Fişe de lucru – Lucian Blaga

I. O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat! şi cer sub mine -

Să nu se simtă Dumnezeu şi-aprins în valuri de lumină
în mine să joc
un rob în temniţă - încătuşat. străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
Pământule, dă-mi aripi: ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
săgeată vreau să fiu, să spintec să nu cârtească:
nemărginirea, „Sunt rob în temniţă!”
să nu mai văd în preajmă decât cer, (Vreau să joc! De Lucian Blaga)
deasupra cer,
1. Identifică sinonimele contextuale ale cuvintelor încătuşat, să spintec
2. Alcătuiţi propoziţii în acre cuvântul temniţă să aibă sens denotativ şi sens conotativ
3. Demonstrează prin patru enunţuri valoarea polisemantică a substantivului joc
4. Identifică în poezie două cuvinte derivate şi două compuse
5. Precizaţi două teme/motive literare prezente în text
6. Argumentaţi în aproximativ 10 rânduri apartenenţa poeziei la lirica modernistă
7. Comentaţi două figuri de stil diferite din poezie
8. Explicaţi titlul poezie
9. Comentaţi în 6-10 rânduri versurile: „Pământule, dă-mi aripi: / săgeată vreau să fiu, să
spintec/ nemărginirea”
10. Transcrieţi din text două imagini care conturează dimensiunea spaţială
11. Identificaţi două mărci ale eului liric
12. Precizaţi şi exemplificaţi două trăsături ale genului liric prezente în text

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

II. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
şi nu ucid nu micşorează, ci tremurătoare
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc măreşte şi mai tare taina nopţii,
în calea mea aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
în flori, în ochi, pe buze ori morminte. cu largi fiori de sfânt mister
Lumina altora şi tot ce-i neînţeles
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
în adâncimi de întuneric, sub ochii mei -
dar eu, căci eu iubesc
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
1. Identificaţi sinonimele contextuale ale cuvintelor nu strivesc, nepătrunsului
2. Scrieţi patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul ochi
3. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul întuneric să aibă sens denotativ şi sens conotativ
4. Comentaţi în 6-10 rânduri titlul poeziei
5. Explicaţi folosirea virgulei în sintagma: „în flori, în ochi, pe buze ori morminte”
6. Argumentaţi apartenenţa poeziei la lirica modernistă
7. Identificaţi în text tipul de lirism şi argumentaţi alegerea
8. Analizaţi două figuri de stil diferite din poezie
9. Precizaţi două teme/motive prezente în text
10. Prezenți elementele de prozodie ale poeziei
11. Identificaţi în text două trăsături ale genului liric
12. Explicaţi semnificaţia metaforelor revelatorii lumina şi nepătrunsului ascuns
13. Prezentaţi tipul de cunoaştere specific blagiană prezentă în poezie
 Scrisoare

III. Nu ţi-aş scrie poate nici acum acest rând,
dar cocoşi au cântat de trei ori în noapte –
şi-a trebuit să strig:
Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat?
Sunt mai bătrân decât tine, mamă,
ci tot aşa cum mă ştii:
adus puţin de umeri
şi plecat peste întrebările lumii.
Nu ştiu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.
Numai ca să umblu printre lucruri,
şi să le fac dreptate spunându-le
care-i mai adevărat şi care-i mai frumos?
Mâna mi se opreşte: e prea puţin.
Glasul mi se stinge: e prea puţin.
De ce m-ai trimis în lumină, Mamă,
de ce m-ai trimis?
Trupul meu cade la picioarele tale
greu ca o pasăre moartă.

1. Precizaţi sinonimele cuvintelor să umblu, adevărat

2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul întrebări să aibă sens denotativ şi sens conotativ
3. Scrieţi enunţuri care să conţină expresii/locuţiuni cu cuvântul lumină
4. Explicaţi titlul poeziei
5. Transcrieţi două versuri care conţin imagini temporale
6. Analizaţi în 6-10 rânduri ultimele patru versuri ale poeziei
7. Identificaţi două mărci lexico-gramaticale ale eului liric
8. Precizaţi două teme/motive prezente în text
9. Explicaţi folosirea virgulelor în sintagma „Sunt mai bătrân decât tine, mamă,”
10. Argumentaţi apartenenţa poeziei la lirica modernistă

Paradis în destrămare

IV. Portarul înaripat mai ţine întins de greutatea aripelor.

un cotor de spadă fără de flăcări. Trece printre sori vecini
Nu se luptă cu nimeni, porumbelul sfântului duh,
dar se simte învins. cu pliscul stinge cele din urmă lumini.
Pretutindeni pe pajişti şi pe ogor Noaptea îngeri goi
serafimi cu păr nins zgribulind se culcă în fân:
însetează după adevăr, vai mie, vai ţie,
dar apele din fântâni păianjeni mulţi au umplut apa vie,
refuză găleţile lor. odată vor putrezi şi îngerii sub glie,
Arând fără îndemn ţărâna va seca poveştile
cu pluguri de lemn, din trupul trist.
arhanghelii se plâng

1. Precizaţi sinonimele cuvintelor portarul, glie

2. Scrieţi patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul
3. Demonstraţi polisemia cuvântului întins
4. Comentaţi titlul poeziei
5. Analizaţi două figuri de stil diferite din poezie
6. Prezentaţi tipul de lirism prezent în text
7. Explicaţi folosirea virgulei din sintagma: „Nu se luptă cu nimeni, /dar se simte învins.”
8. Identificaţi în text patru cuvinte ce aparţin câmpului lexical al cuvântului paradis
9. Comentaţi, în 6-10 rânduri, primele patru versuri ale poeziei
10. Argumentaţi apartenenţa poeziei la lirica modernistă