Petrache Poenaru

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea – d. 2

octombrie 1875, București) a fost
un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru titular
al Academiei Române.
A fost unul dintre organizatorii învățământului național românesc,
fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova. În tinerețe a fost secretarul
personal al lui Tudor Vladimirescu iar ulterior, revenind în țară după călătorii și
studii tehnice, s-a implicat în domenii legate de învățământ, administrație și
inovație. Între 1834 - 1836 a insistat pentru introducerea Sistemului Metric
Zecimal în Muntenia. Împreună cu alți oameni de seamă a contribuit la
înființarea în 1835 la Pantelimon a Școlii de Agricultură. Din poziția de
membru al Eforiei Școlilor Naționale în 1850 devine co-fondator al Școlii de
Poduri și Șosele (actuala Universitate de Construcții din București). În 1870,
spre sfârșitul vieții sale, a fost ales membru al Academiei Române. În discursul
de recepție la primirea în Academia Română, a susținut că cele 5 luni cât a fost
pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă
acele clipe mărețe.
Petrache Poenaru s-a născut la data de 10 ianuarie 1799, în localitatea
Bănești din județul Vâlcea. A urmat studiile secundare la Craiova, la școala de
la Biserica Obedeanu, între 1811 și 1818. A lucrat la cancelaria Episcopiei din
Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 și 1821 a predat limba elina la Școala
Mitropoliei din București.

În anul 1821, în timpul revoluției, Petrache Poenaru a fost secretarul lui

Tudor Vladimirescu. Deși, după înfrângerea acestuia, pandurii erau vânați și
decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar, în 1822, obține o bursă de studii la
Viena și Berlin. Aici învață despre o seamă de instrumente tehnice noi la
vremea aceea precum șublerul și micrometrul. În 1826 primește o bursă
franceză și își completează studiile la Ecole Polytechnique din Paris, unde
studiază topografia și geodezia.

În 1827 obține Brevetul francez 3208 pentru “Condei portăreț fără sfârșit,
alimentându-se el însuși cu cerneală”. Această invenție a revoluționat domeniul
instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit și în prezent
de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de
pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru
îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de
cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese.

În 1831, la 27 octombrie, aflat în Anglia, călătorește cu trenul, fiind

astfel primul român care folosește acest mijloc de transport, pus în funcțiune cu
doar un an în urmă, între Liverpool și Manchester.

În 1832, Petrache Poenaru se întoarce în Țara Românească și este numit

profesor de fizică și matematică la Liceul Sf. Sava din București, iar din 1833
devine directorul acestei școli.

Profesorul Petrache Poenaru contribuie la înființarea cursurilor speciale

de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură și
silvicultură din Țara Românească. Tot la inițiativa sa, în 1836, se organizează
primele observații meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii,
presiunii și a umezelii aerului.

Traduce și publică în limba româna primul curs de Geometrie, urmat de

cursul de Algebră. În 1841 publică, în colaborare, Vocabularul frantezo-român,
în două volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat și astăzi ca
un susținător al francofoniei în România.

În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească,

înființează școlile publice sătești din Muntenia. Printre alte contribuții,
introducerea Sistemului Metric Zecimal în Țara Românească i se datorează lui
Petrache Poenaru, care elaborează primul proiect românesc de lege pe această
temă.
În 1841 este ales deputat de Dolj. La 8 septembrie 1847 se inaugurează, la
Slatina, primul pod peste Olt, iar soluția tehnică și administrativă care a condus
la construirea acestuia a fost dată de Petrache Poenaru și Ioan Em. Florescu.

În 1870, la 10 septembrie, este ales membru al Academiei Române. În

discursul de recepție la primirea în Academia Română, a spus ca lunile cât a
fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în
inimă acele clipe mărețe. Foaia de propagandă a armatei lui Tudor
Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a fost primul ziar românesc de
propagandă.

Mai trebuie amintit faptul că Petrache Poenaru a participat la Revoluția

de la 1848 și a făcut parte din Comisia pentru liberarea robilor. A fost un
apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
S-a stins din viață la 2 octombrie 1875, la vârsta de 76 de ani, și a lăsat în urma
sa o opera socială cu efecte până în zilele noastre. Dintre descendenții
cunoscuți ai marelui om de cultură o amintim pe scriitoarea Alice Voinescu
(1885 – 1961) născută la Drobeta Turnu Severin.