George Bariț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la George Barițiu)

Jump to navigationJump to search

George Bariț

Date personale

Născut 4 iunie 1812

Jucu de Jos, comitatul Cluj
Imperiul Austriac, Marele
Principat al Transilvaniei
Decedat 2 mai 1893, (81 de ani)
Sibiu, Comitatul Sibiu
Regatul Ungariei, Austro-
Ungaria
Părinți Ioan Pop Bariț
Ana Rafila
Naționalitate română
Cetățenie maghiară
austro-ungară
Ocupație istoric și publicist
Studii Facultatea de Teologie la Blaj
Activitatea literară
Opere semnificative „Părți alese din Istoria Transilvaniei
pre două sute de ani în urmă”
 Note
Fondator al „Gazetei de Transilvania”
Director al revistei „Foaie pentru minte, inimă și
literatură”
Fondator și președinte al societății ASTRA
Revoluționar pașoptist marcant în Transilvania
Fondator și condcător al revistei „Transilvania”
Președinte al Academiei Române

Membru fondator al Academiei Române

Modifică date / text

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2
mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești
din Transilvania.

Cuprins

 1Biografie
 2Activitatea culturală
 3Opera
 4Cinstirea lui George Barițiu
o 4.1Numismatică
o 4.2Eponime
 5Note
 6Bibliografie
 7Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila. Studiile primare le-
a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi
Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar
apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat
un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți
greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru
cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

Activitatea culturală[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Barițiu in parcul Astra "Sibiu"

În anul 1838 a întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele
Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și
literatură, una dintre primele reviste literare românești. Difuzarea lor peste munți era asigurată de
prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariț fost una din figurile cele mai importante
ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a
luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A
fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând
din 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889. În această revistă a publicat
numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se
datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904.
George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă,
intitulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost membru fondator al
Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit
președinte al Academiei Române.

Opera[modificare | modificare sursă]

La Wikisursă există texte originale legate de George Bariţ

 Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate,

1837
 Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, 1853-1854
 Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
 Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
 Două drame familare, teatru, 1891

Cinstirea lui George Barițiu[modificare | modificare sursă]

Numismatică[modificare | modificare sursă]
 Pentru cinstirea lui George Barițiu, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția
numismaților, la 10 septembrie 2012, o monedă de aur[1], cu titlul de 900‰, cu valoarea
nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de exemplare, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la
naștere. Moneda este rotundă, cu diametrul de 21 de milimetri, are greutatea de 6,452 g, cantul
monedei este zimțat și este emisă de calitate proof.[2][3]
Pe aversul monedei sunt gravate titlurile unor publicații editate de George Barițiu, denumirea
statului emitent, în arc de cerc: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, milesimul 2012, amplasat
de o parte și de alta a stemei României.[2]
Pe reversul monedei sunt gravate portretul lui George Barițiu, numele persoanei
comemorate, în arc de cerc, și anii între care a trăit: 1812, 1893.[2]
Eponime[modificare | modificare sursă]
În onoarea sa,

 O statuie a lui George Barițiu, operă a sculptorului Oscar Späthe, a fost ridicată, la 13
octombrie 1912, în Parcul ASTRA, din fața palatului ASTRA în Sibiu.
 Biblioteca Județeană din Brașov îi poartă numele: Biblioteca Județeană George Barițiu;
 O instituție de învățământ preuniversitar din Cluj-Napoca îi poartă numele: Colegiul
Național George Barițiu.
 O instituție de învățământ preuniversitar din Baia Mare îi poartă numele: Colegiul Tehnic
George Barițiu.
 O instituție de învățământ preuniversitar din Sibiu îi poartă numele: Colegiul Economic
George Barițiu.
 O instituție de învățământ preuniversitar din Brașov îi poartă numele: Liceul George
Barițiu.
 O stradă din Brașov îi poartă numele: strada George Barițiu;
 O stradă din Cluj-Napoca îi poartă numele: strada George Barițiu;
 O stradă din București îi poartă numele: strada George Barițiu.
 O stradă din Câmpia Turzii îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.
 O stradă din Ploiești îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.
 O stradă din Mediaș îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ Banca Națională a României: 200 de ani de la nașterea lui George Barițiu
2. ^ a b c Banca Națională a României: Emisiune numismatică - monedă din aur dedicată
aniversării a 200 de ani de la nașterea lui George Barițiu
3. ^ Aspectul deosebit estetic al pieselor proof este dat de contrastul dintre desenul mat și fondul
lucios.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Statuia lui George Bariț în fața palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat
la 13 octombrie 1912.

 George Bariț și contemporanii săi, corpus de corespondență inițiat și coordonat de Ioan

Chindriș, vol.I-X, Editura Minerva și Editura Enciclopedică, București, 1973-2003
(colaboratori: Ștefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Dumintru Suciu, Gelu Neamțu,
Ion Buzași, Simion Retegan, George Cipăianu, Ioan Gabor, Gheorghe Asanache ș.a.).
 Radu Pantazi, Viața și ideile lui G. Barițiu, studiu și antologie, București, 1964.
 Ioan Chindriș, O piesă de teatru inedită a lui George Bariț: Inimile mulțămitoare în
“Manuscriptum”, (Muzeul Literaturii Române, București), VIII, 1977, nr.3, p. 58-69.
 Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea sa", București, 1966.
 George M. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al
XIX-lea, III, Cluj-Napoca, 1980.
 Fișa biobliografică a autorului în Dicționarul scriitorilor români, A-C, coordonat de Mircea
Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundației Culturale Române, 1995.
 Cristian Romano, Iosif Romanov - librar,editor și tipograf din București în prima jumătate
a secolului al XIX-lea, în „Anuarul Arhivelor Municipiului București”, nr.1/1996.
 Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc („Temeiurile din lontru“ –
fundamentul dezvoltării statului modern. George Barițiu), Editura Comunicare.ro.,
București 2007