Vasile Alecsandri

Nascut la 21 iulie 1821 la Bacau ; decedat la 22 august 1890 la

Mircesti, judetul Iasi

a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic,

ministru, diplomat, academician roman, creator
al teatrului romanesc si a literaturii dramatice
in Romania, personalitate marcanta a Moldovei
si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol
al XIX-lea
1. Primii
Primii ani
18211821-0707-21 Se naste cel de al doilea copil, Vasile, al
medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascuta Cozoni,
in orasul Bacau
1826 Se naste Ion (Iancu), fratele lui Vasile Alecsandri.
1826 - 1827 Vasile Alecsandri este scolit de un dascal
grec, apoi in casa parinteasca ia lectii impreuna cu Mihail
Kogalniceanu, de la dascalul si calugarul maramuresean,
Gherman Vida.
1828 - 1834 In martie, medelnicerul Alecsandri isi inscrie
fiul la pensionul francez de la Iasi al lui Victor Cuenim. Vasile
Alecsandri ii are colegi pe Mihail Kogalniceanu si pe Matei
Millo , viitorul actor. Vacantele si le petrece la Mircesti, la
mosia cumparata de tatal sau
18341834-0808-01 Obtine rangul de boier (comis).
18341834-0909-01 Absolvind cursurile Institutului Cuenim, Vasile
Alecsandri pleaca cu diligenta la Paris sub indrumarea lui
Filip Furnaraki. Impreuna cu el vor mai merge : Alexandru

Ioan Cuza, N.Docan si viitorul pictor muntean I.Negulici. La

Paris ii va cunoaste pe Ion Ghica, care ii va deveni bun
prieten si pe Costache Negri.

2. Anii de formare
18351835-1010-27 Alecsandri isi trece examenul de bacalaureat
in litere, sub indrumarea profesorului Cotte. Studiaza chimia
cu profesorul Gaulthier de Glaubry , pentru a se inscrie la
medicina.
18361836-1111-01 Renuntand la Medicina, Alecsandri se inscrie
la Facultatea de Drept .
18361836-1111-01 - 18371837-0404-01 Urmeaza cursurile Facultatii de
Drept.
1837 La sfaturile tatalui sau, Alecsandri se pregateste
pentru un nou bacalaureat , in stiinte, cu profesorul Boniu,
spre a se inscrie la Scoala de poduri si sosele.
18381838-0303-01 Respins la examenul de bacalaureat in stiinte,
poetul intrerupe studiile definitiv si se dedica literaturii. Din
acest an, dateaza primele poezii in limba franceza : La jeune
fille , Marie, Les brigands , Le petit rameau , Zunarilla,
Serata.
1839 In drum spre tara, intreprinde o lunga calatorie prin
Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din
aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor
opere in limba romana : Buchetiera de la Florenta si Muntele
de Foc.
18391839-0808-31 - 1846 Este numit seful mesei pensiilor si
despagubirilor banilor scutelnicesti, in Departamentul
Finantelor.

1840 Impreuna cu Mihai Kogalniceanu si Costache

Negruzzi, fondeaza revista Dacia literara.
18401840-0202-27 Impreuna cu Kogalniceanu si Negruzzi,
printr-un contract semnat cu Guvernul pentru patru ani, ia
conducerea teatrelor francez si roman reunite la Iasi.

2.1 Debutul
18401840-0505-01 - 18401840-0606-01 In revista Dacia literara,
publica in primul numar, cea dintai scriere a sa in proza,
nuvela Buchetiera de la Florenta.

2. Anii de formare
18401840-1111-01 O cunoaste pe Elena Negri, sora lui Costache
Negri, bolnava de tuberculoza.
18401840-1111-16 In deschiderea stagiunii teatrale i se pune in
scena piesa Farmazonul din Harlau , aparuta la Cantona
Foaiei satesti.
1841 Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile
Alecsandri : Cinovnicul si modista.
18411841-0202-09 Apare piesa Modista si cinovnicul, sub titlul
Inselatorul inselat. In revista Spilcuitorul moldo-valah,
publica poeziile Le Cosaque, La jeune fille si A Monsieur de
Lamartine
18411841-0707-01 Este ridicat la rang de spatar.
1842 Alecsandri calatoreste prin muntii si satele Moldovei,
fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei
populare". Sub influenta acesteia, scrie primele sale poezii
romanesti - Doinele.

18421842-0202-03 Moare mama scriitorului. Moartea mamei ii

pricinuieste o " zguduire nervoasa " . Poetul merge la bai la
Lemberg, apoi la Viena.
18421842-0909-01 Paraseste directia Teatrului National.
1843 In Calendarul pentru poporul romanesc pe anul 1843,
apar primele poezii publicate de Vasile Alecsandri in limba
romana. In Albina romaneasca ii apare povestirea Monte di
fo.
1844 Apare revista Propasirea , redactata de Vasile
Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Panait Bals si Ion Ghica dar
cu titlul impus de cenzura : Foaie stiintifica si literara.
Alecsandri va incepe sa publice : Doinele si proza : O
plimbare la munti, Istoria unui galban si a unei parale.
1844 Scrie " fiziologia" Iasii. Din aceeasi perioada dateaza
si Jurnalul de calatorie la Viena.
18441844-0101-18 I se pune in scena Iorgu de la Sadagura sau
Nepotu-i salba dracului, publicata si in Albina romaneasca.
Piesa este intampinata cu deosebit entuziasm de catre
spectatori.
18441844-0101-23 I se pune in scena comedia Spatarul
Hatmatuschi, comedie pierduta.
18441844-0606-01 Se afla la cura la Borsec ; impresiile le
consemneaza in nuvela Borsec, aparuta partila si in
Propasirea.
1845 Se pune in scena piesa Iorgu de la Sadagura sau
Nepotu-i salba dracului la Bucuresti.
18451845-0505-21 O intalneste pe Elena Negri la Manjina, la
mosia lui Costache Negri. Tot aici il va cunoaste si pe Nicolae

Balcescu. Se indragosteste de Elena Negri, careia ii va dedica

o serie de poeme.
18451845-0909-01 Apare la Cantora Foaiei satesti comedia
Creditorii. Se prezinta piesa de teatru Ramasagul,
dramatizarea unei anecdote O intriga la bal masche .
1845
184545-1212-22 Se joaca piesa de teatru Iasii in carnaval sau
Un complot in vis .
1846 - 1847 O insoteste pe Elena Negri in strainatate,
pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria, Germania, Franta,
apoi din nou Italia, ii prilejuiesc impresii profunde. Insa
boala Elenei se agraveaza, iubirea poetului stingandu-se din
viata la intoarcerea in tara. Scrie comedia cu cantece "Peatra
din casa" si nuvela "Balta Alba".
1846 Apare la Cantona Foaiei satesti comedia-vodevil intrun act Un ramasag.
1846 Demisioneaza din functia de seful mesei pensiilor si
despagubirilor banilor scutelnicesti, in Departamentul
Finantelor. Pleaca din nou in Turcia. Viziteaza Brussa.
18461846-0505-01 Calatoreste la Manastirile din Moldova,
impreuna cu fratele sau Iancu, Costache Negri, Alecu Russo
si altii. Calatoria este consemnata intr-un jurnal in limba
franceza.
18461846-0909-01 Il gasim la Trieste, unde il astepta iubita sa
Elena Negri . Se instaleaza amandoi la Venetia , trec prin
Salzburg, spre Paris , apoi prin Napoli si ajung la Palermo
unde se intalnesc cu Nicolae Balcescu. Scrie serioa poeziilor
venetiene.
1847 Se joaca piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i
salba dracului in Transilvania, la Orastie.

1847 Iarna si primavara, sta la Palermo impreuna cu

Nicolae Balcescu si Elena Negri pentru care scrie piesa de
teatru Peatra din casa
18471847-0505-03 Se joaca piesa de teatru Peatra din casa,
fondurile stranse in folosul artistilor din Bucuresti si tiparita
la Institutul Albinei.
18471847-0505-04 Elena Negri moarte pe vapor, in fata insulei
Prinkipo. Este inmormantata la Constantinopole. De fata erau
Costache Negri, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. In
memoria ei, Alecsandri scrie poezia Steluta, care va deveni o
romanta cunoscuta a acelor vremuri.
18471847-0606-01 Se afla la bai la Mehadia si la Balta Alba ; cea
din urma statiune il va inspira pentru nuvela Balta Alba ,
publicata anul urmator.
18471847-1010-01 Poetul pleca la Paris.

3. Exilul
18481848-0202-03 Se joaca piesa de teatru Nunta taraneasca,
fondurile stranse in folosul saracilor.
18481848-0303-09 Se joaca din nou piesa de teatru Nunta
taraneasca, fondurile fiind stranse in folosul saracilor .
18481848-0303-15 Are loc miscarea miscarea revolutionara din
Moldova. Impreuna cu alti participanti, redacteaza petitia cu
revendicarile ce trebuiau inaintate domnitorului Mihail
Sturza. Dupa esecul miscarii, urmarit de stapanire, se
refugiaza in muntii Hategului si apoi la Brasov.
18481848-0404-01 Este propus membru al Comitetului
revolutionar unic al emigratiei din Moldova. Sub influenta
evenimentelor revolutionare din Transilvania, Alecsandri

alaturi de Costache Negri, Alecu Russo , G. Sion si altii

participa la elaborarea programului politic al democratilor
moldoveni : Printipurile noastre pentru reformarea patriei.
18481848-0505-01 Alecsandri redacteaza o Prestatie in numele
Moldoviei, a omenirei si a lui Dumnezeu. Scrie Hora
Ardealului, devenita mai tarziu Hora Unirii si Desteptarea
Romaniei (cu titlul initial Catre romani). Publica in Foaie
pentru minte, inima si literatura poeziile 15 Maiu 1848,
Catre romani si Hora Ardealului.
18481848-0909-01 In momentul in care izbucneste revolutia din
Moldova, se afla la Cernauti (Bucovina), unde se formeaza
Comitetul revolutionarilor moldoveni, al carui secretar este.
Se pun bazele revistei Bucovina, condusa de A. Hurmuzachi,
Tot aici, Mihail Kogalniceanu redacteaza Dorintele partidei
nationale din Moldova.
18481848-1010-01 Este admis membru al Societe Orientale de
France.
18481848-1111-01 Il gasim din nou la Paris , de aceasta data
incepe propaganda pentru cauza principatelor.
18481848-1212-01 Revine in tara.
1849 Se intoarce de la Paris si este numit in functia de
arhivist al statului. Redacteaza studiul "Romanii si poezia
lor", sub forma unei scrisori catre A. Hurmuzachi, studiul
fiind publicat in revista Bucovina. Colaboreaza la ziarul
iesean Zimbrul.
1849 In revista Bucovina, publica studiul Romanii si poezia
lor, in care vorbeste despre poeziile populare culese in
timpul calatoriilor prin Moldova.

18491849-0303-01 La Paris o cunoaste pe actrita pariziana

numita intre prieteni Didri ; episod evocat peste doua decenii
la inceputul romanul Didri.
18491849-0505-01 Se afla la Constantinopole , impreuna cu Ion
Ghica.
18491849-0808-01 Traverseaza Mediterana si viziteaza Arlos.
18491849-1010-13 Este ales membru al Societatii Stiintifice
Franceze.
18491849-1212-01 Sfarsitul lunii, se intoarce la Iasi.

4. Anii de maturitate
1850 Apare piesa O nunta taraneasca.
18501850-0202-03 Sub domnitorul Grigore Ghica ocupa functia
de director al Arhivelor Statului, in locul tatalui sau. Publica
in revistele Bucovina si Zimbrul balade din colectia sa de
poezii populare.
18501850-0404-02 Apare opereta Scara matei scrisa de Vasile
Alecsandri.
18501850-0404-09 Are loc reprezentatia piesei Chirita in Iasi sau
Doua fete s-o neneaca. In aceasta perioada, incepe
publicarea Canticelelor comice care il vor preocupa pana in
1875.
18501850-1111-01 Vasile Alecsandri calatoreste in Bucovina .
18501850-1212-30 Ii apar comediile Soldan Viteazul si Mama
Anghelusa doftoroaie.
1851 Apare opereta Crai nou, pe muzica lui Ciprian
Porumbescu.
18511851-0303-01 Este la Paris, apoi calatoreste in Germania si
Anglia.

18511851-0505-31 Comedia Herscu Boccegiul , scrisa de Vasile

Alecsandri.
18511851-0808-01 Se afla la Londra, unde viziteaza Expozitia
Universala.
18511851-1010-01 Calatoreste din nou in Franta, la Paris si in
Germania.
18511851-1010-28 Scrie comedia Doi morti vii.
18511851-1212-01 Se intoarce in tara cu un vapor pe Dunare,
care este pe punctul de a se scufunda.
1852 Apare la Iasi prima fascicula din Poezii poporale.
Balade (Cantece batranesti) adunate si indreptate de
V.Alecsandri.
1852 Se joaca Kir Zuliaridi.
18521852-0303-01 Primul numar din revista Romania libera, scos
de Alecsandri in martie, este suspendat de autoritati inainte
de a fi difuzat.
18521852-0505-08 Se joaca Chirita in provintie. Rolul Chiritei este
jucat de Matei Millo.
18521852-0909-01 Se intalneste la Galati cu Nicolae Balcescu,
caruia , desi bolnav i se interzice intrarea in tara. Apoi se
indreapta spre Paris.
18521852-1010-01 La Tipografia francezo - romana, apare prima
culegere a pieselor sale : Teatrul Romanesc - Repertoriu
dramatic al d-lui V.Alecsandri, tomul I, care cuprinde toate
piesele de teatru scrise pana atunci.
1853 La Paris, Vasile Alecsandri publica primul volum de
poezii originale, Doine si lacramioare, dispuse in trei cicluri :
Doine, Lacramioare, Suvenire. La Iasi ii apare cea de-a doua
fascicula de Poezii poporale. Vasile Alecsandri intreprinde o

lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii.

Relatarea partiala a acestei calatorii este cuprinsa in "ziarul
de calatorie" : Calatorie in Africa.
1853 Publica la Iasi doua volume de Poezii poporale. Balade
(Cantece batranesti) iar la Paris unul de Doine si lacramioare
1842-1852. Scrie poezii exotice si primele poezii din ciclul
Margaritarele.
18531853-0404-22 Demisioneaza din functia de la Arhivele
Statului.
18531853-0808-01 Se afla din nou la Paris, de unde pleaca pentru
o luna la Biaritz, iar de aici prin Bayonne, Toulouse, Nimes si
Marsilia la Gibraltar, apoi la Tanger si Tetuan prin muntii
Uadras. Voiajul prin nordul Africii e relatat in Calatorie in
Africa.
18531853-1010-06 Se intoarce la Gibraltar si incepe calatoria prin
Spania (Algesiras, San Rocco, Cadix, Sevilla, Cordoba,
Grenada, Madrid).
18531853-1212-01 Se intoarce prin Biscaya, in Franta.
1854 Apare la Iasi volumul Potpuri literar, publicat
impreuna cu Matei Millo. Alecsandri este la Paris
18541854-0606-01 Alecsandri pleaca la Londra.
18541854-0707-04 Calatoreste prin Belgia si Germania apoi
revine la Paris.
18541854-0909-01 Moare tatal scriitorului. Prelundu-si
mostenirea, Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe mosia
parinteasca de la Mircesti.
1855 Scoate revista Romania literara, unde publica versuri
si proza. Colaboreaza aici C.Negruzzi, Alecu Russo, C.Negri,
Al.Donici, Gr.Alexandrescu, D.Bolintineanu, A.I. Odobescu .

Publica Anul 1855; tot aici apar fragmente din Calatorie in

Africa si nuvela Balta Alba .
18551855-0707-01 E la Paris , de unde pleaca la Constantinopole;
aici il intalneste pe Ion Ghica, in acel timp bei (print) de
Samos.
18551855-1111-01 Pleaca la Crimeea, spre a vizita runiele
Sevastopului. Impresiile sunt consemnate intr-un jurnal
intitulat Suvenire din 1855.
18551855-1212-01 Se intoarce la Constantinopole si spre sfarsitul
lunii in tara, la Iasi.
18551855-1212-03 Revista Romania literara e suspendata de
cenzura.
1856 Fac parte din Comitetul Unirii si publica in Steaua
Dunarii poezia Hora Unirii. Semeneaza petitia catre domnul
Ghica prin care se cerea unirea celor doua Principate
Romane.
1857 Scrie piese cu caracter patriotic si unionist, printre
care Cinel-Cinel si Vioandiera. Apar acum Cetatea Neamtului
sau Sobietki si plaesii romani (editia a doua), Vioara Teatrului
romanesc, Culegere de cantice si cupleturi din repertoriul
dramatic al d-lui Vasile Alecsandri si Pacala si Tandala,
dialog politic.
1857 I se prezinta pe scena Cinel-Cinel si drama istorica
Cetatea Neamtului.
1857 Ii apare la Iasi volumul Vioara Teatrului romanesc. In
Concordia din Bucuresti publica Moldova din 1857, poezie
satirica impotriva boierilor unionisti.
1857 In Moldova sunt organizate noi alegeri, iar Vasile
Alecsandri este ales deputat.

18571857-0707-01 Dupa o noua audienta la Napoleon al -III-lea,

e primit la Turin la Contele Cavour, primul ministru al
Piemontului, apoi de regele Victor Emanuel. Ramane in
Franta si dupa a treia audienta la imparat, dupa care ia parte
ca observator la Razboiul din Italia. Toate acestea , Vasile
Alecsandri le va consemna in Istoria misiilor mele politice
(1862) .
1858 Se naste unicul copil al scriitorului, Maria, din
legatura cu Paulina Lucasiewicz, care ii va deveni sotie mai
tarziu.
18581858-1010-25 Este numit secretar de stat provizoriu la
Postelnicie , ministru de Externe, in guvernul provizoriu care
trebuia sa vegheze alegerile de domn. Vasile Alecsandri e
desemnat printre cei 38 de candidati la domnia Moldovei ; in
aceasta calitate, restabileste libertatea presei; figureaza pe
lista candidatilor la domnie.
18591859-0101-24 Candideaza pentru domnie, numarandu-se
printre favoriti . Renunta in favoarea lui Costache Negri, apoi
a lui Alexandru Ioan Cuza, a carui dubla alegere, in Moldova
si in Muntenia, o aclama.
18591859-0202-01 E la Paris in audienta la Ministrul Afacerilor
Straine al Frantei, contele Walewski, si la imparatul Napoleon
al -III-lea.
18591859-0505-01 Deputat in adunarea electiva, dupa Unire,
Alecsandri e numit ministru la Departamentul Afacerilor
Straine ale Moldovei.
18591859-0505-01 Apara cauza Unirii la Londra pe langa Lordul
Malmersburg, Ministrul Afacerilor Externe.

18591859-1010-11 Alecsandri trece in postul de Ministru al

Afacerilor straine din Muntenia.
1860
1860-0505-28 Dupa caderea Guvernului, Alecsandri pierde
postul de ministru. Se retrage la Mircesti unde scrie piesele
de teatru Lipitorile satului, Sgarcitul risipitor, Satul lui
Cremene, Retrogradul (Sandu Napoila) si Demagogul
(Clevetici). Planuieste acum si comedia Boieri si ciocoi .
1861 Apar Clevetici ultra-demogogul si Timofte Napoila
ultra-retrogradul, canticele comice interpretate de N.Luchian
la Iasi.
18611861-0505-01 I se da geranta agentiei romane din Paris.
Colaboreaza la Revista romana a lui A. I. Odobescu.
18611861-0909-01 Reintors la Mircesti, scrie Rusaliile, Cucoana
Chirita in voiagiu, Barbu Lautarul, Drumul de fier s.a.
1862 Scrie "Istoria misiilor mele diplomatice".
1863 La Iasi, apare editia a doua a volumului Doine si
lacramioare, la care se adauga si ciclul "Margaritarele". Apare
partea a doua a "Repertoriului dramatic, cuprinzand ultimele
piese ale scriitorului. Pleaca intr-o noua misiune
diplomatica, trimis de Cuza.
18631863-0202-01 - 18631863-0303-01 Se joaca la Bucuresti piesele de
teatru Cucoana Chirita in voiagiu si Paracliserul sau Florin si
Florica .
18631863-0606-01 Se stabileste la Mircesti, impreuna cu Paulina
Lucasiewicz. I se tipareste, la Paris, Grammaire de la Langue
roumaine, sub numele V.Mircesco, cu o prefata de A.Ubicini.
Publica Repertoriu dramatic, cuprinzand ultimele piese. La
sfarsitul anului pleaca intr-o noua misiune diplomatica pe
langa Napoleon al III-lea.

1864 - 1865 Incepe sa compuna ciclul Legendelor. Scrie

numeroase canticele comice , in special pentru Mateo Millo :
Surugiul, Barbu Lautarul, Gura-casca om politic,
Paraponisitul, Ion Papusariul, Ginerele lui Hagi-Petcu,
Barcarola, Concina, Agachi Flutur, Millo director, Covrigarul,
Kera Nastasia, Harta razasul (vodevil), Arvinte si Pepelea
(poveste intr-un act), Drumul de fier (comedie in doua acte).
1866 Apare intr-un volum intreaga colectie a "Poeziilor
poporale". E numit membru al Societatii literare romane
pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia
Romana, luptand impotriva latinistilor, pentru impunerea
pincipiului fonetic in scriere.
1866 In Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana
in Bucovina apar : Concina, opereta Florin si Florica sau
Paraclisierul si Paraponisitul. Din acelasi an dateaza volumul
Poezii populare ale romanilor.
1867 In Foaia Sotietatii apar in ianuarie si in aprilie comedia
Millo director , Barbu Lautarul si Surugiul.
1867 Poetul este la Paris
1867 La nou-aparuta revista Convorbiri literare, trimite
Stan Covrigarul, Chirita la Paris, Ion Papusariul, Gura-casca
si Surugiul.
18671867-0505-01 - 18671867-0606-01 Poetul se afla la Nissa
18671867-0707-01 Este in tara, este ales membru al Societatii
Academice Romane.
18671867-0909-15 In revista Convorbiri literare ii apare poezia de
debut Tanara creola.
18671867-1010-01 Vasile Alecsandri pleaca la Paris

18671867-1010-15 Vasile Alecsandri publica Canticele comice in

Convorbiri literare, incepandu-si practic colaborarea la
aceasta revista.
18671867-1212-01 Se intoarce in tara
1868 Publica in "Convorbiri literare", primele pasteluri :
Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, etc.
1868 Este ales deputat de Roman, dar refuza mandatul.
18681868-0404-01 Incepe sa publice in Convorbiri literare seria
Pastelurilor
1869 In Convorbiri literare publica Dictionarul grotesc in
care combate tendintele exagerat etimologizante.
1869 In Foaia Sotietatii apare comedia cu cantece Agachi
Flutur, iar in Convorbiri literare apar comedia Drumul de fier
si o serie de Pasteluri. Publica Arvinte si Pepelea
18691869-0303-01 La staruintele lui Kogalniceanu, primeste
mandatul de deputat.
18691869-1111-01 Pleaca pentru 10 luni la Paris.
1870 Apare in Convorbiri literare comedia Ginerele lui Hagi
Petcu.
1870 Se casatoreste cu Paulina Lucasiewicz.
18701870-0505-01 Se afla o luna la Nisa, dupa care calatoreste
prin Viena, Munchen si Paris .
1871 Isi da demisia din Societatea literara romana, dupa ce
aceasta hotarase sa adopte principiul etimologic in scriere si
sa publice dictionarul lui Laurian si Massim.
1871 Apare in Convorbiri literare opereta Harta razasul. Din
acest an dateaza si piesa Nobila cersetoare, dedicata Frantei
aflate in razboi cu Germania.

18711871-0707-01 Alecsandri ia parte la serbarile de la Putna

pentru care scrie, la cererea Comitetului de organizare din
care faceau parte Mihai Eminescu si I. Slavici, poezia Imn la
Stefan cel Mare.
1872 Apare studiul "Introducere in scrierile lui Constantin
Negruzzi", mai intai in "Convorbiri literare", apoi ca prefata la
volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec.
Scrie "Dumbrava Rosie", pe care o citeste la o sedinta a
"Junimii".
1872 Apare la Iasi poemul istoric Dumbrava rosie, dedicat
lui Costache Negri , cu mentiunea " se vinde pentru a
contribui la subscriptiile ce se fac in favoarea eliberarii
teritoriului francez". Poemul va inaugura un nou ciclu, cel al
Legendelor.
1872 Scrie Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi,
aparuta in Convorbiri literare.
18721872-0707-01 Calatoreste prin Austria, Elvetia si Franta.
1873 Colaboreaza la Columna lui Traian si la Revista
contimporana , unde publica romanul Didri.
18731873-0606-01 Se afla in Franta, cu sotia si cu fiica sa.
1874 Ii apare poemul Dan, capitan de plai.
1874 Apare in revista Convorbiri literare comedia Boieri si
ciocoi dedicata lui Mihail Kogalniceanu, pusa in scena la Iasi
in acelasi an.
18741874-0606-01 Vasile Alecsandri se afla la Paris.
1875 Apar primele sapte volume ale editiei sale de Opere
complete, patru volume de Teatru si trei de Poezii.
1875 Apar la Socec primele sase volume de Opere complete
: Teatru I (Cantonete comice, scenete si operete), II

(Vodeviluri) , III (Comedii) , Poezii I (Doine, Lacramioare,

Suvenire) ; II (Margaritarele), III (Pasteluri si legende).
1876 In seria Operelor complete apare volumul Proza.
1877 Inaugureaza prin Balcanul si Carpatul ciclul "Ostasii
nostri". Tine, in folosul ranitilor, o serie de conferite, in mai
multe orase.
1877 In Convorbiri literare , Alecsandri dedica poezii
ostasilor carfe lupta pentru independenta tarii. Pentru a
strange fondurile necesare ingrijirii ranitilor, tine conferinte
in mai multe orase. Scrie piesa La Turnu-Magurele.
1878 Scrie "Epistola generalului Florescu" si "Eroii de la
Plevna", puternice satire impotriva conducatorilor regimului.
Apare volumul "Ostasii nostri".
1878 Apare volumul de poezii Ostasii nostri si piesa La
Turnu-Magurele e publicata in Albina Carpatilor. Participa si
obtine marele premiu la concursul Societatii Limbilor
Romantice de la Montpellier pentru poezia Cantecul gintei
latine. Poezia e tradusa apoi in toate limbile romantice si in
celelalte limbi de circulatie internationala.
1879 Termina piesa de teatru Despot-Voda.
18791879-0505-01 Intr-o sedinta a Junimii tinuta in casa lui Titu
Maiorescu, Alecsandri citeste drama istorica Despot-Voda.
Sunt de fata Eminescu, Caragiale, Slavici.
18791879-0909-30 Pe Scena Teatrului National din Bucuresti, are
loc premiera dramei Despot-Voda, aplaudata intens de
publicul spectator. Vasile Alecsandri inaugureaza o noua
etapa a creatiei sale literare, cea a dramei istorice.
1880 Apare cel de-al noualea volum din seria "Operelor
complete", cuprinzand "Legende noua" si "Ostasii nostri".

Scrie feeria Sanziana si Pepelea . Apare la Socec drama

Despot-Voda. In Convorbiri literare debuteaza schimbul de
scrisori cu Ion Ghica. Alecsandri va scrie, de fapt, o singura
scrisoare : Vasile Porojan.
1880 Intrunirea comisiei pentru elaborarea proiectului
ortografic. Din comisia Academiei faceau parte: B.P.Hasdeu,
Vasile Alecsandri, Quintescu, Titu Maiorescu.
1881 I se decerneaza Marele premiu "Nasturel-Herascu" al
Academiei Romane pentru drama "Despot Voda" si poeziile
din ultimul volum "Opere complete"
1881 Imita din frantuzeste farsa de carnaval Sfredelul
dracului, reprezentata in acelasi an la Teatrul National din
Bucuresti.
1882 Invitat de Felibri, pleaca in Franta. unde e sarbatorit
in mai multe localitati prin Proventa pentru Cantecul gintei
latine. Calatoreste prin Viena, Milano, Genova si Monte Carlo
la Montpellier, apoi in MUntii Alpi, Avignon, Gap, Paris,
Londra. Este premiat la concursul literar de la Forcalquier.
1882 Publica la Socec comedia franceza Les bonnets de la
comtesse, scrisa cu 18 ani inainte.
1883 Tine la Ateneul Roman o conferinta in beneficiul lui
Eminescu. Apare in Convorbiri literare feeria Sanziana si
Pepelea.
1883 Termina in doar patru saptamani drama Fantana
Blanduziei.
18831883-0707-01 Calatoreste pe Valea Rinului, prin Olanda,
Anglia si Franta.
1884 Apare la Socec al X-lea volum al Operelor complete,
continand Fantana Blanduziei si Varia (poezii).

1884 Apare volumul Scrisori catre Vasile Alecsandri de Ion

Ghica, cu o prefata a lui Alecsandri.
1884 Moare Iancu Alecsandri, fratele poetului.
18841884-0303-22 Se joaca pe scena Teatrului National din
Bucuresti Fantana Blanduziei.
18841884-1111-01 Este ales senator.
18841884-1212-03 Termina intr-o prima forma , in Mircesti, noua
piesa Ovidiu.
1885 Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la
Paris, functie in care va ramane pana la sfarsitul vietii.
18851885-0303-09 Se joaca, pe scena Teatrului National, din
Bucuresti, in premiera, drama Ovidiu.
1886 Este atacat de catre critici. In apararea lui Alecsandri,
Titu Maiorescu scrie articolul Poeti si critici.
1887 Lucreaza la prelucrarea dramei Ovidiu si intervine in
tara pentru inceperea repetitiilor cu versiunea definitiva.
Apar primele simptome ale bolii care ii va provoca moartea.
1888 Scrie poeziile, ramase postume: Plugul blestemat,
Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele semne ale bolii
care avea sa-l rapuna.

5. Sfarsitul
1888 - 1890 Incepe un proiect al unei tragedii, Virgiliu.
1889 - 18901890-0505-01 Se afla la Paris, apoi bolnav si "ostenit
de atata chin" , Alecsandri se intoarce la Mircesti.
18901890-0808-22 Moare de cancer hepatic si pulmonar la casa
sa de la Mircesti.
18901890-0808-26 Este inmormantat in gradina casei, daruite in
1914 Academiei de catre sotia poetului. Deasupra

mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa

Academiei, in 1928. Intregul ansamblu a devenit muzeu
memorial.

Tudor Arghezi
Nascut la 21 mai 1880 la Bucuresti ; decedat la 14 iulie 1967 la
Bucuresti

a fost un scriitor roman cunoscut pentru

contributia sa la dezvoltarea poeziei si a
literaturii pentru copii
1. Primii ani
1880 Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si
daltuit pe lespedea mormantului sau din Martisor ne certifica
ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in
Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal
poetului , Nae Teodorescu, s-a nascut la 7 ianuarie 1859, in
craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla
consemnat in certificatu de nastere al poetului, -certificar
controversat si chiar contestat de unii istorici si critici
literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt
document ofocial care sa-i certifice numele care sa contina
minime date biografice

1887 - 1891 Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu"

situata in apropiere de Piata Amzei. Numele primului sau
dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata
amintire, ori de cate ori Tudor Arghezi, il evoca in scrierile
sale.
1891 - 1896 Urmeaza cursurile Gimnaziului "CantemirVoda ", situatia familiala obligandu-l sa locuiasca la
internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani
este nevoiit sa se intretina singur, dand meditatii. Vacantele
nu si le iroseste , isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor
completa sursele de existenta

2. Debutul literar
1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul
"Liga ortodoxa", condus de Alexandru Macedonski, proza
Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu ,
semnata Ion N. Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul
literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezi, unele
semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe
care-l frecventa de cateva luni, il cunoaste si se
imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la
liceul "Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni,
pana la moarte Tot din acest an,dateaza amintirile primelor
intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G.
Ibraileanu. In decembrie intrerupe colaborarea la "Liga
Ortodoxa" ,deoarece Alexandru Macedonski "intervenea cu
pana" in manuscrisele tanarului poet.
1897 - 1899 Incepand cu primul numar al "Revistei
moderne" (20 iulie 1897) reapare semnatura lui Ion Theo,

sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1

februarie 1898 apare primul numar al revistei "Viata noua"
care reuneste in paginile sale semnaturile unor tineri scriitori
talentati: Mihail Sadoveanu, Grigore Pisculescu, N .D.Cocea si
Ion N. Theodorescu. In numarul 6, din 19 aprilie, apare
pentru prima data pseudonimul Ion Th. Arghezzi, cu care
semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul
nr. 75108, de schimbare a numelui, aceste pseudonim,
ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria literaturii,
devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).

3. Perioada monahala
1900 La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea
Cernica, pentru a se calugari iulie 10. Dupa un noviciat de 4
luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind
numele de Iosif septembrie 8. Este hirotonisit diacon de
catre Mitropolitul Primat, in Catedrala Mitropolitana.
noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in
Bucuresti la secretariatul Mitropoliei, tanarul calugar-poet
bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda
"Rreferent de conferentiar pentru religie comparata la Scoala
de ofiteri" .

4. Pribegia
1905 La 30 ianuarie se naste, la Paris, Eliazar-Loatar, fiul
nelegitim al lui Tudor Arghezi si al Contantinei Zissu. Mama
copilului, profesoara este nevoita sa-si ascunda
maternitatea. Il lasa in grija unei doici si revine in tara.
Ingrijorat de soarta copilului, ramas "pe brat strain", Tudor
Arghezi se hotaraste sa mearga in Franta, pentru a-i

reglementa situatia. Abia in ultimile zile ale luni noiembrie

paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama
sa. Dupa implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare,
in cele din urma reuseste sa clarifice situatia copilului,
plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti Maria Theodorescu intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar
Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg.
1910 Dupa o absenta de 6 ani, oadata cu publicarea
poemului Ruga de seara, in nr. 1 al revistei "Viata sociala", de
sub conducerea lui N.D.Cocea, numele lui Tudor Arghezi
reapare in presa romaneasca. La sfarsitul anului , se
reintoarce in tara, chemat pentru reglementarea sericiului
militar. In carnetul sau de drum noteaza: "J'y suis depuis
decembre 1910" .

5. Activitatea publicistica si literara.

1911 - 1912 Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca
"Facla", "Viara sociala', "Rampa", "Viata romaneasca", cu
articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare
sociale si politice.
1913 Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care
apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de fond ale ziarului
Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei .
1915 Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction,
directorul literar, afirmadu-si aceleasi convingeri .
1916 La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe
care o cunoscuse in anul 1911, dupa intoarcerea in tara. In
timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub
ocupatia trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta

Bucurestilor", o anexa a gazetei germane "Bukarester

Tageblatt".

6. Intemnitarea
19191919-0202-22 Curtea Martiala a Corpului II armata incepe
judecarea procesului ziaristilor. Sunt adusi pe banca
acuzarii, din arest: Ioan Slavici, D. Ksrnabatt, S. Grossmann,
Dem. Teodorescu, Tudor Arghezi, A. Camburopol si altii.
Ioan Slavici este aparat de Em. Socor si N.D.Cocea; Slavici
insusi face un contrarechizitoriu in care pune in lumina
proasta pregatirea intelectuala a comisarului regal.
19191919-0303-01 Curtea Martiala pronunta sentinta de
condamare: D. Karnabatt si S. Grossmann primesc cate 10
ani de temnita; Ioan Slavici, Tudor Arghezi si Dem.
Teodorescu cate 5 ani de temnita.
19191919-1010-13 Detinutii politici de la Vacaresti manifesta
impotriva regimului la care erau supusi. Direcotrul inchisorii
este destituit.
19191919-1212-22 Ministerul de Justitie, primul procuror si
directorul genera al penitenciarelor viziteaza inchisoarea
Vacaresti.
1919
1919-1212-29 Ziaristii intemnitati la Vacaresti sunt pusi in
libertate.

7. Maturitatea
1920 - 1921 Colaborarile de la revista "Hiena" insipirate
din parioada petrecuta in inchisoare, vor intra alaturi de alte
proze si versuri, in volumele Flori de mucigai si Poarta
neagra.

19201920-0404-02 Societatea Scriitorilor Romani discuta despre

excluderea mai multor colaboratori, printre care: Ioan Slavici,
Gala Galaction, George Toparceanu, D.D.Patrascanu, C.
Stere. Tudor Arghezi adreseaza o scrisoare deschisa ziarului
Izbanda in care contesta dreptul unor membri ai Societatoo
Scriitorilor Romani de a cenzura opiniile confratilor lor.
Anunta apropiata infiintare a Sindicatului ziaristilor, care sa
se ocupe de interesele membrilor sai.
19201920-0606-01 Apare la Iasi primul numar al revistei
Umanitatea. Vor colabora: Tudor Arghezi, Gala Galaction, T.
Vianu.
1922 - 1924 Este chemat sa conduca revista "Cugetul
romanesc". Lucreaza timp de 2 ani in redactia revistei. Aici
publica poeme si proze cu o tematica variata. In 1923 isi
asuma conducerea ziarului "Natiunea", pe care il scie singur,
aproape in intregime. Tot in aceasta perioada colaboreaza la
mai toate publicatiile din tara "Viata romaneasca", "Adevarul
literar si artistic" , "Lumea", "Gandirea", "Lamura"' , "Rampa",
"Cuvantu", "Contimporanul" si altele . La 10 decembrie se
naste al doilea copil, Iosif Barutu .
1926 Cumpara un teren de 17.250 mp pe dealul
Martisorului, in vecinatatea inchisori vacaresti, pe care
incepe sa sadeasca pomi fructiferi si vita de vie. Constructia
casei si anexelor gospodaresti, inclusiv tipografia , s-a
prelungit timp de cincisprezece ani, in functie de
disponibilitatile financiare, devenind o adevarata "fortificare"
a unei famili strans inchegate.
1927 La varsta de 47 de ani, dupa exact 31 de ani de la
debut si dupa aproape 20 de ani de ,,arghezianism" in

poezie publicistica, Tudor Arghezi tipareste primul sau

volum de versuri, Cuvinte potrivite. Critica literara, prin
reprezentantzi ei de marca- Eugen Lovinescu, Pompiliu
Constantinescu, G. Calinescu, M. Ralea, Serban Cioculescu,
Tudor Vianu, Perpessicius- saluta aparitia volumului ca pe
un eveniment de maxima insemnatate pentru lirica
romaneasca .
1928 La 2 februarie apare revista ,,Bilete de papagal", sub
directia lui Tudor Arghezi, deschisa tuturor scriitorilor
consacrati, dar si tinerelor talente. Seria intai a ,,Biletelor de
papagal", cu aparitria zilnica se incheie cu nr 460, din 9
august 1929.
1929 Apare volumul icoane de lemn.
1930 La 15 iunie, reapare, pastrandu-si frormatul ,revista
"Bilete de papagal", pentru o scurta perioada de timp, pana
in 5 octombrie. In luna decembrie publica volumul Poarta
neagra. Incepe colaborarea si la "Magazinul", "Radio si
radiofonia" (fiind unul din susinatori postului de radio
romanesc) , "Tiparnita literara". Familia Arghezi se instaleaza
la Martisor.
1931 Publica un nou volum de vresuri, flori de mucigai,
Nemultumit de portretele realizate de Iser si de Pallady,
propuse de editura, fiind inzestrat cu talent pentru desen,
schiteaza in fata oglinzi autoportretul, devenit intre timp
celebru,care insoteste volumul. Apare al 3 lea volum de
proza, cartea cu jucari, ilustrat de Lucia Denetride Balacescu.
Revistelor enumerate anterior,li se adauga colaborarile la
"Realitatea ilustrata", "Miscarea", "Progresul social", "Secolul",
"Dimineata", "Arta".

1933 Apare volumul Tablete din arta de Kuty. Incepe

traducerea comediilor Moliere. Colaboreaza la saptamanalul
"Vremea".
1934 Publica poemul in proza Ochii Maicii Domnului si , in
colaborare cu prof. Popescu-Rebus, editeaza volumul
Cuvinte potrivite.....si incrucisate. Initiaza colectia "Biblioteca
Martisor", din care publica volumul Poezii. Primeste Premiul
National de Poezie , impreuna cu George Bacovia.
1935 Apare o noua carte de versuri, a treia, intitulata
Carticica de seara.
1936 Apare Cimitirul Buna-Vestire, "cel mai frumos roman
fantastic din literatura noastra" (Pompiliu Constantinescu).
Editura Fundatiilor inaugureaza colectia "Editii definitive.
Scriitori romani contemporani" cu volumul Tudor Arghezi,
Versuri,care cuprinde totate poeziile publicate in Cuuvinte
potrivite. Flori de mucigai, si Carticica de seara, la care se
adauga ciclul inedit Martisoare. Va fi reeditata, cu adaugari ,
in 1940 si 1943. Reeditarea prevazuta pentru anul 1928,cu
noile adaugiri, este anulata ,in urma campaniei la care este
supusa opera lui Tudor Arghezi .
1937 Apare noua serie a revistei "Bilete de papagal" (seria a
3-a), cu un alt format si o alta prezentare grafica. Dupa
aparitia a 33 de numere (iunie 1937-februarie 1938), revista
este interzisa. Publica volumul de poeme in proza, Ce-ai cu
mine,vantule? Ilustrati de Lucia Demetriade-Balacescu.
1939 Publica un nou volum de versuri, Hore. Se
inbolnaveste foarte grav.Consultat de toate somitatile
medicale nu i se acorda nici o sansa. Este vindecat, in mod

miraculos, de doctorul Grigoriu-Arges. Reia colaborarea la

revistele literare.
1942 Apare romanul Lina,subintitulat poem.

8. Arestul
1943 Colaboreaza la revistele "Vremea" si "Duminica". In
zilele de 27 februarie si 6 martie conferentiaza la Ateneul
Roman despre M. Eminescu. Textul va fi editat , in luna
iunie, la Editura "Vremea" , in colectia "Cartea cu vieti
ilustrate". Din aprilie pana in finele lunii septembrie , sub
egida lui Coco, la rubrica "Bilete de papagal", publica zilnic,in
ziarul "Informatia zilei" , cate o tableta. Joi, 30 septembrie, in
numarul 624, datat vineri, 1 octombrie este publicat
cunoscutul pamflet antifascist Baroane. Ii atrage arestarea si
internarea in lagarul de detinuti politici de la Targu-Jiu. Aici
va scrie piesa Seringa. La 20 decembrie 1943 este eliberat.

9. Revenirea
1944 Sambata 16 decembrie 1944, Tudor Areghezi scoate
ultima serie (a patra) a ziarului "Bilete de papagal" (48 de
numere), in format de ziar, pana joi 15 februarie 1945.

10. Activitate creativa si publicistica

1946 Apar doua volume din tabletele publicate in ziare si
reviste: Bilete de papagal si Manual de morala practica. I se
decerneaza Premiul National pentru Literatura si Meritul
cultural. Este sarbatorit impreuna cu Gala Galaction pentru
implinirea a 50 de ani de activitate.
1947 La Editura de Stat ii apare volumul: Una suta una
poeme. De fapt,in sumar au ramas o suta poeme, poezia Aci,
la noi, fiind eliminata de cenzura. Intre anii 1037-1947,

Tudor Arghezi si-a injghebat o mica tipografie compusa

dintr-o masina plana nr. 12, un Boston, un tighel, o masina
de taiat hartie si alte ustensile necesare. In aceasta mica
tipografie intentioneaza sa-si publice intreaga opera. Aici sa tiparit o singura carte: Drumul cu povesti. Tipografia va fi
confiscata in 1948.
1948 Aparitia articolului Poezia putrefactiei sau putrefactia
poeziei, semnat de Sorin Toma , determina eliminarea din
viata literara a numelui si a creatiei lui Tudor Arghezi.
Familia intreaga a trecut prin momente grele,dar forta
morala a scriitorului nu a slabit nici o clipa ,creind celor din
jur echilibrul si linistea necesare. Singurul contact oficial cu
literatura raman traducerile, care vor asigura,alaturi de
fructele gradini din Martisor, existenta zilnica. Talmaceste
din limba rusa Suflete moarte de Gogol, Povestiri de S.
Saltikov-Scedrin, Moloh de Kuprin si Fabule de Krilov, iar in
limba franceza In floarea vietii de Anatole France.
1954 Dupa o lunga absenta, reintra in literatura cu volumul
de versuri pentru copii Prisaca Reincep colaborarile la
principalele reviste literare si in presa centrala.
1955 Publica volumul de versuri 1907-Peisaje si culegerea
de publicistica literara Pagini din trecut La implinirea varstei
de 75 de ani, este ales membru al Academiei.
1956 Apare Cantare Omului. Acest volum, impreuna cu
1907-Peisaje, reprezinta rodul anilor in care pana poetului
n-a putut strapunge zidul tacerii.
1957 Ii apar Stihuri pestrite, pamflete in versuri si fabule, si
volumul de note de calatorie Din drum...

1958 Apar volumele Lume veche, lume noua, publicistica,

versurile pentru copii, Cartea mea frumoasa, cu desene de
Mitzura Arghezi.
1959 Publica editia bibliografica Versuri, care cuprinde
aproape intreaga lirica argheziana.
1960 Apar volumele Tablete de cronicar, culegere de
articole , si Versuri. Academia si Uniunea Scriitorilor il
sarbatoresc la implinirea varstei de 80 de ani.
1961 Publica volumul de versuri Frunze- inauguranrand
seria anuala a plachetelor de versuri inedite- si volumul de
tablete "Cu bastonul prin Bucuresti".
1962 Apare primul volum din editia de autor, Scrieri.
1963 Este prezent in librari cu placheta Poeme noi. Apar
volumele 2,3 si 4 din Scrieri .
1964 Publica placheta Cadente si volumul 5 .
1965 La implinirea varstei de 85 de ani, Tudor Arghezi este
sarbatorit pe plan national. Universitatea din Viena ii
decerneaza premiul "Gottfried von herder". Este ales membru
al Academiei Sarbe de Stiinte si Litere. In acest an apar:
placheta Silabe, Cuvinte potrivite, editie bibliografica in 85
de exemplare, nepusa in comert precum si volumele
6,7,8,9,10,11 Scrieri.

11. Sfarsit
1966 Publica placheta Ritmuri, volumul razlete, culegere de
proze si Scrieri,volumul 12. In revista "Arges" publica, lunar,
un articol, sub acelasi generic de neinlocuit-"Bilete de
papagal". La 29 iulie , Paraschiva, sotia poetului,se stinge din
viata. Este acceptata donatia prin care Tudor Arghezi isi

exprima dorinta ca ansamblul de la Martisor,asa cum arata

dupa aproape cincizeci de ani de stradanie, sa fie
transformat in muzeu. Casa memoriala "Tudor ArgheziMartisor" isi va deschide portile in anul 1974.
1967 Publica placheta Noaptea, versuri inchinate
Pareschivei si Scrieri, volumele 13,14,15 si 16. Apare
volumul litmanii, o selectie de versuri si poeme in proza in
memoria Paraschivei. La 14 lulie , la orele noua seara, Tudor
Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei din
Martisor, alaturi de Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o
viata".

12. Postum
1968 - 2000 Apar postum: volumul Teatru, plachetele de
poezii inedite Frunzele tale, Crengi, Calatorie de vis ,
Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45
2000 In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru
Stiinta si Arta si Editura Univers Enciclopedic incep
publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele
Versuri I si Versuri II, care cuprind lirica argheziana in
integralitate.
2003 - 2004 Editura Academiei Romane si Editura Univers
Enciclopedic continua publicarea creatiei argheziene in
colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului
Volumele : Opere III, Publicistica (1896-1913) Opere IV,
Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie
1928) si Opere VI , Publicistica (1928-1930).