, 69, 193, 438, 440; mitropo-
188, 195, 201, 208, 218, 223, 253, 259, lia, 450; Iesenii, 437, 438.
262, 263, 264, 269, 275, 287, 330, 376, Ieremia Galateanu, arhiereu, 172.
377, 378, 380, 381, 389, 397, 407, 421, Ieronim Ploesteanu, episcop de Roman,
426. II, 155.
Hartley, inginer, II, 410. Ilfov, judet, 372; chlärasii, 145, 147.
Hauterive, d', abatcle comite, ms da- IloviSa, explorarea minelor de carbuni,
ruit de M. S. Regele Carol I Academiei 349.
Rom., II, 238, 239, 240. Imertinsky, principe, fost sef de St. M.
Harjeu G., general, Min. de Razboiu, II, al M. S. Domnului Carol I la Plevna,
457, 458, 466, 468, 475. 268-9; Guvernator al Poloniei, II, 211.
Heliade, la Academia Romana, II, 74. Imperial otoman, II, 13, 198.
www.dacoromanica.ro
INDICE 507
Imperiul roman, 379. Italia, consulii ei in Romania, 32, 36, 64;

India, II, 177, 423. It, 216, 310, atasatii ei militari In Ro-
Infanteria, regimentele nr. 1, 142; nr. 2, mania, 36; vizitata ¿le Suveranii Ro-
77-8 ; nr. 3, 142; nr. 4, 106; nr. 6, 142; mani, 96.
Milan Obrenovici numit comandant, Iussuf Izzedin, mostenitorul tronului
177; nr. 7, 78. otoman, II, 436.
Inochentie Chitulescu, episcop al Bu- Izlaz, II, 315, 317.
z'atilui, 160, 162. Izvoranu II., Min. Agriculturii, II, 79, 94.
Inova, 279.
Institutul Geografic al Armatei, II, Jijia, II, 14.
249-50. Jitianu, pod., II, 61.
Institutul Meteorologic, II, 249, 250. Jiu, rau, 144, 246; valea, 113.
Insurateii, legea rurala, 95. Jochmus, It.-col. german, II, 343.
Invatamantul public, 185; passim. Jockey-Club, inaug'urarea, 193-94.
Invoielile agricole, 397; vezi tocmelile Jodocus, margraf al Moraviei, II, 308,
agricole. 313.
Ioachim IV, patriarhul, 426. Judecatoriile de plasa, 186.
loan fara Frick II, 310. Juratii, 192.
loan de Zollern, comite, II, 308. Jurisdictia consularä In Romania, 111,
Ioanichie Bacaoanul, episcop de Roman, 134.
162; II, 186. Justitia militara, 94; passim.
Ionescu N., Min. de Externe, 231, 233,
240. Kalinderu I., dela Creditul Rural, H,
Ionescu Take, Min. Finantelor, II, 242, 359; presed. Acad. Rom., 337, 361.
335, 342, 348, 352, 354, 365, 371; al Kayserling Rautenburg, comitele, consul
Instr. Publ., 104, 110, 116, 125, 133, al Prusiei i apoi al confederatiei Ger-
141, 152, 162, 224, 226, 229, 232; de maniei de Nord in Romania, 47-48, 73.
Interne, 458, 466, 468, 474-5. Kesarie, episcop de Minnie, II, 126.
Iosif, episcop al Ramnicului-Noului Se- Keun, consulul Tarilor-de-Jos, in Ro-
verin, 354-5. mania, 47.
Iosif, mitropolit primat, 447-8; II, 402. Kiazim Bey, ministru plenipotentiar
Iosif Naniescu, episcop al Argesului, 160, turc, II, 340.
162; mitropolit al Moldovei, 199-200, Kiderlen-Waechter, ministru plenipoten-
204; binecuvinteazä proclamarea in- liar, II, 340.
dependentei, 248. Kiev, II, 214, 215.
Ipsilanti, Alexandru, domn al Moldovei, Kiselef, soseaua, 135.
II, 239. Kogalniceanu Mihail, delegat al judete
Irlanda, II, 423. lor, aduce omagii Domnului la 10 Mai
Isabela, a Spaniei, II, 483. 1867, 41; Min. de interne, 80, 85, 97,
Isaiia, episcop al Romanului, 160, 161. 328, 335, 339; ad-interim la Externe,
Isker, II, 318. 97. Min. de Externe, 214, 223, 243,
Islam, II, 326. 254, 263, 268, 288, 290, 292, 298, 302;
Ismail, 164, 165. presedinte al Consiliului ad-interim,
Israeliti, 315. 326; II, 438-9; precuviintare la Leto-
Istrati C., dr., II, 302, 323, 365; Min. pisete, 76; preved. Acad. Rom., 53.
Instr. Pub!., 242; al Lucr. Pub)., 225, Korne D., Min. de Externe, 211, 212.
226, 229, 233. Kosovo, II, 310, 312.
www.dacoromanica.ro
508 REGELE CAROL I
Kostachi M., presedinte al Consiliului Lecca G., senator de Bacan, vice-presed.

Min. de Interne, 104-106, 107, 115; Seriatului, 340, 381; Min. de Finante,
presedinte al consiliului si Min. Lu- 388, 393, 398, 401, 413, 416, 420, 424;
crarilor publice, 214, 223. ad-interim la Agricultura', 413.
Kostroma, regiment rus, II, 319. legea rumia', 51, 95.
Krasnoie-Selo, II, 213. Lemaitre, supus francez, 203.
Krenski, colonel de stat-major prusian, 64. Leon, episcop al Romanului, 162; II,
Kretulescu Const. A., presedinte al con- 119.
siliului de ministri, 40. Leopold, de Hohenzollern, 78-80; coman-
Kretulescu N., Min. Justitiei, 122; ad- dant al Reg. 3 Inf., 439-41, 445-6;
interim la Agricultura, Comer t Lu- II, 34.
crAri Publice, 122; Min. al Agriculturii, Le Sourd, consul francez in România,
Comertului si Lucrarilor Publice, 126, 125.
135, 139, 140, 157, 171, Min. al Cultelor Liceul Militar, Iasi, 350.
Instructiunii, 328, 335; II, 75, 189; Licherdopol, director la coala de Co-
presed. senat., 52; preved. Acad. Rom., mert, II, 36.
188, 205. Locotenenta domneasca, 5, 17.
Kruedner, baron, general rus, II, 215. Londra, II, 112, 177.
Kastendje, portul, 333. Ludovic cel Mare, al Poloniei i Ungariei,
Kuzowalachische Frage, II, 385. II, 307-8.
Ludovic XVI, II, 239.
Lahovari Al., Min. Justitiei, 104, 107,
115, 171, 174, 175, 179, 180, 187, 193, Macarie, episcopal, II, 447.
197, 203, 207, 210; II, 73, Min. Afa- Macedonia, II, 372, 384, 386.
cerilor Straine, 35, 38, 48, 55, 56, 58, Macedonski, general, 79.
71, 104, 116, 125, 133, 141, 152, 162. Magheru, 144.
Labovari G., preved. Curtii de Conturi, Magnum Etymologicum Romaniae, II,
II, 359. 136-7, 337.
Lahovari I., general, Min. de Razboiu, II, Maior Petru, 225; II, 400.
79, 87, 94, 110, 116, 125, 133, 224, 226, Maiorescu Titu, Min. Cultelor i Instruc-
229, 232, 242, 243, 244, 247; de Externe Vunii, 175, 179, 180, 187, 197, 204; II,
335, 342, 348, 352, 354, 371. 252; Min. Instructiei Publice, 23, 26,
tahovari I. N., Min. Agriculturii, II, 30; Min. de Justitie, 243, 244, 247;
335, 342, 348, 352, 354, 365, 371, 430, Min. de Externe, 430, 433, 444; prim-
433, 444, 452; de Externe, 225, 226, ministru, 452, 457, 458, 468, 474.
229, 233. Malmaison, cazarma, 103.
Lascar V., Min. Internelor, II, 302, 330. Manoil, impärat bizantin, II, 309, 311.
Lazarevici, cneaz sarb, II, 312. Manole, mesterul, 438.
Lazar Gh., coala lui, 100, 225, 320, 364; Manu G., colonel, Min. de Räzboiu, 85,
apostol nationalist, II, 43. 97, 101, 104-7, 115; primar al Capitalei,
Lazenky, palat, II, 211. urari M. S. Domnului, 219; general,
Leatris, student Iasi, II, 195. 380; II, general, 236; min de Räzboiu,
Lecca D., colonel, comand. Reg. 7 Inf. 35, 38, 41, 335, 348, 352, 354, 360, 365,
Iasi, 78; general, Min de Razboiu, 371; prim-ministru, 48, 52, 55, 56, 58,
328, 335, 339, 380; presed. Camerii, 70; presedinte al Camerii, 107, 116,
409-10, 421, 431, 448; felicita pe M. S. 147; Min. al Finantelor, 224, 226, 229,
Regele, 433. 232; Min. de Interne, 242, 342.
www.dacoromanica.ro
INDICE 509
Marea Baltica, 262, 425; - de Nord, II, Melchisedec, episcopul, II, 447.
63; - Nev.& 91, 92, 259, 262, 387, Mellinet, consul al Frantei In Romania, 56.
425; II, 47, 63, 89, 31.0, 329, 393, 405, Midhat-Pasa, 23.
411, 436. Mihai Radu, II, Min. Lucrarilor Publice,
Margareta, fiica Imp. Carol IV al Ger- 8; Min. de Interne, 17, 22, v. Rada
maniei, II, 308. Mihai.
llarghiloman Al., II, Min. de Justitie, Mihai Viteazul, 7, 403; statuia din Bu-
23, 26, 30, 104, 116, 125, 133, 141, 152, curesti, desvelirea, 182, 264; II, 10.
162; Min. Lucrarilor Publice, 48, 56, Mihail III Obrenovici, al Serbiei, In vi-
58, 63, 71; Min. de Externe, 247; Min zita la Bucuresti, 37-8.
de Interne, 433, 444; Min. de Finarrte, Milan, Principele, Regele Serbiei, 414,
457, 458, 466, 468, 474. 415; numit Cap al Reg. 6 Iufanterie,
_Maria Pavlovna, II, mare ducesa a Ru- 177, 213, numeste pe Regele Caro/ I
siei, 383. comandant al unui regiment sarb, 413.
Maria, Principesa a României, II, 483. Milcov, 46, 54, 200, 283, 316, 371; II, 45.
.Maria, Principesa, fiica M. S. Domnului 93, 114, 120, 145, 146, 150, 166,
Doamnei Elisabeta, 127, 128, 138, 169, din Ilfov inspectate de domn, 135.
144, 164; moartea ei, 175, 176. mine, proiect de lege, 185.
Maria, Principesa, sora M. S. Doirmului Min. Agriculturii, Comertului si Dome-
Carol I, casatorita cu Comitele de niilor, non infiintat, 401.
Flandra, 34. Ministrul de Razboiu, felicita pe M. S.
Maria, Principesa de Marea Britanie Doranul In numele armatei, 10, 31-2.
Irlanda si Ducesa de Saxonia, II, Mircea cel Batran, 182, 297; II, 307-12,
107-9, 111, 122, 134, 135, 191; cununia 316, 411.
Sa cu Principele Ferdinand al Roma- Miron Costin, cronicarul, II, 400, 485.
niei, 120. Mironescu-Craioveanu Athangsie, Inve-
Maria, satia lui Sigisrnund al Ungariei, stit episcop, II, 204.
II, 307, 309. Missir B., II, 259, 262, 263, 264, 269, 275;
Marocul, II, razboiul spaniol, 483. Min. Agriculturii, 253; vice-presedin-
Matei Basarab, 220, 225. tele Senatului, 444, presedintele Sena-
Mavrogheni P., Min. de Externe, 17, 27; tului, 481.
Min. de Finante, 122, 126, 135, 157, Mitrofan, episcop, II, 450.
171, 174. 179, 187. Mitropolia din Bucuresti, hramul, 107,
Mein, 261. 119 ; - Moldovei, 199, 200.
Magura, comuna, 60. Mitropolitul Primat, felicitari M. S. Dom-
Maldärescu, maior, 150. nului, 8, 23, 28-9, 30, 47, 74, 107, 119,
Marasesti-Buzau, inaugurarea c, f., 371-2. 138, 160, 173, 189-90, 360, 396, 407,
Marzescu G., Min. Cultelor i Instruc- 423, 433; decesul lui, 'x44; v. Calinic
tiunii, 104. Miclescu, Nifon.
Meculescu, 154. legea de alegare a lor, 170,
Medalia Avantului, II, 477. 185.
Medalia militara p. acte de bravura (1872), Moldova, 113, 201, 333, 371, 403-5; vizita
152. M. S. Domnului, 204; mitropoliti ai,
Mehadia, II, 174. v. Iosif Naniescu, Calinic Miclescu; II
Mehedinti, judetul, militiile, Calarasi si 9, 42, 239, 240, 253-6, 272, 273, 325,
Granicerii din, la inspectia M. S. Dom- 400, 402, 403, 437, 447, 450; memoriu
nului, 145-7. asupra ei, 238, 239.
www.dacoromanica.ro
510 REGELE CAROL I
Moldova-de-Jos, II, 119. Nicolae II, Tarul Rusiei, II, 178, 211,
Moravia, II, 308, 313. 232, 265, 295, 324, 367, 383, 392, 437,
Morris Charles, colonel englez, in misiune, 438, 442, 459, 460, 487, 488.
in Romania, 181. Nicopole, II, comunicarea M. S. Regelui
Mortun V. G., II, Min. Luerarilor Pu-. Carol I la Academia Romana, 306-22;
blice, 376-8, 380, 381, 389, 397, 407, lupta, 307, cetatea, 307, 314, 316.
410, 416, 421, 426; Min. de Interne, Nicopolea-Mica, II, 309.
490. Nifon, Mitropolit Primat, 176, 188, 194,
Moscova, II, 214; vizita Principelui Fer- 196, decedat, 194, 196.
dinand cu Principesa Maria, 178, Nifon Mitropolitul, II, Seminarul, 221,
183-4. 222.
Moyard, cavaler de, consul belgian in Nolcken, baron de, II, contra amita/
Romania, 101-2. rus, 392.
Muntenegru, 42. Norvegia, Suveranii ei in Romania, 424,
Muntenia, 371. 425.
Murad I, Sultan, II, 312. Ntirenberg, II, 310, 314.
Muscel, judetul, 58, militienii i calarasii
din, 145. Obligaçiunile Oppenheim, 66; - rurale,
Musulmanii, 260. 52, 66.
Muzeul de Zoologie, II, 393, Ocna Ocnele Mari, 145.
Offenberg$ baron de, consulul Rusiei in
Romania, 37.
Nacu C., Min de Justitie, 424, 430; Min. Olänescu C., II, Min. Lucrarilor Publice,
de Finante, 430, 435, 445; II, Min. de 79, 94, 104, 110, 125, 133, 141, 152,
Finante, 8, 17, 22. 162; presedinte al Camerii, 227, 233,
Napoleon III, Imparatul Francezilor, 56. 236, 430, 445; Min. de Interne, 243.
Natalia, Regina Serbiei, 415. 244, 247.
Naum T., presedinte al Copaisiei interi- Olt, ran, -1.61, 283, 354; - judetul, mili-
mare din Pitesti, 154. Vile, 145, 146; II, 309, 315, 319, 404,
Neagoe Basarab, 162, 438; II, 138, 448, 464, 465.
invataturile lui, 440. Olteanu Toni-VA, 60.
Neculce Ion, cronicar, II, 119. Oltenia, Oltenii, 143, 280, 283; II, 61,
Negruzzi I., primarullor, felicitari 164, 295, 296, 310, 404, 464.
Regelui, 1±01; II, presedinte al Aca- Oltenita, bombardata de Turci, 245-6;
demiei Române, 452. II, 315.
Nenitescu, II, Min. de Industrie si Cornell, Oppenheim, obligatiunile, 66.
430, 433, 434, 444, 452. Oradea Mare, II, 309.
Nepokoicinsky, colonel rus, II, 211. Orbescu, primarul Capitalei, II, 109.
Nevers, Comite de, II, 310-12. Orescu AI., vice-presedinte al Senatului,
Nicodem, II, episcop al Husilor, 449. 136; Min. Cultelor i Instructiunii, 211,
Nicolae, Mare Duce al Rusiei, 269; II, 212; II, rector al Universitalii, 43, 864
315, 316, 317, 460, 463, 487-8. Orient, 232, 239, 240, 246, 259, 262, 286,
Nicolae, Prihcipe al Muntenegrului, tri- 291, 310, 315, 353, 373, 439; II, 63,
mite ordinul Danilo M. S. Domnului, 99, 163, 384-6.
42. Orleanu M. G., II, Min. de Industrie si
Nicolae, Principe al Romaniei, II, na- Cmcnert, 416, 421, 4216.
sterea lui, 304. Orloff, locotenent, principe, II, 211,
www.dacoromanica.ro
INDICE 511
Orsova, 90; II, 173, 174. Petersburg, II, 256, 465, 466; primarul
Oscar, Regele Suediei i Norvegiei, 424, din, 212.
425. Pherechide v. Ferechide.
Osma = Ozem, vale, H, 311, 315, 317, Pimen, II, mitropolit al lloldovei, 402,
319. 453.
Osman, vale, II, 319. Pitacu, paran, 90.
Osman-Pasa, 270, 278; II, 214, 284, 315, Pites ti, oras, 58, 154, 271, 282; trecerea
316, 317, 459, 460. Intampinarea Domnitorului pe la,
ospiciul de infirmi, 59. 5-6, inspectii la, 143-4, 281 ; - Rornan,
Ovidius, II, exilat la Tomi, 39; amic al lui unja ferata, 156; Vdreiorova, c. f.,
Propertius, 54. Inceperea lucrdrilor, 155, 185, 186;
Ozem Osma. II, vizite ale Suveranului, 58, 60,
multumiri locuitorilor, 59.
Pallade G. II, 208, Min. Agriculturii Pitteurs-Stiegarts, Edmonde de, consulul
si Domeniilor, 166, 169, 173; Min. Belgiei In Romania, 72.
Finantelor, 217, 223, 253, 259, 262, plebiscit, comemorarea proclamarii rezul-
263,264,269, 275; Min. de Interne, 287. tatului, 6, 38.
Paladi, colonel, II, 34, 38. Plevna, 258, 266, 267-70, 273, 278, 279,
Palatul de Justitie, II, 164; punerea 282, 292, 302, 303, 313, 325, 327, 351,
temeliei, 62. 405, 415, 420, 446; aniversarea cadera
Palatul Postelor, II, punerea pietrei fun- ei, 335, 380, 395, 420; II, 11, 215,
damentale, 144-5. 220, 257, 280, 284, 285, 288, 289, 314,
Pangrati Er., II, Min. Lucrilrilor Publice, 315, 316, 317, 318-21, 363, aniversarea
452. caderii ei, 17, 19, 30, 31, 71, 460.
Pantelimon, m-rea dela, scoala de agri- Ploesti, consiliul comunal prezinta omagii
cultura, ospiciul de infirmi, 59. de devotament M. S. Domnului, 11,
Paris, 52; tratatul dela, 68, 120, 223, 108; vizita Domnului la, 109, 406;
376; eongresul de Geografie dela, 202; Batalionul 2 de Vanatori din, 149-50;
II, 239. - Predeal, calea feratii, 195, 197, 203,
Pfiucescu Gr. G., II, Min. Agriculturii 333, 348; II, 90, 179, 194, 367-8.
Comertului, 35, 38, 48, 56, 58, 71. Plopsoreanu D., capitan., 146.
Peixoto, consulul S t.-Unite In România, Plostina, explorarea minelor de earbuni,
116. 349.
Peles, Castelul, 204, 405, 427; II, 129, Podul Carol I, II, inaugurarca, 162.
130, 190, 192, 293, 299, 409. Podul lui Traian, II, 310.
Pen. Balcanied, 232, 309, 315; II, 27, Poenaru C., general, II, Min. de Rdzboiu,
384, 442, 467, 469, 470, 472, 474, 478, 152, 162.
487, 488; eriza din, S. Poenaru P., 320.
Pensilvania, II, 250. Poiana, mare cartier general, 257.
Petrescu D., profesor, 320. Poiana-Stanii, II, 176.
Petrosani, sat, Bulgari organizati in Policarp Barladeanu, arhiereu, 172.
bande trec Dunarea, 65. politia rurala, legea, 46, 95, 347.
Petrosani, pe valea Jiului, c. f. proiectata, Polonia, poloni, II, 254, 25g, 257, 313.
113. Pornpierii, la Iasi, 78.
Petrovna Alexandra, mare ducesa, Poni P. II, Min. Instructiei i Cultelor,
214. 100, 166, 469, 173, 181; presedintele
Petru Rares, II, 156, 237, 447. Academiei Remalle, 223, 238.
www.dacoromanica.ro
512 REGELE CAROL I
Poniatowski, II, regele Poloniei, 254. Radovici Al., II, Min. de Industrie si
Poradim, 258, 263-6, 268, 269; II, 319, Cornell, 490.
Radowitz de, consul al Confederatiei
Poroineanu, capitan, 146. Germaniei de Nord In Romania, 102.
Portile de her, 376; 11,174-5, 179 ;canalul, Radu Mihai, Min. Lucrarilor Publice,
173, inaugurarea lucrarilor, 178. 424, 430, 435, 445.
Porumbaru C., presedintele expozitiei de Radu Voevod, 1.62.
arte si industrie, 344. Raguz, II, 281-2.
Porumbaru Em., II, Min. Lucrarilor Rahova, 282, 292, 313, 325, 327, 420;
Publice, 302, 330; Min. de Externe, cucerita de armata romana, 264-5, 267,
490. 278; II, 17, 60, 257, 280, 288, 289, 296,
Potsdarn, oras in Germania, II, 94. 310. 316, 317, 320, 463.
Pottemburg, Zulauf de, consul al Austro- Raicevich, II, consul la las, 239.
Ungariei in Romania, 74-5. Ratisbona, II, 310.
posta ruralii, 156. Radulescu Eliade L, II, 43 v. Eliade.
postele streine In Romania, desfiintate, Raducanu Ion, primarul Targovistei,
95. 150, 151.
Prahova, judetul, vizita M. S. Domnului, Ramnicul-Noul Severin, eparhia, investi-
60, 127, 128; consiliul judetean face tura noului episcop, 160-63, 450; II,
urari Domnului, 148; II, judetul, 204, 319, 403, 404, 464.
194, 367-8; valea raului, 176, 293. Ramnicul-Sarat, II, judetul i orasul,
Principatele Romane, Dunarene, Unite, 265, 435.
II, 78, 354; centre de civilizatie si pro- reforma agrara, II, 478.
pasire, 77; v. Romania. Regimentul 2 de linie, 142; 3 de linie,
Principesa Maria, II, vapor, 209, 210. patronul, 212-3, Principele Leopold de
Proeedura civilá, revizuire, 186. Hohenzollern numit comandant, 440-1;
Propertius, II, araicul lui Ovidiu, 54. 6 de linie, patronul, 212-3; 8 de,
Protopopescu-Pache Em., II, primarul linie, 142; austro-ungar Nr. 6 Carol
Bucurestilor, 52, 73-4. I», 341.
Provita-de-Sus, comuna, 60. Reni, bombardat de Turci, 245.
Prunisor, comuna, exercitiile militare in Ressu, primarul Galatilor, II, 40.
scoala primara, 147. Roberts, Lordul, II, feldmaresal englez,
423.
Prusia, 73, 102; consulul ei in Romania,
33, 44, 47-8; II, 254, 256, 314, 343, Roche, La, II, 254-7.
373, 407, 408, 409. Roman, oras, vizita fam. domnitoare,
Prut, conventia p. navigabilitate, 54, 91. 342; judetid, tabara dela, 343, 349;
puterile garante, 16, 22, 23, 25. eparhia, investitura de episcop, 160-3,
307; II, eparhia, 119, 120, 186-7, 237;
orasul, 437, 447.
Ilacova, izbanda lui stefan ce! Mare, Roman-Botosani, II, calea ferata, 29.
247, 267, 403. Roman-Galati, calea feratä, 96, 113 ;
Racovita, general, 380. Suceava-Icifi, c. f. in circulatie, 113;
Radonici Stancu, var al Principelui Ni- Veirciorova, c. f., räscumpararea unei
colae al Muntenegrului, aduce insem- parti, 178, 203, 348.
nele ordinului Danielo M. S. Domnului Romanati, judetul, militienii i Calärasii,
Carol I, 43. instructia lor, 145, 146.
Radovici, general, 380. Romanenko, general rus, II, 435.
www.dacoromanica.ro
INDICE 513
Remania, (Romania Mica Oltenia, Ro- 486-9, 491, 492; neatarnarea ei, 11,
mania Mare = Muntenia) garantia neu- 31, 38, 71, 122 ; armata ei, 17, 26; caile
tralitätii ei, 16, 241; situatia financiara de comunicatie, albumul, 57, 79; re-
grea (1866), 26, stingerea datoriei flo- nasterea ei, 62, 77, 153, 489; legaturile
tante i reducerea cheltuelilor buge- ei cu Orientul, 63; introduce etalonul
tare pe 1871, 119-20; datoria publica, unic de aur, 65; misiunea ei la gurile
443, consulii streini In Romania, 32, Dunarii, 73; politica ei, 104, 131; co-
33, 36, 37, 44, 47, 48, 56, 61, 64, 72-5, mely' ei, 142-3; relatiile cu Statele,
98-9, 101-2, 109-10, 116-7, 125, 129; 149, 178; ruperea relatiilor cu Grecia,
agentul ei la Cetinje, 42; concesia 370; legaturi stranse cu Rusia, 459-;
construirii c. f. intre Suceava - lasi - lata de Pen. 13alcanica, 467, 468, 472_
Galati, Focsani i Bucuresti, 46, 54; Romania Transdunareana, II, 45.
desfiintarea postelor streine in, 49, 50, Romanii, II, 320, 354, 435 ; - din sudul
69, 90-1, 111, 134; situatia ei In Europa, Duniirii, din Imp. Otoman, din Mace-
49; chestja israelita In, 49, 51; juris- donia, 345, 346, 369, 372, 385; - dirt
dietia consulará in, 49, 50, 69, 90-1, 111, Dobrogea, 427.
134; epizootia, 49, 52; poli-tia rurala, Rosescu, II, epitrop al Sem. Nifon, 221.
49, 52, 58; descentralizarea ad-tiva, Rosetti C. A., Min. Cultelor i Instruc-
52; instructia publica, 53, 66-67; bise- tiunii, 15, 17; comunicare catre popu-
rica, 53, 57, passim; conventia de navi- latia Capitalei, 24; presedinte al Ca-
gatie pe Prut, 54; comertul extern merei, 230, 244, 249, 279, 304, 318,
(1868), 65; institutii de credit, 68; 336-7, 355, 402; Min. de Interne, 288,
conventii cu Rusia, 69, 88, 90-1, 120, 290, 292, 293, 298, 302, 368, 380 ; II, 75.
134; conventii cu Austro-Ungaria, 69, Rosetti Nicolae, cornitele toast p. Donan,
88, 90-1, 120, 134, 203; conventia cu 118.
Serbia pentru exträdarea criminalilor, Rosetti Teodor, Min. Agriculturii, Comer-
91; marina de comert, 91; calle de tului i Luciárilor Publice, 193, 204,
comunicatie, 113-4; participarea la 210; II, prim-ministru, 23, 26, 30;
expozitia dela Viena, 168-9; declara Min. de Justitie, 48, 56, 58, 62, 70-1;
razboi Turciei, 246; independenta, 247, Min. de Externe, 55; presedinte al
288; reglementarea Succesiunii la tron, Camerii, 82, 91; Min. de Finante, 452.
352-3; proelamarea Regatului, 358-9, Roquette, La, IL 240.
passim; II, 6, 10, 21, 27, 25, 32, 33, Rosiori, Reg. 3, 103 ; - Nr. 1 si 2, 142.
35, 51, 52, 74, 80, 83, 87, 89, 91, 94, Rovine, II, lupta dela, 307.
106-8, 112, 113, 121, 126, 130, 136, Roxandra, 227.
144, 150, 167, 170, 171, 177, 185, 193, Rucar, comuna, 59.
196, 200, 204, 210, 216, 220, 222, Rudolf, Arhiducele, vizita In Romania,
229-32, 234, 236, 241, 250, 252, 257, 408-9.
258, 260, 262, 266-269, 275, 281, 284, Ruprecht, II, palatinul Rinului, 310, 341;
285, 288-90, 293, 294, 306, 307, 309, - rege german, 313.
311, 314, 322, 324-8, 330, 333, 334, Rusciuc, 23, 143; II, 283, 285.
339-41, 347, 349-51, 354-58, 360, 363-5, -Rusia, Rusii, 84, 88, 91, 184, 191, 259,
366-9, 3'72, 373, 379, 382, 387, 388, 260, 289; conventii cu Romania asupra
390-2, 395, 398, 400-3, 406, 411-3, jurisdictiei consulare, potala, de navi-
416, 421, 425, 427, 429, 432, 433, 437, gatie a Prutului, 50, 54, 69, 95, 120,
438, 440-5, 448, 449, 454, 457, 458, 134; consulul ei in Romania, 22, 37,
461, 462, 465, 467, 469-73, 477, 479, 357; delcara razboiu Turciei, 241;
www.dacoromanica.ro
514 REGELE CAROL I
(1:drama ceatile turce§ti de pe rnalul Sigismund, Principe de Prusia, ir, 314.

Wang al Dunarii, 376; II, 149-50, 178, Sigmaringen, II, 120-
198, 216, 220, 254, 256, 309, 317, 324, Sigsfeld Bartsch von, II, colonel german,
325, 367, 383, 384, 385, 387, 388, 392, 322.
393, 438, 460, 463, 487, 489; conventia Silistra, 278.
comerciala cu Romania, 7; ata§ati Sili§tioara, II, 318, 319.
militari ai ei, 30; vizita Regelui Carol I, Sinaia, 127, 288, 389, 391, 405, 415, 435;
211; legaturi stranse cu Romania, If, 10, 38, 57, 93, 176, 262, 296, 384,
459. 393, 412, 436; vizita Principelui Fer-
dinand al Bulgariei la, 192, 208; vice-
Saint-Pierre de, consul al, Prusiei in Ro- amiralul Hiltebrandt la, 265.
mania, 33, 44. Siretul, valea, II, 329.
Saligny, inginer, II, 410. Slatina, instructia militienilor dela, 146;
Samovit, II, inaltime in Bulgaria, 315, II, 11.
316, 322. stabihmentul bailor, 114, minele
Salcuta, comuna in Dambovita, 145. de sare dela, 349.
Schina C., prim-prepdinte al Curtii de Staniceanu G., 'colonel, Min. de Razboiu,
Casatie; II, 6, 20, 62, 73, 84, 155, 171, 214, 215, 223, 231, 233, 240; general,
185, 236, 252, 271, 292, 333. 351, 359, 380, Min. de Razboiu, 351,
Schlechta-Wesherd Ottocar, baron i con- 359, felicitari Suveranului, 215, 359.
silier aulic, consul al Austro-Ungariei Smardan, 279, 282, 292, 293, 313, 325,
In Romania, 129. 327, 420; II, 17, 257, 288-, 289.
scrisurile funciare, conversiunea, 366-7. Soc. Academicii Romana (= Academia
Scurtescu N., institutor, 228. Romanä) statutele ei supuse M. S.
geminariile teologice, rezultate slabe, 114. Domnului, 44, participarea Suvera-
Serbia, Sarbii, 38, 177, 184, 191; con- nului la §edirrta, 62, despre menirea ei,
verrtii cu Romania, 91, 134; consulul 108, constituirea sub denumirea de
ei In Romania, 98-9; II, 174, 206. Academia Romana, 317-8; v. Aca-
Sergiu Alexandrovici, Mare Duce, guver- demia Roinana ; II, 361.
nator al Moscovei, II, 214. Soc. Agrard, II, 378.
Severin, II, podul lui Traian, 63, ora§ul Soc. Amicii artelor frumoase, expozitia,
unde a pus intaiu Principele Carol 159.
piciorul pe pamantul romanesc, 174 Soc. geografica franceza, 202;
v. Turnu-Severin. 200-2, 383; II, 249, 250, 251.
SI. Gheorghe, cazarma in Buc., 163. Soc. Literarä Romanä v. Soc. Academia
SI. Glieorghe-Nou, biserica, 212. Romana.
SI. Nicolae, biserica in Iaqi, II, 325. Soc. p. invatatura poporului roman, 222.
Sf. Saya, liceul, 222. Socola, seminarul dela, II, 327.
SI. Sinod, 185, 192, 427, 444, 447, 448, Sofia, Regina Suediei i Norvegiei, 424,
legea de constituire, 170. 425.
SI. Sofia, biserica, II, 310. Sofia, II, 384.
SI. Spiridon, a§ezamantul din Tali, 114. Sofronie Vulpescu Craioveanul, episcdp
Sfintescu, II, 86. al Ramnicului-Noului Severin, II, 464.
Sf-tii Mauriciu §i. Lazar, ordin italian Spania, II, 482-3.
conferit M. S. Domnului Carol I, 37. Stanciu Teodor, locotenent, 146.
Sigismund, II, Rege al Ungariei, 307-13, Statele-Unite, din America, consulul lor
imparat german, 314. in Romania, 40-1, 116-7.
www.dacoromanica.ro
INDICE 51
statistica, conferiMa internationala dela 452; prim-ministru, 166, 169, 171, 173,
Stokholm, 184. 181, 188, 201, 208, 217, 223, 253, 259,
starostiile, desfiintarea lor, 111. 262-4, 269, 275, 276, 287, 302, 306
Statescu Eugeniu, Min. de Justitie, 231, 330, 376-8, 380, 381, 389, 397, 401.
233, 268, 288, 290, 292, 298, 302, 311, Sturdza Gr., 204.
317, 393, 398, 401, 435, 445; Min. de Suaba, Casa, II, 314.
Externe, 368, 380, 388; ad-interim la Suametz, II, 256.
Culte i Instructiune, 435; II, 271, Suceava, 90; judeful, 201 ; -./afi, c.f.
Min de Justitie, 8, 17, 21, 166, 169, In lucru, 67;- Roman, c.f. aproape
173, 181, 287, presedinte al Senatului, gata, 96; II, 272, 273, 402, 403; scaun
269. arblepiscopal, 9.
Steaua Romaniei, decoratie, 277, 416, Suedia, Regele si Regina in Romania,
436, 446; II, 280, 344. 424, 425.
Stelian Toma, Min. de Justitie, II, Sulina, II, 392, 405, taierea canalului,
376-8, 380, 381, 389, 397, 407, 416, 141-2.
421, 426. Sultanul, 22, 25, 299, v. Turcia.
Stiria, II, 310. Susani, campie langa Targoviste, 152.
Stockholm, conferinta internationala de Sussino, consulul Italiei in Romania,
statistica, 184. 36, 37.
S toicescu C. L, II, Min. de Lucrari Publice, Suvarov, II, 435.
166, 169, 181, 287; Min. de Justitie,
218, 223, 259, 262, 263, 264, 269, 275; *coala de agricultura dela Pantelimon,
Min. Agriculturii i Domeniilor, 302, vizita M. S. Domnului i incurajarea
330. elevilor, 59; - dela Herdstrau, 129,
Stolipin, general rus, II, 316, 319. 372, expozitia, 372.
Stolojan A., Min. de Justitie, 328, 335, Scoale de agricultura regionale, 334.
339; Min. de Agricultura, Industrie si Scoala de aplicatie p. artilierie i geniu,
Comer, 424, 430, 435; II, Min. de 350.
Interne, 178, 181, 201, 208; Min. Scoala Centrala de fete, 226.
Agriculturii, 188, 217. Scoala de Comer, II, punerea temeliei,
Strat J., ministru, 27; Min. de Finante, 36.
210. Scoala divizionark crearea ei, 169.
Strehai,a, compania de militieni inspec- Scoala Militara de Ofiteri, 447, vizita M.
tata de M. S. Domnul, 146. S. Domnului, 163; primirea steagului,
Strigoniu, arhiepiscopul de, II, 308. 446.
Strussberg dr., antreprenorul constructiei Scoala Militara din Iasi = Liceul Mili-
c.f.r., 62. tar, 43, 78.
Sturdza D. A., Min. Luerarilor Publice, Scoala Nornaala Carol I, 48.
15, 17, 27, 231, 233, 416, 420; Min. de Scoala de poduri i osele, 334, 437, 438.
Externe, 15, 393, 398, 401, 413, 416, Scoala superioara de razboi, 350.
420; vice-presedinte al Senatului, Scoalele Normale, 124.
urari Dinastiei, 217, 353-4, 384; Min. coalele regimentare, 146.
de Finante, 306, 311, 317, 328, 335; Simnic, II, 179.
Min. Cultelor i Instructiunii, 424, 427, Sincai Gh., 225; II, 400.
430, 445; II, 121, 224, 271, 292; Min. Sipca, trecatoare in Balcani, II, 311,
Cultelor si Instructiunii, 8, 17; secretar 317, 318.
general al Academiei Romane, 148, Sistov, II, 314, 015, 318.
www.dacoromanica.ro
516 REGELE CAROL I
Stefan cel Mare, 7, 182, 404; vapor, 164; Troados, arhiereul, 144.
Statuia din Iasi, desvelirea, 403-404; Tudorache Hagi, II, presedintele Camerii
II, 9, 143, 325, 326, 344, 411 ; - baterie, de Comert si Industrie, 433.
363. Tulcea, oras, vizita M. S. Domnului, 3287.
Stefan Lascovici, II, 311, 312. /I, 394, 395, 413.
Stefania, arhiducesa, vizitä In România Turnia, Turcii (malta Poartä, Sublinia
408, 409. Poartä, Poarta, Imperiul Otoman,
tirbey AL, II, Min. Lucr. Publice, 23, Curtea Suzerana), 16, 23, 25, 66, 68,.
26, 30; Presedintele consiliului de Ad- 90, 121, 134, 232, 253, 257, 259, 260,.
ministratie C. F. R., 79. 261, 266, 271', 281; recunoaste pe M.
S. Domnu/ Carol I, 21-22, nu asiguril
Tacian, profesor din Galati, ureaza buna- neutralitatea României, 241, ataeuris
venire M. S. Domnului si Doamnei, 117. asupra tarmuluì romanese si a vaselor
Tatardgik, 279. de comer, 245; II, 198, 206, 255, 257,
Targoviste, 152; vizita ale Domnului, 59, 268, 308, 309, 310, 312, 315, 316, 318,.
150, 282; II, 282, 283, 466. 320, 386, 388; legäturi comerciale cu,
Tg.-Jiu, 144. Romania, 13.
Tg.-Ocnei; minele de sare, 349.. Turnu, II, 315.
Teatrul National, 341, Turnu-Mägurele, 11, 314-16,318, 319, 321..
Tecchio de Bayo, comitele, consul al Turnu-Severin, 144, v. Severin.
Italiei In Romania, 32. Turtucaia, 278; II, 473.
Tecuci, II, 128; manevre de cadre la, 127. Tutova, judetul, 390-91; II, 42.
Teleorman, judetul, Càlàraii, Gränicerii, Tutunul, introducerea monopoluIui, 191.
instructia lor, 145, 147; II, 319. Tzigara-Samurcas Al., director al Fun-
Tell Christian, Min. Cultelor si Instruc- datiei Carol I, II, 486.
tiunii, 122, 126, 135, 139, 140, 157g
171, Min. de Finante, 211, 212. Tara Româneascii, II, 43, 308, 309 ,400,
temetuatul, impozit pe venitul imobi- -sr, Romania.
liar, 298. Tarigrad Constantinopol), patriarhuI
Teodorescu G. D., Min. Instructiunii dela sfinfirea rnanäsfirii Curtea de Ar-
Cultelor, II, 74, 79, 94, geq, 439.
Teodosie, episcop al Romanului, II, 447. Tarile-de-jos, consulul in Romania, 47.
Teriachiu Al., ministru, 46; Min de In- TiganWi, tabAra dela, 343, 349.
terne, 351.
Teutschlaender, pastor, urari M. S. Dom- Ungaria, 90, 1.13; II, 193, 308-13, 325,
nului, 217. 338, 342, 343.
Tocmelile agricole, 347, 378, -v. invoehle. Ungrovlahia, II, 126, 294, 402, 403, 449,
Todleben, cónte, general rus, II, 211. =-- Tara Rcrmaneasea.
Toganbeg, II, 310. Universitatea din Buc., 86, 220, 274, 275,
Tomi, II, 39. 363; Rectorul ei felicita pe M. S.
Traian, imparat roman, II, 63, 365. Domnul, 30-31; eompletata, inaugura-
Transilvania, II, 293, 308. rarea, 99-101 ; - din Iasi, 220, 275,
Trei Ierarhi, biserica din Iasi, renovata, infiintarea unei Facultäti de Medicina
444; II, 326. 332.
Triandafil, II, 359. Ureche Gr., cronicarul, 225.
Triandafil Gr., presedintela Camerii, II, Urechiä A. V.,. Min. Cultelor i Instruc-
371. tiunii, 368, 380, 388; II, 185.
www.dacoromanica.ro
INDICE 517
Urussof Leon, trimisul Rusiei, In Roma- Vladimir Alexandrovici, Marele duce, II,
nia, 357. 213, 383, 384, 387.
Uzina de gaz dela Filaret, inaugurare, Vladimirovitz Boris, II, 176.
135-36. Vladislav, rege polon, II, 309.
Vladescu M., general, Min. de Razboi,
Valahia, 201. II, 48, 56, 58, 59, 71_
Valea Alba, lupta lui tefan cel Mare cu Vladescu M., profesor, Ministrul Culte-
Turciii 403. lor si Instructiunii, II, 335, 342, 348,
Varlaam, Mitropolitul Moldovei, II, 326. 352, 354, 365.
Varsovia, II, 254-56, visita Regelui Carol Voinov N., Min. de Justitie, 413, 420.
211. Voltaire, 362; II, 240.
Vasile Lupu, 220, 225, 320; II, 326, 327.. Vrata' Mitropolitul de, II, 288, 322.
Vaslui, judetul, 277; II, inanevrele dela, Vulcan, pasul, 144.
143.
Vaslui-Iasi, II, linia ferata, 14. Waldeck si Pyrmont, principe de, II, 486.
Vacarescu Th., II, vice-presedinte al Se- Washington, II, 223.
natului, 236. Wied, Principesa de, soacra M. S. Dom-
Vacaresti, familia poetilor, 225. nului, 129, 219.
Vasescu Al., ministru, 40. Wilhelm, principe de coroanti german,
Valcea, judetul, rniliçienii, instructia lor II, 407.
145, 146. Wilhelm II,. imparatul Germaniei, II,
Vanatorii, Batalionul 1,442, 389; Bat. 323, 340, 343, 374, 414, 456, 487.
2, cucerirea Griviçei, aniversari, 264, Wilkinson, II, 239, 240.
288, 415, 416, 435, 436; Bat. 4, 103, Wischinca, colonel, comandant al Reg.
neorandueli, 143, 145-46. ungar Carol I», II, 192.
Varciorova, legatura de c. f., 113; Grani- Wladimirovich Karabchewsky Platon,
cerii dela, 147. colonel rus, II, 367.
Venatia, Venetienii, II, 308, 313; conven- Worogda, regiment rus, II, 367.
tia sanitara dela, 222, 223.
Veniamin, fost episcop al Romanului, Xenopol A. D., II, 453.
162; Mitropolit al Moldovei, 307, 450; Xenopol N., Min. de Industrie si Comer,
9, 119, 456, 273, 326, 327, 403; II, 457, 458, 466, 468, 475.
Seminarul, 325.
Vericeanu Al., II, Min Agriculturii, 100. Zagonu, comuna, 90.
Vernescu G., Min. de Interne, 214, 223, Zaharescu Paulina, directoarea Externa-
231, 233; II, Min. de Finante, 35, 38, tului de fete din Buc., 226, 322.
79, 94, 100. Zalomit I., Rector al Universitatii din
Vid, II, podul de pe, 460. Buc., 220,
Vidin, 279; cetatea, 278; vizita M. S.. Zaganescu, coloneI, comandantul Garza
Domnului, 280; II, 280, 281, 310, 315, Civice, 88.
316, 463. Zecimi aditionale, 113.
Viena, 52, 90; expozitiunea, 168-69; con- Zegelin de, maior, II, 254, 256.
ferinta international& medica% 184; Zimnicea, II, 315, 318.
II, 112, 256, 386. Zollern, Casa de, II, 312, 314; Co.
'Vioreanu P., Min. de Justitie,104, 211, 212.. mite de, II, 314-314.
Virtutea nilitarà, decoratie, conferita Zukici, consulul Serbiei in Romania,
Tarului Alexandru II, 265-66; II, 280. 98-99.
www.dacoromanica.ro
TABLA PLAWLOB.
1. lL S.. Regele Carol I kri Principele Ferdinand la sfultirea Bisericii Dom-
nesti din Azuga pe ziva de 8/20 Sept. 1889.
Podul Regele Carol I inaugurat la 14/26 Sept. 1895.
M. S. Regole Carol I eu Principele Carol in 1899.
M. S. Regele Carol I cu Principele Carol gi Principesa Elisabeta in 1899.
Vizita M. S. Regelui Carol I la Arsenalul Armatei insotit de A. S.
Principele Friederich de Hohenzollern (29 Martie/11 Aprilie 1902).
Regele Carol I la 1903,
M. S. Regele Carol I, Ferdinand. Mostenitorul Tronidui si Principele
Carol la 1901.
Sala Tronultri la jubileul de 40 de ani de domnie al M. S. Regelui
Carol I (1906).
M. S. Regele Cerol I la 1908.
M. S. Regele Carol I in uniformä de FeldmareseI prusian (7/20 Aprilio
1909).
Academia Romiinä. Sedintät solemnä din 25 Mai77 Tunie 1912. (Recep-
tiunea d-lui Gr. Antipa).
M. S. Regele Carol I eu Generalul AvereEreu la 1913,
XIV, M. S. Regele Carol I studiind harta in anul 1913.
Familia Regala (1913).
Vizita Tarului Rusiei la Constanta (1/14 Iunie 1914).
Vizita Tarului Rusiei la Constante (1/14 Iunie 1914).
'Familia Regalä RomAnä ca Familia Tarului Rusiei la Constanta pe
ziva de 1114 Iunie 1914
XIX, M. S. Regele Carol I la 1914.
M. S. Regele Carol I pe eatafalc (27 Sept./I0 Oct. 1914).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
InaIt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1887 5
Räspuns la felicitärile inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1887 5
Mesaj la plecarea tu strainatate. 6/18 Martie 1887 6
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 2/14 Aprilie 1887 7
-5. M. S. Regele dare Mitropolitul Primat. 8/20 Aprilie 1887
Clare Ieseni. 23 Aprilie/5 Mai 1887 9
Catre delegatia de manifestanti. 10/22 Mai 1887 10
Catre Batalionul de Vanatori. 30 August/11 Sept. 1887 ...... 10
Catre Corpul I de Armata. 3/15 Octornvrie 1887 11
Catre trupele in manevre la Focs,ani. 8/20 Octoravrie 1887 12
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1887 13
La aniversarea caderii Plevnei. 28 Nov./10 Dec. 1887 17
Raspuns la Adresa Senatului. 1/13 Decemvrie 1887 18
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 1/13 Decemvrie 1887 18
InaIt Ordin de zi &dire armatä. 1/13 Ianuarie 1888 . 19
Raspuns la felicitarile inaltelor autorit'ali. 1/13 Ianuarie 1888 20
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Februarie 1888 20
Catre Academia Româna. 22 Martie/3 Aprilie 1888 22
Toast M. S. Regelui pentru sfetnicii SAL 10/22 Mai 1888 24
Catre Batalionul 2 de Vanatori. 30 August/11 Septemvrie 1888 26
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Septemvrie 1888 26
Pentru armata romana. 28 Nov./10 Dec. 1888
bait Ordin de zi catre armatä. 1/13 lanuarie 1889 33
Catre inaltele autoritäti. 1/13 Ianuarie 1889 33
Catre Reg. 3 de Infanterie. 26 Aprilie/8 Mai 1889 34
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 Mai 1889 86
Inchina pentru Romania. 10/22 Mai 1889 3t
Cuvantare la punerea temeliei coalei de Cornell. 21 Mai12 Iunie 1889 36
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Iunie 1889 39
Inchin1 pentru armata. 30 August/11 Septeruvrie 1889 36
www.dacoromanica.ro
520 REGELE CAROL I
Pag.
35. Irrari pentru Dobrogea i Constanta. 11/23 Septemvrie 1889 . 39
36. Catre Calateni. 13/25 Septemvrie 1889 40
37. Catre armatá. 6/18 Octomvrie 1889 40
38. Catre Ieseni. 7/19 Octomvrie 1889 42
39. Cätre Barladeni. 11/23 Octomvrie 1889 , 49
40. Cuvântare la aniversarea a_25 ani ai Universitätii, 22 Oct./3 Nov, 1889 43
41. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1889 4.4
42. La Adresa Sc. Sinod. 20 Nov./2 Dec. 1889 48
43. Toastul M. S. Regelui pentru armata. 28 Nov./10 Dec. 1889 . 49
44-. Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decemvrie 1889 50
45. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1889/3 Ian. 1890 51
46. Inalt Drdin de catre armata. 31 Dec. 1889/12 Ian. 1890 . 51.
47. Raspuns la felicitarile de Anul nou. 1/13 Ianuarie 1890 . 52
48. Clare Academia Romana. 16/28 Martie 1890 53
49. Catre Academia Romana. 25 Martie/6 Aprilie 1890 54
50. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/9 Aprilie 1890 54
51. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 16/28 Aprilie 1890 56
52. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 lunie 1890 57
53. Toast In sanätatea armatei si a Pitestenilor. 30 Sept./11 Oct. 1890. 58
54. Catre Craioveni. 1/13 Octomvrie 1890 4, 60
55. Catre un taran oltean. 1/13 Octomvrie 1890 60
56. Catre Craioveni. 2/14 Octomvrie 1890 61
.57. Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie. 7/19 Octomvrie 1890 62
58. Incliina pentru poporul roman. 9/21 Octomvrie 1890 63
59. La Calarasi. 9/21 Octomvrie 1890 64
60. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1890
61. Toast in onoarea armatei. 28 Nov./10 Dec. 1890 71
62. Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 16/28 Decemvrie 1890 71
63. Raspuns la Adresa Senatului. 19/31 Decemvrie 1890 72
64. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1891 . 73
65. Raspuns la felicitarile inaltelor autoritäti. 1/13 lanuarie 1891 73,
66. Catre Academia Românà. 1/13 Aprilie 1891 , 74.
67. Toast in sanatatea inembrilor Academiei Române. 1/13 Aprilie 1891 77
68. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1891 78
69. Catre delegatia functionarilor C. F. R. 9/21 Mai 1891 79
70. Catre Corpul Diplomatic. 10/22 Mai 1891 85
71. Care Nlitropolitul Primat. 10/22 Mai '1891 81
72. Riispuns la felicitarile Corpurilor Legiuitoare. 10/22 Mai 1891 82
73. Catre malta Curte de Casatie. 10/22 Mai 1891 84
74. Catre malta Curte de Conturi. 10/22 Mai 1891 85,
75. Care Corpul Didactic. 10/22 Mai 1891
6. Catre Ministrul armatei. 11123 Mai 1891 s, 87
77. Clare Primarii din -tail. 11/23 Mai 1891
78. Toast pentru Primari. 11/23 Mai 1891 90
19. Toastul la cina dala Palat. 11/23 Mai 1891 90
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII 521
Pag.
Raspuns la Adresa ,Adunarii Deputatilor. 24 Mai/5 Iunie 1891 91
Raspuns la Adresa Senatului. 30 Ilai/11 Ittnie 1891 91
Catre Primarul Capitalei. 6/18 Iunie 1891 92
.Mesaj la Inchiderea Corptuilor Legiuitoare, 1/13 Iulie 1891 93
Catre Imparatul Germaniei. 15/27 Octomvrie 1891 94
85: Toast pentru. Imparatul Germaniei. 16 28 Octomvrie 1891 95
Inalt Ordin de zi dare armata. 23 Dec. 1891/3 Ianuarie 1892 ....., 101
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Februarie/8 Martie 1892 101
Cuvantare la Academia Romanä. 6/18 Martie 1892 . 105
0. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 8/20 Martie 1892 ... 105
Raspuns la Adresa Senatului, 13/25 Martie 1892 106
Catre Consiliul de Ministri. 23 Mai/4 Tunic 1892 107
Catre Adunarea Deputatilor. 23 Mai/4 Iunie 1892 107
Catre Senat. 23 Mai/4 Iunie 1892 108
Catre Corpul Diplomatic. 26 Mai/7 Iunie 1892 . 108
Catre Primarul Capitalei. 26 Mai 7 Iunie 1892 109
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 27 Mai/8 lunie 1892 109
Catre SI. Sinod. 29 Mai/10 Iunie 1892 t 111
Toastul pentru Corpul III de Armata. 29 Sept./11 Oct, 1892 111
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./11 Dec. 1892 .. , 116
Cuvantarea la investitura Episcopului de Roman. 13/25 Decemvrie 1892 119
Urarea la eununia Principelui Ferdinand 29 Dec. 1892/10 Ian. 1893 120
Inalt Urdía de zi eatre armatit 31 Dec, 1892/12 Ian. 1893 120
Catre Batalionul 1 de Vanatori. 3/15 Februarie 1893 121
Catre Academia Rornana. 5/17 Martie 1893 121
Cram noile Regirnente care primesc steaguri. 10/22 Mai 1893 . 122
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 20 Mai/1 Iunie 1893 123
Catre Mitropolitul Primat Ghenadie. 21 Mai/2 Iunie 1893.... 125
Toast pentru orasul Tecuci. 27 Sept./9 Oct. 1893 127
Toast in onoarea ofiterilor. 28 Sept./10 Oci. 1893 127
Toast in sanätatea Gälatenilor. 30 Sept./12 Oct. 1893 128
Inchina pentru prosperitatea Brallei. 30 Sept./12 Oct. 1893 129
Calm Romani. 3/15 Octomvrie 1893 , 129
La Adresa Senatului. 3/15 Decernvrie 1893 133
Inalt Urdía de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1894 . 135
Catre inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1894 136
Catre Academia Romana. 18/30 Martie 1894 . 136
Cuvantare la investitura Episcopilor Buzaului i Argesului. 20 Martie
1 Aprilie 1894 137
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/5 Aprilie 18% 139
www.dacoromanica.ro
522 REGELE CAROL I
Pag.
124. Catre C. E. D. 5/17 Mai 1894 141
125. Toast In sanatatea Suveranilor isefilor de state reprezentati In C.E.D.
5/17 Mai 1894 142
126. Toast in onoarea Corpurilor III si IV de Armata. 28 Sept./10 Oct. 1894 143
127. La punerea pietrei fundamentale a Palatului Postelor. 20 Oct,/1
Noenavrie 1894 144
128. Cain Primarul Capitalei. 2/14 Noemvrie 1894 145
129. Catre Consiliul de Ministri. 3/15 Noemvrie 1894 145
130. Catre Inaltul Cler. 3/15 Noemvrie 1894. 146
131. Care Corpurile Legiuitoare. 3/15 Noemvrie 1894 147
132. Catre malta Curte de Casatie. 3/15 Noemvrie 1894 147
133. Cabe Academia Romana. 3/15 Noemvrie 1894 '148
134. Clare Rectorul Universitalii din Bucuresti. 3/15 Noemvrie 1891 . , 148
135. Catre Ministrul Armatei. 3/15 Noemvrie 1894 149
136. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1894 149
137. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 11/23 Decemvrie 1894 . 152
138. Raspuns la Adresa Senatului. 18/30 Decemvrie 1894 153
139. Inalt Ordin de zi &dire armata. 1/13 Ianuarie 1895 '154
140. Inalt Ordin de zi. 1/13 Ianuarie 1895 154
141. Catre autoritatile superioare. 1/13 Ianuarie 1895 155
142. Catre Ieronim Ploesteanu, noul Episcop de Roman. 5/17 Martie 1895 155
143. Care Academia Româna. 11/23 Martie 1895 156
144. Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I. 14/26 Martie 1895 157
145. Catre Academia Rumba. 17/29 Martie 1895 159
146. Care Reg. 4 Rosiori. 11/23 Aprilie 1895 159
147. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1895 160
148. La inaugurarea podului Carol I. 14/26 Septernvrie 1895 162
149 Inchina pentru Corpurile I si II de Armatä. 27 Sept./9 Oct. 1895 164
'150. Cuvantare la inaugurarea Palatului de Justitie, 15/27 Octomvrie 1895 164
151. Mesaj la disolvarea Corpurilor Legiuitoare. 24 Oct./5 Nov. 1895 166
152. Mesaj /a deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Decemvrie 1895 166
153. Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1895/3 Ian. 1896. 169
154. Räspuns la Aclresa Senatului. 23 Dec. 1895/4 Ian. 1896 . 170
155. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/43 Ianuarie 1896 171
156. Care inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1896 171
157. Mesaj la inchiderea torpurilor Legiuitoare,. 30 Aprilie/12 Mai 1896 172
158. Catre Maldarescu, Prirnarul Craiovei. 14/26 Septemvrie 1896. .. 173
159. Toast pentru Severineni. 14/26 Septemvrie 1896 174
160. La toastul lui Francise Iosef. 15/27 Septemvrie 1896 '174
161. Toast pentru Francisc Iosef. 16/28 Septemvrie 1896 . 175'
162. La denumirea stancei t Francisc Iosef v. 18/30 Septemvrie 1896 .... 176
'163. La inceperea lucrärilor portului Constanta. 16/28 Octomvrie 1896 .. 176
164. Catre Alexandru I al Serbiei. 18/30 Octomvrie 1896 177
165. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 45/27 Noemvrie 1896 . 178
166. Ouvantare la investirea Mitropolitului Primat. 8/20 Decemvrie 1896 181
www.dacoromanica.ro
TABLA DE BATERII -523
Pag.
Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decenwrie 1896 183
Raspuns la Adresa Deputatilor. 18/30 Decemvrie 1896 . '184
InaIt Ordin de zi catre armata. '1/13 Ianuarie 1897 185
Raspuns la felicitarile Inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1897 .... 185
171. CuvAntare la investitura Episcopului de Roman. 28 Martie/9 Aprilie
1897 186
'172. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/15 Aprilie 1897 187
La Intâmpinarea Preqedintelui Academiei. 7/19 Aprilie 1897 188
Catre Pre§edintele Academiei. 10/22 Mai 1897 189
La punerda temeliei palatului Casei de Depuneri. 8/20 Iunie 1897 190
Proclamatie catre Tara. 8/20 RIlie 1897 190
Catre Principele Ferdinand al Bulgariei, 23 Iulie/4 August 1897 192
Toast pentru Regimentul ungar Carol I. 17/29 Septemvrie 1897 192
La Toastul lui Francisc Iosef. 17/29 Septemvrie 1897 193
La desvelirea monumentului Batalionului 2 Vinätori din Ploe§ti
12/24 Octomvrie 1897 ......... 1%
Inching In sänatatea Iepnilor. 20 Oct /1. Noemvrie 1897 195
Cuvântare la inaugurarea palatului Universitatii din Ia§i. 21 Oct./2
Noemvrie 1897 195
Raspuns la Adresa Senatului. 7/19 Decemvrie 1897 .201
'186. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1898 203
187. Raspuns la felicitärile 1naltelor autoritäti. 1/13 Ianuario 1898 , 203
488. Cuvtuitare la investitura Episcopului Ramnicului Noul-Severin. 15/27
Martie 1898 204
Catre Academia Romanfi. 20 Martie/1 Aprilie 1898 ... 205
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Mai 1898 206
Toast pentru Principele Bulgariei. 24 Iunie/6 Iulie 1898 . 208
Catre Principele Bulgariei. 25 Iunie/7 Iulie 1898 208
Urarea Regelui dupa sfintirea a doua vapoare. '1/13 Iulie 1898 209
Pentru marina româna. 1/13 Ellie 1898 210
Raspuns la Toastul Principelui Imertinsky. 14/26 Iulie 1898 ...4. 211
La IntAmpinarea Primarului din St.-Petersburg. 17/29 Iulie 1898 212
Raspuns la toastuI Impäratului Nicolae II. 17/29 Iulie 1898 212
La toastul Imparatului NicoIae II. 18/30 Iulie 1898 213
Catre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorul Muscovei. 20
Iulie/1 August 1898 . 214
Toasturi la Kiev. 24 Iulie/5 August 1898 214
Raspuns la Adresa .A.dunarii Deputatilor. 7/19 Decemvrie 1898 .... 219
Catre delegatia Regimentului rus de Wologda. 15/27 Decemvrie 1898 220
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1899 ..... 221
Catre epitropii Seminarului 4 Nifon Mitropolitul s. 17/29 Ianuarie 1899 221
www.dacoromanica.ro
524 REGELE CAROL I
Pag.
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 -Martie/5 Aprilie 1899 222
Cuvântare la Academia Românit 9/21 Aprilie 1899 223
Mesaj pentru clizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 21 4prilie/3 Mai 1899 - 224
Cuvântare la inaugioarea noului Palat al Curtii de Conturi. 11/23
Mai 1899 , 225
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 12/24 lunie 4899 , 226
Ráspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/2 Iulie 1899 227
Ráspuns la Adresa Adun'árii Deputatilor. 22 Iunie/4 lidie 1899 22't
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Tunie/5 Iulie 1899 228
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/27 Noemvrie 1899 ., 229
Ftáspuns la Adresa Adunárii Deputatilor. 2/14 Decenavrie 1899 233
Ráspuns la.Adresa Senatului. 12/24 Decemvrie 1899 ' 234
Inalt Ordin de zi c6tre armath. 1/14 lanuarie 1900 , 235
Räspuns la felicitárile Clerului, Ministrilor si ale autoritátilor supe-
rioare. 1/14 Ianuarie 1900 236
Cuvântare la investiture Episcopului de Roman. 20 Februari e/5
Martie 1900 237
Cuvantare la Academia Românä. 13/26 Martie 1900 238
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Aprilie 1900 241
Mesaj la deschiderea Corpmilor Legiuitoare. 25 Sept./8 Oct. 1900 243
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Octomvrie 1900 243
Mesal la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Octomvrie 1900 244
Ráspuns la Adresa Adunärii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1900 247
Ráspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decemvrie 1900 248
Cuvântare- la jubileul de 25 de ani al Societätii Geografice Române
6/19 Decemvrie 1900 249
Inalt Ordin de zi catre armatà. 1/14 Ianuarie 1901 251
Ráspuns la felicitárile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritali.
1/14 Ianuarie 1901 252
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Februarie 1901 252
Cuvântare la Academia Romatfá. 7/20 Martie 1901 253
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1901. 257
Rdspuns la Adresa Adunärii Deputatilor. 26 Martie/8 Aprilie 1901 259
Ráspuns la Adresa Senatului. 27 1Vlartie/10 Aprilie 1901 260
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/10 Aprilie 1901 261
Toast la Intrevederea dela Abbazia Cu Regele Gheorghe al Greciei
1/14 Mai 1901 262
Toast la pranzul dat In onoarea Maresalului Beck. 7/20 Iunie 1901 262
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1901 . 263
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Iunie/4 Iulie 1.901 264
Toast la masa din Castelul Peles in onoarea ofiterilor rusi din escadra
de pe Marea Neagra. 23 Iulie/6 August 1901 265
.242. Toast la pranzul din Rimnicu-aárat, dupà manevre. 29 Septemvrie/12
Octomvrie 1901 265
243. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/23 Noemvrie 1901 266
www.dacoromanica.ro
Pag.
Raspuns la Adresa Senatului. 29 Nov./12 Dec. 1901 . .. 269
RaspunS la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1901 270
Inalt Ordin de zi &Are armata. 1/14 Ianuarie 1902 . 271
Ra'spuns la felicitarile Clerului, Minitrilor, Corpurilor Legiuitoare
ale Inaltelor autoritati. 1/14 Ianuarie 1902 271
Cuvântare la investittira I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei si a I. P
S. S. Episcopilor Husilor i al Dunarii-de-Jos. 14/27 Februarie 4902 272
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 26 Februarie/11 Martie 1902 274
Ctivantare la serbarea dela Ateneu pentru jubileul de 25 de ani dela
proclamarea independentei. 8/21 Mai 1902 276
Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vanatori. 9/22 Mai 1902 276
Inalt Ordin de zi catre armatä pentru directive, disciplina i pentru
desfiintarea bataii. 10/23 Mai 1902 277
Cuvantare la depunerea steagurilor vechi, din vremea razboiulni, In
Sala Tronului i Impartirea celor noi. 10/23 Mai 1902 279
Toast la banchetul ofiterilor de artilerie eu ocaziunea aniversarii a
25-a dela tragerea Intaiului foe de tun la Calafat. 15/28 Mai 1902 280
Inalt Ordin de zi catre armata. 30 August/12 Septemvrie 1902 281
Toast la banchetul militar din Targoviste. 29 Sept./12 Oct. 1902 282
Raspuns la Intarnpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei
si a Primarului din Rusciuk. 29 Oct./11 Noemvrie 1902 283
Reamintire la masa din Plevna. 30 Oct./12 Noemvrie 1902 284
Alocutiune catre ofiterii de infanterie. 26 Nov./9 Dec"emvrie 1902 287
Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luarii Plevnei. 28
Nov./1 Decepavrie 1902 . 288
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor 2/15 Decenwrie 1902 289
Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decenivrie 1902 . 290.
Raspuns la urärile Inaltului Cler, ale Ministrilor si ale Corpurilor Legiui-
toare. 1/14 Ianuarie 1903 291
Inalt Ordin de zi atre armata. 1/14 Ianuarie 1903 . 292
Cuvantare dup.& tarnosirea bisericii M-rei Sinaia. 26 Mai/8 Iunie 1903 293
Cuvantare la serbarea jubileului de 50 ani dela Infiintarea coalei de
Agriculmra dela Herastrau. 1/14 Iunie 1903 294
Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18 s Ca-
rol I s. 16/29 Iulie 1903 295
Toast la pranzul din Craiova, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1903 295
Inalt Ordin de zi catre arrnatä. 29 Oct./11 Nov. 1903 296
Raspuns la Intampinarea Presedintelui expozitiei organizate de 0 Aso-
ciatiunea romana pentru inaintarea i räspandirea stiintelor. 21
Nov./4 Dec. 1903 . . .. 302
Räspuns catre delegatia ofiterilor de Geniu la primirea darului Pacut
de clansii. 28 Nov./11 Dec. 4903 . ....... 303
www.dacoromanica.ro
526 REGELE CAROL I
Pa g.
,275. Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decemvrie 1903 304
Inalt Ordin de zi &are armata. 1/14 Ianuarie 1904 305
Raspuns la felicitarile Consiliului de Ministri. 1/14 Ianuarie 1904 306
Nicopole, 1392-1877-1902. Comunicare istorica, ratita la Academia
Romana. 21 Martie/3 Aprilie 1904 306
Toast la masa data In onoarea Regimentului 2 de Dragoni din Garda
Regala Prusiana. 18 Iunie/1 Iulie 1904 322
Cuvantare la Expozitia Societatii Agrare. 26 Sept./9 Oct. 1904 323
Toast la prânzul din Iasi. 1/14 Octomvrie 1904 . 324
282, Toast la dejunul din Iasi. 2/15 Octomvrie 1904 324
Cuvantare la centenarul Seminarului Veniamin. 4/17 Octomvrie 1904 325
Raspuns la Intampinarea Rectorului Universitatii din Iasi. 5/18 Oc-
tomvrie 1904 , 327
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1904 ... 328
Raspuns la Adresa Senatului. 26 Nov./9 Dec. 1904 - 330
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 27 Nov./10 Dec. 1904 . ,. 331
Inalt Ordin de zi dare armatä. 1/14 Ianuarie 1905 332
Raspuns la felicitärile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritati.
1/14 Ianuarie 1905 333
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Febr./8 Martie 1905 333
Raspuns la Adresa Senatului. 23 Martie/5 Aprilie 1905 , 336
Cuvantare la Academia Romanä. 1/14 Aprilie 1905 . 337
Raspuns la toastul Ministrului Lucrarilor Publice. 15/28 Mai 1905 - 339
Toasturi la pranzul din Constanta. 16/29 Mai 1905 340
Alesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 1/14 Iunie 1905 341
Toast In onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungar nr. 6 o Ca,-
rol I s. 24 Iulie/6 August 1905 342
Toast In onoarea delegatiunei I-iului Regiment de Dragoni de Hanovra
nr. 9 o Carol I». 22 Septernvrie/5 Octomvrie 1905 343
Toast dupä manevrele din Moldova. 30 Sept./13 Oct. 1905 344
Toast la pranzul din Dorohoi. 1/14 Octomvrie 1905 345
Raspuns la Adresa Senatului. 21 Dec. 1905/3 Ianuarie 1906 349
Inalt Ordin de zi catre armatä. 1/14 Ianuarie 1906 350
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1906 .. 351.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/21 Mai 1906 353
Raspuns la felicitarile Ministrilor pentru jubileul de 40 de ani de domnie.
9/22 Mai 1906 , 354
Raspuns la felicitarea Corpului Diplomatic. 10/23 Mai 1906 ..... 355
Raspuns la urarile SI. Sinod. 11/24 Mai 1906 356.
Raspuns la uritrile Corpurilor Legiuitoare. 11/24 Mai 1906 356-
Rfispuns la urarile Primarilor din tarrt. 11/24 Mai 1906 357
Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Casatie. 12/25 Mai 1906 - 353
Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Conturi. 12/25 Mai 1906 ..., 359'
www.dacoromanica.ro
Pag.
Raspuns la felicitarile Camerelor de Comert din targ. 12/25 Mai 1906 359
Raspuns la urarile Armatei. 12/25 Mai 1906 360
Raspuns la urarile Academiei Romano. 13/26 Mai 1906 361
Raspuns la felicitarile Profesorilor ái Studentilor universitari. 13/26
Mai 1906 362
Raspuns la felicitärile Ofiterilor de Cavalerie ái de Marina. 21 Mai73
Iunie 1906 363
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Mai/6 Iunie 1906 364
Cuvantare la deschiderea Expozitiei nationale din 1906. 6/19 Iunie
1906 365
,020. Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18 de Wologda
o Carol I». 26 Iunie/9 Iulie 1906 367
Toast la masa din Ploeáti, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1906 367
Cnvantare la inaugurarea lucrarilor pentru aducerea apei in Ploeáti
30 Sept./13 Ocf.1906 . 368
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/28 Noemvrje 1906 369
Rasp.uns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1906 371
Toast la cina data' In onoarea de/egatiunilor regimentelor prusiene:
1 artilerie de garde' ái 1 hanovrian nr. 9 de dragoni Regele Carol I
al Romaniei». 19 Dec. 1906/1 Ianuarie 1907 373
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/14 Ianuarie 1907 374
027. Manifest catre tara. 12/25 Martie 1907 374
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Marti° 1907 376
Inalt Ordin de zi catre armatii. 29 Martie/11 Aprilie 1907 . 377
Mesaj la dizolvarea Corptirilor Legiuitoare. 26 Aprilie/9 Mai 1907 378
Regele Carol, pazitor al pacii sociale. 26 Aprilie/9 Mai 1907 378
032. Convorbire cu corespondentul din Bucuregti al ziarului Wiener Tage-
blatt s. Mai 1907 379
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Iunie 1907 379
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1907 . 380
Cuvantare la botezul celor 12 vase de razboiu. 19 Sept./2 Oct. 1907 381
Toast in pranzul din Constanta, dupa manevre. 23 Sept./6 Oct. 1907 382
Toast la cina data In onoarea Marelui Duce Vladimir qi a Sotiei Sale.
28 Sept./11 Oct. 1907 . 383
Convorbire despre chestiunea Orientului. 8/21 Octomvrie 1907 384
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1907 , 387
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./12 Dec. 1907 . 389
Inalt Ordin de zi catre armatä. 1/14 Ianuarie 1908 . . 390
Raspuns la Adresa Senatului. 13/26 Ianuarie 1908 1. 391
Toast la pranzul dat in onoarea AA. LL. RR, Principelui i Principesei
Bulgariei. 7/20 Martie 1908 392
044. Urare pentru M. S. Imparatul Nicolae II. 6/19 Mai 1908 392
Cuvântare la inaugurarea Muzeului de Zoologie. 24 Mai/6 Iunie 1908 393
Urare pentru M. S. Impäratul i Regele Franeise Iosif I. 9/22 Iunie 1908 393
Räspuns catre delegatia Turcilor. 14/27 Noemvrie 1908 . 394
www.dacoromanica.ro
528 REGELE CAROL I
Pag.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1908 ., 394
Räspuns la Adresa Senatului. 7/20 Decemvrie 1908 . 397
Räspuns Ja Adresa Adunärii Deputatilor. 16/27 Dermvrie 1908 . 398
Inalt Ordin de zi cdtre armatä. 1/14 Ianuarie 1909 399
-352. Cuvântare rostità la cina dela 24 Ianuarie. 24 Ianuarie/6 Februarie 1909 400
Cuvântare la Investiture II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al Ungro-
Vlahiei i primat al României i Pimen al Moldovei i Sucevei. 8/21
Februarie 1909 . 402
Cuvântare lit investitura PP. SS. Episcopilor Ghenadie al Ralmicului
Noului-Severin i Nifon al Dunärii-de-Jos. 24 Martie/6 Aprilit '1909 404
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1909 405
Rhspuns care Principele I 0 R. de coroang Wilhelm al Germaniei
Prusiei. 7/20 Aprilie 1909 407
Toast la pränzul dat In onoarea A. S. I. Principelui de Coroanä al Ger-
maniei çi Prusiei. 8/21 Aprilie 1909 408
Toast la masa datà in cinstea perechii moTtenitoare a tronului Austro-
Ungariei. 7 Iunie/10 Iulie 1909 409
Cuviintare la inaugurarea portului Constai4a. 27 Septemvrie/10 Oc-
tomvrie 1909 . 410
Discurs la Inaintarea ca sublocotenent a Printului Carol. 3/16 Octom-
vrie 1909 . 412
Mesaj pentru deschiderea Adunailor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1909 413
Ráspuns la Adresa Adunárii Deputatilor. 8/21 Decemvrie 1909 416
Räspuns la Adresa Senatului. 11/24 Decemvrie 1909 417
Inalt Ordin de zi care armatd. 1/14 Ianuarie 1910 . 418
Toast la pränzul de galä dat In onoarea misiunii belgiene. 5/18 Fe-
bruarie 1910 419
Mesaj de Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 10/23 Aprilie 1910 420.
Inalt Ordin de zi care armatä. 7/20 Mai 1910 . 421
Toast pentru Regele Angliei. 16/29 August 1910 423
Räspuns la Adresa Adunaii Deputatilor. 1/14 Decemvrie 1910 426
Räspuns la Adresa Senatului. 11/24 Decemvrie 1910 427
872. Inalt Ordin de zi care armatä. 1/14 Ianuarie 1911 . 428
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1911 429
Räspuns la Adresa Adunärii Deputatilor, 23 Martie/5 Aprilie 1911 430
Raspuns la Adresa Senatului. 3/17 Aprilie 1911 431
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 22 Aprilie/5 Mai 1911 .. 433
Discurs la inaugurarea nouei clädiri a Camerei de Cornell i Industrie.
24 Mai/6 Iunie 1911 . 433
878. Toast la primirea în audientá. a Generalului de Romanenko. 5/19
Iunie 1911 435
Cätre Iussuf Izzedin. 14/27 August 1911 . 436
Care Vice-amiralul Bostrem. 18 Sept./1 Oct. 1911 436
Care Ieqeni. 25 Sept./8 Oct. 1911 437
www.dacoromanica.ro
Pag.
Catre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei. 26 Sept./9 Oct. 1911 . 438
Discurs la 50 de ani dela intemeierea Universitatii din Iasi. 27
Sept./10 Octomvrie 1911 438
Discurs la inaugurarea cursmilor universitare din Iasi. 29 Sept. 12
Octomvrie 1911 1 440
Mesajul la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15 28 Noemvrie 1911 441
Raspuns la Adresa Senatului. 27 Nov./10 Dec. 1911 444
Räspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1911 445
Inalt Ordin de zi catre armatá. 1/14, Ianuarie 1912 446
Cuvantare la investirea Episcopilor de Roman si Arges. 12 25 Fe-
bruarie 1912 447
Cuvantare la investirea Mitropolitului Primat si a Episcopului Husilor
19 Februarie/3 Martie 1912 449
Discurs la Academia Romanä. 25 Mai/7 Iunie 1912 452
Discurs la deschiderea statuii lui Cuza-Voda din Iasi. 26 Mai/8 Iunie
1912 453
Toast pentru Francisc loser cuprilejul trimiterii until mesager al acestuia
9/22 Iunie 1912 454
Catre Principele Carol si profesorii exalninatori. 29 Iunie/12 Iulie 1912 455
Catre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei. 17/30 Sept. 1912 456
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 17/30 Octomvrie 1912 456
Mesaj pentru deschiderea Corpuzilor Legiuitoare. 26 Nov./9 Dec. 1912 457
Toast pentru Imparatul Rusiei. 26 Nov./9 Dee. 1912 , 459
Cuvantare la aniversarea luàrii Plevnii. 28 Nov./11 Dec. 1912 . 460
Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decenavrie 1912 461
Inalt Ordin de zi catre armata, 1/14 Ianuarie 1913 . 463
Catre Principe/e Eitel-Frederic. 21 Ianuarie/3 Februarie 1913 463
Catre Episcopul Ramnicului Noului-Severin. 7/20 Mai 1913 464
Mesaj la inchiderea Corpuri/or Legiuitoare. 18/31 Mai 1913 . 465
Care Elevii Scoalei de Cavalerie. 11/24 Iunie 1913 . 466
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Iunie 1913 .. 467
Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 4/17 Iulie 1913 ... 468
Toast la masa data in cinstea delegatilor la Conferinta Pacii. 28 Iulie/
10 August 1913 . 469
Inalt Ordin de zi catre armata. 31 Iulie/13 August 1913 470
Raspuns delegatiei soiiIor, mamelor, fiicelor i surorilor ostasilor. 21
August/3 Septemvrie 1913 471
Mesaj la deschiderea Cprpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1913, 4472
Raspuns Adresa Senatului. 8/21 Deeemvrie 1913
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1913/5 Tan. 1914 476
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/14 Ianuarie 1914 477
Catre Principele George al Greciel. 23 Ianuarie/5 Februarie 1914 478
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Far./6 Martie 1914 478
www.dacoromanica.ro
530 RE GELE CAltOL I
Pag.
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 28 Febr./13 Martie 1914' 480
Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Martie 1914 481
Catre Principele de Orleans si Burbon. 8/21 Aprilit 1914 482
Catre misiunea militara spaniolä. 8/21 Aprilie 1914 483
Catre elevii Scoalei Militare de Artilerie, Geniu si Marina. 22 Aprilie/4
Mai 1914 484
Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, Cu prilejul maririi ei
9/22 Mai 1914 485
Catre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni. 9/22 Mai 1914 486
Catre Tarul Rusiei. 1/14 Iunie 1914 ,, 481
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 5/18 Junio 1914 488
Raspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/3 Iulie 1914 490
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 21 Iunie/4 Tulio 1914 491
Catre Batalionul al 2-lea de Vânätori. 30 August/12 Septemvrie '1914 492
Indice 493
Tabla planplor 518
Tabla de materii 519
www.dacoromanica.ro
MONITOR UL OFICIAL *I
IMPRIMERI ILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALX
BUCURE ST1939
www.dacoromanica.ro
Lei 260
www.dacoromanica.ro

Cuvantari Carol2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuvantari Carol2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ITANTARILE

FUNDATIA. PENTRU '1.¡,TERATU.Rdi

Flispuns la felicitärile inaltelor autoritäti.

Senatului i Camerii prin N. Bibescu §i I. Campineanu qi din partea Curtii de

Mesaj la pleearea in stritinitate.

funqionari publici, cari se vor face in abseirla Mea de Consiliul

Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare,

2/14 14 Aprilie 1887.

M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare cá au dat concurs guver-

Ajun§i la termenul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, constat cu o

noastre comerciale si intärese speranIa, cá vom izbuti a le a§eza

Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

M. S. Regele eätre Mitropolitul Primat.

M. S. Regele citre Iegeni.

topitä Cu acea a lui Mihai, refäuritä in oIel pe câmpul de luptä,

M. S. Regele dire delegatia de manifestanti.

M. S. Regele dire Batalionul 3 de Vanitori.

Regele si Regina si Principesa mamá'. a Suveranului, au mers la cantona-

Mândru poate fi un popor, o armatä, care au impodobit istoria

M. S. Regele efitre Corpul I de Armati.

Slatina, 3/15 Octornyrie 1887.

Manevrele ne dau totdeauna prilejul, a§a de dorit, de a Ne gási

Mandru de aceste progrese §i. mullumind de munca lor acelora

M. S. Regele eitre trupele in manevre la Foeqani.

Au avut loe manevre si in jurul Focsanilor. Dupà incetarea manevrelor,

Sunt 18 ani tree4 de cand toate trupele permanente erau

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

Mesajul priveqte In deosebi ceea ce s'a realizat: mentinerea bunelor

toate silinçele pentru a ajunge a incheia asemenea tratate

Creditul de care se bucura astäzi Statul roman 4i are temelia

creditul industrial, care va depune la dispoziIiunea lor mijloacele

Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru ad-interim la Razboiu, I. C.

M. S. Regele la aniversarea cäderii Plevnei.

Instit4unile noastre militare s'au ridicat la o inälIime de care

Raspuns la adresa Senatului.

Rispuns la adresa Adunärii Deputatilor.

Reamintii memorabilele acte ale Adunárilor mume din 1857,

Inalt Ordin de zi aire armará.

Rispuns la felicitärile inaltelor autorititi.

Rugile bisericii i urarile poporului Ne-au adus totdeauna feri-

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

Dizolvarea Camerei Deputgilor a intrerupt sesiunea ordinara

rilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finantelor, C. Nacu ; Ministrul de

M. S. Regele citre Academia Romani,

Cu prilejul întâiei intruniri a Academiei, in anul acesta, Regina

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

3/15 Aprilie 1888.

inainte de a ne despaqi, sa ne gasim Inca °data In

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, Teodor Rosetti ;

O lun., in care to-ti fifi si sunt uniti, nu piere; nu poate fi dar

M. S. Regele cifre Batalionul 2 de Vinito&

pune in puterea sa militara. Sigur fiind ca armata va fi de-a-pu-

Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

tionall i desriintarea agiului, inamovibilitatea judecatorilor dela Curtile de

In m'asura' larga la imbunataTirea soartei satenilor, vor lini§ti in

ace1a0 principiu de lege la, toate organele justiVei i totdeodata

.care nu a cruIat niciun sacrificiu când a fost vorba de inarmarea

M. S. Regele pentru armata romana.

mesei, M. S. Regele releva ea luarea Plevnei a Insemnat consacrarea neatarnarii

in fiecare an ne amintim cu vie recuno9tinIä de aniversarul

Rispuns la adresa Senatului.

cä d-voastre veti gasi in aceasta frumoasä activitate pentru binele