- Quintilian compară latina cu greaca și observă că aceasta din urmă nu are articole;

- Romîna se dovedește extrem de interesantă în raport cu alte limbi romanice, deoarece

articolul hotărât se află în dreapta substantivului, în timp ce în majoritatea limbilor
romanice acesta este plasat în stânga
- Se pune intrebarea dacă articolul definit românesc este enclitic sau este sufix. În
literatura de specialitate așa zisul articol hotărât românesc a fost analizat și ca sufix și
ca element enclitic. Potrivit unui punct de vedere anterior, articolul hotărât este un
centru/ cap care lexicalizează poziția D în cadrul DP așa cum se întâmplă și în alte
varietăți romanice, dar cu diferența că din cauza unor deficiențe fonologice necesită un
centru nominal în care să se încorporeze, prin adjonctiune-stânga dând naștere poziției
enclitice. În ceea ce privește analizeze sufixale, din contră, formele articolului hotărât
nu sunt tratate ca forme independente, ci mai degrabă ca mărci neflexionare ale
definitudinii care fac parte din structura morfolexicală a cuvântului individual care
- În concluzie, ponderea dovezilor fonologice, morfologice, semantice și sintactice
revizuit și prezentat mai sus oferă un sprijin copleșitor pentru opinia că, spre
deosebire de articole prenominale fără restricții de alte soiuri de romantism, articol
clar român trebuie să fie considerat un sufix inflexibil. În consecință, forme precum
„vecinul” și „bunul”să fie tratate ca exponenți ai unei declensiuni definitive
contrastând cu exponenții non-definit.