Petrache Poenaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Petrache Poenaru

Petrache Poenaru - portret de Constantin Lecca

Date personale

Născut 10 ianuarie 1799

Benești, Țara Românească

Decedat 2 octombrie 1875, (76 de ani)

București, România

Căsătorit cu Caliope Hrisocoleo

Copii Elena, Smaranda

Naționalitate română

Cetățenie România

Ocupație inginer
matematician
fizician
inventator

Activitate

Rezidență România

Domeniu pedagog, inventator, inginer și matematician

 Alma Mater École polytechnique

Organizații Academia Română

Cunoscut
inventator al tocului rezervor
pentru

Societăți membru al Academiei Române

Membru titular al Academiei Române

Modifică date / text

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea - d. 2 octombrie 1875, București) a
fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru titular al Academiei Române.

Cuprins

 1Studii
 2Invenții
 3Primul român care a călătorit cu trenul
 4Contribuții aduse învățământului românesc
 5Primul ziar românesc
 6Revoluționar la 1848
 7Galerie imagini
 8Note
 9Bibliografie
 10Legături externe

Studii[modificare | modificare sursă]

Petrache Poenaru, scăpat ca prin minune de la moarte[necesită citare], pleacă la rugămințile lui Tudor
Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde studiază filologia și politehnica, devenind
absolvent al Școlii Politehnice din Paris.

Invenții[modificare | modificare sursă]

În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet
3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală
(plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre).[1]

Primul român care a călătorit cu trenul[modificare | modificare sursă]

La 15 septembrie 1830, se deschide în Anglia prima cale ferată din lume, care va face legătura
între Liverpool și Manchester. La 27 octombrie 1831 tânărul Petrache Poenaru, spunea printre
altele:
„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului...
douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură
mașină cu aburi...”

Contribuții aduse învățământului românesc[modificare | modificare sursă]

A fost unul dintre organizatorii învățământului național românesc, fondatorul Colegiului Național
Carol I din Craiova. În tinerețe a fost secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu iar ulterior,
revenind în țară după călătorii și studii tehnice, s-a implicat în domenii legate de învățământ,
administrație și inovație. Între 1834 - 1836 a insistat pentru introducerea Sistemului Metric
Zecimal în Muntenia. Împreună cu alți oameni de seamă a contribuit la înființarea în 1835 la
Pantelimon a Școlii de Agricultură[2]. Din poziția de membru al Eforiei Școlilor Naționale
în 1850 devine co-fondator al Școlii de Poduri și Șosele (actuala Universitate de Construcții din
București). În 1870, spre sfârșitul vieții sale, a fost ales membru al Academiei Române. În discursul
de recepție la primirea în Academia Română, a susținut că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-
au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe.[3]

Primul ziar românesc[modificare | modificare sursă]

Foaia de propagandă a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat nu numai
primul ziar românesc de propagandă, așa după cum îi arată și numele, dar și unul dintre primele
exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluționare ale lui
Tudor.

Revoluționar la 1848[modificare | modificare sursă]

Petrache Poenaru a participat la Revoluția de la 1848 și a făcut parte din Comisia pentru liberarea
robilor[4][5]. A semnat P. Poenaru pe primul comunicat al comisiei, din 12 iulie 1848, alături de Iosafat
Snagoveanul și Cezar Bolliac (document original la Muzeul Național de Istorie a României). Din
1856 a fost venerabilul unei loji masonice bucureștene.[6] Devine un apropiat al
domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dintre descendenții cunoscuți se poate aminti scriitoarea Alice
Voinescu (1885 – 1961) născută la Turnu Severin.[necesită citare]
Fosta stație de metrou Semănătoarea îi poartă acum numele.

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]



Petrache Poenaru (detaliu)- de Constantin Lecca

 

Eufrosina Poenaru - de Constantin Lecca

Caliope Poenaru - de Constantin Lecca

Petrache Poenaru - de Constantin Lecca