Republica Moldova[8][9] (abreviată RM sau R.M.

 și cu codul internațional MDA[10]) este

un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est
și sud. Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare, însă are ieșire la Dunăre pe o
fâșie de 430 de metri[11] la extremitatea sa sudică,[12] prin intermediul căreia are acces potențial și
la Marea Neagră. În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat
independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Republicii
Moldova. Începând cu anul 1990, teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al
fluviului Nistru este sub control de facto al regimului separatist din Transnistria (controlat și/sau
sprijinit de Rusia).[13][14]
Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și
un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este stat membru
al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru
Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații internaționale. Republica Moldova
a implementat primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.[15]

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Antichitate
o 1.2Moldova medievală
o 1.3Perioada țaristă
o 1.4Prima independență
o 1.5Unirea cu Regatul României
o 1.6Pactul germano–rus
o 1.7Al Doilea Război Mondial
o 1.8Perioada sovietică
o 1.9A doua independență
 2Geografie
o 2.1Relief
o 2.2Geologie și tectonică
o 2.3Substanțe minerale utile
o 2.4Sol
o 2.5Climă
o 2.6Hidrografie
o 2.7Floră
o 2.8Faună
 3Politică
o 3.1Politică internă
o 3.2Politică externă
o 3.3Forțele armate
 4Organizare administrativ-teritorială
 5Demografie
o 5.1Structura etnolingvistică
o 5.2Dinamica populației
o 5.3Mișcarea naturală
o 5.4Migrație
o 5.5Religie
o 5.6Structura pe grupe de vârstă și sexe
o 5.7Așezările umane
 5.7.1Principalele orașe
 6Economie
o 6.1Industrie
o 6.2Agricultură
 7Transport și telecomunicații
o 7.1Transportul feroviar
o 7.2Transportul aerian
o 7.3Transportul naval
o 7.4Comunicații electronice
 8Arhitectură
 9Cultură
o 9.1Patrimoniu cultural
o 9.2Mass-Media
 10Mâncare si băutură
 11Muzică
o 11.1Tradiții
 12Educație
o 12.1Învățământ preșcolar
o 12.2Învățământ primar și secundar general
o 12.3Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate
o 12.4Învățământ superior
 13Sport
 14Sănătate
 15Turism
o 15.1Turismul rural
o 15.2Turismul vitivinicol
 16Sărbători oficiale
 17Note
 18Bibliografie
 19Legături externe
 20Vezi și

Istorie
Articol principal: Istoria Republicii Moldova.

Antichitate
Articol principal: Dacia.

Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate

de triburile dacice ale costobocilor și tyrageților (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de
istoricul german Johann Gustav Droysen în 1886.).
În antichitate pe teritoriul Republicii Moldova, României (partea central nord-estică)
și Ucrainei (partea sud-vestică) s-a format civilizația Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizații
din Europa. Civilizația a dispărut misterios după migrările popoarelor indo-europene prin spațiul
carpato-danubiano-pontic. Astfel s-a format civilizația dacilor.
Strabon în „Geografia” menționa că geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu
geții.[16] Totuși, prima relatare despre geți aparține lui Herodot.[17][18] Cucerirea Daciei de către
romani conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii poporului român.
[19]
 După ce Dacia a devenit provincie a Imperiului Roman s-au impus elemente de cultură și
civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a stat la baza formării limbii române.[20][21][22]
Pe baza informațiilor din inscripția de la Dionysopolis[23][24][25] și de la Iordanes, se știe că sub
stăpânirea lui Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac.[26][27] În
anul 44 î.Hr., Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.[28] După moartea lui, statul geto-
dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate.[29] Nucleul statal se menține în zona munților Șureanu,
unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus și Coryllus.[30] Statul centralizat dac va atinge
apogeul dezvoltării sale sub Decebal.[31] În această perioadă se mențin o serie de conflicte cu
Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în 106 d.Hr. de împăratul roman Traian.
[32]
 Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.[33]

Dacia în timpul lui Constantin cel Mare

Împăratul Constantin cel Mare a construit în 328, podul lui Constantin cel Mare peste Dunăre, în
vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva vizigoților, îi înfrânge și, ca
urmare, ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub
stăpânire romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de Brazda lui Novac[34].
Limesul continua apoi spre sudul Moldovei (probabil pe râul Buzău) mergând pe la nord de
actualul oraș Galați apoi spre Prut pe la Vadul lui Isac și se termina la lacul (limanul) Sasîc,
aproape de Nistru, pe valul de pământ numit uneori și valul lui Athanaric [35] Cu această ocazie,
Constantin și-a adăugat și titlul de Dacicus Maximus.
Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau
invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare
migratoare, printre care se pot
aminti: sarmați, goți (germanici), huni (mongolici), gepizi, avari, bulgarii turcofoni (inițial,
apoi slavofoni), varegi, maghiari (ugro-finici), pecenegi și cumani (turcofoni), și tătari.[36]

Moldova medievală
Portal Moldova
Articol principal: Principatul Moldovei.
Stema simplă a Moldovei, la mănăstirea Cetățuia (România)

total, după Rudolf JosephDupă marea invazie mongolă (1241), întreaga regiune este controlată
politic de către Hoarda de Aur.[37] Principatul Moldovei, întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea,
include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea
Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și
Asia), populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru
cel Bun, Ștefan cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a
Moldovei cu mai multe cetăți românești: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea
Albă, Chilia[36] După ocuparea cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484, Imperiul
Otoman transformă în 1538, la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș, Tighina și Basarabia în
raia turcească (în Evul Mediu Dezvoltat, după apariția țărilor române medievale, Basarabia era
denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca Bugeac).[36]
În secolul al XVI-lea, Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană
fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean
al Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate
atunci în vigoare[38]) prin Pacea de la București din 1812, teritoriul cuprins între Prut și Nistru,
parte componentă a Țării Moldovei (45.600 km2, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în
proporție de 86% români),