Fişă de lucru- limba și literatura română

Recapitulare

Citește următorul fragment:

După masă, Magotu și Nicu vin la mine în cameră, vor să-mi ajute la despachetarea lucrurilor. Mă
pizmuiesc pentru că eu am o cameră singur, pe câtă vreme ei stau laolaltă.
Desfacem pachetele. Mama mi-a pus înăuntru o mulțime de bunătăți: cozonaci, prăjituri, șunci și fructe.
Lui Magotu îi sclipesc ochii.
Îl invit să ia ce-i place: îmbucă repede câteva prăjituri și aproape o jumătate de cozonac.[...] Nicu se
mulțumește cu o pară. I se face și celuilalt poftă de pere și dă gata câteva, cât ai clipi.
Nicu, văzând asta, nu se poate stăpâni și-i strigă:
- Ho,"nesățiosule''! Ho,"burtă spartă"! Apoi se întoarce spre mine și zice:
- Dă-l afară, că-ți înfulecă toate prăjiturile.
Magotu, drept răspuns, se uită mai întâi la ceas, pe urmă, foarte liniștit, scoate din buzunar un carnet și
însemnează: La 14 septembrie 1914, ora 2:20, mi-a adus injurii, făcându-mă "nesățios" și "burtă spartă".
Sunt nedumerit.
- De ce-l notezi acolo?
Magotu surâde cu importantă și-mi explică:
- Mă-sa mi l-a dat în primire. Mi-a spus: "Ai grijă de el, să nu umble haimana, să nu se apuce de băut, să nu
umble după fete". Eu răspund de educația lui, am promis solemn. D-aia mi-am cumpărat carnetul, la o notă
rea, dacă se obrăznicește - tranc!- îl însemnez colea. Când o veni, i-l arăt: "Poftim madam, aici sunt
delictele odraslei matale, cercetează și aplică-i constituția!"
- Idiotule, îl apostrofă Nicu furios, pe mă-ta s-o strigi "madam".
Magotu scoate din nou carnetul cu pricina și, foarte calm, însemnează:
La 14 septembrie 1914, ora 2:25, apostrofat: "idiotule" și a insultat-o pe mama, spunându-i "madam".
(Mihail Drumeș - Elevul Dima dintr-a șaptea)

1. Indică câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: importantă, însemnez, furios, pricina,
injurii, pizmuiesc, solemn.
2. Identifică genul literar căruia îi aparține fragmentul de mai sus.
3. Menționează, într-un enunț, tema fragmentului dat.
4. Precizează câteva trăsături de caracter ale personajului principal.
5. Scrie două trăsături ale operei epice, identificate în fragmentul dat.
6. Identifică indicii spațiali și temporali din fragmentul dat.

A. Citeşte textul, apoi răspunde cerinţelor de mai jos:

Pe gânduri ziua, noaptea în veghere,
Astfel viaţa- mi tot în chinuri trece
Va vrea natura oare să se plece
La ruga mea să- mi deie ce i-oi cere?

Nimic nu- i cer decât mormântul rece,

Repaos lung la lunga mea durere
Decât să port iubirea- mi în tăcere,
Mai bine ochiu- mi moartea să mi- l sece.

Căci lumea e locaşul pătimirei:

Un chin e valu- i, iară gândul spuma,
Dureri ascunse farmecele firei.

O dată te- am văzut, – o clipă numa –

Şi am simţit amarul omenirei…
Ce- am folosit că- l ştiu şi eu acuma?
(Mihai Eminescu, Pe gânduri ziua…)

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Sinonimele cuvintelor repaos şi pătimire

sunt:
a. somn, atracţie;
b. odihnă, suferinţă.
c. oprire, boală.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.

Tema textului este: Textul aparține genului:
a. moartea; a. epic
b. natura; b. liric
c. omenirea. c. dramatic

3. Transcrie două motive literare din text.

4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul propriu şi sensul figurat al verbului a se pleca.
5. Comentează, în 3–5 rânduri (30–50 de cuvinte), următorul vers: ,,Căci lumea e locașul pătimirei”.
6. Precizează rima poeziei și măsura versurilor.

B. 1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile.

Bunicul, când ma văzut, i sa umplut sufletul de bucurie.

Suferea de hipertensiune mare care o dobândise datorită meseriei stresante pe care a avut-o.
Mia spus că v-a veni mâine.

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte:

o agrează/agreează
o vei fi/vei fii
o greşeală/greşală
o se râde/râde
o abea/ abia
FIŞĂ DE LUCRU
 Sara pe deal
de Mihai Eminescu

Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină.
Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,
Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curând pasul-mi spre tine grăbeşte:
Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.
Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

1. Numiţi tema poeziei.

2. Precizaţi care este rima şi măsura versurilor.
3. Precizaţi şi argumentaţi cărui gen literar îi aparţine poezia.
4. Numiţi 2 motive literare regăsite în text.
5. Selectaţi versurile care fac referire la universul rural.
6.Comentaţi interogaţia din poemul eminescian.
7.Găsiţi câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele:
glas, suflet, clar, vechi, jale

8.“Sara pe deal” poate fi considerată o poezie:

a)filozofică
b)a naturii
c)de dragoste
d)istorică
9.Elementele naturii prezente în această poezie sunt: ……………………………………
10. Găsiţi două elemente care să demonstreze că “Sara pe deal” aparţine genului liric.
11. Comentaţi versurile următoare: “Astfel de noapte bogată,/ Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”