• Oxidarea organică diferă de cea din domeniul chimiei
anorganice și aceasta deoarece nu are loc transferul propriu-zis de electroni. Oxidarea speciilor chimice are loc cu: cedare de hidrogen -reacția se numește dehidrogenare acceptare de oxigen-reacția se numește oxidare Ce este dehidrogenarea? • Dehidrogenarea este o reacție chimică ce implică eliminarea de hidrogen din molecula unui compus organic, fiind reacția inversă hidrogenării. Este o reacție importantă, deoarece prin intermediul său se pot obține alchene plecând de la alcani, care sunt mai puțin folositori și mai inerți ca acestea. De asemenea, prin dehidrogenare, grăsimile saturate se transformă în nesaturate. Enzimele care catalizează reacția de dehidrogenare se numesc dehidrogenaze. Ce este oxidarea?
• Oxidarea este o reacție chimică prin care se
adaugă un atom de oxigen la molecula unei substanțe, care poate fi atât organică, cât și un compus anorganic. Practic, orice ardere este o oxidare. • Radicalii liberi sunt molecule foarte instabile care au în structură un electron celibatar. Aceștia sunt vinovați de oxidarea părților componente ale unei celule și a membranei pentru că radicalii liberi provoacădezechilibre in sistemul de apărare naturală a pielii și deteriorează stratul de suprafață al tenului. • Organismul uman dispune de enzime care impiedică și repară efectele nocive dar câteodată ele nu reușesc să țină pasul cu pagubele provocate de anumiți factori. Oxidarea normală este accelerată de un mediu bogat în oxidanți exteriori( fumul de tigara, aerul poluat, pesticidele, radioactivitatea, abuzul de alcool si supraexpunere la soare). • La reacția de oxidare pot participa substanțe aparținând unui numar mare de clase de compuși organici : alchene,alchine,diene,cicloalcani,cicloalchene,arene, alcoli, compusi carbonilici. Ca proces chimic reactia de oxidare poate decurge pe mai multe cai :
a) Oxidarea completă sau arderea substanțelor organice ; se obțin oxizii
elementelor componente (CO2,H2O,SO2,NO etc). b) Oxidarea incompletă care conduce la compuși cu funcțiuni oxigenate (alcoli,aldehide,cetone,acizi etc). c) Oxidarea degradativă când, prin ruperea unor legaturi chimice se obțin amestecuri de compuși cu numar mai mic de atomi de carbon. d) Autooxidarea in care unii compuși intermediari ai oxidării sunt catalizatori ai procesului (autooxidarea aldehidelor, râncezirea grăsimilor). Efecte ale oxidarii in organele vitale Tesutul oxidat Conduce la:
Ficat Hepatita , ciroza , cancer
Pancreas Pancreatita , diabet , cancer
Rinichi Nefrita , nefroza , cancer
Știați că...?
Oxigenul activ poate distruge țesuturi și de acees este esențial să eliminăm
oxigen activ din corp inainte să distruga țesuturile sănătoase Pentru a proteja corpul de rezidurile produse de hidrogenul sulfurat, amoniac, histamine, fenoli , leucocitele produc oxigen activ pentru a oxida aceste reziduri Excesul de oxigen activ poate distruge moleculele celulelor sănatoase și să le altereze codul genetic Hidrogenul sulfurat si amoniacul sunt toxinele tesuturilor care pot distruge ficatul Proiect realizat de: Andrei Răzvan Druță Eduard-Ionuț