OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, județul Brașov, 05 martie 2022

Clasa a VIII-a
Varianta 1

 Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente, apoi formulează răspunsuri pentru

cerinţele date:

A.

Această mare e acoperită de adolescenți

care învață mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu brațul, de curenți,
mai sprijinindu-se de-o rază țeapănă, de soare.
5 Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect
și îi contemplu ca la o debarcare.
O flotă infinită de yole. Și aștept
un pas greșit să văd, sau o alunecare
măcar pân' la genunchi în valul diafan
10 sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelți și calmi, și simultan
au și deprins să meargă pe valuri, în picioare.
Nichita Stănescu, Adolescenți pe mare

Olimpiada de Limba și literatura română Etapa locală, 05.03.2022

Clasa a VIII-a
 B.
Totul m-a fermecat, la început, la liceu. Îmi plăcea mai ales pentru că la fiecare
materie aveam un alt profesor. M-a cucerit de la cea dintâi lecţie, şi a rămas preferatul meu
15 până la moarte, câţiva ani mai târziu, Nicolae Moisescu, profesorul de ştiinţe naturale.
Era înalt, foarte slab, aproape uscat, şi părea mai bătrân decât era pentru că avea
părul şi mustăţile albe. Vorbea încet, rar, parcă şi-ar fi economisit forţele, şi vorbea
plimbându-se prin faţa băncilor, cu paşi mici, uşori, întretăiaţi de scurte opriri ca să poată
privi mai bine, adânc, în ochi, unul din elevi. Zâmbea după fiecare frază, parcă ar fi vrut să
20 sublinieze punctul şi pauza care trebuiau s-o separe de fraza următoare. Întovărăşea
expunerea cu gesturi largi, leneşe, şi atunci înţelegeai cât de perfect izbutise să-şi dozeze
puţina energie de care dispunea.
Avea acest obicei: venea cu microscopul în clasă şi ne chema pe rând să privim şi apoi
ne punea să desenăm pe tablă cele ce văzusem. Arareori unul din noi izbutea să reproducă,
25 foarte aproximativ, acele stranii forme irizate, madreporice, pe care le descopeream, le
abuream, le pierdeam şi le descopeream din nou, învârtind încet şurubul microscopului. M-a
remarcat, cred, pentru că mă număram printre cei care se dovediseră în stare să deseneze ce
vedeau. De atunci, nu m-a mai slăbit. Mă privea mereu în ochi, parcă mi-ar fi cerut părerea,
îmi punea necontenit întrebări. Pe nesimţite, m-am trezit că sunt anumite taine pe care le
30 înţelegeam. Erau tainele acelei puteri misterioase pe care Moisescu o numea „Natură",
înţelegeam de ce fluturele de pădure are aripile de culoarea scoarţei de copac, de ce ariciul
este prevăzut cu ţepi, de ce bărbătuşii atâtor păsări sunt mai exuberant împodobiţi decât
femelele. „Natura" făcuse toate acestea ca să-i camufleze, să-i apere, să-i selecţioneze. Existau
deci anumite legi pe care le puteai descifra — şi atunci toate lucrurile căpătau înţeles şi
35 noimă. Lumea nu se mai arăta ca o aglomerare de vietăţi şi întâmplări fără legătură între
ele, ci se dovedea a fi rezultatul unei voinţe unice şi irezistibile. Aşa cum mi se releva ea din
lecţiile lui Moisescu, „Natura" era însufleţită de un singur elan: acela de a crea viaţa şi de a o
menţine, în pofida tuturor piedicilor şi dezastrelor. În iarna aceea, am învăţat ce înseamnă
instinctele de conservare a individului şi a speciei. (...). Nicolae Moisescu ni le arăta în planşe
40 colorate, sau împăiate, sau conservate în borcane cu alcool, în insectare. Apoi, le-am
contemplat, cu întreaga clasă, la Muzeul de Ştiinţe Naturale de la Şosea.
Am revenit de atunci, cu regularitate, în fiecare duminică, toată iarna aceea. Şi cu câtă
nerăbdare n-am aşteptat să se desprimăvăreze, ca să pot, în sfârşit, să pornesc după insecte
în pădurile din jurul Bucureştiului... Poate că pasiunea aceasta pentru ştiinţele naturale m-a
45 salvat, m-a ajutat să traversez criza în care intrasem, aproape fără să-mi dau seama, şi care
nu era numai o criză de pubertate. Căci în afară de zoologie nu mă interesa nimic. Nu
pregăteam lecţiile, ci-mi petreceam tot timpul liber pe maidanul Primăriei şi în pivniţele
Universităţii. Rămăsesem prieten cu aceleaşi haimanale din mahalaua mea, iar, dintre noii
colegi de liceu, mă legasem mai ales cu cei mai leneşi şi mai arţăgoşi. Este drept că, îndată ce
50 s-au topit zăpezile, izbutisem să-i conving să cutreierăm boschetele de la Şosea, căutând
plante şi insecte.
În mai 1918, am început să plecăm duminicile, dis-de-dimineaţă, către mănăstirile din
jurul Bucureştiului. Petreceam ceasuri întregi urmărind viaţa domoală, mohorâtă, a
gândacilor de tot felul, a brotăceilor, a şopârlelor. Făceam planuri pentru excursiile de vară:
55 să coborâm pe malul Dâmboviţei până la Dunăre, să cercetez nămoalele şi mlaştinile bogate
în larve. Visului acesta i-a pus capăt surpriza sfârşitului de an. Am aflat, cu indignare, că
rămăsesem corigent la trei materii: la română, franceză şi germană. Trei corigențe aduceau
după sine repetenţia. Dar Moisescu stăruise să mi se dea această şansă; eram cel mai bun
elev al lui din toată clasa.
Mircea Eliade, Memorii

Olimpiada de Limba și literatura română Etapa locală, 05.03.2022

Clasa a VIII-a
 C.
60 Fizic, insul cunoaşte la această vârstă o dezvoltare accelerată, fetele evoluând mai repede
decât băieţii. De altfel, fetele îşi încheie creşterea fizică la vârsta de 17 ani. Cea mai mare parte
dintre ele (75%) ating faza pubertăţii înainte de 14 ani, pe când băieţii ajung la acest moment, în
majoritatea lor (85%), la 15 ani.
Psihologic, adolescentul se caracterizează printr-o bogată imaginaţie, el „visează cu ochii
65 deschişi“, dar şi prin creşterea puterii de judecată. În schimb, memoria este deficitară. În acest
interval de timp individul dezvoltă interese şi abilităţi speciale fără însă a avea tenacitatea şi
capacitatea de a finaliza o acţiune.
Emoţional, adolescenţii sunt foarte sensibili şi de aceea se pot simţi foarte uşor lezaţi,
când se manifestă atitudini ostile faţă de ei. De asemenea, ei dovedesc interes pentru
70 competitivitate şi sunt dispuşi să participe la orice acţiune care le-ar permite să-şi etaleze
cunoştinţele şi abilităţile.
Social, adolescenţii se caracterizează prin autodefinirea sinelui în relaţie cu societatea în
totalitatea ei, iar identitatea apare ca o poziţie a lor faţă de lumea în care trăiesc. Din acest status
75 apar probleme specifice adolescenţei: tensiunea dintre el şi societate, câştigarea independenţei
faţă de părinţi, alegerea carierei şi a stilului de viaţă. Întrucât adolescentul îşi construieşte
identitatea, în primul rând, în raportul său cu familia şi societatea, el exersează experienţe
proprii pentru că numai astfel trăieşte cu convingerea despre oportunitatea lor.

https://adevarul.ro/news/societate/adolescenta-varsta-schimbarilor-profunde-
riscurilorinevitabile

SUBIECTUL I 20 de puncte

Scrie pe foaia de examen numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Sunt despărțite corect în silabe cuvintele din seria:

a) de-sco-pe-ream; ge-nunchi; a-u-to-de-fi-ni-re-a; a-ce-e-a.
b) des-co-pe-ream; ge-nunchi; a-u-to-de-fi-ni-rea; a-ce-e-a.
c) des-co-pe-re-am; ge-nun-chi; a-u-to-de-fi-ni-rea; a-ce-ea.
d) des-co-pe-ream; gen-unchi; au-to-de-fi-ni-rea; a-ce-e-a. 2 puncte
2. În enunțul: Dar ei sunt zvelți și calmi, și simultan/ au și deprins să meargă pe valuri, în picioare,
există:
a) două predicate verbale și un predicat nominal;
b) trei predicate nominale;
c) trei predicat verbal și un predicat nominal;
d) trei predicate verbale. 2 puncte
3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor simultan, să camufleze, tenacitate din rândurile 11, 33, 66 sunt în
ordine:
a) sincron, să-și arate, insistență;
b) paralel, să demonstreze, persistență;
c) concomitent, să mascheze, perseverență;
d) împreună, să-și exhibeze, îndârjire. 2 puncte

Scrie pe foaia de examen răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:

4. Precizează câte sunete au cuvintele: eu, unghi, aceea, exersează. 2 puncte
5. Transcrie, din rândurile 1-10, două cuvinte care conțin diftong și două cuvinte care conțin vocale în hiat.
2 puncte
6. Construiește un enunț în care să folosești omonimul cuvântului care din rândul 34. 2 puncte

Olimpiada de Limba și literatura română Etapa locală, 05.03.2022

Clasa a VIII-a
7. Precizează ce valoare morfologică au cuvintele subliniate din următoarea secvență: Rămăsesem prieten
(...) mă legasem mai ales cu cei mai leneşi din rândurile 48 și 49. 2 puncte
8. Notează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din sevența: adolescenţii sunt foarte sensibili şi de
aceea se pot simţi foarte uşor lezaţi, când se manifestă atitudini ostile faţă de ei din rândurile 68 și 69.
2 puncte
9. Transcrie o construcție verbală activă și una reflexivă din rândurile 16-19. 2 puncte
10. Menționează o consecință a folosirii cratimei în structura Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi
perfect, din rândul 5. 2 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA 40 de puncte

Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos:

1. Menționează, din rândurile 16-22, două mijloace de caracterizare diferite ale personajului Nicolae
Moisescu, exemplificându-le în 2-3 enunțuri cu secvențe din text. 8 puncte
2. Explică, în 50-100 de cuvinte, semnificația secvenței: Dar ei sunt zvelți și calmi, și simultan/
au și deprins să meargă pe valuri, în picioare din rândurile 11 și 12. 8 puncte
3. Evidențiază, în 30–50 de rânduri, o asemănare și două deosebiri dintre textul literar (B) și cel nonliterar
(C), pe baza textelor suport. 8 puncte
4. Prezintă, din textul A, două trăsături ale poeziei moderne, din prisma versificației. 6 puncte
5. Redă prin exemple specificul textului liric, respectiv epic, referindu-te la vocea textuală. 6 puncte
6. Enumeră două trăsături ale adolescenților, după cum reiese din rândurile 64-77. 4 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA 40 de puncte

Valorificând mesajul textelor-suport, redactează o compunere de exprimare a opiniei de 150 – 300

de cuvinte în care să argumentezi următoarea afirmație din rândurile 72 și 73: adolescenţii se
caracterizează prin autodefinirea sinelui în relaţie cu societatea în totalitatea ei, iar identitatea apare ca
o poziţie a lor faţă de lumea în care trăiesc.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
– să formulezi două argumente;
– să ilustrezi argumentele cu exemple potrivite, pe baza textelor și a experienței culturale;
– să ai un continut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

NOTĂ! Din cele 40 de puncte, vei primi 28 de puncte pentru conținutul compunerii și 12 puncte pentru
redactare. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
şi dezvoltă subiectul propus.

Olimpiada de Limba și literatura română Etapa locală, 05.03.2022

Clasa a VIII-a