Druta Eduard

Pe balta clară barca molatică plutea...

Albeţi neprihănite curgeau din cer; – voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea,
Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară,
Şi sufletul – curatul argint de-odinioară –

Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară.

(Alexandru Macedonski, Pe balta clară)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă.

2. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers.
3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect, folosite în textul dat.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie.
7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”.
8. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text.
9. Prezintă semnificaţia titlului, prin raportare la textul citat.

1. Expresii/locuțiuni care conțin cuvântul apă sunt: „a intra la apă”, „a-i lăsa gura apă”, „a nu fi în apele
lui”.

2. Punctele de suspensie,semn de punctuație,în acest text marcheaza grafic întreruperea discursului

poetic, pauza stilistică sugerând starea contemplativă a ființei.

3. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii,conturând un peisaj lacustru,în lumina
proaspătă a dimineții („barca plutea”, „zâmbeau răsfrângeri argintoase”), cât și evocarii unei vârste
trecute, a inocenței ( „visul ce soptea”). Imperfectul creează iluzia duratei, punând în evidență starea
ambigua, de beatitudine melancolica a eului poetic.

4. Tema predilectă a textului este natura și totodata cea a visului,susținute de motivul trecerii timpului.

5. Două versuri care conțin imagini cromatice sunt „Albeți neprihănite curgeau din cer; – voioase /
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase”

6. Epitetul din sintagma „alba dimineata” intensifica, prin inversiune, sugestia de puritate a intregului
cadru, care se reflecta si asupra sufletului. Culoarea alba poate sugera si luminozitatea, intensitatea
luminii sau seninatatea. Epitetul constituie totodata si o imagine cromatica.

7. Ultimul vers al poeziei reprezintă o concluzie a discursului liric. Dublarea ,împreună cu adăugarea

exclamației „Oh!” accentuează starea de melancolie, de nostalgie față de pierderea sufletului inocent
de altădată: „curatul argint de-odinioara”
Druta Eduard

8. Simbolismul este o mişcare artistică şi literară apărută în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea ca
reacţie împotriva romantismului şi a parnasianismului. Poezia simbolistă este exclusiv una a
sensibilităţii, iar obiectul acestei poezii îl constituie stările sufleteşti nelămurite, confuze care sunt
sugerate.
Consider că poezia Pe balta clara de Alexandru Macedonski aparţine simbolismului pentru că are
trăsături de formă și conținut specifice.
În primul rând, poezia simbolistă foloseşte frecvent sugestia, respectiv calitatea acelui discurs poetic
ce reuşeşte să lase cititorului o multitudine de interpretări, utilizând dominant simboluri ce trimit la
stări sufleteşti ambigue, greu de numit într-un singur cuvânt. De exemplu „lumina albei domineți”,
„crinii suavi” ,„norii albi” sugerează puritatea,frumusețea naturii.
În al doilea rând întâlnim, specific simbolismului, cultivarea simbolului care exprimă
corespondențele și afinitățile dintre diferite elemente ale universului, astfel cerul, apa, norii sunt tot
atâtea simboluri ale trăirilor eului liric.
În plus, un rol important în conturarea acestei atmosfere îl au tehnica repetițiiilor„și”, „of”,cromatica
sugeestivă și muzicalitatea textului poetic.
În concluzie, prin aceste trăsături de formă și conținut poezia Pe balta clară de Alexandru Macedonski
aparține simbolismului.

9. Titlul,la nivel paratextual anticipează ideea poetică fiind în strânsă legătură cu mesajul transmis.
Acesta induce cititorului un orizont de așteptare pe care acesta îl poate confirma sau
infirma,pregătind totodată cititorul pentru ceea ce constituie esența operei.

În situația de față, titlul poeziei Pe balta clară, reluat în incipit, ne duce cu gândul la un peisaj din
natură, la un pastel, dar estetica simbolista inseamna antimimesis, refuzul de a numi obiectele
realitatii.
Ne este conturat un peisaj acvativ în strălucirea dimineții,reprezentând corespondente ale
sentimentului nostalgic ce evocă nevinovăția unei vârste,analogia se face prin simbolul argintului și
al oglindirii.