Petrache Poenaru, romanul care a inventat stiloul

Nu putini sunt romanii care, ajunsi pe meleagurile altora, si-au dovedit

maestria si au stralucit acolo, dupa ce, in tara lor, vremurile si oamenii nu sau dovedit a fi de ajutor.

Petrache Penaru, inventatorul stiloului, este unul din acestia. El a obtinut in

Franta brevetul de inventie Nr. 3208 din data de 25 mai 1827, pentru o mica
masinarie, inscrisa cu ciudatul titlu "la plume portable sans fin, qui s'alimente
elle-meme avec de l'encre", ceea ce tot el a tradus in romaneste: "pana
portabila care nu se termina, care se alimenteaza singura cu cerneala".

Inventia a fost perfectionata in anul 1880 de catre Lewis Edson Waterman,

care a obtinut un nou brevet si a stiut sa ajunga, de pe urma noului stilou, un
industrias prosper.

Doua defecte: nu stia sa manuiasca nici pistolul, nici pumnalul

Inventatorul "condeiului portaret fara sfarsit" are o biografie cel putin

palpitanta. Nascut in anul 1799, intr-o comuna din judetul Valcea, Petrache
Poenaru si-a facut studiile la Craiova, iar, dupa ce a lucrat o perioada in
cadrul Episcopiei din Ramnicu Valcea, a poposit la Bucuresti, unde a predat
greaca veche la Scoala Mitropoliei.

In scurt timp, ajunge "contopist", adica secretar, al lui Tudor Vladimirescu,

dupa ce colegii de haiducie l-au "parat" ca nu stie sa manuiasca nici pistolul,
nici pumnalul si ca nu manuieste altceva mai bun, decat numai condeiul.

Acolo, langa Tudor Vladimirescu, a initiat si tiparit primul ziar romanesc "Foaie
de Propaganda". L-a insotit pe Tudor in toata campania sa, iar la intrarea
haiducilor in Bucuresti, a purtat pentru prima oara actualul tricolor romanesc
- rosu, galben si albastru - pe care tot dansul l-a conceput, dupa modelul
francez.

Dupa esuarea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, colaboratorii sai au fost

urmariti, surghiuniti sau ucisi, dar Petrache Poenaru reuseste nu numai sa

scape, dar sa obtina si o bursa de studii la Scoala Tehnica din Viena si Berlin,
in anul 1822.

Romanul care a urcat pentru prima oara in tren

Aici, isi continua studiile la "Ecole Polytechnique" din Paris, unde studiaza
topografia si geodezia. La 27 octombrie 1831, aflat in Anglia, calatoreste cu
trenul, fiind astfel primul roman care foloseste acest mijloc de transport, pus
in functiune cu doar un an in urma, intre Liverpool si Manchester.

Merita citat din cele insemnate la prima calatorie efectuata de un roman cu

trenul: "Am facut acest drum cu un nou mijloc de transport, care este una din
minunile industriei secolului nostru. Douazeci de trasuri legate unele de
altele, incarcate cu 240 de persoane, sunt trase deodata de o singura masina
cu aburi".

Intors in tara sa, tot in 1831, Petrache Poenaru este numit profesor la "Scoala
de la Sfantul Sava" si se dedica invatamantului, publicand numeroase
manuale, printre care primele cursuri de algebra si de geometrie in limba
romana.

Numit director al scolilor din Tara Romaneasca (functie de ministru al

invatamantului), infiinteaza scolile publice satesti, al caror numar ajunge, in
preajma Revolutiei de la 1848 la 2.236, un record pentru acea vreme.

Politicienii de ieri si cei de azi

Numele lui este legat si de introducerea pentru prima oara in Tara

Romaneasca a sistemului metric zecimal, in fata caruia a intampinat o
opozitie darza, pana cand sistemul a fost legiferat, tocmai in anul 1864.

Se opuneau indeosebi proprietarii funciari, care socoteau ca schimbarea

sistemului va duce la o noua masuratoare a pamanturilor, ceea ce poate isca

revolte taranesti sau chiar la expropieri.

Fireste, argumentarea oficiala era alta - asa cum nici azi politicienii nu-si dau
pe fata adevaratele ganduri si interese - oamenii vremii pretextau ca tara nu
dispune de suficienti topografi pentru masuratorile necesare.

Cateva mentiuni punctuale:

* Organizarea exploatarii cu personal roman a serviciilor de posta si telegraf.

* Realizarea podului peste Olt de la Slatina, dat in folosinta la 8 septembrie

1847.

* Editarea periodicului "Invatatorul satului", incepand cu 1 octombrie 1843.

Este primul periodic romanesc, destinat satelor.

* Publicarea lucrarii "sericicultura, Invataturi pentru prasirea duzilor si

cresterea gandacilor de matase", in anul 1849.

* Initierea, in anul 1854, a masurilor de salubrizare a Dambovitei,

achizitionandu-se de la Paris, in acest scop, o draga.

* In 1858, s-a ocupat de montarea primei fabrici mecanizate pentru

producerea caramizilor. Cu acest prilej, s-a ocupat de tipizarea dimensiunilor
caramizilor, indispensabila lucrarilor de constructii.

* Din initiativa sa, s-a infiintat o "Facultate de stiinte exacte cu 3 sectii: pentru
topografi; ingineri de poduri si sosele; arhitecti".

* Dupa unirea Principatelor, a continuat sa se implice in organizarea

invatamantului. Este autorul moral al Legii instructiunii publice de la 1864.

* In 1870, la 10 septembrie, devine membru al Academiei Romane, iar la 2

octombrie 1875, la varsta de 76 de ani, se stinge din viata.

Noi, urmasii celor ce au fost

Cinstind memoria acestui mare precursor al culturii romanesti, noi, urmasii,

am atribuit numele sau unei statii de metrou.