VASILE ALECSANDRI

(n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)

 Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, 
Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, 
județul Iași) a fost un poet, dramaturg,
folclorist, om politic, ministru, diplomat,
academician român, membru fondator
al Academiei Române, creator al
teatrului românesc și a literaturii
dramatice în România, personalitate
marcantă a Moldovei și apoi a
României de-a lungul întregului secol
al XIX-lea.
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului
 Vasile Alecsandri și al Elenei Cozoni.
După unii cercetători, anul nașterii ar putea
fi 1821,1819 sau chiar 1818. Locul nașterii
sale este incert, deoarece nașterea s-a
petrecut în timpul refugiului familiei
Alecsandri în munți din calea armatei lui 
Alexandru Ipsilanti.
Se consideră că s-a născut undeva pe raza
județului Bacău. Și-a petrecut copilăria la 
Iași și laMircești, unde tatăl său avea o
moșie și unde a revenit pe întreaga durată
a vieții sale să-și găsească liniștea.
A început învățătura cu un dascăl grec,
apoi cu dascălul maramureșean 
Gherman Vida.
Între anii 1828 și 1834, s-a
deschis la Iași pensionul lui
Victor Cuenim. Spătarul
Alecsandri l-a înscris pe
fiul său la pensionul
francez, unde a studiat
alături de Mihail
Kogălniceanu, Matei Millo,
actorul de care l-a legat o
mare prietenie și admirație
și pentru care a
scrisChirițele și o mare
parte din cânticelele
comice.
 În anul 1834, împreună cu alți tineri
boieri moldoveni, printre care viitorul
domn Al. I. Cuza și pictorul Ion
Negulici, a fost trimis la studii laParis,
unde și-a dat bacalaureatul în anul 
1835. În 1837 s-a pregătit pentru un
bacalaureat în științe, urmând
cursurile Facultății de Inginerie, pe
care nu a terminat-o.
 În 1838 apar primele încercări literare în limba
franceză: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit
rameau, Serata. În anul următor s-a întors în țară
și a ocupat un post în administrație până în 1846.
Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o
călătorie în Italia, care a devenit motiv de
inspirație pentru nuvela romantică 
Buchetiera de la Florența.
 În 1840, împreună cu Mihail
Kogălniceanu și Costache Negruzzi a
luat conducerea teatrului din Iași și și-
a început activitatea de dramaturg
care i-a adus cele mai constante
succese. Opera sa dramatică
însumează circa 2000 de pagini,
rămânând cel mai rezistent
compartiment al activității sale literare
și va constitui baza solidă pe care se
va dezvolta dramaturgia românească
în principalele sale direcții tehnice:
comedia străină și drama istorică. În
noiembrie s-a jucat Farmazonul din
Hârlău, iar în februarie
1841, Cinovnicul și modista, ambele
preluate după piese străine.
 Din 1842 datează importanta sa
călătorie în munții Moldovei, în urma
căreia descoperă valoarea artistică a
poeziei populare. Scrie primele sale
poezii în limba română pe care le va
grupa mai târziu în ciclul Doine și care
sunt foarte strâns legate de modelul
popular din care au luat naștere.
 În 1844, împreună cu Mihail
Kogălniceanu și Ion
Ghica scoate
săptămânalul Propășirea, în
care poetul va publica versuri
ce vor fi incluse în ciclul Doine
și lăcrimioare, iar în 11
ianuariese reprezintă
piesa Iorgu de la Sadagura,
comedie de rezistență în
dramaturgia scriitorului.
 În 1845 cu ocazia seratelor
literare de la Mânjina o
cunoaște pe Elena, sora
prietenuluiCostache Negri, de
care se îndrăgostește și căreia,
după moartea timpurie 1847, îi
dedică poezia Steluța și apoi
întreg ciclul de
poezii Lăcrămioare.
 După înfrângerea mișcării
pașoptiste este exilat, și după
ce călătorește
prin Austria șiGermania; se
stabilește la Paris, unde se
întâlnește cu alți
militanți munteni; din perioada
exilului datează poeziile Adio
Moldovei și Sentinela română.
În 1849- mai- pleacă,
împreună cu ceilalți exilați
la Brașov, în Bucovina,
apoi, în toamna aceluiași
an, la Paris. Scrie primele
cântecele comice (Șoldan
Viteazul, Mama
Anghelușa) și câteva
scenete comice și
muzicale. Se întoarce în
țară în luna decembrie.
 Nicolae Bălcescu, prietenul lui
Vasile Alecsandri, moare
la Palermo în 1852. Între anii1852-
1853, Alecsandri rămâne pentru
mai multă vreme în Franța. În
vara anului 1853, pornește spre
sudul Franței, într-o călătorie
spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, T
anger, Africa,Madrid, o călătorie
care va lăsa urme în creația sa
În 1855 s-a îndrăgostit
poetică, în gustul pentru exoticul
de Paulina Lucasievici, cu care
mauro-hispanic.
a avut o fată, Maria, în
noiembrie 1857. S-au căsătorit
nouăsprezece ani mai târziu,
pe 3 octombrie 1876. Din 1860
se stabilește la Mircești, unde
rămâne până la sfârșitul vieții,
chiar dacă lungi perioade de
timp a fost plecat din țară în
misiuni diplomatice.
În 1882 este ales președinte al secției de
literatură a Academiei. Călătorește în
Franța pentru a primi premiul oferit
de felibrii; este sărbătorit la Montpellier.
Îl vizitează pe ambasadorul României
la Londra, prietenul său Ion Ghica.
Pleacă la Paris în 1885, ca ministru al
României în Franța. În 1889, primește
vizita poeților francezi Sully
Prudhomme și Leconte de Lisle.
Vasile Alecsandri s-a stins din viață
la 22 august 1890, după o lungă
suferință, fiind înmormântat cu toate
onorurile la conacul său de la Mircești.
 Volume de teatru. Comedii

Chrita în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850)

Chirița în provinție (1855)
Chirița în voiagiu (1865)
Chirița în balon (1875)
 Volume de poezie
Pasteluri

Poezii populare.
Balade (Cântice bătrânești), 1852
Poezii populare.
Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri,
partea a II-a, 1853
Doine și lăcrămioare, 1853
•Proze

Istoria unui galben

Suvenire din Italia.
Buchetiera de la Florența
Iașii în 1844
Un salon din Iași
Românii și poezia lor
O primblare la munți
Borsec
Balta-albă
Călătorie în Africa.
Un episod din anul 1848
Proze din periodice

Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Melodiile românești
Prietenii românilor
Lamartine
Alecu Russo
Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873)
Din albumul unui bibliofil
Vasile Porojan
Margărita, (nuvelă scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic
episod în 1880)
Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
 Drame

Cetatea Nemțului
Lipitorile satelor
Sgârcitul risipitor
Despot Vodă, dramă istorică
Fântâna Blanduziei
Ovidiu
 Opere complete

Opere complete, 1875

SF.
Bibliotecar MIOARA BERINDAN

Profesor de lb. romana ILEANA TRIFOI

Informatician ANGELICA DUNCA

SC. “GEORGE COSBUC”

SIGHET