Proiect didactic

Clasa: a VIII-a
Data: 13.11.2020
Profesor: Popazu Ecaterina
Disciplina: limba și literatura română
Unitatea de învățare: Proza narativă. Nuvela și povestirea
Subiectul lecției: ,,Dincolo de nisipuri” de F. Neagu. Vocabularul textului.
Tipul lecției: dobândirea de noi cunoștințe
Durata: 45 min
Competențe specifice:
9. Operaţionalizareaterminologieilingvisticeşiliterare, înlimitastandardelor de conţinut.
10. Valorificareamijloacelorexpresive ale limbiiromâneliterare, îndiferitesituaţii de comunicareoralăşiscrisă..

Unități de competență
9.1. Identificarea fenomenelorşi a unităţilorlingvistice studiate în context.
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelorexpresive ale limbii (sinonime, antonime, figuri de stil)întextulprodus (scris/oral).

1
 Obiective operaționale:
să citească expresiv textul;
să releve semnificația întâmplării relatate și a personajului principal;
să determine cadrul desfășurării acțiunii(indicii de timp și de spațiu);
să analizeze limbajul operei din perspectiva oralității stilului, a graiului popular;
să identifice figurile de stil și să interpreteze semnificația lor;
Strategii didactice

Metode și procedee:joc didactic,conversația euristică, argumentarea, reflecții personale, explozia stelară, lucru
cu dicționarul, descoperirea, exercițiul, clusteringul, graficul T, lanțul asociativ, tehnica 3-2-1.
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, imagini, televizor, Power point.
Forme de organizare a activității: frontală, individuală, în grup.
Referințe bibliografice:
1. Cartaleanu, Tatiana, Ciobanu, Mircea, Olga, Cosovan, Limba și literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, ed. Știința, Chișinău 2013;
2. Curriculum școlar, Limba și literatura română, Editura Lyceum, Chișinău,2010;
3. Ministerul Educației al RM, Limba și literatura română, Lyceum, Chișinău, 2011
4. Badea, Mariana, Literatura română, București, 2002;
5. Stoleru, Cecilia, Comentarii literare; Editura Pestalozzi,2009;
6. Șchiopu, Constantin, Metodica predării literaturii române, Chișinău, 2009.
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nu%C8%99_Neagu.

2
 Desfășurarea activității
Etapel Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Timp Strategie Evaluare
e
lecției
E Bună ziua, dragi elevi!
Pentru noi astăzi este o zi deosebită
deoarece am lăsat ușile deschise 1 min
V
pentru orice oaspete dorește să intre. Elevii ascultă. Observarea
Vreau să vă întreb cum vă simțiți? comportamen-
O Dacă vă simțiți bine, vreau să vă tuliu
provoc la un joc.
C Câte un elev din fiecare grup vine și
răspunde la câte o întrebare, astfel ca
să obținem o imagine.
A
1. Cât timp poate supraviețui omul O săptămâna
fără apă? 3 min Jocul didactic
R 2. Numește țările cu care se România, Ucraina
învecinează țara noastră?
E 3. Dacă v-ar ruga cineva să regizați
un film, care text din cele învățate, ,,Amintiri din copilărie”
l-ați alege?
4. Până în ce an a durat Războiul al II 1945 Aprecierea
-lea Mondial? verbală
5. Dacă ar fi să colorați fericirea, ce Albă
culoare ați alege?
6. Dacă ați porni în deșert, Apă
ce ați lua numaidecât cu dv.?

Am reconstituit imaginea și am obținut

o picătură de apă.
Ce este apa, ce semnifică pentru voi Este vitală pentru organism, este
sau ce știți despre apă? indispensabilă pentru supraviețuire, ș.a. Conversația Aprecierea orală
Acum invit un elev la tablă pentru a 3min euristică
construi câmpul asociativ al
cuvântului ” apă”. Viață, tinerețe, suplețe, hidratare, ș.a. Lanțul asociativ
3
 După părerea dvs.,apa poate deveni un
ideal în viața cuiva? De ce ?
În ce operă studiată apa este de o Elevii răspund.,,Alexandru refuzând Argumentarea
R
importanță enormă? apa” de Șt. Augustin Doinaș
Apa, în opera pe care o vom studia
E astăzi, într-adevăr, devine un ideal
pentru personajul principal. De ce?
A - Deoarece autorul a vrut prin
intermediul lui să scoată în Observarea
evidență evenimentele ce s-au
L
produs atunci, în anul 1946: până Elevii notează.
în 1945 a fost război, după care se
I începe un an de secetă și începe Povestitorul, memorialistul, nuvelistul, 5 min
foametea. romancierul, scenaristul și dramaturgul român.
Se naște la 5 aprilie 1932, în România, într-o
Z Notăm subiectul lecției de astăzi: familie de țărani, a făcut școală primară în satul
”Dincolo de nisipuri” de F. Neagu. natal, după care își face studiile la Liceul
Exerciții de vocabular. Militar, apoi Școala pedagogică nr. 2, după care
A
Se anunță obiectivele. se înscrie la facultatea de filologie la București. Aprecierea
Cine este, de fapt, autorul F. Neagu? În anul 1954 debutează cu povestirea „Dușman verbală
R cu lumea”, în revista „Tânărul scriitor”. În anul
1960 are loc debutul editorial cu volumul de
Un elev ne amintește ce am avut povestiri „NingeaînBărăgan”.Înanul 1960
E pentru acasă. publică „Somn de la amiază”, iarîn 1962 3 min Lecturarea –
Lecturarea nuvelei și marcarea „Dincolo de nisipuri”. „Varabuimacă”, piesa model
pasajului care i-a impresionat. „Scoica de lemn”, „Cartea cu prieteni”, Reflecții
A „Insomnii de mătase”, „Echipa de zgomote”
O1 Pe mine m-a impresionat pasajul „Întâmplăriaiureașicălătoriioranj”,
personale
următor: … „Scaunulsingurătății”. Enunțul lacunar
S M-a impresionat pasajul… La 24.05.2011,aîncetat din viață la
deoarece….. . SpitalulUniversitar.
E În continuare, prin intermediul Eleviicitesc
tehniciiExplozia stelară veți formula
întrebări, în baza textului, iar elevii din 3 min Explozia stelară Analiza
N
alt grup vor răspunde. Se imparte răspunsurilor
O2 textul pe fragmente.
S grup I Cine?
O3 grup II Ce?/ Cum?

4
U grup III Unde? Eleviicitesc.
grup IV Când?
Lecturând textului, ați întâlnit diferite 3 min Lucru cu
L
cuvinte necunoscute, le găsim în dicționarul
subsolul paginii și le dăm citire.
U Autorul dorind să păstreze coloritul iederă, lăptuci, alior, oțelar, măcriș, Descoperirea
local a folosit și un șir de denumiri de mărăcini, brânduși.
I plante care se întâlnesc prin regiunea
O4 de pe malul Buzăului.
ex. 3,pag.121
Care era pricina tuturor necazurilor Seceta. Aprecierea
sătenilor? verbală
În continuare, vom selecta cuvinte, 5 min Clustering
din text, pentru a construi câmpul Mâl uscat, lut pietrificat, priviri
semantic al cuvântului secetă. înfrigurate, ș.a.

Seceta este provocată de lipsa de apă. Moare orice verdeață și pământul se

- Ce influență are lipsa de apă pietrifică.
asupra pământului?
- Dar asupra omului? Ajunge până la stări de nebunie.
Amețeală, nevroză, slăbiciuni, dureri Lucru cu
de cap- toate ducând la o stare de delir. dicționarul
- Ce este delirul? DELÍR, deliruri, s. n. 1. Tulburare a
conștiinței, manifestată prin halucinații,
Continuăm activitatea cu lucru în aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele boli
mintale, în stări febrile etc. 
grup. (cu fișele)
2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de
I grup: Explicați sensul îmbinărilor și Lucru în grup
frenezie; entuziasmexcesiv. – Din fr. délire.
figurile / procedeele stilistice care stau
O5 la originea lor:
ex. 4, pag. 121. - tot pământulestesurșigalben; 5 min Exercițiul Analiza
secetă cumplită; - abiatrezit; răspunsurilor
ochii cârpiți de somn; - parteaprincipală a unei case și are
fața casei; ușaacolo;
( împrăștiați… ) ca făina - care șiunde; Lucru cu
orbilor; - înanii cu ploaieșibelșug. dicționarul

5
 (ca) în anii buni; Apreciere cu
II grup: - se înnopta; încurajări
cădea noaptea; - luceauochii de foameori de bucurie;
le sticleau ochii; - fărănimicpeei;
goi pușcă; - ieșeaparcăcăldura din pământ, era
câmpul răsufla fierbinte; totulfierbinte;
sălcii bătrâne. - sălciirupte , fărăcoajă din cauzasecetei.
III grup: Răspunsposibil: 5 min Lucru cu
ex. 5, pag. 121. a-șireveni; manualul
Găsiți sinonime pentru următoarele a înnebuni;
expresii:
 a-și veni în fire; a continua;
 a-și pierde mințile; a se supăra .
 a o ține tot așa;
O4  a se face foc ( de supărare).
IVgrup:
ex. 8, pag. 121. a se trezi;
Scrieți sinonimele cuvintelor: ierburi;
 a ( se ) scula; dezbrăcat;
 nevastă; gramadă, delușor; Apreciere orală
fugă, grabă.
 buruiană;
Exercițiul
 gol;
Eleviiconstruiescenunțuri.
 movilă;
 goană.
Câte două sinonime dintre acestea le Nu- i tutun, mă!
încadrați în enunțuri adecvate. Câtebrândușiaisăaduciacasă, atâțiapui Observarea
au săscoatăcolștilenoastre;
ex. 7, pag. 121. S-au împrăștiatprin sat
Identificați și scrieți pe caiete 5 cafăinaorbilor;Ne-au
cuvinte/ expresii din text caracteristice luatboarfelepenimicatoată, ne-au
graiului popular. lăsatgoipușcă.
Până ați terminat voi însărcinarea Eleviiascultă.
primită, eu am observat prin părțile
Bărăganului și a meleagurilor natale
6
 ale Brăilei de unde s-a inspirat și Analiza
autorul nostru, niște nouri și ca să Lucru în grup răspunsurilor
O5 aducem ploaia, trebuie să găsiți în text ,,Secetăcumplită”, ,,lutpietrificat”,
diverse figuri de stil și să le acroșați la ,,aliorul se încolăcea de căldură”, 4 min Tehnica
tablă. ,,răcoareaapelorîlloveșteînfață”. simbolului
I grup:epitete; ,,vineBuzăul”.
IIgrup: personificări; ,,Le sticleau ochii”,,,Cîmpul răsufla
III grup: metafore; fierbinte”, ,,Cădea noaptea”, ,,Ca… în
IV grup: comparații; anii buni”, ,,împrăştiaţi… ca făina
O2 Grigore Vieru spunea: orbilor”, ,,sălcii bătrân. 2 min
„ Nu poţi atinge cu ochii un ideal dacă
nu eşti luminat de aura suferinţei.” Elevii se gândes și răspund. Aprecierea orală
R Raportaţi citatul la conţinutul de idei Graficul T
E al nuvelei, la acţiunile personajului Simbolul apei în opera lui Fănuș Neagu
F Şuşteru.
L Sunteți de acord cu acest gând sau nu?
E Argumentați.
Să încheiem lecția cu ajutorul tehnicii 2 min Tehnica 3-2-1
C
3-2-1;
Ț Numiți trei noțiuni/ expresii ce ați
I învățat astăzi;
A Spuneți două lucruri frumoase ce ați
auzit;
e Ce v-a învățat textul?
Dragi elevi, pentru a ne atinge un Meditează și răspund.
x Observarea
scop, un ideal trebuie să tindem spre
t aceasta, să ne dorim și să muncim
i foarte mult. Reflecția
n Vă doresc să tindeți spre orizonturi
d frumoase și pline de augur.
Tema de acasă: Elevii notează tema pentru acasă
e
Identificarea momentelor subiectului 1 min
r
din opera: ,, Dincolo de nisipuri”
e Notarea elevilor. Notarea elevilor

7
DELÍR, deliruri, s. n. 1. Tulburare a conștiinței, manifestată prin halucinații, aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele
boli mintale, în stări febrile etc. 
2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasmexcesiv. – Din fr. délire.

8
„ Nu poţi atinge cu
ochii un ideal dacă nu
eşti luminat de aura
suferinţei.”
Grigore Vieru