V20

Ti-am impletit suprema cununa de tristete,

Sa te inalti mai grava in cadrul tau de-azur
Iar seara sa-ti umbreasca inalta frumusete
Si astfel intregita sa-atingi Acordul-Pur.
Dar daca-incumetarea ta sovaie si seara
Descinde friguroasa in inima si gand
Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara,
Atunci, slavita Sora, zoreste mai curand
Spre malurile unde de mult imbratisarea
Asteapta sa te-adoarma asa cum tu desmierzi,
Asteapta infinita si limpede ca marea
Sa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi.
(Ion Barbu, Ti-am impletit…)

* tiara, tiare, s.f. -coroana purtata de catre regi, papa, formata din trei coroane suprapuse

1. Mentioneaza cate un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cununa si grava. 2 puncte
2. Explica rolul utilizarii virgulelor in versul „Atunci, slavita Sora, zoreste mai curand”. 2 puncte
3. Scrie doua expresii/ locutiuni care sa contina cuvantul inima. 2 puncte
4. Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvantului unde. 4 puncte
5. Transcrie doua structuri/ fragmente de vers care contin imagini artistice vizuale. 4 puncte
6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate in strofa a doua a poeziei. 4 puncte
7. Prezinta semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Mentioneaza doua elemente prin care se realizeaza subiectivitatea in textul dat. 4 puncte
9. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,
reflexivitate), prezenta in textul dat. 4 puncte

mayt
Iun 24, 2010 @ 21:17:25
1Sinonime: „cununa” – coroana, glorie, faima; „grava” – sobra, solemna, severa, profunda etc.
2. Rolul utilizarii virgulelor în structura „slavita Sora”: folosirea celor doua virgule se datoreaza unei
sintagme în cazul vocativ reprezentat, în acest caz, de natura etc.
3. Expresii/ locutiuni, de exemplu: „în inima orasulut’, „din toata inima”, ,^lab de inima”, „apune la inima”
etc.
4. Unde ai petrecut seara trecuta?
Pe suprafata lacului s-au format o multime de unde.
5. Doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale, de exemplu: „Ti-am împletit suprema
cununa”, „sa te înalti în cadrul tau de-azur”, „seara sa-ti umbreasca înalta frumusete” etc.
6. Semnificatia unei figuri de stil, identificate în a doua strofa a poeziei ar putea fi; personificarea „slavita
Sora” sau „încumetarea ta sovaie” care atribuie însusiri umane elementelor naturii; fiecare cuvânt
amplifica imaginea maretiei tabloului etc.
7. Titlul poeziei surprinde maretia naturii, omagiata prin sintagma „Ti-am împletit…”, evident, o suprema
cununa de tristete”, iar punctele de suspensie marcheaza grafic o pauza în vorbire, având ca scop
reflexia receptorului; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate etc.
8. Prezenta descrierii în poezie este motivata de bogatia imaginilor vizuale, unele statice, altele dinamice,
precum si de abundenta substantivelor si a adjectivelor. Ca parti de vorbire specifice acestui mod de
expunere; limbajul figurat, simbolic, demonstreaza ca textul este o descriere artistica etc.
9. Una dintre calitatile generale/ particulare ale stilului, existente în fragmentul citat ar putea fi, de
exemplu: expresivitatea textului data de bogatia figurilor de stil, dar si sobrietate acestora. Desi poezia
apartine lui Ion Barbu, poet de preferinta ermetic si ambiguu, aici versurile au o eleganta speciala etc.

Varianta 021

Proba scrisa de limba si literatura romana – Proba A

SUBIECTUL I (30 de puncte) – Varianta 021
Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:

O, desfrunzirile din urma!

Te uita, vastele paduri
Stau vestede sub greaua turma
De nori haotici si obscuri.
Te uita, soli ai crustei albe
Ce-o sa se-aseze de pe-acum,
În dantelari de fine salbe,
Pe tufa umeda, pe drum.
Un cinic puf au nins scaietii…
Si totusi, iata-ma venit
In fata toamnei si-a tristetii
Cu gândul iarasi ispitit,
De-avantul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zarilor murinde,
A sumbrei vai, a tuturor.
(Ion Barbu, Peisagiu* retrospectiv, I)

* peisagiu, s.n. – peisaj

1. Scrie cate un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor vested si sumbru. 2 puncte
2. Motiveaza rolul punctelor de suspensie în textul dat. 2 puncte
3. Alcatuieste un enunt în care cuvântul drum sa aiba sens conotativ. 2 puncte
4. Mentioneaza doua teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. 4
puncte
6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în prima strofa. 4 puncte
7. Prezinta semnificatia titlului, în legatura cu textul citat. 4 puncte
8. Comenteaza, în 6 – 10 randuri, ideea/ o idee poetica centrala, identificata în textul dat. 4 puncte 9.
Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate),
prezenta în textul dat. 4 puncte

Varianta 022

Proba scrisa de limba si literatura romana

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
Cad fulgii sovaielnici in stoluri fara numar,
Din nevazute urne ei cad pe albul umar
Al dealurilor prinse de-o crusta argintie.
Ostiri de nori alearga…
- Ce surda simpatie,
Nori turburi, nori metalici, spre voi intins ma poarta ?
Ati prefacut in domuri de argint natura moarta
Si-ati pus in peisagiu un nou fior de viata,
Voi, blocuri mohorate, convoi de-obscura ceata!…
Tot plumbul meu din suflet, o, forme calatoare,
Cu voi sa se topeasca in ganduri de ninsoare,
Caci, iata, vine vremea cand albe, impietrite,
Pe gand descaleca-vor zapezi neprihanite…
Cad fulgii sovaielnici, asa cum in poveste
Cad stropi de piatra scumpa, usor si lenes, peste
Un stralucit razboinic, cuprins de vraja-adanca. -
Asemenea campiei, sub cerul vanat inca,
Tinuturi ale mintii, lasati sa va-mpresoare,
Lasati sa cada-intr-una din neaua altui soare,
Ce, vesnic, bratul ritmic al timpului arunca…[...]
(Ion Barbu, Fulgii)

1. Scrie cate un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpa si arunca. 2 puncte
2. Motiveaza utilizarea cratimei in structura „sa va-mpresoare”. 2 puncte
3. Transcrie un vers care contine o locutiune adjectivala folosita cu efecte expresive. 2 puncte
4. Mentioneaza doua teme/ motive literare, prezente in poezie. 4 puncte
5. Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in textul dat. 4
puncte
6. Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite din prima secventa (versurile 1 – 9). 4 puncte
7. Exprima-ti opinia despre rolul utilizarii persoanei a II-a in discursul liric. 4 puncte
8. Comenteaza, in 6 – 10 randuri, ideea/ o idee poetica centrala, identificata in textul dat. 4 puncte
9. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezente in textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre egoism, pornind de la ideea exprimata in
urmatoarea afirmatie: “Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru el”. (Proverb romanesc)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre durere, pornind de la ideea identificata in
urmatoarea afirmatie: „Orice durere are leac. Greutatea este doar sa-l dibuiesti”. (Liviu Rebreanu, Opere,
3)