STEAUA DE VINERI

Ala-bala, prin aluni,

Unde eşti, copile-luni?!

Şi tu, copilandre-marţi,
Cu mari ochii tăi miraţi?!

Şi tu, miercureo, ah, floare –

Adolescenţă visătoare?!

Şi tu, joie mohorâtă –

Tinereţea mea pierdută?!
Nu pleca, vinere, încă
Nu! stea matură şi adâncă!

C-o să vină sîmbăta

Cu rece suflarea sa

Şi-o să-mi lase geana ninsă

Şi-n duminici gura stinsă.
Sarcini orale
1. Enumeră cuvintele ce definesc vârstele eului liric.

2. Propune câte un sinonim contextual pentru cuvintele: „miraţi”, „ mohorâtă”, „pierdută”, „adâncă”, „ninsă”.

3. Determină în baza cărui criteriu eul liric asociază zilele săptămânii cu etapele vieţii omului.

3.1 Care este conotaţia poetică a substantivelor ce numesc zilele săptămânilor?

4. Identifică versurile în care este prezent motivul jocului. Cărei vârste corespunde? De ce?

5. Meditează asupra efectului stilistic obținut de autor prin exercițiul derivării „copil-copilandru”. Care este ideea poetică subliniată de
autor?
Sarcini scrise
1. Argumentează dinamica stărilor de spirit ale eului liric şi mijloacele artistice de exprimare.

2. Comentează rolul stilistic al semnelor de punctuație duble.

3. Explică formula titulară în raport cu tema textului.

4. Comentează metafora din titlu.

4.1 Corelează semnificația titlului și epitetul dublu „stea matură şi adâncă”.
Cercetează
1. Opinează asupra ideilor din aforismele vierene propuse, utilizând tehnica P.R.E.S:

 P. – Prezintă!
 R. – Reflectează!
 E. – Exemplifică!
 S. – Sintetizează!
 „ Dacă trăieşte atât de puţin miracolul curcubeului pe cer, atunci de ce vor oamenii să trăiască atât de mult pe un pământ
care nu este al lor?”
 „Moartea nu ne omoară întru totul. Ea relevă şi mai pregnant virtuţile sau păcatele noastre.”
 „De ce oamenii mor, pot întreba numai copiii; de ce trăiesc, pot întreba numai bătrânii.”
 „Gustul pentru viaţă pe vârful inimii, iar nu pe vârful limbii stă.”
 „Eşti tânăr ori bătrân, învaţă! Această-i viaţa, de este pe pământ viaţă!”