CENTRUL DE EXCELENȚĂ FOCȘANI 24. 02.

2018
DESCRIEREA- explorarea textului. Epitetul

I. Citim cu atenție fragmentele:

1. ,,Cât de frumoasă era luna și cât de senină fu noaptea aceea! Tăcerea și misterul mă înconjurau din
toate părțile. Noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții adormiți și visători,
ale căror piscuri neguroase păreau că formează hotarele înalte dintre pământ și cer. O linie de umbră, grațios
ondulată, însemna, până dincolo de marginile vederii, aceste hotare; și această linie se părea trasă pe fundul
de umbră și lumină al spațiului adânc de o mână tainică, colosală și nevăzută.
Nici o mișcare pe pământ, și în aer nici o mișcare! Întreaga fire dormea și visa. Eu nu făceam nici una, nici
alta, sau le făceam, poate, pe amândouă. Mă prefăcusem în o stâncă vie și, în încremenirea ce mă stăpânea,
îmi era cu neputință să-mi leg la un loc gândirile și simțirile mele... 
(Calistrat Hogaș – Pe drumuri de munte)
2. ,,După o lună de zile înţelesesem rostul învăţăturii şi cunoşteam bine pe Domnul Vucea. Mulţi ani l-
am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. Scund, grăsuliu, cu părul mărunt şi încărunţit, cu barba ascuţită,
potrivită din foarfecă, mai mult albă, şi albă ca zăpada în vârful ei netezit și nişte ochi verzui, mici şi repezi
și o faţă gălbuie, curată şi fără pic de sânge. Iarna se cocoloşea într-o bundă cu blană lăţoasă, vara însă îţi
rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie, pantaloni negri, jiletcă de dril năutiu, călcată
şi lustruită, un lanţ de aur, gros ca pe deget… La uşa cancelariei îşi cuprindea barba în mâna dreaptă şi-o
netezea, ridicând buza de deasupra în sus, ca şi cum ar fi mârâit și mustăţile şi le clănţănea între degete și
deschidea mâna, sufla într-însa, tuşea şi intra pe uşă binişor, fără să i s-auză paşii.
(Barbu Șt. Delavrancea – Domnul Vucea)
3. ,,În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! 4. ,,Cu părul nins, cu ochii mici
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,  Și calzi de duiosie, 
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Aieve parc-o văd aici
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie. 
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,  Torcea, torcea, fus după fus. 
Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,  Din zori si până-n seara;
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.” Cu furca-n brâu, cu gândul dus, 
(Vasile Alecsandri- Miezul iernii) Era frumoasă de nespus
În portu-i de la țară...” 
(Șt.O.Iosif – Bunica)

5. Cea mai mare specie din familia câinilor și una din cele șapte care formează ordinul carnivorelor, specia
lupului, este cea mai răspândită dintre mamiferele care trăiesc în prezent. Având o statură de 100-150 cm și
o greutate cuprinsă între 12 si 80 de kg, lupul este unul dintre animalele cele mai inteligente si adaptabile.
Trăiesc în haite având în jur de 6 si 15 de exemplare. Lupii care atacă în haită pot vâna chiar animale mari,
de circa 500 kg sau chiar mai mari. Un lup poate consuma până la 10 kg de carne odată; animalele mici sunt
mâncate în întregime.
(*** Enciclopedia pentru copii)

Subiecte propuse de: prof. Corina Roșu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
prof. Stănica Dragu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
CENTRUL DE EXCELENȚĂ FOCȘANI 24. 02. 2018

II. Aflăm:
Descrierea
 Constă în prezentarea trăsăturilor caracteristice ale unui obiect/ fenomen/ ale unei ființe.
 Se realizează o imagine sugestivă prin acumularea unor detalii legate de formă, linie, culoare
etc.
 Predomină substantivul și adjectivul, care se constituie în imagini vizuale/ auditive/ olfactive/
statice sau dinamice.
 Prezintă cadrul temporal şi spaţial: ex. un decor interior, un peisaj, un anotimp etc.;
 Atmosfera generală poate fi de linişte, freamăt, veselie etc.;
 Poate apărea împletită cu naraţiunea, dialogul sau monologul;
 Verbele la imperfect (era, urca, sta, se cernea etc.) sunt specifice descrierii;
 Sentimentele autorului sunt transmise în mod direct.;
 Aparține genului liric sau genului epic.

Felul descrierii:
A. După raportul cu literatura:
 literară: - reflectă sentimentele si impresiile celui care o privește;
- limbajul este expresiv, artistic, sensibilizator;
- este caracteristică operelor literare lirice, dar și epice;
- este preponderent subiectivă;
- vizează sensibilitatea cititorului, fiind un pretext pentru trezirea unor stări sufletești.
Ea poate fi: - de tip tablou (un tip de descriere care înfățișează priveliști, peisaje, aspecte
calendaristice, fenomene în mod sugestiv și plastic- ex: descrierea unei furtuni, a unui lac, a unui anotimp
etc.);
- de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice şi morale, evidențiind aspecte
caracteristice ale unor ființe).

 nonliterară (științifică): - oferă informații precise;

- se folosesc termeni tehnici și științifici;
- nu se apelează la imagini artistice, figuri de stil;
- cuvintele sunt folosite cu sensul propriu;
- este preponderent obiectivă.

B. După modul de alcătuire a textului:

- descriere în versuri;
- descriere în proză.

Epitetul este figura de stil sau cuvântul cu funcție expresivă care exprimă însușirea unui cuvânt
(substantiv sau verb) reprezentându-l într-o lumină nouă. De multe ori adjectivele devin epitete.
Epitetul este un cuvânt sau o frază cu rol descriptiv care, prin alăturarea la un substantiv sau la
un verb exprima o însușire deosebită a unui obiect, ființă, idee, fenomen sau stare sufletească.
Majoritatea epitetelor sunt exprimate prin adjective (ochi mari, oameni harnici, fluturi albaștri,
marmura albă) dar pot fi întâlnite si epitete exprimate prin substantive, de obicei precedate de cuvinte de
legătură (pădure de aur, inimă de piatră).
După numărul termenilor folosiți pentru a realiza descrierea, epitetele pot fi simple (marea
înspumată), duble (marea albă, înspumată) sau triple (steluța roșie, strălucitoare, de brad).

Subiecte propuse de: prof. Corina Roșu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
prof. Stănica Dragu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
 CENTRUL DE EXCELENȚĂ FOCȘANI 24. 02. 2018
După tipul însușirilor pe care pe descriu, epitetele pot fi împărțite în:

· epitete cromatice: fluturi albaștri, petale galbene, trandafiri roșii, dar și râuri sclipitoare;
· epitete ornante: frunza cea rară, ochi mari, parc frumos;
· epitete comparative: mers ca o legănare;
· epitete personificatoare: izvoare harnice, flori molatice;
· epitete metaforice: păr de aur, caier de mătase;
· epitete hiperbolice: cupola gigantică, clădire uriașă etc.

III. Lucrăm:
CRITERIUL A.DESCRIERE EXEMPLE B. DESCRIERE EXEMPLE TEXT 5
DE LITERARĂ TEXT 1-4 ŞTIINŢIFICĂ
ANALIZĂ - SUBIECTIVĂ- -OBIECTIVĂ-
1.Care este a.Transmite informaţii
Exemplificaţi! a. Transmite informaţii Exemplificaţi! .............
scopul clare, precise, pe un ton..................................... clare, precise, pe un ton .....................................
textului neutru ..................................... neutru .....................................
descriptiv? ..................................... b. Comunică impresii, .....................................
b.Comunică impresii, ..................................... sentimente , prin .....................................
sentimente , prin implicare ..................................... implicare emoţională ...............................
emoţională, pe un ton ....................................
familiar.
2. Cum se I. Alegeţi trei figuri de I.
realizează a. prezenţa figurilor de stil stil diferite , două a. prezenţa figurilor de
descrierea? b. lipsa figurilor de stil imagini artistice stil
II. diferite şi explicaţi una b. lipsa figurilor de stil
a. absenţa imaginilor dintre figurile de stil II.
artistice alese! a.absenţa imaginilor
b. prezenţa imaginilor artistice
artistice b.prezenţa imaginilor
III. artistice
a.predomină substantive, III.a.predomină
adjective, verbe mai substantive, adjective,
puţine verbe mai puţine
b. multe verbe la persoana b.verbe la persoana a
a III-a III-a
3. Cine face a. E făcută din perspectiva a. E făcută din
descrierea? personajului-narator, prin perspectiva
transmiterea directă a personajului-narator,
sentimentelor de prin transmiterea directă
încântare. a sentimentelor de
încântare.
b. E făcută la persoana a b. E făcută la persoana a
III-a, obiectiv, fără III-a, obiectiv, fără
implicare afectivă. implicare afectivă.

IV. Argumentăm:
Cum arătăm că fragmentul dat este o descriere?
Fragmentul de mai sus (1) este o descriere literară care face parte din volumul ,,Pe drumuri de
munte” de Calistrat Hogaș. Natura este ca o divinitate în faţa căreia autorul rămâne extaziat. 
În primul rând, sunt înfăţişate aspecte trăite de însuși autorul, care se află în mijlocul unei păduri
fabuloase, într-o noapte senină cu lună. Exclamația admirativă este pentru lumina lunii, simbol al
Subiecte propuse de: prof. Corina Roșu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
prof. Stănica Dragu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
CENTRUL DE EXCELENȚĂ FOCȘANI 24. 02. 2018
cunoașterii, al imaginației, visului. În singurătate, simte tăcerea ca un început al deschiderii spre admirație,
tăcerea îi conferă nopții măreție și mister, taine de care se simte înconjurat. Percepe noaptea ca pe o ființă
enigmatică, retasă ,,în văi și în desimea brazilor”, loc al tinereții veșnice unde cu o putere deosebită, cernea
munții”, îi fărâmița-hiperbolă. Epitetele ,,adormiți și visători” completează tabloul unui loc în care piscurile
trasează hotarul dintre cer și pământ, conține energia ambelor spații, al începutului și sfârșitului, este ,,linia
de umbră ”ireală, grațios ondulată”, șerpuită, ca o fantomă a văzduhului desenată de ,,o mână
tainică,colosală și nevăzută”, epitet triplu ce completează misterul nopții. Fin observator, autorul urmărește
natura nemișcată cu ochii unui pictor; este atât de surprins de încremenirea ei că repetă cuvintele ,,nicio
mișcare”- pornire, acțiune, emoție, el însuși se simte transformat în stâncă, un loc de siguranță, protecție și
refugiu. Trăiește senzații nedeslușite, gândește că frumusețea naturii, perfecțiunea formelor ei, trăirile îl pot
apropia de  suferință. ,,Omul e prea mic pentru sublim” -chipul omului stăpânit din plin de sentimentul
sublimului este serios, uneori împietrit şi uimit și doar un strigăt de admirație ar putea să-i traducă
sentimentele.  Astfel conturează un tablou feeric, în care singur în ,,măreața noapte”, luminat de luna plină,
înconjurat de ,,adâncimile albastre” simte că  prin plâns fiinţa sa se eliberează, se purifică, îşi diminuează
orice tensiune emoţională.
În al doilea rând, ne dăm seama că textul este o descriere prin construcţiile substantiv-
adjectiv: ,,munții adormiți și visători, piscuri neguroase, linie grațios ondulată, mână tainică, colosală și
nevăzută”... Repetiția verbelor la modul infinitiv din finalul fragmentului completează experiența unică
trăită, iar lirismul textului este susținut de pronumele personal: ,,eu, îmi, mă”.                                                             
  În al treilea rând, textul este o descriere literară pentru că limbajul folosit este încărcat de
expresivitate, creând imagini vizuale de o mare frumuseţe. Toate imaginile, figuri de stil impresionează prin
crearea unui cadru natural dominat de strălucire, armonie nocturnă. Omul trăiește un sentiment de bucurie
privind perfecțiunea naturii. 
În concluzie, acest fragment este o descriere literară, fiind  prezentate trăirile în mijlocul naturii,
folosindu-se un limbaj expresiv, capabil de a crea imagini vizuale prin care putem trăi emoţii.

V. Aplicăm:
„Era pe la sfârşitul lui august, şi pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână de om, îşi
desfăşura tăcută bolţile de frunzişuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica departe într-un pisc prăpăstios,
în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea cel întâi, printr-un şuiet adânc, sosirea vânturilor.
Aşa urca lin spre asfinţit, şi de pe cerul răsăritului soarele începea să-i pătrundă ascunzişurile.
În ţihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaie deasă şi caldă de raze; roiuri de musculiţe
se roteau ici-colo, ţesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta
nemişcat pe o ramură de fag întinsă spre soare ; îi sticleau penele ca gălbenuşul oului; întindea din vreme în
vreme gâtul şi da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii.
Paseri mărunte, stropite cu felurite culori, se chemau de pe vârfuri de nuieluşe mlădioase; erau stigleţi cu
pete de sânge, piţigoi rotunzi cu pene cenuşii şi negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochişori
sticliţi ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri şi fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi uşurel, şi-n urmă-
le nuieluşele se clătinau, tremurându-şi frunzele lucii.
Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineaţă de vară.
Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în
care începeau să se îngrămădească miresme calde.”
(Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrișorului)

1. Indică sinonime pentru cuvintele subliniate din text.

…………………………………………………………………………………………………………….
2. Selectează:
- două substantive care denumesc păsări: ……………………………………………………………..
- două adjective care arată caracteristici ale mediului natural: ………………………………………..
Subiecte propuse de: prof. Corina Roșu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
prof. Stănica Dragu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
CENTRUL DE EXCELENȚĂ FOCȘANI 24. 02. 2018

3. Transcrie două secvențe care să cuprindă perechi substantiv-adjectiv și să alcătuiască imagini artistice
vizuale.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
4. Fragmentul citat este o descriere de tip tablou sau de tip portret? Argumentează răspunsul.
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………....
5. Selectează:
a) două elemente ce aparțin cadrului terestru: ……………………………....................
……………………………………………………………………………………….
b) două elemente care aparțin cadrului cosmic: ………………………………………..
……………………………………………………………………………………….

6. Transcrie:
a) două secvențe care să cuprindă perechi substantiv-adjectiv și să alcătuiască imagini artistice
vizuale:
………………………………………………………………………………………….
b) o imagine auditivă: ……………………………………………………………………………..

7. Selectează două structuri prin care se justifică subiectivitatea autorului.

…………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………….

8. Identifică 3 epitete, precizând tipul acestuia și care este semnificația imaginii artistice create.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

9. Găsiți cât mai multe epitete (simple, duble și triple) pentru următoarele cuvinte:
pădure ……………………………………………………………………………….
zbor …………………………………………………………………………………
soare ………………………………………………………………………………..
prințesă ……………………………………………………………………………..
fluture ………………………………………………………………………………
cărare ……………………………………………………………………………….

10. Realizați o compunere descriptivă cu titlul ”Mama, ființa cea mai dragă”, în care să utilizați figuri de stil
cu scopul de a spori expresivitatea textului.

Subiecte propuse de: prof. Corina Roșu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani
prof. Stănica Dragu, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Focșani