Vasile Alecsandri nascut la Bacau in 21 iulie 1821 a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn,

membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc si a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcanta a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea.Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei si-a petrecut copilria la Iasi i la Mirceati, unde tatl su avea o moie i unde a revenit pe ntreaga durat a vieii sale sa-si gaseasca linistea. A nceput nvatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida. Scrie primele sale poezii n limba romna pe care le va grupa mai trziu n ciclul Doine si care sunt foarte strns legate de modelul popular din care au luat nastere. In 1844, mpreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamnalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare, iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta n dramaturgia scriitorului.In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mnjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se ndragosteste si careia, dupa moartea timpurie 1847, i dedica poezia Steluta si apoi ntreg ciclul de poezii Lacramioare.Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntasii Revolutiei de la 1848. Miscarea revoluionara din Moldova a avut un caracter pasnic (fiind denumita n epoca revolta poetilor). Dupa nfrngerea miscarii paoptiste Vasile Alecsandri este exilat. In mai 1849 pleaca, mpreuna cu ceilalti exilati, la Brasov, apoi n Bucovina, iar n toamna aceluiasi an, la Paris.Scrie primele cntecele comice (soldan Viteazul, Mama Anghelusa) i cteva scenete comice si muzicale. Se ntoarce in tara n luna decembrie.A fost unul dintre fruntasii miscarii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni. Primeste Premiul Academiei pentru Literatura n 1881.In 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pn la sfritul vieii. n anul 1867 este ales membru al Societatii literare romne, devenita Academia Romana. n acelai

an Titu Maiorescu publica n Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca n care spune: In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare n generaia trecuta, poetul Doinelor si lacrimioarelor, culegatorul cntecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literar (...).In 1843 apare, n Albina Romaneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romne din perioada paoptista, are n literatura lui Alecsandri cea mai nalta masura n Balta alba si n Desteptarea Romniei si, de cele mai multe ori se prelungete prin unele texte pna dupa Unire. Vasile Alecsandri, figura cea mai importanta a literaturii romnesti n perioada pasoptista. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. Tema operei Balta-Alba este contrastul dintre aparenta si esenta, dintre frumusetea rara a locurilor si starea de napoiere a oamenilor. n aceasta opera autorul ne prezinta calatoria facuta de un francez pe teritoriul Valahiei, un tinut adncit n ntuneric si populat de canibali. Motivul acestei calatorii "primejdioase" este spiritul de aventura, curiozitate si dorinta de cunoastere. Autorul foloseste motivul calatorului strain care viziteaza locuri noi. Acesta permite o perceptie critica si satirica a propriei lumi atribuita unei priviri exterioare sau prin comparatie cu o lume edenica.Ocupatia calatorului este de pictor, acesta permitnd autorului sa creeze o descriere mai exotica a locurilor prin ochii calatorului. Contrastul n opera este redat prin mai multe elemente contradictorii: imaginea initiala a salbaticiei si imaginea unei societati civilizate, drumul n caruta, satul, cazarea, plimbarea pe lac cu vaporul si balul, spiritul de aventura initial si linistea sufleteasca de dupa bal.Calatorul francez trateaza evenimentele ce se ntmpla n jurul lui cu ironie, rezultata din contrastul luciditatii si fanteziei, si cu

autoironie, lund n derdere propriile defecte, dar satirizndu-le indirect si pe ale altora. Imaginea baltii seamana cu cea a paradisului si prin frumusetea naturala dar si prin indiferenta si inocenta cu care oamenii stau n balta.Din punct de vedere stilistic textul se remarca prin antitezele care creeaza contrastul dar si prin enumeratiile si comparatiile cu care autorul descrie lumea Valahiei si sentimentele traite de calator. Textul "Balta-Alba" este o povestire, fiind opera epica limitata la un singur fapt epic, de ntindere mica, iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva calatorului care este si protagonistul operei. In finalul operei parerea pictorului francez despre Valahia se schimba de la primitiv la europenesc.