,,SFÂRȘIT DE TOAMNĂ” DE VASILE ALECSANDRI.

ELEMENTE DE VERSIFICAȚIE. IMAGINEA

TOAMNEI.
FIGURILE DE STIL.COMPARAȚIA.
 OBIECTIVE:
1.SĂ DIFERENȚIEZE MODUL DE ORGANIZARE A TEXTULUI ÎN VERSURI
SAU ÎN PROZĂ;
2.SĂ EVIDENȚIEZE ROLUL SUNETELOR ÎN REALIZAREA ARMONIEI
POETICE;
3.SĂ COMENTEZE ORAL EFECTUL EXPRESIV AL IMAGINILOR ARTISTICE
ÎN COMUNICAREA IDEILOR ȘI A SENTIMENTELOR;
4.SĂ DEFINEASCĂ NOȚIUNEA DE COMPARAȚIE;
5.SĂ ARGUMENTEZE ROLUL COMPARAȚIEI
ÎN COMUNICARE;
PROPUNEȚI DEOSEBIRI ÎNTRE:

TEXTUL IN POEZIA
PROZĂ
 OBSERVAȚI ȘI RĂSPUNDEȚI ORAL:

1.DIN CÂTE STROFE ESTE ALCĂTUITĂ POEZIA ,,SFÂRȘIT

DE TOAMNĂ”?
2.DIN CÂTE VERSURI SE POATE COMPUNE O STROFĂ?
3.CE TIPURI DE STROFE CUNOAȚEȚI?
 Vroiam să dobor secunda cu o săgeată

Vroiam să măsor cu o iubire vecia.

Mult prea multă-mi părea Poezia…

Şi-a mea îmi era lumea toată…

COMENTAȚI STRUCTURA Iarba creştea sub paşii mei,

teii scoteau flori pe ram

ACESTEI POEZII? de mă gândeam la ei

CE AȚI CONSTATAT? atunci când iubeam,

ce tânăr

eram

o!

eram

ce tânăr

atunci când iubeam:

de mă gândeam la ei,

teii scoteau flori pe ram;

iarba creştea sub paşii mei,

şi-a mea îmi era lumea toată…

Mult prea multă-mi părea Poezia…

Vroiam să măsor cu o iubire vecia…

POEZII CU FORMĂ FIXĂ
 ,,A BATE TEMENELE”?

TEMENEÁ, temenele, s. f. Salut făcut

după obiceiul musulman, printr-o
plecăciune; ploconeală, închinăciune.
◊ Expr. A face temenele = a fi exagerat de
politicos, a fi slugarnic, a se ploconi. 
ELEMENTE DE VERSIFICAȚIE:
1. VERS
2.STROFĂ
3.RIMĂ
VERSUL ESTE UN RÂND DINTR-O POEZIE. LUNGIMEA VERSURILOR POATE
FI DIFERITĂ. EXITĂ VERSURI SCURTE, FORMATE CHIAR DINTR-UN CUVÂNT,
ȘI VERSURI LUNGI.

STROFA ESTE UN RUP DIN DOUĂ SAU MAI MULTE VERSURI. STROFELE SE
DELIMITEAZĂ PRINTR-UN SPAȚIU ALB.
STROFA ALCĂTUITĂ DIN PATRU VERSURI SE NUMEȘTE CATREN.
1. DISTIH – DOUĂ VERSURI
2. TERȚET – TREI VERSURI
3. CATREN – PATRU VERSURI
4.CVINTET – CINCI VERSURI
5.SEXTINĂ - ȘASE VERSURI
6.SEPTIMĂ - ȘAPTE VERSURI
7. OCTAVĂ – OPT VERSURI
NUMEROTAȚI PRIMELE VERSURI ȘI
SUBLINIAȚI CU ACEEAȘI CULOARE SUNETELE
IDENTICE DE LA SFÂRȘITUL ACESTORA.

1. CĂLARE
2. ÎNFIORARE

3. LOC
4. FOC
 CE DESCOPERIM?
RIMA ESTE POTRIVIREA ULTIMELOR SUNETE DE LA
SFÂRȘITUL VERSURILOR, ÎNCEPÂND DE LA ULTIMA
VOCALĂ ACCENTUATĂ.

ÎNTR-O POEZIE, SUNETELE DE LA SFÂRȘITUL A DOUĂ SAU

MAI MULTE VERSURI DINTR-O STROFĂ SUNT, DE OBICEI,
IDENTICE.

RIMA IN CARE RIMEAZĂ VERSURILE 1-2 ȘI 3-4 SE NUMEȘTE

RIMĂ ÎMPERECHEATĂ.
SELECTAȚI DIN POEZIE CUVINTE
APARȚINÂND CÂMPURILOR LEXICALE
ALE CUVINTELOR DE MAI JOS.
PĂSĂRI ANIMALE ELEMENTE CULORI STĂRI
ALE NATURII SUFLETEȘTI
REPARTIZAȚI CUVINTELE CARE
DESEMNEAZĂ ELEMNTE ALE NATURII ÎN
FUNCȚIE DE PLANUL CĂRUIA APAȚIN:
 IDENTIFICAȚI ÎN VERSURILE DE
MAI JOS TERMENII COMPARAȚI:
,, FRUNZELE-I CAD, ZBOR ÎN AER ȘI DE CRENGI SE DEZLIPESC
CA FRUMOASELE ILUZII DINTR-UN SUFLET OMENESC;
DIN TUSPATRU PĂRȚI A LUMEI SE RIDICĂ-NALT PE CERURI,
CA BALAURI DIN POVESTE, NOURI NEGRI PLINI DE GERURI.”
 REȚINEȚI !!!
1.COMPARAȚIA ESTE O FIGURĂ DE
STIL COMPUSĂ DIN DOI TERMENI.
2.EA AJUTĂ CITITORUL SĂ ÎNȚELEAGĂ
SAU SĂ-ȘI IMAGINEZE CEVA OBIȘNUIT.

T1 + ELEMENTUL DE COMPARAT + T2
 REȚINEȚI!
COMPARAȚIA este o figură de stil prin care se
alătură doi termeni cu scopul de a-l evidenția pe
primul; aceștia pot denumi obiecte, ființe, acțiuni sau
noțiuni abstracte.
Între cei doi termeni ai comparației se stabilește o
relație de asemănare, marcată prin cuvinte sau
grupuri de cuviinte; de exemplu: ca,la fel
ca,asemănător cu, asemeni, precum...
CITIȚI COMPARAȚIILE DE MAI JOS.
CARE VI SE PAR OBIȘNUITE ȘI PE
CARE LE CONSIDERAȚI
SURPRINZĂTOARE?
1.dulce ca mierea; 2.negru ca tăciunele;
3.alb ca zăpada; 4.,,luna ca o vatră de jăratec”
5.luna ,,ca o pleoapă de cornee”
6.,,tare ca piatra, iute ca săgeata„
7.,,moartea neagră ca un șarpe”
8.,,ca două turturele-s ochii tăi”
CREAȚI COMPARAȚII:
Liniștit asemeni...
Ochi mari ca...
A fost curajos ca...
S-a întristat precum...
Merge agale ca...
Se simte comod ca...
Doi prieteni nedespărțiți precum...
HAI SĂ ÎNVESELIM COPACELUL,
ATÂRNÂND CÂTE O FRUNZULIȚĂ CU
IMPRESIILE VOASTRE DIN CADRUL OREI...