Teste Interdisciplinare 7-8

colecŃia
foarte bine!
ReferenŃi ştiinŃifici:
Anişoara Burlea, inspector limba română
Ana Tăbârcă, prof. biologie
Ligia Vieru, prof. geografie
Alexandru Burlan, prof. istorie şi cultură civică
Elena Boghe, prof. matematică şi fizică
LuminiŃa Bobeş, prof. chimie
Editor: Călin Vlasie
Redactor: Mugur Butuza

Tehnoredactare şi prepress: Adriana Boboc
Coperta colecŃiei: IonuŃ Broştianu
Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

PAVELESCU, MARILENA
ActivităŃi şi evaluări interdisciplinare şi transdisciplinare
la limba şi literatura română pentru clasele VII-VIII / Marilena
Pavelescu, Daniela Gîtlan. - Piteşti : Paralela 45, 2011
ISBN 978-973-47-1256-4
I. Gâtlan, Daniela
811.135.1(075.33)
821.135.1.09(075.33)
Copyright © Editura Paralela 45, 2011

Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci înregistrate,
iar conŃinutul este protejat de legislaŃia privind dreptul de proprietate intelectuală.
MARILENA PAVELESCU
DANIELA GÎTLAN
De ce învăŃăm?
La ce ne folosesc toate cunoştinŃele obŃinute
tocindu-ne coatele pe băncile şcolii?
ActivităŃi şi evaluări
interdisciplinare şi
transdisciplinare la
limba şi literatura română
Clasele VII-VIII
Dialog între discipline: limba şi literatura română, biologie, geografie,

istorie, matematică, fizică, chimie, educaŃie tehnologică, desen, muzică
De ce învăŃăm?
La ce ne folosesc toate cunoştinŃele obŃinute tocindu-ne
coatele pe băncile şcolii?
Testele, şcolare sau nu, sunt o constantă a existenŃei umane. Nu dăm teste numai
la şcoală: atunci când prietenul nostru ne pune la încercare devotamentul, ne supune unui
test; când suntem obosiŃi, dar urcăm în continuare, ne testăm rezistenŃa fizică. Şi exem-
plele ar putea continua.
Ne-am obişnuit, printr-o lungă tradiŃie, ca în testele şcolare să vedem doar probe
de evaluare şi de notare prin care suntem ierarhizaŃi, conform cu modul în care răspun-
surile au confirmat aşteptările.
Culegerea de faŃă pleacă de la premisa că rolul oricărui test este dublu: acela de
a colecta/primi, dar şi a oferi răspunsuri. De aceea, ne-am propus ca prin intermediul
celor 40 de teste să schiŃăm un răspuns/răspunsuri la o întrebare frecventă, rostită sau
nerostită a elevilor: De ce învăŃăm? La ce ne folosesc toate cunoştinŃele obŃinute
tocindu-ne coatele pe băncile şcolii?
Răspunsul este foarte simplu şi ar trebui să fie şi evident: învăŃăm ca să înŃele-
gem corect intenŃiile (declarate sau nu) ale celuilalt, învăŃăm ca să alegem în cunoştinŃă de
cauză, ca să ne adaptăm la realitate, să o modificăm sau pur şi simplu să o acceptăm.
Doar astfel putem reuşi să ne împlinim în viaŃa profesională, socială sau familială.
Într-un cuvânt, învăŃăm pentru viaŃă, iar aceasta şi problemele pe care ni le pune în
faŃă sunt extrem de complexe. Despre această complexitate a realităŃii, a vieŃii, doreşte
culegerea de faŃă să vorbească, în primul rând. Fiecare disciplină descompune, anali-
zează un aspect al realităŃii, o părticică din ea. Cunoaşterea aceasta fragmentară nu ne
mai ajută însă atunci când suntem puşi să rezolvăm diverse probleme din viaŃa reală,
pentru care nu există nici formule, nici modele prestabilite.
O lacrimă nu este doar produsul unor glande (biologia) şi al unor reacŃii chimice
(chimia) sau purtătoarea unui mesaj (limba română) care poate deveni esenŃial într-o
relaŃie, ci toate acestea la un loc şi încă altele, căci faptele şi reacŃiile oamenilor nu-şi
pot găsi explicaŃii în afara timpului (istoria) şi sunt influenŃate de spaŃiul în care aceştia
trăiesc (geografia) şi pot avea o expresie măsurabilă (matematica). Când alergăm
(educaŃie fizică), ne oprim la un moment dat să ascultăm bătăile inimii, al cărei loc ştim
rapid să-l găsim, (biologia) spunând în acelaşi timp: „Am obosit” în loc să-i spunem
profesorului „Nu mai am chef”, pentru că această exprimare ar fi nepotrivită/ne-ar
aduce neplăceri (limba română).
Credem că este evident, din exemplele date, că adevărata învăŃare presupune un
dialog permanent între discipline, un transfer durabil şi o permanentă punere în relaŃie
a cât mai multor cunoştinŃe obŃinute prin intermediul şcolii sau al altor surse. Acest tip
de abordare poartă numele de interdisciplinaritate. Testele din culegere, asemănătoare
celor tip PISSA, sunt construite cu instrumente variate: itemi cu răspuns scurt (de
5
completare sau de enunŃare), itemi cu alegere multiplă şi de tip eseu. Toate au ca punct
de plecare situaŃii de viaŃă, „scenarii”, „poveşti”, probleme reale, familiare elevilor,
această trăsătură conferindu-le un caracter transdisciplinar.
Prin tematica abordată, ele şi-au propus să pătrundă în sfera de interes a elevilor,
iar prin modul de structurare, să servească unor scopuri diverse. Caracterul flexibil al
testelor permite abordarea acestora din două unghiuri diferite, complementare:
a) ca situaŃii de învăŃare, în care elevii, având diverse surse de informaŃie la dis-
poziŃie (manuale, atlase, enciclopedii, internet) sunt puşi să caute, să organizeze
şi să prelucreze informaŃia. Ei îşi pot desfăşura activitatea singuri sau în grup,
cu sau fără sprijinul profesorului;
b) ca probe de evaluare şi notare în care elevii vor rezolva individual sarcinile
fără niciun sprijin.
Testele nu au prevăzute bareme decât parŃial, fiecare profesor putând stabili,
singur sau împreună cu elevii, punctajul pentru fiecare item.
Indiferent de varianta pentru care se va opta, testele constituie pentru elevi exce-
lente oportunităŃi de a-şi forma şi dezvolta deprinderi privind realizarea unor legături
permanente între discipline diferite, transferul cunoştinŃelor şi aplicarea lor în situaŃii
concrete de viaŃă.
Culegerea reprezintă o invitaŃie la interogarea realităŃii din diverse unghiuri, la
combinarea acestora, fiecare elev putând găsi în sarcinile de lucru ale fiecărui test,
măcar două-trei care să-i trezească interesul şi să-l determine a căuta, găsi şi prelucra
informaŃii.
Mai simplu spus, această culegere este o invitaŃie la un „dialog între discipline”,
care să-i pună pe elevi în dialog cu ei înşişi, cu ceilalŃi, cu natura şi societatea, cu
Dumnezeu.
Marilena Pavelescu
6
Clasa a VII-a
7
Testul nr. 1
CompetenŃe:
3.1 citirea unei varietăŃi de texte literare şi nonliterare, demonstrând înŃelegerea
acestora;
3.2 recunoaşterea modalităŃilor de organizare a textului epic şi a procedeelor de
expresivitate în textul liric;
4.1 exprimarea în scris a propriilor opinii şi atitudini.
ConŃinuturi:
Ritmul. Sensul propriu/sensul figurat.
Valori:
Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în do-
meniul literaturii;
Stimularea gândirii critice, reflexive autonome în receptarea diverselor mesaje.
Ioana şi Maria sunt două bune prietene. De fapt, erau până când prima i-a criti-
cat celeilalte calitatea versurilor. Aflând motivul pentru care s-au certat, o colegă,
Daniela, le-a dat să citească poezia Poet şi critic, de George Coşbuc.
—„Ce ştiu nu vreau să Ńin secret –

Te rog să laşi în pace muza,
Căci tu eşti cel mai prost poet
În Siracuza.
Troheii şchiopi şi iambii duri;
Şi nici nu ştii măcar să-i furi!”
Dar n-a sfârşit, căci Dionis,
Ca un al doilea Ajax mitic,
A râs de furie şi-a-nchis
În turn pe critic.
P-un biet Omer îl poŃi nega;
Dar când e prinŃ, e altceva. […]
Şi bietul critic, otrăvit
D-ale slujbaşilor insulte,
Trei părŃi din zi era silit
Mereu s-asculte
ToŃi iambii despre cari a zis
Că-s cei mai proşti din câŃi s-au scris.
Din zori de zi un sclav îi sta
La cap, citind până-n deseară;
Aşa şi ieri, şi azi aşa
Şi mâine iară.
Şi tot tavanul era scris
Cu versuri d-a lui Dionis.
Dar după ce-a trecut un an,
9
Slujbaşul vine şi-l vesteşte
Că-l iartă nobilul tiran,
Şi că-l pofteşte
Să meargă la palat curând.
Poetul l-a primit râzând.
—„Am versuri iar! Un nou volum,
Şi laude-mi spun toŃi Zoilii.
Să vezi! Eu cred că fac acum
Mai buni dactilii.
N-am nici un vers pocit şi rău,
Şi-aş vrea s-aud cuvântul tău!”
Şi de pe sul, cu mult avânt,
Ies odele, încet, cu-ncetul.
Olimpic şi cu glasul sfânt
Citea poetul.
Curtenii, transportaŃi, răspund:
—„Ce-artistic, ah! şi ce profund!”
—„Şi tu ce zici? M-am îndreptat?” […]
Când au citit poezia au început să-şi pună o mulŃime de întrebări. Completează

tu spaŃiile punctate cu răspunsurile pe care le consideri corecte.
1. Maria: Hm, eu sunt poetul-rege, adică regină. Oare dacă s-ar plasa discuŃia în
România de azi, aş fi prim-ministru?
Ioana: Nu draga mea, după cum ştii, reprezentantul statului, într-o republică se
numeşte .............................................................., iar dacă e vorba despre o monarhie
constituŃională, atunci ai fi un monarh .....................................................
2. Maria: Dacă ar fi fost o monarhie constituŃională, atunci ghici, cine l-ar fi condam-
nat pe critic:
a) puterea judecătorească;
b) legislativă;
c) executivă?
Ioana: Exact, puterea .................................................................................................
3. Maria: Bine, îmi place jocul. Eu sunt regele Dionis, iar tu eşti criticul .....................
4. Ioana: Şi tu mi-ai încălcat mie:

a) dreptul la educaŃie obligatorie şi gratuită;
b) dreptul la viaŃă;
c) dreptul la libertatea de gândire şi de exprimare.
Maria: Să ghicesc: dreptul la .....................................................................................
5. Ioana: Şi dacă mă otrăveai…

Maria: Stai aşa, „otrăvit” este aici folosit cu sens ...........................
10
Ioana: Desigur, dar ai fi putut să mă otrăveşti la propriu. Se întâmpla adesea în
trecut.
6. Maria: N-are rost să mai discutăm; astăzi suntem otrăviŃi toŃi, fără să mai criticăm
pe cineva. Din cauza poluării, aerul îşi micşorează procentul de ........................... şi se
încarcă cu substanŃe ......................................
7. Ioana: Văd că ai învăŃat la chimie. Hai să-i facem o farsă încrezutei de Diana. Îi
citim poezia, partea cu troheii şchiopi, şi o întrebăm cum de şi-a dat seama criticul că
troheii sunt şchiopi. O să-i oferim următoarele variante:
a) pentru că organul cu funcŃie vizuală era foarte bine dezvoltat;
b) pentru că organul cu funcŃie auditivă era foarte bine dezvoltat;
c) pentru că sistemul locomotor funcŃiona defectuos.
Maria: Şi ea o să răspundă greşit, pentru că nu ştie ce sunt troheii, dar se pricepe
cât de cât la biologie. Atunci o să-i spui tu că varianta corectă este ................................
Ioana: Să-i dăm poezia şi lui Andrei!
Maria: Lui Andrei? De ce?!
Ioana: Ai uitat? Se pricepe şi la geografie, şi la istorie. O să-i placă întrebarea le-
gată de Siracuza, o localitate din Italia.
Maria: S-auzim!
Ioana: Italia, apare ca stat naŃional pe harta Europei:
a) după 1848, prin înlăturarea dominaŃiei Austriei cu sprijinul armat al FranŃei;
b) în 1861, după ce Garibaldi şi populaŃia regatului sicilian îl acceptă pe Victor
Emanuel, ca rege;
c) după ce Piemontul înfrânge Austria şi obŃine Lombardia.
Maria: Şi crezi că o să răspundă corect?
Ioana: Sigur, răspunsul lui va fi cel de la litera .........
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
8. Maria: Şi am o problemă şi pentru matematicianul clasei. Fii atentă: „Presupunând

că regele a scris în fiecare zi câte treizeci de poezii, vreme de un an de zile, iar citirea
fiecăreia a durat 10 minute, câte zile i-ar fi trebuit criticului să le asculte pe toate, dacă
i s-ar fi citit în fiecare zi, timp de trei sferturi din zi?”
Ioana: Doamne fereşte! Mă dau bătută! Ba nu, stai aşa... Răspunsul este .................
9. Maria: Şi acum, recunoaşte: troheii mei sunt buni, adică am doar picioare trisilabice.
Ioana: Pardon; troheii sunt alcătuiŃi din picioare .......................
11
10. Maria: Da, aşa este. Uite, prima silabă este neaccentuată, a doua este accentuată,
următoarea este, neaccentuată.
Ioana: Da, acum ai un ritm ..................................................................... reuşit.
11. Maria: Vrei să mă îmbunezi sau chiar crezi că ritmul meu este bun?
Ioana: Răspunsul Ńi-l voi da după ce te vei gândi bine şi-mi vei spune ce atitudine
crezi că a avut criticul la întrebarea poetului-rege. Uite pixul, scrie câteva rânduri aici.
Maria: Bine, dar scrie şi tu.
Pune-te în locul uneia dintre ele şi scrie şi tu o compunere de 10-15 rânduri, în care
să-Ńi exprimi părerea despre cum crezi tu că a reacŃionat criticul la întrebarea poetului-
rege.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
12
Testul nr. 2
CompetenŃe:
3.3 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfologice învăŃate;
4.3 organizarea secvenŃelor textuale în funcŃie de o cerinŃă.
ConŃinuturi:
Adverbul/locuŃiunea adverbială. Adjectivul.
Valori:
Cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de comunicare prin conştientizarea impac-
tului limbajului asupra celorlalŃi şi prin nevoia de a înŃelege şi de a folosi limbajul
într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.
1. Imaginează-Ńi că în clasa ta a sosit un coleg nevăzător pe care vrei să-l ajuŃi. Îl cheamă
Samuel. Primul lucru pe care-l faci este să-i prezinŃi ordinea şi direcŃia paşilor pe care
voi îi parcurgeŃi automat, dar care pentru el reprezintă, la început cel puŃin, o problemă.
Formulează cinci enunŃuri cu ajutorul cărora îi vei explica, amănunŃit, cum ajunge
de la intrarea elevilor la banca din sala lui de clasă. Vei folosi în acest scop cel puŃin
cinci adverbe/locuŃiuni adverbiale, pe care apoi le vei sublinia.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
2. Prezintă-i apoi locul pe care-l ocupi tu în clasă, raportându-te la vecinătăŃile imediate

sau mai îndepărtate şi la ansamblul sălii de clasă, folosind ca puncte de reper fereastra,
uşa, tabla, catedra etc.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
3. Aminteşte-Ńi primele gesturi şi cuvinte pe care le-ai făcut şi rostit când ai intrat şi tu
în acea clasă, în urmă cu un an, când te-ai mutat în această clasă. Scrie câte un enunŃ în
care să indici:
a) Persoana căreia i te-ai adresat mai întâi:
…………………………………………………………………………………………
13
b) Ce cuvinte ai folosit:
…………………………………………………………………………………………
c) Ce Ńi s-a răspuns:
…………………………………………………………………………………………
4. Când ai vrut să-i prezinŃi colectivul clasei, Ńi-a venit în minte o statistică de la ora
de matematică. Ai considerat totuşi că nu ar fi foarte elegant să vorbeşti despre colegii
tăi în procente. Aşa că ai transformat procentele în numere. În clasă sunt 30 de elevi,
10 la sută sunt fete, restul băieŃi. Câte fete îi vei spune lui Samuel că sunt?
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
5. Doreşti să-i atragi atenŃia asupra obiectelor periculoase pentru el aflate în clasă.
Formulează în acest scop trei enunŃuri. Vei folosi trei adjective care denumesc forme.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
6. La puŃin timp de când l-ai cunoscut, Ńi-ai dat seama că şi el îŃi poate fi de folos. De
exemplu, tu recunoşti cu mare uşurinŃă anumite proprietăŃi fizice ale corpurilor, pre-
cum starea de agregare, culoarea şi strălucirea. Noul tău coleg se dovedeşte în schimb
extrem de priceput în recunoaşterea şi prezentarea proprietăŃilor fizice observabile prin
simŃul pipăitului.
Numeşte două dintre acestea.
…………………………………………………………………………………………
7. În cazul persoanelor care au deficienŃe senzoriale (orbire, de exemplu), alte simŃuri

se dezvoltă mult mai puternic decât la ceilalŃi. În cazul colegului tău, care utilizează
frecvent adjective precum neted, catifelat, aspru se poate vorbi de o dezvoltare deose-
bită a:
a) simŃului tactil;
b) simŃului olfactiv;
c) simŃului auditiv.
8. Completează spaŃiile punctate cu termenii ceruŃi de context, pentru a reconstitui

dialogul dintre cei doi elevi, după ce un alt coleg l-a jignit pe Samuel, numindu-l „jidan
împuŃit”.
— Îmi pare rău, zice Mihai, colegul meu este vestit în şcoală pentru lipsa lui de
bunăcuviinŃă, dar acum a depăşit orice limită. E clar că s-a comportat ca un rasist, adică
o persoană care .................................................................................................................
14
— O, ştiu prea bine definiŃia rasismului. Din păcate există şi vor mai exista proba-
bil astfel de persoane. Istoria neamului meu m-a învăŃat să mă aştept la multe răutăŃi.
— Din fericire, astăzi antisemitismul nu mai are prea mulŃi adepŃi în Europa. Din
ceea ce ai învăŃat, ai auzit de la părinŃi, bunici, care este cel mai dureros episod din
istoria poporului tău?
— Au fost multe, dar mă opresc la unul singur. Te aştepŃi poate să spun lagărele
de concentrare. Merg mai departe şi spun: nu ar fi trebuit să existe al Doilea Război
Mondial. Nu am suferit doar noi. Aş scrie cu negru data izbucnirii acestui război: ........
— Şi-n oraşul nostru au existat cândva mulŃi evrei. Au emigrat însă în Israel.
Mi-ar plăcea să văd şi eu łara Sfântă, zise Mihai.
— Cred că ştii de la geografie: Israelul este un stat tânăr, cuprins între
Marea.......................... şi râul................................ în est, iar la vest este scăldat de
apele Mării............................... Cred că te-ar interesa în mod deosebit să vezi capitala,
oraşul ......................................
— Capitala Israelului este cu adevărat un loc sfânt pentru mine, spuse Mihai.
— Da, pentru că eşti creştin. Dar nu uita, te rog că este de asemenea sfânt şi
pentru alte două religii în afara creştinismului: ................................. şi ..........................
9. Redactează o compunere de minimum 10 rânduri în care să descrii unei persoane

nevăzătoare, oarbe din naştere, cum arată cel mai apropiat parc de lângă şcoală în
timpul unei zile de primăvară. Deoarece nu şi le poate reprezenta vizual, nu folosi
adjective care denumesc culori. Încearcă să faci referire la toate celelalte simŃuri, în
afara văzului.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
15
Testul nr. 3
CompetenŃe specifice:
4.1 exprimarea în scris a propriilor opinii şi atitudini.
ConŃinuturi:
Textul nonliterar.
Valori:
Astăzi, tot mai multe persoane, chiar din generaŃia mai vârstnică folosesc
messengerul. Şi totuşi, există voci, chiar printre cei care îl utilizează, care spun că i se
dă prea multă importanŃă. Te invităm să citeşti articolul unei persoane familiarizate cu
acest instrument de comunicare.
Postat de bogdanghiorghiu în 2008-10-08 20:51

Bună tuturor! Cu ajutorul şi sprijinul vostru, am să încep din nou un capitol în blog.
Ce e şi cu messul ăsta? Atâta lume îl foloseşte. E chiar atât de util?
Care e diferenŃa între a vorbi la telefon şi a vorbi pe messenger? Unii spun că e mai
uşor să te exprimi pe internet, când persoana nu e în faŃa ta. Şi chiar dacă ai fi timid ori
introvertit, pe mess ai şanse rezonabile să reuşeşti să spui ce gândeşti. Îmi amintesc când
m-am îndrăgostit prima dată şi nu aveam curajul să-i spun asta direct celei pe care o plăceam.
Am ales mess-ul. Culmea este că uitasem să dau pe invizibil şi a intrat online şi profa de
engleză. Sigur că nu ştia ce vorbeam, dar prima dată am tras o spaimă zdravănă. Astăzi, aş
opta pentru o manieră mai personalizată. Cred că i-aş trimite nişte flori. Sau o poezie. Poate
chiar la seminarul de literatură de vineri.
Dar e chiar aşa? În primii ani ai adolescenŃei, poate. Dar apoi? Unii rămân obişnuiŃi
să se exprime doar pe internet. În plus se pare că statul la calculator mult timp nu-i prea
sănătos.
E din ce în ce mai folosit, se „banalizează”. Unii chiar cer ID-ul de mess mai des decât
cer numere de telefon.
Hâmm... Chiar dacă lucrurile stau aşa, totuşi, să îi dăm importanŃa cuvenită. E un
mijloc de comunicare foarte eficient. Doamne, când te gândeşti ce distanŃă de la primul telefon! Şi
ne ajută să Ńinem legătura cu prietenii de la distanŃă (sau nu neapărat) fără să cheltuim bani
pe factura la telefon.
(http://gandurilemele.ablog.ro/2008-10-08/mess-fete-si-baieti.html)
DicŃionar
INTROVERTÍT, -Ă adj., s.m.f. (cel) care îşi îndreaptă atenŃia mai ales spre viaŃa sa
interioară. (< fr. introverti)
16
După ce ai citit fragmentul de mai sus extras de pe un blog personal, încearcă să
stabileşti un dialog cu autorul articolului, răspunzând la întrebările acestuia, ca şi cum
ai posta comentarii pe blog.
Pentru aceasta, ai nevoie să-Ńi cunoşti mai bine interlocutorul, ca să-Ńi poŃi adapta
mesajul. Nu este uşor, deoarece nu ai la dispoziŃie decât spusele lui. Citind cu atenŃie
articolul, îŃi poŃi face totuşi o părere despre persoana lui.
1. Încearcă mai întâi să realizezi o fişă, un fel de carte de identitate a celui care scrie:
Sex .........................................................................................................................
Vârsta .....................................................................................................................
Profesia/statutul social ...........................................................................................
Imaginează-Ńi că îi dai replica, la rubrica de comentarii, răspunzând la întrebările de
mai jos.
2. Ce reprezintă pentru tine messengerul?

…………………………………………………………………………………………
3. Dă exemple de două situaŃii în care mess-ul se poate dovedi foarte util.

…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
4. Tehnica îi conferă omului o forŃă extraordinară, dar îl face şi vulnerabil în acelaşi

timp. Ilustrează această afirmaŃie printr-o situaŃie în care, fiind dependent de un produs
al tehnologiei, nu te poŃi descurca fără el.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
5. Prezintă, sub forma unei axe cronologice, principalele patru mijloace de comuni-
caŃie cunoscute de umanitate.
_____________________________________________________________________
6. Rescrie complet enunŃul: Foarte probabil că, dacă Napoleon Bonaparte, care a fost
un lider politic şi militar al............................... ar fi putut organiza prin mess imperiul său,
atunci istoria ar fi fost alta.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
17
7. Exprimă-Ńi părerea, într-un scurt comentariu (trei rânduri) despre cât este de uşor/
dificil să faci declaraŃiile de dragoste pe mess.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
8. Presupunem că eşti de acord cu afirmaŃia că statul la calculator nu este foarte

sănătos. Argumentul pe care-l aduci conŃine o informaŃie obŃinută la orele de biologie,
care priveşte în special buna funcŃionare a unui organ. Încercuieşte varianta potrivită.
a) organul văzului;
b) organul tactil;
c) organul olfactiv.
9. Creşterea numărului de utilizatori de calculatoare personale PC, alături de sistemele

PC utilizate tot mai mult în toate domeniile – transport, industria chimică etc. – aduce
cu sine şi creşterea cantităŃilor de deşeuri electronice şi electrice care reprezintă o
sursă de poluare, ca rezultat al activităŃii omului în:
a) agricultură;
b) transporturi;
c) activităŃi gospodăreşti;
d) industria chimică.
10. Concepe un e-mail sau o scrisoare în care să o anunŃi pe verişoara ta din Bulgaria
că vei sosi la ea şi în care îi vei cere informaŃii diverse. În e-mail sau scrisoare va
trebui să respecŃi toate convenŃiile, să completezi toate rubricile şi să specifici exact:
a) mijlocul de transport folosit (transport maritim);
b) data şi ora exactă a plecării şi a sosirii (traseul din localitatea ta până în
Bulgaria);
c) locul plecării şi al sosirii;
d) că ai nevoie de informaŃii despre vremea de acolo.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
18
Testul nr. 4
CompetenŃe:
3.1 să citească o varietate de texte literare şi nonliterare demonstrând înŃelegerea
sensului;
4,3 organizarea secvenŃelor textuale în funcŃie de o cerinŃă specifică.
ConŃinuturi:
Textul nonliterar. Mersul trenurilor.
Valori:
Cultivarea unei atitudini pozitive pentru limba română şi recunoaşterea rolului în
dezvoltarea personalităŃii şi îmbogăŃirea orizontului cultural.
19
Legendă: P (tren de persoane); A (accelerat); R (tren rapid)
1. Imaginează-Ńi următoarea situaŃie. Te numeşti Ioana/Ionel Pîrvulescu şi locuieşti în

Subcetate. Te-ai hotărât să mergi în vizită la un prieten, în Târgu-Jiu. Nu eşti încă
decis ce mijloc de transport să foloseşti. Fratele tău îŃi indică două avantaje ale folo-
sirii trenului în comparaŃie cu autoturismul personal. Tu îi spui două dezavantaje.
Scrie-le pe toate în rubrica potrivită din tabelul de mai jos.
Avantaje Dezavantaje
Călătorie cu trenul
2. Te-ai decis totuşi pentru tren. IntenŃionezi să ajungi la Târgu-Jiu cât mai aproape de
ora 23, deoarece atunci te aşteaptă prietenul tău. Precizează, după ce vei consulta pagina
din Mersul trenurilor:
a) ce tip de tren vei alege: ...........................................................................................
b) numărul trenului: ....................................................................................................
c) ora plecării din Subcetate: ......................................................................................
d) ora sosirii în Târgu-Jiu: ..........................................................................................
3. Când trenul a ajuns în Petroşani, vrei să ştii câŃi kilometri mai ai până la Târgu-Jiu.
Deschizi Mersul trenurilor.
a) Afli că mai sunt ....................................
b) Eşti nerăbdător şi vrei să afli ce înseamnă asta în procente din drumul parcurs.
Calculezi şi constaŃi că rezultatul este următorul: ....................................... procente.
4. Există momente în care zgomotul produs de tren este foarte puternic, ceea ce
înseamnă că va deveni:
a) un factor stimulator al văzului;
b) un factor perturbator al văzului;
c) un stimulent pentru sistemul locomotor.
5. Ajuns, în sfârşit în gară, după o mare întârziere, provocată de o defecŃiune pe care o

reparase manual un funcŃionar, eşti martorul unei discuŃii aprinse. Completează spaŃiile
punctate cu informaŃiile corecte, pentru a reconstitui dialogul surprins.
— N-ai crede că am depăşit cu ceva anişori .........................................., când era construită
prima locomotivă la ReşiŃa, zise o doamnă cu voce gravă.
Un domn mai în vârstă intervine şi el:
— În perioada aceea, ReşiŃa şi întreaga Transilvanie se aflau sub stăpânirea Imperiului
.....................................................................................
20
6. Altcineva adăugă:
— DistanŃa este aceeaşi, durata călătoriei este aceeaşi, diferă combustibilul. Acum se fo-
loseşte motorina, un produs obŃinut din petrol, prin separarea componentelor dintr-un amestec
de lichide prin fierbere urmată de condensare, adică prin (încercuieşte răspunsul corect):
a) extracŃie;
b) sublimare;
c) distilare;
d) dizolvare.
— Mai diferă şi secolul!, se auzi din spate o voce groasă.
7. În discuŃie se amestecă şi un tânăr:

— Şi apoi, nu uitaŃi, nu suntem în garnitura de tren Tokyo-Osaka, una dintre cele mai
rapide din lume. În bancuri, japonezii sunt pomeniŃi şi ca fiind foarte punctuali şi foarte per-
severenŃi. Să nu uităm cum s-au comportat după cutremurul din 2011. Ei sunt permanent pregă-
tiŃi să facă faŃă unor astfel de evenimente, deoarece cadrul natural este format din (încercuieşte
răspunsul corect):
a) multe câmpii litorale;
b) mulŃi vulcani activi;
c) patru insule principale.
8. În anul 1998, regizorul român Radu Mihăileanu turna un film cu titlul Trenul vieŃii
care tratează, într-o viziune metaforică şi aproape comică, de tema Holocaustului din
timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Compune textul unui cântec (versuri cu rimă sau versuri albe) care ar putea con-
stitui coloana sonoră a filmului. Vei folosi obligatoriu câte două cuvinte emblematice
pentru noŃiunea de Holocaust. Dacă versificaŃia nu este punctul tău forte, poŃi scrie un
scurt eseu în proză care să răspundă aceloraşi cerinŃe.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
21
Testul nr. 5
CompetenŃe:
3.3 Sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfologice şi lexicale.
ConŃinuturi:
Adjectivul.
Valori:
La ora de limba română, profesorul le-a cerut elevilor să-şi exprime opinia faŃă
de un film, folosind adjectivele potrivite acestui scop.
Daniel a ales să prezinte un film SF. Citeşte textul din dreapta pentru a înŃelege
observaŃiile notate de profesor în stânga.
ObservaŃiile profesorului Răspunsul elevului

District 9
Adjectivele folosite exprimă Este unul dintre cele mai creative SF-uri din ultima
părerea ta despre film. vreme. E un fel de Blair Witch Project sau Cloverfield ca
formulă.
Ai folosit corect adjective Regizorul Neill Blomkamp foloseşte tehnica reportajului
prin care îŃi exprimi opinia jurnalistic şi a documentarului, utilizând şi o cantitate
faŃă de un film. însemnată de secvenŃe de ştiri de pe CNN sau alte
televiziuni pentru a spune o poveste SF, cu oameni care
încearcă să relocheze o populaŃie extraterestră.
Filmul este absolut genial din toate punctele de vedere:
idee, morală, joc actoricesc, imagine, scenariu, regie etc.
Este un film remarcabil şi, imediat după ce s-a terminat,
am simŃit nevoia să îl văd din nou! Este diferit şi
inteligent, chiar dacă unele efecte speciale sunt comune
filmelor SF.
Chiar şi plasarea acŃiunii în Africa de Sud inima
apartheidului!!! – este în sine un simbol!
Lectura cu voce tare a acestui articol a generat curiozitatea colegilor care i-au
pus lui Daniel o serie de întrebări. Imaginează-Ńi că te afli în locul lui şi răspunzi la
întrebările puse, fie prin enunŃuri, fie alegând varianta corectă.
1. Precizează adjectivele care exprimă opinii şi care l-au îndreptăŃit pe profesor să facă
observaŃia respectivă.
22
…………………………………………………………………………………………
2. Filmul îşi plasează acŃiunea în Africa de Sud, în perioada apartheidului. Cunoscând

sensul acestui cuvânt şi reamintindu-Ńi cunoştinŃele de cultură civică, încercuieşte
litera corespunzătoare răspunsului corect.
Discriminarea reprezintă:
a) aprecierea pe care o persoană o manifestă faŃă de un obiect (lucru, idee, însuşire
etc.) în funcŃie de nevoile şi aspiraŃiile sale;
b) poziŃia unei persoane fizice în raport cu familia;
c) formă de încălcare a dreptului la egalitatea de şanse.
3. Discriminarea este favorizată de:

a) etnocentrism;
b) reguli de conduită;
c) relaŃii de cooperare.
4. Navele extratereştrilor sunt construite pe baza unor aliaje, ceea ce înseamnă că ele
conŃin obligatoriu în cantitate mai mare:
a) un material plastic;
b) ebonită;
c) calcar;
d) un metal.
5. Pentru a înŃelege mai bine de ce a apărut apartheidul în această Ńară, putem să ne

amintim informaŃii din istorie şi geografie care ne spun că Africa de Sud a fost o colo-
nie a albilor. Tipul de colonie în care se încadrează se regăseşte în varianta de la litera
.......................................
a) colonie olandeză şi franceză;
b) colonie spaniolă şi olandeză;
c) colonie olandeză şi britanică;
d) colonie spaniolă şi britanică.
6. În realizarea navelor extraterestre a fost nevoie de specialişti în:

a) design grafic şi design de produs;
b) design grafic şi ambiental;
c) design ambiental şi de produs.
7. Extratereştrii ar fi putut ateriza în orice punct al Pământului. Simbolic vorbind, am

putea corela faptul că Africa a fost aleasă ca punct de întâlnire între pământeni şi
extratereştri, cu următorul factor:
a) Africa este continentul care are punctul nordic extrem la Capul Blanc;
b) este primul continent cunoscut de oameni, de aici s-au produs migrări spre
celelalte;
23
c) în partea centrală şi de vest este format în cea mai mare parte din podişuri joase.
Răspunsul corect dat de Daniel a fost cel de la varianta ......
8. IntrigaŃi şi revoltaŃi de existenŃa unei astfel de anomalii în secolul XX, colegii săi au
căutat informaŃii despre Africa de Sud şi au aflat că populaŃia neagră africană, lipsită
de dreptul la vot sau la libera circulaŃie reprezenta în timpul apartheidului 89,6 %, în
timp ce populaŃia de culoare albă reprezenta 9,2 %, şi se bucura toate drepturile.
George, un bun matematician, s-a gândit imediat la definiŃia mărimilor invers

proporŃionale din care aflăm că două mărimi sunt invers proporŃionale dacă, atunci
când una se măreşte de un număr de ori, cealaltă ................. de acelaşi număr de ori.
9. La rândul lui, după ce a răspuns întrebărilor colegilor săi cât a putut de bine, Daniel
le-a cerut să răspundă şi ei la două întrebări.
…………………………………………………………………………………………
Consideră-te colegul lui şi rezolvă şi tu sarcinile date de acesta.
a) Prezentarea mea v-a convins să vedeŃi filmul? TranscrieŃi o structură de

maximum trei cuvinte care v-a trezit interesul.
…………………………………………………………………………………………
b) FolosiŃi pentru adjectivul „genial” un adjectiv sinonim, la gradul de compa-

raŃie superlativ absolut de superioritate.
…………………………………………………………………………………………
24
Testul nr. 6
3.2 recunoaşterea modalităŃilor specifice de organizare a textului epic şi a proce-
deelor de expresivitate în textul liric;
4.3 Organizarea secvenŃelor textuale în funcŃie de o cerinŃă specifică.
ConŃinuturi:
Figuri de stil. Adjectivul.
Valori:
Imaginează-Ńi următoarea situaŃie: la ora de dirigenŃie doamna dirigintă vă anunŃă

că aveŃi un coleg nou, Vali Grigorescu. Conform obiceiului, trebuie să se prezinte. El a
cerut permisiunea să se prezinte într-un mod mai personal – să recite o poezie.
Ai socotit că soarele mai arde

Abia vreo cincisprezece miliarde
De ani... Numai atât? De azi pe mâne?
Şi-atunci, cu veşnicia cum rămâne?
Nu asta te opreşte să cugeŃi mai departe!

Doar ştii că timpul n-are moarte.
Un calcul scurt, de două sau trei linii
Şi-ai întrecut viteza banală a luminii.
Ca-n mii şi mii de repezi răsfrângeri de oglinzi
łi-e mintea străbătută de căutări rebele.
Ai spune că şi mâna în sus când o întinzi
łi se lungeşte braŃul pân-la stele.
Ai dat cu tifla ticăloasei sorŃi,

De-ameninŃarea ei nu-Ńi pasă,
Şi-n timp ce spargi absurde porŃi
Nicio sfială nu te mai apasă.
Şi când din lungi peregrinări

Te-ntorci pe căi de raze şi de unde
În lumea dinăuntru, a inimii profunde,
Tot mai găseşti acolo întrebări.
(„Căutătorul”, de Alexandru Philippide, din volumul
Monolog în Babilon, 1967)
25
1. Din faptul că a ales să se prezinte astfel, colegii au putut cunoaşte despre el două
lucruri. Acestea sunt cuprinse în variantele de răspuns..................... şi...........................
a) îi place să citească poezii;
b) îi place să călătorească în Ńări străine;
c) îi place să-şi pună întrebări;
d) s-a născut în anul 1967;
e) a vrut să spună câŃi ani are.
Colegii au fost mai întâi miraŃi, apoi i-au lansat provocări – să răspundă la între-
bările lor pe marginea poeziei.
2. Istoricul clasei: Substantivul „Babilon” îmi evocă perioada tristă a existenŃei scla-
viei. Acest flagel s-a menŃinut din păcate până târziu, în epoca modernă. Spune-mi, te
rog, în care stat modern al lumii problema sclaviei a fost cauza unui război civil.
Răspunsul este: ..............................................................
3. Filologul: Indică tema poeziei:

a) natura terestră;
b) omul de geniu;
c) dragostea;
d) călătoria.
Răspunsul corect este varianta ......................................................................
4. Filologul: Numeşte o figură de stil care se întâlneşte în ultimele două strofe.

Răspunsul este ...............................................................................................
5. Matematicianul: Reprezintă sub forma a două cercuri cele două universuri: cel
cosmic, respectiv cel al căutătorului. RelaŃiile dintre ele ar putea fi redate prin:
a) cercuri tangente;
b) cercuri secante;
c) cercuri concentrice.
Răspunsul corect este varianta......
6. Biologul: Imaginea unei mâini ce se înalŃă spre stele ar putea fi considerată meta-
foră pentru:
a) Un sistem de pârghii uriaşe de gradul 2;
b) O cavitate articulară uriaşă;
c) Un trunchi cerebral imens.
Răspunsul corect este varianta .............
7. Matematicianul: În viziunea poetului, o zi este echivalentă cu cincisprezece

miliarde de ani. CâŃi ani ar corespunde, în acest context, unei secunde?
…………………………………………………………………………………………
26
8. Geograful: Colegul nostru a pomenit de Babilon. Vechiul lui centru este situat la sud
de actualul Bagdad, capitala Irakului, stat care face parte din Zona Golfului Persic,
împreună cu:
a) Turcia şi Arabia Saudită;
b) Iran şi Arabia Saudită;
c) Iran şi Israel.
Răspunsul corect este ......................................................
La toate întrebările, noul coleg a răspuns fără nicio ezitare. Ascultându-l, unii au
dat din cap, alŃii au zâmbit ironic, iar alŃii au răsfoit imediat cartea de matematică, de
biologie sau de altă disciplină.
9. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care, pe baza raŃionamentelor proprii şi a

datelor conŃinute în întrebări, dar şi în reacŃiile colegilor săi, să-Ńi exprimi părerea cu
privire la corectitudinea răspunsurilor pe care le-a dat Vali şi cum a fost tratat în pauză.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
27
Testul nr. 7
Sesizarea corectitudinii gramaticale şi expresive a categoriilor morfologice şi
lexicale.
ConŃinuturi:
Adjectivul.
Valori:
Cultivarea interesului pentru comunicarea interculturală.
În recreaŃia mare, după ora de limba română, Anton şi Robert şi-au continuat
discuŃia despre filme. Anton era un mare cinefil, în timp ce Robert era o persoană
foarte curioasă şi foarte atentă la modul de exprimare. Reconstituie dialogurile, dând
replica potrivită sau făcând completările de rigoare.
Anton: Până la Star Trek puteai împărŃi cinefilii amatori de SF-uri în fani Star
Trek, fani Star Wars şi categoria de mijloc, cei care nu optau pentru niciunul din
acestea două. Acum, prin cunoscutul regizor J.J. Abrams, această clasificare devine de
prisos pentru că avem aici de a face cu o adevărată capodoperă a genului ..............; un
film cool, plăcut şi extrem de captivant. Pot spune că este mai superior tuturor
celorlalte.
Robert: Scuze, mă zgârâie ceva la ureche, un comparativ ciudat .........................
Anton: A, da… Corectez, nu mai superior, ci ..........................................
Robert: Ei, da, aşa mai merge.
Anton: Şi cum îŃi spuneam, J.J. Abrams se bucură de o reputaŃie extraordinară
la Hollywood, spunându-se despre el că are capacitatea de a lua un simplu obiect, a-l
arunca în aer şi de a orchestra în aşa fel scena încât suflul exploziei să pară că ajunge
chiar şi la spectatorul din ultimul rând de la cinema.
Robert: Am visat întotdeauna să ajung la Hollywood.
Anton: Nu-i de mirare. Multă lume şi de mult timp a considerat America un
tărâm al tuturor şanselor. Dacă ne-am fi născut în secolul al XIV-lea, foarte probabil
că am fi emigrat şi noi.
Robert: Vrei să spui secolele .................................... Şi mai precis, după Răz-
boiul de secesiune. Chiar dacă noi nu eram negri, nu ne-am fi simŃit bine să vedem
cum în sud oamenii de culoare au statut de ............................., ca în Antichitate.
Anton: Tu eşti istoricul clasei, dacă zici tu, înseamnă că aşa este.
Robert: Pe mine mă fascinează clima Americii. Să stai toată ziua cu burta la
soare! Asta da viaŃă!
28
Anton: Mă mir de tine! Ce crezi, America este doar California? Ia imaginează-Ńi
că ai ajuns în regiunea cu cei mai înalŃi munŃi din SUA. Fă un efort. Încep cu S!
Robert: Gata. Ştiu! Este vorba despre MunŃii .................................. Bârr! Nu-mi
surâde ideea. Deja văd simptomele produse de efortul organismului de a se adapta la
înălŃimi de ..............., vasele de sânge din piele care ........................
Anton: Da, ca să împiedice pierderea căldurii. Doamne fereşte, îŃi poŃi pierde şi
cunoştinŃa, adică poate apărea fenomenul… zi-i pe nume, că-mi scapă. Începe cu H.
Ştiu! Este vorba de ..........................
Robert: Astfel spus, nu pare prea indicat să trăieşti „pe picior mare”. Mai bine
la o altitudine joasă.
Anton: Da, ce-ai zice de o plimbare pe unul dintre cele mai lungi fluvii ale
americanilor? Îl ştii din cărŃile lui Mark Twain. Este vorba de ...........................
Până una alta, punem capăt oricărei plimbări, căci s-a sunat şi profa intră la fix.
Dacă nu ne găseşte în clasă, ne trece Dunărea.
Anton: Pardon, să rămânem tot în America. ÎŃi propun jocul Spânzurătoarea.
Ne trece – – – – – – – –, zise Robert.
29
Testul nr. 8
ConŃinuturi:
Figuri de stil.
Valori:
Cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de comunicare, prin conştientizarea impac-
Contemplând cerul senin, în noaptea de dinaintea Crăciunului, Ştefania şi Maria

şi-au amintit de poezia „Magii”. Au recitit-o şi s-au gândit să conceapă un test pe care
să-l propună doamnei profesoare de religie să-l dea colegilor spre rezolvare.
Citeşte cu atenŃie textul „Magii”, de Vasile Voiculescu, pentru a rezolva corect
cerinŃele date.
Pe urma stelei strălucite ce-a izvorât din infinit

Trei magi, sătui de contemplare, încălecară şi-au pornit.
Ca trei lunateci prinşi de-un farmec, nici nu priviră înapoi,

Ci se-avântară în largul lumii, naivii, gârbovii eroi.
Deşi din porŃile cetăŃii un pas afară n-au făcut,

Mergeau acum ca duşi de aripi, pe-un drum de-a pururi cunoscut.
Străini, pe Ńărmuri neumblate, pe mări, prin codri şi pustii,

De-a dreptul cale îşi croiră pe urma stelei argintii.
ÎnfriguraŃi, nu se opriră nici chiar când steaua-i părăsi:

... Şi nu ştiau unde-au să ajungă, ştiau atât, ce vor găsi!
În fundul lumii străbătură, apoi încet s-au înturnat,

Prea fericiŃi c-au dat prinoase şi că-n sfârşit s-au închinat.
Şi cum li se vărsa din suflet prisosul sfintei bucurii,

Bătrânii magi de-odinioară păreau acum trei copii.
Ce-nsufleŃiŃi ca de-o izbândă îşi cred tot visul împlinit,

C-au mers pe urma unei stele... ce s-a pierdut în infinit!
30
I. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Există o singură variantă corectă.
1. Într-un limbaj sugestiv, poetul recreează în textul dat un eveniment sacru din istoria
creştinismului, Naşterea Domnului Iisus, despre care au aflat primii:
a) păstorii;
b) magii;
c) irod;
d) apostolii.
2. Magii (magu, în persană) erau originari din Medes, astăzi Medina, oraş-simbol pentru
una din următoarele religii. Încercuieşte răspunsul corect.
a) Iudaism;
b) Islamism;
c) Creştinism.
3. Strălucirea stelei care li se arată magilor simbolizează natura ei divină care acŃio-
nează cu o forŃă magnetică asupra lor. Ideea este redată în strofele 2 şi 3 prin
intermediul:
a) a două comparaŃii;
b) a două metafore;
c) a două inversiuni;
d) a două enumeraŃii.
4. StăruinŃa pe care o depun magii, străbătând locuri neumblate, ajungând până în „fundul
lumii” pentru a se închina Celui vestit de stea, poate reprezenta pentru creştini un model
de credinŃă neabătută, înclinaŃie numită virtute teologică, ca şi:
a) nădejdea şi dragostea;
b) dragostea şi dreptatea;
c) cumpătarea şi dragostea.
5. În descrierea magilor, poetul face referire la vârsta lor, care conform Sfintei Scripturi,
era una înaintată, recurgând la un epitet-inversiune în:
a) strofa I;
b) strofa a II-a;
c) strofa a III-a;
d) strofa a IV-a.
6. Dacă magii s-au închinat imediat în faŃa Pruncului care avea să aducă mântuirea,
puternicii lumii de atunci i-au prigonit multă vreme pe adepŃii credinŃei lui Hristos.
Împăratul roman care avea să pună capăt acestei prigoane, convertindu-se el însuşi la
creştinism a fost:
a) Constantin cel Mare;
b) Iustinian;
c) DiocleŃian;
d) Teodosius.
31
7. Precum magii de altădată, apostolii au mers neabătut pe urmele acelei stele izvorâte
şi pierdute în infinit, ducând lumina credinŃei în cele mai îndepărtate locuri. La nord
de Dunăre răspândirea creştinismului s-a făcut în limba:
a) slavonă;
b) greacă;
c) dacică;
d) latină.
8. Cei trei magi au călătorit spre actualul stat numit:

a) Egipt;
b) Grecia;
c) Palestina;
d) Turcia.
9. În versul Străini, pe Ńărmuri neumblate, pe mări... autorul se putea referi la:

a) Marea Baltică;
b) Marea Caspică;
c) Marea Moartă;
d) Marea Neagră.
10. Imaginează-Ńi o călătorie spre locul unde bătrânii magi „s-au închinat”. DestinaŃia
ar putea fi oraşul:
a) Bethleem;
b) Cairo;
c) Haifa;
d) Mecca.
II. Redactează un scurt eseu – 15-20 de rânduri în care să caracterizezi, din punct de
vedere geografic şi istoric, localitatea natală, având în vedere:
– atestarea arheologică/documentară sau vechimea aşezării;
– prezenŃa unor obiective/monumente istorice;
– poziŃia geografică;
– cadrul natural (relief, hidrografie, climă, vegetaŃie şi faună); turism/alte activităŃi
economice;
– folosirea unor cuvinte/expresii prin care să-Ńi exprimi sentimentele, atitudinea faŃă
de cele prezentate.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
32
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
33
Testul nr. 9
ConŃinuturi:
AliteraŃia.
Valori:
Stimularea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, dezvoltarea gustului
estetic pentru literatură.
Cosmina a învăŃat la limba română aliteraŃia. Şi-a amintit amuzată că atunci

când era mică nu putea pronunŃa corect consoana „r”, iar părinŃii îi dădeau să înveŃe
versuri care conŃineau cuvinte cu sunetul „r”, aşadar aliteraŃii. I-a spus acest lucru
doamnei profesoare, iar aceasta i-a recomandat să citească poezia „Epoda de aur”, de
Alexandru Macedonski.
Sub cerul de zori printre nori

Surpare de roze din raze
Şi ochi rouraŃi de extaze
Şi flori peste tot şi fiori...
Iar apa, sub ulmi şi sub sălcii,

Caişii zâmbesc sub ninsori.
Şi trec ciripiri de chitare
Prin iarbă, prin crăci şi prin flori,
Şi cântă şi preajmă şi zare...
Şi cântă sub fagi şi păstorii.

Dar sânge ce curge din nori,
ÎnalŃă fanfare de goarne,

E palid argintul din zori...
Un monstru ia cerul în coarne:
E soarele – taur de aur.
DicŃionar
EPÓDĂ, epode, s.f. 1. (În drama antică) Partea a treia şi ultima a cântecului unui cor,
după strofă şi antistrofă. 2. Poezie lirică compusă din distihuri. – Din fr. épode, lat.
epodos.
34
EXTÁZ, extaze, s.n. 1. Stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea
aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, scăderea controlului asupra
propriei persoane, euforie, halucinaŃii etc., care apare sub influenŃa unor ritualuri şi
practici religioase. ♦ (Med.) Stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe şi de
exaltare mintală, este lipsit de senzaŃii şi incapabil de mişcări voluntare. 2. AdmiraŃie
profundă, neŃărmurită; adoraŃie, veneraŃie. – Din fr. extase.
1. După ce a citit-o, a întrebat-o pe doamna profesoară dacă nu cumva i-a sugerat acest
text, ca să-şi demonstreze sieşi cât de bine recită astăzi cuvintele care conŃin consoana
„r”. Profesoara a aprobat-o, spunându-i:
— Mai mult, ai recitat atât de frumos, încât ai putea chiar cădea în extaz.
Cosmina a zâmbit şi a înŃeles că doamna face aluzie la unul dintre sensurile
cuvântului „extaz”, care apare în prima strofă.
Citeşte cu atenŃie definiŃia cuvântului „extaz” şi transcrie acea parte din ea care
face referire la sensul pe care-l are cuvântul în poezie.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
2. Lectura poeziei, în excelenta interpretare a Cosminei, i-a purtat pe toŃi colegii într-
un alt anotimp decât cel din realitatea imediată. Pe baza informaŃiei sugerate de text,
poemul se referă la următoarea perioadă a anului (încercuieşte varianta corectă):
a) echinocŃiul de toamnă;
b) echinocŃiul de primăvară;
c) solstiŃiul de vară;
d) solstiŃiul de iarnă.
Profesoara le-a oferit un indiciu: personificare şi metaforă, strofa a II-a.
3. Andreea a zis că i-a plăcut poezia şi că va face şi ea o epodă, după modelul respec-
tivei poezii. Un coleg i-a atras atenŃia că poezia transcrisă respectă doar parŃial caracte-
risticile unei astfel de specii, aşa cum este definită în articolul de dicŃionar citat.
Arată ce anume caracteristică a epodei nu este întru totul respectată în poezia dată.
…………………………………………………………………………………………
4. În clasă există trei colegi care studiază, în cadrul unor cursuri, diverse instrumente.
Andrei cântă la un instrument de suflat.
Matei studiază la un instrument cu corzi.
George cântă la un instrument cu claviatură.
La sunetele evocate de imaginile auditive din poezie, vor fi mai receptivi acei
colegi care sunt familiarizaŃi cu instrumentele numite în poezie, adică:
35
a) Andrei şi George;
b) Andrei şi Matei;
c) Matei şi George.
5. Nu toŃi elevii dintr-o clasă sunt „poeŃi”. Unii, auzind cuvântul „raze”, s-au gândit la
o disciplină, alŃii la o alta. Numeşte două materii şcolare la care poŃi întâlni cuvântul
raze. Alcătuieşte pentru fiecare câte un enunŃ.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
6. Rescrie două versuri prin care este sugerat, cu ajutorul a două metafore, momentul
zilei în care este surprins peisajul.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
7. Prin intermediul imaginilor vizuale, în ultima strofă este evocat, în mod plastic, un
factor în funcŃie de care variază orice biotop şi care ne influenŃează adesea şi starea de
spirit: lumina. Aceasta este de natură:
a) fizică;
b) chimică;
c) geologică;
d) geografică
8. PrezenŃa în titlu a unui termen precum „epodă” situează peisajul într-un timp arhaic,
acela al înfloririi tragediei antice în Grecia. În ceea ce priveşte poporul român, putem
afirma că primele influenŃe ale civilizaŃi greceşti s-au manifestat:
a) odată cu întemeierea coloniilor Histria, Tomis şi Callatis;
b) odată cu înlocuirea domnilor pământeni cu cei fanarioŃi;
c) odată cu trecerea oastei lui Traian peste Dunăre;
d) odată cu retragerea armatelor împăratului Aurelian.
9. Intensitatea luminii este sugerată în ultimul vers prin intermediul unei metafore
pline de forŃă: soarele, puternic ca un taur şi strălucitor ca aurul. Ştiind că soarele este
o stea incandescentă, cu lumină proprie, care emană căldură, este de aşteptat ca în
compoziŃia sa să fie prezent într-o mare proporŃie următorul gaz care arde cu flacără
fierbinte:
a) hidrogenul;
b) oxigenul;
c) fierul.
36
10. Explică, în 3-5 rânduri, legătura dintre cei doi termeni prezenŃi în titlu („epodă” şi
„aur”) şi conŃinutul poeziei.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
37
Testul nr. 10
ConŃinuturi:
Caracterizare de personaj.
Valori:
Convinşi adesea că le apărem celorlalŃi aşa cum ne imaginăm noi că suntem sau
cum ne-am dori să fim, nu acordăm totdeauna atenŃie gesturilor, mimicii, vestimen-
taŃiei şi comportamentului nostru. Privirea interlocutorului nostru reŃine detalii care ne
vor fixa pentru mult timp chipul în mintea lui, uneori într-un mod mai puŃin plăcut.
ExperienŃa şi, în lipsa ei, textele literare ne oferă exemple despre modul în care
suntem receptaŃi.
Citeşte textul de mai jos, pentru a înŃelege impresia pe care i-a produs-o narato-
rului o persoană revăzută după ceva timp şi ce anume i-a atras atenŃia, în contextul dat.
Comentează situaŃiile prezentate, alegând varianta corectă sau completând spa-
Ńiile punctate cu răspunsul aşteptat.
[…] Până să-mi recapăt vederea, mă pomenesc luat de mână şi fui scuturat de un
individ ciudat, cu intenŃia de a mă opri.
— Isaiia Finichi! DaŃi-mi voie să mă recomand! Vechea dumneavoastră cunoştinŃă.
Este imposibil să nu vă reamintiŃi de mine, se prezentă el, strângându-mi cu putere mâna.
În acest timp (destul de îndelung), încep să disting o faŃă rotundă şi lătăreaŃă, turtită ca
un taler, asezonată cu nişte laŃe pline de rumeguş, cum se poartă de câtăva vreme printre
clienŃii café-barurilor de pe marile bulevarde.
Chipul înverşunatului mi se pare cunoscut. Isaiia Finichi? Parcă am mai auzit undeva
numele acestui individ bondoc, cu nişte blugi cenuşii, întocmai ca Lucky-Lucky, numai că ceva
mai slinoşi şi roşii. Numeroasele curele şi cureluşe îi vârstează vindiacul subŃire, prevăzut cu
multiple şi inutile fermoare.
De curele atârnă câteva aparate fotografice, vreo trei sau patru, un mega-flash japonez,
nişte exponometre, precum şi alte ustensile moderne din dotaŃia unui fotoreporter contempo-
ran. Ne-a fotografiat prin surprindere. Încă mai are aparatul în mâna stângă. Se uită prelung
la mine, contrariat că nu-l recunosc.
— Păi, n-aŃi colaborat la noi, la Actualitatea, cu reportajul ăla de la Sibiu?... Crima din
strada Haller!...
În sfârşit mi se aprinde dioda. Cum să nu mi-l amintesc? E unul din cei mai aiuriŃi
fotoreporteri ai ActualităŃii. Omul care fotografiază orice şi oriunde. Dar cu laŃele care i se
38
vedeau curgând de-o parte şi de alta a capului, nu mai seamănă deloc cu persoana pe care o
văzusem la redacŃie. Numele, ce-i drept, i-l uitasem, deşi nu-i un nume obişnuit.
(Vlad Muşatescu, De-a puia-gaia – cap. 6 „Isaiia Finichi”)
Vlad Muşatescu (n. 4 mai 1922, Piteşti, m. 4 martie 1999) a fost un scriitor şi umorist
român. A fost secretarul editurii ABC (1941-1945), redactor la ziarul Înainte (1945-1948),
redactor la Editura Europolis, şef tehnic, redactor artistic, machetator la diverse edituri
şi reviste precum Flacăra, Gazeta literară şi Cinema. A scris numeroase cărŃi pentru
copii şi adulŃi, în special parodii poliŃiste, şi a tradus din Kipling, Jack London, Cronin,
Dylan Thomas, Erskine Caldwell.
1. Dacă ai turna un film, în această secvenŃă ar trebui să apară:

a) doi actori schimbând replici;
b) doi actori şi un figurant;
c) trei actori schimbând replici.
Răspunsul îl vei afla recitind cu atenŃie paragraful al V-lea........................................
2. Pornind de la premisa că accesoriile lui Isaiia, „curelele şi cureluşele” sunt fabricate

din materiale plastice, putem afirma că producerea lor necesită un consum de:
a) mercur;
b) calcar;
c) petrol;
d) cocs.
3. Din vestimentaŃia lui Isaiia Finichi, naratorului îi atrag atenŃia blugii purtaŃi de acesta.
Cuvântul subliniat ar trebui scris blue jeans, conform DEX. Ne este cu siguranŃă uşor
să ne imaginăm că, originar din statul Nevada (SUA), acest tip de pantalon a fost
purtat prin munŃii Americii de Nord, despre care ni se vorbeşte adesea în cărŃile lui
Karl May, şi anume:
a) MunŃii Stâncoşi;
b) MunŃii Anzi;
c) MunŃii Taurus.
4. La începutul fragmentului ni se vorbeşte despre pierderea vederii, ceea ce putem

deduce din:
a) faptul că naratorul este luat prin surprindere de Isaiia;
b) prezenŃa verbului derivat cu prefix „a recăpăta”;
c) faptul că naratorul nu şi-l mai amintea pe Isaiia.
5. Vederea este legată de senzaŃia de văz. Formarea acesteia are loc:

a) într-o zonă a creierului numită arie vizuală;
b) în globul ocular, în cele trei tunici concentrice;
c) în conjunctivă şi glandele lacrimale.
39
6. SituaŃia materială a lui Isaiia Finichi ar putea fi considerată relativ bună, în ciuda
aspectului zdrenŃăros, datorită prezenŃei unui număr mare de aparate fabricate în Japonia.
Faptul că un produs electronic provine din acea Ńară reprezintă un indice al calităŃii. În
perioada postbelică, ca să-şi revină după al Doilea Război Mondial, Japonia a luat o
serie de măsuri în vederea renaşterii economice. Enumeră, folosind cunoştinŃele de la
istorie, două dintre aceste măsuri.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
7. Dacă ai dori să realizezi o compoziŃie în care să prezinŃi întâlnirea dintre cei doi,
aceasta ar avea un caracter:
a) figurativ;
b) nonfigurativ.
8. Naratorul poate fi încadrat, din punct de vedere social, ca aparŃinând următoarei

familii ocupaŃionale:
a) vocaŃional;
b) comerŃ şi turism;
c) servicii şi producŃii artizanale;
d) finanŃe, administraŃie publică.
9. Naratorul l-ar fi putut recunoaşte pe interlocutor şi numai după voce, deoarece se

vorbeşte chiar despre o „amprentă vocală” a fiecăruia dintre noi, dată de una dintre
următoarele caracteristici ale sunetului:
a) intensitate;
b) înălŃime;
c) timbru.
10. Una dintre componentele aparatului de fotografiat, „obiectivul”, este caracterizat

prin următorii parametri importanŃi:
a) distanŃa focală, deschidere maximă;
b) camera obscură, suport transparent;
c) strat fotosensibil, suport transparent.
11. Redactează un text, de minimum 10 rânduri, în care să-Ńi imaginezi cum arăta Isaiia
Finichi când era de vârsta ta. În compunere va trebui:
Să redactezi portretul lui Isaiia Finichi la 12 ani;
Să utilizezi în prezentarea lui două mijloace ale caracterizării indirecte;
Să inserezi o întâmplare la care tu să fii personajul principal, iar el martor.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
40
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
41
Testul nr. 11
COMPETENłE ŞI CONłINUTURI:
3.1 citirea unei varietăŃi de texte literare sau nonliterare, demonstrând înŃelegerea
sensului acestora
- cartea - obiect cultural: *prefaŃă, *postfaŃă (clasa a VI-a)
3.2 recunoaşterea modalităŃilor specifice de organizare a textului epic şi a
procedeelor de expresivitate în textul liric
- structuri în textele epice (timp, spaŃiu, modalităŃi de caracterizare a
personajelor, *procedee de legare a secvenŃelor) şi lirice
3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale
învăŃate, într-un text citit
- categorii morfologice specifice părŃilor de vorbire (actualizare şi conŃinuturi
noi): locuŃiunile
4.1 redactarea textelor cu destinaŃii diverse
- motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la
texte studiate (cls. a VI-a)
Andrei este elev în clasa a VII-a şi are un unchi pasionat de pescuit. El admiră
uneltele şi accesoriile unchiului şi este fascinat mai ales de povestirile acestuia şi de
fotografiile cu crapi şi somni imenşi. Sora mai mare a lui Andrei, Maria, nu are
aceeaşi părere şi este convinsă că peştii sunt cumpăraŃi de la pescari şi nu-i plac
oamenii care „înfloresc” lucrurile. Studiind la liceu scrierile lui Sadoveanu, Maria i-a
recomandat lui Andrei să citească o povestire despre un vânător care aprecia „strictul
adevăr”. Nefiind pasionat de lectură şi neavând la îndemână dicŃionare sau atlase
geografice şi zoologice, Andrei a citit cu greu prima parte a povestirii. Citeşte şi tu
textul, încercând să treci cu bine de dificultăŃile întâmpinate de Andrei, prin rezolvarea
sarcinilor propuse.
„Cuconu Grigore Condrea e un bun şi vechi vânător. Îl stimăm şi mai ales îl iubim
pentru calităŃile şi cusururile pe care le are, ca orice vânător. Domnia sa însuşi e gata să-şi
recunoască orice fel de cusur, afară de unul: imaginaŃia. Vorbei acesteia conu Grigore îi
spune altfel.
— Minciuna, dac-ar fi vânat, zice el, aş urmări-o cu cea mai mare ardoare. Iată cusurul
capital al breslei noastre. Eu aş vrea vânătorul să fie om; să nu-mi înşire cai verzi pe pereŃi;
să nu-mi combine nişte isprăvi de roman senzaŃional, ca să rămân cu gura căscată. [...]
— Asta la dumneata e cea mai mare calitate, i-a zis unul dintre noi într-un rând. Nu
îndrăzneşti niciodată să treci dincolo de realităŃi. Şi ca să sfinŃeşti această disciplină, ştim că
de douăzeci şi opt ori treizeci de ani, Ńii un jurnal al vieŃii dumitale cinegetice. [...]
— Aşa este, mărturisi cuconu Grigore Condrea. Deschid şi văd câte prepeliŃe, câte
potârnichi, câŃi iepuri, câte greşuri. Acolo nu-i exagerare, e contabilitate. Prima vulpe pe care
o voi împuşca în sezonul acesta va fi a nouăzeci şi şaptea.
— E frumos strictul adevăr, cucoane Grigore.
— Se poate, însă daŃi-mi voie să mă contrazic şi să vă spun, la un pahar de vin, că eu
sunt cel dintâi care nu admir acest frumos şi strict adevăr. [...] Eu nu pot înflori nimic. Pe
42
urmă, când aş deschide caietul, mi-ar fi ruşine. Dacă n-ar fi caietul – clipa de fantezie ar da o
nouă formă şi-o nouă culoare unor împrejurări trecute; aş fi şi eu un adevărat vânător.
— Ştii că ai haz? strigă tovarăşul care-l aŃâŃase la vorbă. Cine te-a pus să-l scrii?
— Cine m-a pus să-l scriu? Asta, domnilor, e o istorie importantă şi ar putea sluji de
prefaŃă caietului meu. Dacă doriŃi, sunt gata să v-o spun, dar fără nicio înflorire. AscultaŃi.
Aveam nouăsprezece ani şi începeam să-mi fac ucenicia vânătorească. Îmi cumpărase
babaca puşcă; începusem a-mi dresa un căŃel şi era un bătrân care mă iniŃia în primele taine. [...]
Aşa s-a făcut că am izbutit a aduce acasă, făcând bucurie tatălui meu, cel dintâi iepure. [...]
Într-o zi, trece pe la noi un frate al mamei, mare moşier în Ńinutul Brăilei, şi aflând de debu-
turile mele, îmi vorbeşte de răŃăriile din nişte bălŃi de pe moşia lui, lângă Dunăre. – Acolo să
vii să-Ńi faci ucenicia, mânzule, zice el. [...]
Vă închipuiŃi ce bucurie mi-a făcut acea propunere a lui nenea Temistocle. Îndată mi-
am pregătit puşca şi muniŃiile şi-am fost gata să-l însoŃesc. Am plecat de dimineaŃă şi pe la
vremea amiezii am ajuns la Brăila. De acolo am mai făcut un ceas cu trăsura. Ş-am intrat la
un conac cu foarte multă rânduială întocmit. Mătuşa m-a primit cu bucurie şi îndată a băgat
de seamă că îmi plac prăjiturile cu cremă şi sarmalele şi mi-a prevestit că am să mă fac voinic
şi gras, ceea ce s-a şi întâmplat, după cum vedeŃi, cântăresc o sută patru kilograme. Am fost la
baltă chiar din ziua întâia, şi, după multe peripeŃii, am împuşcat o păreche de raŃe de cele
mari. [...]
(Mihail Sadoveanu – ŞorŃul verde)
1. Andrei a căutat mai întâi sinonimele locuŃiunilor din text:

LocuŃiune Sinonimul Felul locuŃiunii
cai verzi pe pereŃi
cu gura căscată
pe urmă
a băgat de seamă
2. A răsfoit atlasul zoologic şi a aflat spre marea sa mirare că singura pasăre migra-
toare din România este:
a) potârnichea;
b) prepeliŃa;
c) raŃa.
3. Întâlnind cuvântul „prefaŃă”, şi-a dat seama că volumul din care citea conŃinea opusul
acesteia, adică....................................., având rolul de a...................................................
4. Pe parcursul lecturii, din neatenŃie, a început să se încurce între atâŃia „vânători”, unii
povestitori şi personaje, alŃii doar ascultători. A întocmit o fişă după modelul dat de
doamna profesoară de limba română:
Povestirea I (rama) Povestirea II (inserŃia)
Narator de persoana I un vânător ascultător
Personaje
Timpul
SpaŃiul
43
5. ÎnvăŃase anul acesta zece feluri de pronume şi şapte de adjective pronominale, dar
încă le mai încurca. Ajută-l!
Domnia sa............................................................
orice (fel)............................................................,
câte (prepeliŃe)..................................................,
(breslei) noastre...................................................
această (disciplină)..............................................
nimic....................................................................
6. Ştiind că vânătorul ce Ńinea contabilitatea a împuşcat........... de vulpi în.............. ani,

Andrei a dorit să calculeze cam câte vulpi ar fi doborât în medie, pe an:........................
…………………………………………………………………………………………
7. Când a ajuns la pasajul cu masa pregătită de mătuşa povestitorului, lui Andrei i s-a
făcut poftă de sarmale şi prăjituri, dar s-a speriat văzând ce consecinŃe dezastruoase
are consumul lor. Şi-a amintit de la orele de anatomie şi alte obiceiuri rele care au ca
efect obezitatea sau alte boli. Dă şi tu câteva exemple: cină copioasă, ...........................
...........................................................................................................................................
8. Cum se întâmplă cu toŃi băieŃii, interesul său a crescut când a ajuns la fragmentul
despre puşcă. A desenat-o imediat, a ştiut s-o analizeze şi să-i stabilească traseul
tehnologic:
Denumire produs Puşcă
Utilizare
Materiale
Alcătuire
Formă
Prezentare
PreŃ
DisfuncŃionalităŃi Blocarea cartuşului pe Ńeavă
Traseul tehnologic al produsului

Tehnologia de obŃinere a produselor
metalice şi a celor din lemn
OperaŃii tehnologice
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă
9. Pentru că Andrei nu a terminat de citit povestirea, Maria i-a rezumat restul. Dacă Ńie
îŃi place să citeşti şi să înŃelegi mai bine, găseşti partea a doua a textului în cadrul
testelor de la clasa a VIII-a (textul nr. 11). Cei doi şi-au păstrat poziŃia iniŃială:
44
– Maria: vânătorul iubeşte cinstea şi adevărul;
– Andrei: vânătorul regretă că a spus mereu adevărul şi i-ar plăcea să mai „înflo-
rească” uneori.
Redactează o compunere argumentativă, de 10-15 rânduri, în care să susŃii una
dintre cele două opinii. Vei avea în vedere:
– respectarea structurii acestui tip de compunere;
– utilizarea verbelor de opinie şi a conectorilor potriviŃi;
– folosirea a cel puŃin două argumente şi ilustrarea lor (din text sau experienŃa
proprie).
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
45
Testul nr. 12
3.2 recunoaşterea modalităŃilor specifice de organizare a textului epic şi a
procedeelor de expresivitate în textul liric
- trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate;
trăsături ale speciilor literare: imnul;
4.3 organizarea secvenŃelor textuale în funcŃie de o cerinŃă specifică
- redactarea unei cereri în diverse scopuri
4.5 folosirea modalităŃilor variate pentru realizarea expresivităŃii textului
- redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări;
Purtarea unei uniforme este asociată cu anumite instituŃii: armată, poliŃie, spitale,
cluburi sportive, şcoli etc. Crearea uniformelor are la bază cel puŃin două principii:
al utilităŃii (protecŃia hainelor, igiena) şi al identităŃii – fiecare instituŃie având
posibilitatea să-şi aleagă propriile însemne (culori, forme, simboluri, elemente
componente ale vestimentaŃiei, accesorii etc.).
Având în vedere că în ultima perioadă, legislaŃia prevede purtarea obligatorie a
uniformei în şcoli, prin alegerea unor însemne specifice (vestimentaŃie, blazoane,
ecusoane) şi că nu toŃi factorii implicaŃi – elevi, cadre didactice, părinŃi – agreează
această idee, imaginează-Ńi că eşti membru în Consiliul elevilor şi conduci o
campanie de promovare a uniformei în şcoala ta.
Te ajutăm să-Ńi faci un plan şi să-l pui în aplicare prin sugestii şi exemple din
romanul lui Grigore Băjenaru, „Cişmigiu & Comp.”, în care eroul-narator aflat la
vârsta adolescenŃei face haz de necaz, prin promovarea galoşilor marca
Wimpassing, pe care trebuia să-i poarte peste încălŃăminte, pe vreme de ploaie şi
de care nu era foarte încântat.
1. Creează singur, sau împreună cu colegii câte un model vestimentar de uniformă pentru
fete şi băieŃi. Realizează mai întâi o schiŃă, respectând:
– regulile designului de produs;
– două dintre principiile artei decorative – alternanŃa şi simetria;
– foloseşte 2 sau 3 culori;
– simbolistica culorilor (de exemplu: verde – mulŃumire, tinereŃe etc.).
Realizează apoi un prototip în miniatură şi foloseşte ca manechine păpuşi sau
cartoane.
2. Identifică în discursul elevului calităŃile galoşilor Wimpassing:

– calităŃile cauciucului – minim 3 (aminteşte-Ńi şi de ceea ce ştii de la educaŃie teh-
nologică)
…………………………………………………………………………………………
– avantaje şi dezavantaje ale tipurilor de cauciuc: natural şi sintetic;
…………………………………………………………………………………………
– superioritatea faŃă de alte mărci: formă, culoare/aspect, utilitate.
…………………………………………………………………………………………
46
A doua zi după ce ninsese, mai toŃi băieŃii au venit echipaŃi cu galoşi... şi mare mi-a fost
plăcerea când am văzut că alŃi doi dintre cei mai năzdrăvani din clasă aveau ca şi mine galoşi
Wimpassing. [...] Statistica se întocmi îndată: din 45 de elevi, n-aveau Wimpassing decât
unsprezece, restul alte mărci: Tretorn, Quadrat, Riga, Clopotul... Atunci am rostit următoarele:
— Camarazi din clasa a VII-a modernă! FiŃi demni de numele de lăzărişti (elevi la
Liceul „Gheorghe Lazăr), pe care îl purtaŃi cu nedezminŃită mândrie de şapte ani, şi unii dintre
voi, cei repetenŃi, de opt sau nouă ani! Hm! Hm! Nu vă cer imposibilul... ToŃi ştiŃi, ca şi mine,
că în întreaga industrie a cauciucului, fabricat cu scopul de a servi la încălŃăminte, nu există
un galoş superior galoşului Wimpassing... o scurtă comparaŃie între acest galoş şi celelalte
mărci este complet edificatoare! Este suficient să examinaŃi cu atenŃie zimŃii! Cu galoşii
Wimpassing nu poŃi să aluneci chiar să vrei! Într-un cuvânt, sunt neîntrecuŃi! Începând de
mâine-dimineaŃă, la ora 8, ora fatală, la care suntem obligaŃi să fim prezenŃi la şcoală, pro-
clam hegemonia galoşului Wimpassing pe întreg Liceul „Lazăr”! Şi, ca să dăm un exemplu
formidabil celorlalŃi camarazi, vă rog stăruitor să veniŃi toŃi echipaŃi cu galoşi Wimpassing!
PărăsiŃi celelalte mărci, care nu prezintă nicio garanŃie, nicio seriozitate!
3. Pregăteşte-Ńi propriul monolog de 5-6 enunŃuri, pe care să-l susŃii în faŃa elevilor la
careu sau la staŃia de amplificare a şcolii, accentuând cel puŃin trei calităŃi ale uni-
formei create de tine referitoare la:
– tipul materialului textil;
– piesele de vestimentaŃie
– culoarea şi simbolistica ei în relaŃie cu numele şcolii;
– alegerea blazonului şi ce anume a inspirat-o;
– seriozitatea firmei;
– preŃul avantajos etc.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
4. Întocmeşte un grafic/tabel de promovare a uniformei, Ńinând seama de următoarele

date şi folosind regulile de corespondenŃă între mulŃimi:
– se vor face întâlniri cu toate clasele (35: 17 – I-IV; 18 – V-VIII);
– perioada de timp – maximum o lună;
– timp liber între 12:00 – 13:00: Luni – 1, MarŃi – 1, Mi – 1, J – 3, V – 1;
– timp liber seara (17:00 – 18:00) – doar în zilele de M – 1, Mi – 2 şi V – 1;
– vinerea nu sunt recomandate activităŃile după 17:00.
5. Redactează o cerere către directorul şcolii, prin care soliciŃi sprijin în vederea desfă-
şurării campaniei.
…………………………………………………………………………………………
47
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
6. Având în vedere că acŃiunea din fragmentul citat se petrece în 1924, precizează 3

modificări ale hărŃii politice a lumii după conferinŃele din 1919-1922:
– graniŃele României din 1924 .................................................................................
…………………………………………………………………………………………
– alte două state (de pe continente diferite) care au suferit modificări:
…………………………………………………………………………………………
7. Realizează un afiş publicitar/clip, în care să prezinŃi calităŃile uniformei. Vei folosi:

– fotografii/desene;
– un slogan atractiv;
– un scurt text conŃinând: verbe la imperativ, adjective la superlativ;
– precizarea unor informaŃii: material, preŃ, reducere propusă de firmă.
Iată încă un fragment semnificativ din acelaşi roman de Grigore Băjenaru
Nu vă cer un lucru extraordinar. FaceŃi o economie de 300 de lei... vă abŃineŃi, vă priveşte
de la ce... şi vă cumpăraŃi galoşii Wimpassing! Poate pentru unii dintre voi să fie un sacrificiu,
dar ideea noastră este prea măreaŃă ca să nu merite acest sacrificiu! Nu este suficient să fie
câştigată o clasă, ci tot liceul!
8. Tatăl eroului îi cumpărase galoşi „ca să nu facă reumatism”.

Dintre factorii de risc ai sistemului locomotor enumeraŃi mai jos doar doi au ca
efect reumatismul. Ei pot face parte din grupe diferite. Selectează-i fără să Ńii seama de
grupă:
a) mecanici: căzături; poziŃie incorectă;
b) fizici: temperaturi scăzute; temperaturi ridicate;
c) biologici: virusuri care se instalează în articulaŃii; bacilul Koch.
Gândeşte-te la obiecŃiile privind purtarea uniformei pe perioada iernii şi oferă 2
soluŃii, atât pentru fete, cât şi pentru băieŃi.
9. Mai jos poŃi citi unul dintre cele mai amuzante fragmente ale episodului citat.
Pe vremea aceea era la modă un şlagăr muzical nemŃesc, o melodie sprintenă şi foarte
plăcută! Pe această melodie, în colaborare cu nenişor, am făcut nişte versuri închinate
galoşului Wimpassing, o reclamă care desigur că astăzi ar fi făcut o justificată concurenŃă
celor de la Radio! Din toate versurile nu mi-a mai rămas în minte decât refrenul, care suna
cam aşa:
„Cel mai bun galoş din lume-i galoşul Wimpassing!
Vorbele acestea nu sunt glume şi pe toŃi vă conving!
Pe ger, pe zăpadă şi noroaie, mergeŃi cu ei!
Tot Wimpassing vă scapă şi de ploaie, pentru 300 de lei!”
48
Într-un sfert de oră, toată clasa a VII-a modernă cânta versurile astea tâmpite cu un
elan de nedescris.... Se formase un cor de Ńi-era mai mare dragul!... (...)
— Prin urmare, iată ce vă cer: în primul rând, să mergeŃi în recreaŃie din clasă în clasă
şi să cântaŃi noul şlagăr. În sala de gimnastică şi în sala de muzică unii vor cânta la pian, ca
să aveŃi un acompaniament demn de versurile făcute de noi. Aşa că, înainte marş, cu imnul
galoşului Wimpassing!
Imnul creat întruneşte doar unele dintre trăsăturile acestei specii studiate în clasa
a VII-a. Subliniază varianta corectă:
a) adresarea la persoana a II-a;
b) poezie sau cântec solemn compus pentru preamărirea unei idei, a unui eveni-
ment;
c) folosirea substantivelor în cazul vocativ.
10. Compune singur, sau în grup cu colegii tăi textul unui imn închinat uniformei sau
şcolii, Ńinând seama de toate caracteristicile speciei. Găseşte o melodie adecvată sau,
dacă poŃi, creează şi partea muzicală. Succes!
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
49
Clasa a VIII-a
51
Testul nr. 1
3.1 dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinŃe date;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaŃia concretă de comunicare.
ConŃinuturi:
Genul dramatic.
Valori:
Angela doreşte să participe la un concurs de artă dramatică. Pentru aceasta, şi-a

ales să interpreteze un monolog din Cucoana ChiriŃa în voiaj, de Vasile Alecsandri.
Împreună cu prietena ei, Vali, încearcă să intre în pielea personajului şi să reconstituie
atmosfera. O vei ajuta şi tu, completând punctele de suspensie sau alegând varianta
corectă.
Cântat de d-nul Millo, la Teatrul din Bucureşti.

(Teatrul reprezintă un salon.)
CHIRIłA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat,
tocă de catifea neagră cu flori, pene şi cordele stacoşii etc.)
(Ea cântă pe aria „Royal tambour”:)
Iată-mă-s! am sosit
Dintr-o călătorie
În care-am pătimit
O sută de şotii ş-o mie.
Dar, zău, nu mă căiesc,
Nu-mi pasă de nimică;
Eu sunt zdragon şi mă numesc
ChiriŃa cea voinică.
Ce voiagiu minunat!
Ce frumos m-am primblat!
În urmă-mi am lăsat
Un nume lăudat.
Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoşi!... Dar cucoa-
nele? şi copiii? bine? Mă bucur. Aud? şi mie precum vedeŃi îmi merge de minune... sărut
ochişorii. (Se întoarce în loc de-şi arată talia.) […]. Uff!.. M-am dus la GalaŃi cu
trăsura mea cea galbenă şi, cum am ajuns, nici una, nici două... Ńup! în vapor, GuliŃă
Ńup! după mine, Ioana Ńiganca Ńup! după GuliŃă şi, vorba ceea, cu căŃel cu... am plecat!!!
Doamne! boieri d-voastră, minunat lucru-i vaporul!... Să vezi şi să nu crezi... Auzi d-ta?
Merge focul pe apă ca în vremea halimalei. D-apoi salonuri, d-apoi zaifeturi, d-apoi
53
căpitanul!... bată-l norocul, că mare nostimior mai era, puşchiu! (În taină.) Să vă spun
una? SoŃul meu nu-i pe aice? Mi-a făcut curte, berbantul, tot drumul şi, zău, între noi să
rămâie... dacă nu mi-ar fi fost de ighemonicon, mai că... mai că...
UN GLAS DE LA GALERIE: Aferim, cucoană ChiriŃă!
CHIRIłA (adresându-se către capelmaistru): D-apoi cum socoŃi, domnule? ChiriŃa
nu se dă cu una, cu două. (Către public.) În sfârşit... nu-Ńi uita vorba... am ajuns la
Beligrad... Când la Beligrad întreb pe căpitanu: Monsiu căpitan, je vu pri, aice-i Viena?
— El îmi răspunde zâmbind: Ba nu, madam, aice-i Beligradul. — Mersi, monşer... nu poŃi
crede ce bine-mi pare că m-am învrednicit să văd Beligradu cu ochii, că tare mult am
auzit pe bărbatu-meu pomenind de el. După Beligrad am sosit la Ruşava... Când acolo,
vameşii de la hotar încep a cotrobăi prin lăzile mele ca în vremea volintirilor, şi dau
peste o cutie cu Ńâri zvântaŃi ce-i luasem la drum.
1. Angela: Mai întâi trebuie să rezolvăm problema costumelor. Habar n-am ce înseamnă
toate indicaŃiile referitoare la costume.
Vali: Propun să extragem primele 3 cuvinte din câmpul lexical al vestimentaŃiei pe
care le găsim chiar în primele indicaŃii scenice şi să le căutăm în dicŃionar.
Angela: De acord! Aşadar caută cuvintele: …,….,…,...,...,.....,…,….,…,...,...,.....,....,
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
2. Ioana: Bun! Acum trebuie să fii atentă la indicaŃiile scenice care-Ńi precizează felul
în care trebuie să te mişti. Care-i prima?
Angela: Prima indicaŃie scenică prin care mi se spune cum să mă mişc este urmă-
toarea ..............................................
Vali: Da, aceasta este. Să te văd.
3. Angela: Oare cum gândeau oamenii pe vremea aceea? Trebuie să dau iluzia unui
personaj adevărat. Suntem în 1861; să mă gândesc la un eveniment petrecut în Ńara noastră
în perioada respectivă:
a) industrializarea;
b) reforma lui Cuza;
c) Marea Unire.
Ştiu! Răspunsul corect este ..............................
4. Angela: Şi ce s-o fi mirând atâta cucoana ChiriŃa în faŃa vaporului?

Vali: Pe vremea aceea circula vaporul cu ....................., folosind drept combustibili
cărbunii.
54
Angela: Ştiu. Aici sunt tare! Cărbunii, negri, cu aspect unsuros sunt rude bune cu
.......................... care este piatră preŃioasă, dar are o duritate mai mică decât a acestuia.
5. Vali! Exact! Carbonul arde dând o reacŃie puternic exotermă, ceea ce duce la ..........
apei şi la ........................... aburilor, care alimentează motorul termic şi face să se mişte
vaporul.
6. Angela: Bine. Trebuie să-mi imaginez Prutul şi pe el, navigând, vaporul, cu aburi şi
cu mine cu tot.
Vali: Ei! Uşor cu geografia pe apă! De la GalaŃi ajungi la Belgrad cu vaporul
navigând pe fluviul numit ...…, nu pe Prut!
7. Angela: Bine, tu eşti cea tare la geografie! Of! Nu m-am gândit niciodată că-i aşa
de greu să te faci actor! Apropo, că tot le ştii tu pe toate: de ce această profesie este
încadrată printre ocupaŃiile din domeniul vocaŃional?
Vali: Ştii şi tu. Pe lângă dobândirea unor abilităŃi tehnice, în domeniul vocaŃional
mai ai nevoie şi de existenŃa a ceva ce se cheamă ..............................
8. Angela: OK. Să ne întoarcem la mimică şi gestică. Cum trebuie să mă comport

când îi compar pe vameşi cu volintirii?
Vali: O să îŃi dai tu singură seama cum, dacă te gândeşti că personajul a trăit în
vremea RevoluŃiei lui Tudor Vladimirescu şi că aceasta era împotriva Imperiului
Otoman. În plus, se mai dorea şi modernizarea societăŃii româneşti. Având în vedere
cele spuse, trebuie să te gândeşti cam care era starea de spirit din acea perioadă, mai
precis, din anul.....................................................
9. Angela: Aha! ÎnŃeleg. Sunt puŃin agitată, căci vameşii au făcut dezordine, cum se
întâmplă la revoluŃie. Ce mă sperie este că va trebui să învăŃ franceza, ca s-o scot la
cap cu argoul acesta.
Vali: Pardon. Argoul reprezintă ...................................., în timp ce ChiriŃa foloseşte
franŃuzismele ca să impresioneze, să arate că ştie limbi străine. Tipul acesta de limbaj,
deşi seamănă cu argoul, se numeşte ...................................
10. Angela: OK! Nu mi-ai spus cine va fi naratorul.

Vali: ChiriŃa este o operă dramatică, nu epică. Ca şi aceasta, are ..............................
şi ..................., dar nu are narator. Ea este destinată .........................................
11. Angela: Of! Ce complicat! Nu-i mai bine să-mi faci tu un text, în care personaje
să fie oameni din zilele noastre, poate chiar colegii noştri? Vreau dialog, nu monolog.
Hai, te pricepi. Măcar aşa, vreo 10-15 replici.
Vali: De acord. Voi scrie o piesă de teatru pentru tine.
Imaginează-Ńi că Angela este colega ta şi-Ńi cere să-i scrii o piesă. Redactează un
text care va trebui:
55
Să reprezinte începutul unei piese;
Să respecte caracteristicile genului dramatic;
Să conŃină cel puŃin 10-15 replici.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
56
Testul nr. 2
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îm-
bogăŃire a vocabularului;
4.3 redactarea unui text argumentativ.
ConŃinuturi:
Balada. Momentele subiectului.
Valori:
Abia plecată din Capitală, fericită că a scăpat de evaluarea naŃională, Andreea se

întâlneşte din nou cu oraşul său natal, la Craiova, prin intermediul unei balade pe care a
auzit-o la o şezătoare, la Casa de Cultură. A înregistrat-o şi, când a ajuns acasă la bunici,
a ascultat-o cu atenŃie. Sora ei, Mihaela, de 9 ani, care era foarte curioasă, şi Ionel, un
verişor de 12 ani, o bombardează cu întrebările. Completează spaŃiile punctate ca să
reconstitui atât întrebările, cât şi răspunsurile din dialogul lor.
În oraş, în Bucureşti,
La casele mari, domneşti,
În curte la Ştefan Vodă,
Mare masă mi-e întinsă
Şi de mari boieri cuprinsă,
De boierii
Sfatului,
Stâlpii
łarigradului,
Sfetnicii
'Mpăratului.
Ei la masă ce mănâncă?
Numai ştiucă
Şi păstrungă,
Şi galbenă caracudă, […]
Din pahare ce-mi înghit?
Vinul alb şi rumenit
De la vii
Moldoveneşti,
Din podgorii
Munteneşti
Şi din pivniŃe domneşti.
Dacă vorba
Conteneşte,
57
Foamea
Se mai potoleşte
Şi mâncarea
Se sfârşeşte,
Iară vodă ce-mi grăieşte?
— BeŃi, boieri, vă ospătaŃi!
Mâine-zori să vă sculaŃi
Şi frumos să vă armaŃi,
Pe la brâne cu pistoale,
După mâini cu iatagane,
La picior cu sulicioare,
C-o să facem vânătoare
D-un voinic ce seamăn n-are:
Pân’ la fagul Miului
Din codrii Cobiului.
Să-i vedem fagu-ncărcat
Şi de arme-mbrebenat,
Cu suliŃi şi cu pistoale
Ce lucesc frumos la soare,
Iar pe Miul spânzurat
Unde-o fi fagul mai nalt,
Că-mi bate poterile
Şi-mi scurtează zilele. […]
(Ştefan Vodă culeasă de Dem Teodorescu)
DicŃionar
PĂSTRÚGĂ ~gi f. Peşte marin de talie mare, cu botul plat şi alungit ca un cioc de
pasăre, pestriŃ pe spate şi gălbui pe abdomen, apreciat pentru carnea lui gustoasă şi
icrele negre pe care le depune în râuri. [G.-D. păstrugii] /<sb. pastruga.
ŞTIÚCĂ, ştiuci, s.f. Peşte răpitor de apă dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu
gura mare înarmată cu mulŃi dinŃi şi cu botul turtit ca ciocul de raŃă; mârliŃă (Esox
lucius). ◊ Compus: ştiucă-de-mare = peşte de 50-80 cm, cu corpul asemănător cu al
şarpelui, cu spinarea verzuie şi pântecele alb, cu gura în forma unui cioc lung (Belone
belone). – Din bg. štuka.
CARACÚDĂ, caracude, s.f. 1. Peşte de baltă, cu corpul turtit lateral, lung de 20-35 cm
(Carassius carassius). 2. Nume generic dat peştilor mici; peşte-Ńigănesc. ♦ Fig. Oameni
fără valoare, fără însemnătate (într-un partid, într-o adunare). – Din bg. karakuda
1. Ionel: Mi-am dat seama unde se petrece acŃiunea. Uite, prin cuvintele „oraş” şi
„Bucureşti” este indicat locul, iar prin adjectivul ştim..................................... şi statutul
social al stăpânului acelor case. Nu m-a dus deloc în eroare cuvântul „łarigrad”,
deoarece nu ne oferă informaŃii despre locul acŃiunii, ci despre timpul (cu aproximaŃie)
al acesteia, perioada în care în łara Românească domnitorii erau numiŃi de la
łarigrad, adică de la Constantinopol, adică, prin secolul .....................
2. Mihaela: Andreea, tu vii din Bucureşti. Spune-mi dacă textul pe care l-ai citit mă
poate ajuta să aflu ceva despre ce fel de oraş este.
58
Andreea: Da, te ajută să-l caracterizezi ca fiind un oraş ......................
3. Andreea şi-a amintit că a venit cu trenul. A parcurs distanŃa Bucureşti – Craiova

într-o oră şi 33 minute, iar trenul se deplasa cu viteza de 160 km/h. Dacă trenul s-ar fi
deplasat cu viteza de 150 km/h, aceeaşi distanŃă ar fi fost parcursă în ........................
…………………………………………………………………………………………...
4. Mihaela: Sunt cuvinte pe care nu le înŃeleg în balada aceasta. Pe unele le ştiu de la

bunica. De ce mai apar în text, dacă nu mai sunt astăzi folosite de toată lumea?
Ionel: Eu ştiu, am învăŃat la şcoală! Se numesc ..........................................................
5. Andreea: Multe ne ajută să înŃelegem timpul când se petrece acŃiunea: să ştim că a

fost în trecut. Ele ne trimit la cartea de istorie şi ne dau informaŃii mai precise despre
perioada în care s-au petrecut evenimentele descrise. Uite, de exemplu, cuvintele
...........................................................................................................................................
6. Ionel: Ce ai înregistrat tu este doar un fragment. Eu cred că aparŃine unei opere

epice, dar nu-mi dau seama căror momente ale subiectului i-ar aparŃine. Să fie:
a) expoziŃia;
b) intriga;
c) deznodământul;
d) punctul culminant;
e) dezvoltarea acŃiunii?
Mihaela: Răspunsul este.........................................
7. Ionel: Ascultând fragmentul despre ospăŃul sfetnicilor, mi s-a făcut o poftă teribilă.
Trebuie că au desfiinŃat populaŃia de peşti din deltă.
Andreea: Trebuie să te corectez: este doar o figură de stil, o exagerare care să arate
marea bogăŃie de la masă, o figură de stil care poartă numele de ....................................
8. Ionel: Da, dar toŃi aparŃin unei populaŃii acvatice.

Andreea: AfirmaŃia ta este greşită. Păstruga, ştiuca şi caracuda nu aparŃin aceleiaşi
populaŃii, pentru că ....................................... În privinŃa termenului acvatic, mă bucur
că-i cunoşti înŃelesul, dar corect este să spunem că toŃi peştii aparŃin unui ecosistem
acvatic.
9. Ionel: Ce este acela un ecosistem?

Andreea: Un ecosistem este ………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………...
10. Andreea s-a gândit că dacă ar fi avut discuŃia aceasta înainte de examenul naŃio-
nal, ar fi luat cu siguranŃă notă mai mare la compunerea argumentativă, căci îi „picase”
59
balada populară. Din curiozitate, a alcătuit un text argumentativ în care, respectând
reperele date la examen, a demonstrat, în 10-15 rânduri, că textul dat, Ştefan Vodă,
face parte dintr-o baladă populară. Reperele erau:
Să prezinŃi două trăsături ale speciei;
Să le ilustrezi cu exemple corespunzătoare;
Să ai o structură adecvată tipului de text;
Să te încadrezi în limita minimă de rânduri.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Scrie versiunea ta pentru acest text şi fii atent ca şi compunerea ta să îndeplinească

cerinŃele la care se gândea Andreea.
60
Testul nr. 3
CompetenŃe:
3.1. dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinŃe date;
43. Redactarea unui text argumentativ.
ConŃinuturi:
Opera dramatică.
Valori:
Andrei a avut ca temă redactarea unui eseu despre opera dramatică. L-a atras
titlul unei opere a lui Lucian Blaga, Zamolxe. Înainte de a se apuca de redactarea
eseului a citit cu atenŃie un fragment care i s-a părut că este în strânsă legătură cu ma-
teriile lui preferate, şi-a pus întrebări şi apoi a răspuns la ele. Imită-l şi tu, completând
punctele de suspensie sau alegând varianta pe care o consideri corectă.
(Într-o peşteră, gura ei se întrezăreşte în fund. Noapte, totul se petrece ca-ntr-o lume de
năluci. Cu o ciudată încetineală a vorbirii.)
ZAMOLXE
(ascuns în întuneric)
M-am coborât tot mai adânc în suflet.
Unde sunt, unde sunt?
Tot în peşteră?
Inima vrea să-mi sară din piept?
Văd prin munŃi:
Cetatea nu se mişcă, şi totuşi ne apropiem
De-acum.
(încet, ca şi cum ar invoca nişte duhuri)
O frunză cade-n noapte,
Un veac se scurge-n mine
Altă frunză cade-n noapte,
Alt veac trece-n mine.
(O vedenie se lămureşte într-un colŃ al peşterii. Un moşneag care Ńine în mână o cupă.
Lumina se răsfrânge de pe arătare în toată peştera. Zamolxe se ridică şi sprijinindu-se de
perete, se apropie de nălucă.)
ZAMOLXE
Moşneagule, vrei să-Ńi şoptesc tot chinul meu?
S-ar crede că trăieşti. Dar ochii nu-Ńi clipesc. De unde vii?
MOŞNEAGUL
De-acolo de unde nu e timp.
ZAMOLXE
61
De-acolo vin numai visurile.
MOŞNEAGUL
Şi marii visători.
ZAMOLXE
Ce poŃi să-mi spui?
MOŞNEAGUL
Când eşti izvor, nu poŃi decât să curgi spre mare!
Tu, Zamolxe, tu de ce adaşti?
ZAMOLXE
Mi-e teamă că voi duce prea devreme
Noua credinŃă între oameni.
(Zamolxe, de Lucian Blaga, actul II, scena a II-a)
1. Replica ............................................... este foarte interesantă/ciudată. Contrazice ce

am învăŃat la fizică!
2. Modalitatea de prezentare a personajelor este specifică genului ................................
3. Cred că personajul ........................... nu are nume distinct, ci doar unul care se

referă la vârstă, deoarece ..................................................................................................
4. Zamolxe, marele zeu al geto-dacilor, a fost sărbătorit:

a) doar în timpul marelui preot Deceneu;
b) doar în Evul Mediu;
c) înainte de formarea poporului român.
5. AcŃiunea are loc, aşa cum reiese din indicaŃiile scenice, într-o peşteră. Dacă ar fi să
reconstitui, în 5-6 enunŃuri, cu ajutorul informaŃiilor de la biologie, spaŃiul în care se
afla Zamolxe, sugerând, prin imagini poetice, sentimentul pe care l-aş încerca la pătrun-
derea într-un astfel de spaŃiu, atunci aş concepe următorul text:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
6. În istoria artei, numele peşterii este asociat cu:

a) picturile rupestre;
b) Procedee de conservare a hranei;
c) Şlefuirea şi perforarea pietrei.
62
7. Zamolxe este, pe lângă zeu al naturii şi al pământului, şi stăpânul tărâmului unde
sălăşluiau morŃii. În text, două cuvinte care pot fi puse în legătură cu acest aspect (al
morŃii) sunt ....................... şi ...................................
8. Rescrie din text o replică care contrazice o informaŃie învăŃată la ora de fizică.
9. Lucian Blaga preia credinŃele mai vechi referitoare la acest zeu al geto-dacilor,
localizându-l în munŃi. În text nu apare nicio referire particulară la nişte munŃi anume,
însă din informaŃiile sugerate şi din cele învăŃate la şcoală despre daco-geŃi, cred că aş
putea deduce grupa de munŃi. Aceasta este ...................................
10. După ce a încercat să răspundă la toate întrebările pe care i le-a trezit fragmentul,
Andrei a trecut la redactarea eseului. Reperele pe care le-a avut în vedere au fost:
Precizarea a două trăsături ale operei dramatice;
Ilustrarea acestora cu exemple din text;
Prezentarea succintă a personajului principal;
Încadrarea în maximum 10-15 rânduri.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
63
Testul nr. 4
3.1 dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar pornind de la cerinŃe date;
ConŃinuturi:
Textul nonliterar. Dialogul. Textul argumentativ.
Valori:
dezvoltarea personalităŃii ş i îmbogăŃirea orizontului cultural.
Imaginează-Ńi următoarea situaŃie:

Fratele tău Andrei are 20 de ani şi şi-a dorit întotdeauna să devină pilot de avion.
El nu a reuşit să obŃină o diplomă, cu toate că are o serie de calităŃi care l-ar fi putut
ajuta să piloteze. Este o persoană puternică, a urmat un curs de prim ajutor, şi are o
mare abilitate în folosirea mâinilor. În liceu a urmat un opŃional de informatică în
urma căruia a căpătat cunoştinŃe aprofundate în domeniu. Este un bun vorbitor de limba
engleză, deoarece unul dintre părinŃi este englez. Desigur, are şi permis de conducere.
1. Imaginează-Ńi că citeşti într-un ziar un anunŃ al agenŃiei Tarom prin care se făceau
angajări şi că doreşti să-l convingi pe Andrei să se ducă la interviu. Continuă dialogul
de mai jos, Ńinând cont de informaŃiile oferite la început şi de replicile lui Andrei.
Andrei: Cu siguranŃă nu mă vor angaja. Nu am nicio diplomă în acest sens.
Tu:…………………………………………………………………………….
Andrei: Mi-ar plăcea într-adevăr să lucrez într-un aeroport, indiferent ce. Dar nu
pot accede la nicio slujbă de acolo, deoarece nu am nici o calificare, nici o diplomă,
nici o formare universitară.
Tu: ……………………………………………………
Andrei: De ce m-ar alege pe mine?
Tu:…………………………………………………….
Andrei: Nu pierd nimic, aşa este, dar ce şanse am eu faŃă de alŃii?
Tu………………………………………………………………………...
Andrei: Şi apoi, interviul acela va dura cu siguranŃă o veşnicie!
Tu:………………………………………………………………………..
Andrei: Bine! M-ai convins. Voi încerca.
2. Ştiind că Andrei locuieşte într-o localitate în care există aeroport, denumeşte două
astfel de oraşe din România, în care s-ar putea afla Andrei.
…………………………………………………………………………………………
64
3. Andrei are 20 ani. În urmă cu 5 ani, vârsta lui Andrei reprezenta cinci treimi din
vârsta fratelui său. Care este vârsta fratelui său în prezent?
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
4. Deşi este un mare admirator al cuceririlor ştiinŃei, al aeronauticii în special, totuşi

Andrei s-a gândit adesea la riscul pe care dezvoltarea excesivă a transporturilor
aeriene îl presupune, anume .............................................................................................
5. I-ar fi plăcut să poată contribui la utilizarea pe scară largă a motoarelor alimentate

pe bază de hidrogen, care are următoarele proprietăŃi fizice:
a) insolubil în apă şi în soluŃie de săpun;
b) parŃial solubil, permite viaŃa subacvatică;
c) incolor, transparent, cristalizat;
d) nicio variantă nu e corectă.
Varianta corectă este .....................
6. Redactează o scurtă prezentare, în 8-10 rânduri, în care să-Ńi exprimi părerea cu

privire la o meserie/profesie pentru care tu crezi că ai abilităŃi.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
65
Testul nr. 5
CompetenŃe:
4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaŃia de comunicare concretă.
ConŃinuturi:
Cuvintele polisemantice. Personajul.
Valori:
Simona este studentă la biologie, în anul I. Tocmai a aflat că în Bucureşti va

avea loc o conferinŃă interdisciplinară la care vor participa profesori de chimie, fizică,
biologie, geografie şi limba română. Printre aceştia se află şi profesorul M.B., ale cărui
studii despre ecosisteme antropizate i-au trezit Simonei un interes deosebit. De aceea,
ar vrea să-i aducă omagiul său. Din păcate, a ajuns în pauză şi nu-l poate identifica,
neavând la dispoziŃie nicio fotografie. Cum nu poate merge din om în om să întrebe,
încearcă să-l recunoască indirect, din alte indicii. Zăreşte un grup de persoane şi, după
Ńinută şi atenŃia de care se bucurau, se gândeşte că aceştia sunt invitaŃii de seamă,
aşadar printre ei trebuie să fie şi profesorul M.B. „Spune-mi ce sau cum vorbeşti, ca
să-Ńi spun cine eşti”, îşi zise Simona zâmbind şi începu să tragă cu urechea.
1. Simona şi-a făcut în minte un tabel în care a completat specialitatea fiecărei

persoane din grup. Tu nu eşti nevoit/ă să faci această operaŃie în minte, aşa că-Ńi va fi
mai uşor. Completează tabelul de mai jos cu descrierea persoanei care foloseşte
cuvântul „nucleu” cu sensul din disciplina scrisă în prima rubrică.
Disciplina Persoana
Chimie
Fizică
Biologie
Limba română Un domn foarte scund, cu faŃa prelungă.
Ca să identifici persoanele, citeşte cu atenŃie dialogul de mai jos.

Un domn cu nasul în vânt, vorbea dând din mâini:
— Nu trebuie să uităm că nucleul constituie ciclul de atomi care compun scheletul
moleculei unui corp chimic şi care rămâne neschimbat la toŃi derivaŃii corpului respectiv.
Alături, un domn cu gâtul scurt, îmbrăcat în costum negru, zise:
— Vă rog să luaŃi în calcul şi faptul că nucleul reprezintă partea centrală a unui atom,
care poartă electricitate pozitivă şi în care se concentrează aproape întreaga masă a atomului.
Un alt domn, cu buzele foarte groase şi cu glasul uşor piŃigăiat:
66
— Dacă vorbim despre nucleu, trebuie să ne amintim că este element central al unei
celule, situat în plasmă, cu structură proprie şi care are funcŃii importante în celulă.
Interveni în discuŃie şi un domn foarte scund, cu faŃa prelungă:
— StimaŃi domni, permiteŃi-mi să sintetizez: bogăŃia de sensuri a cuvântului „nucleu”
ne-a facilitat nouă întâlnirea de astăzi. Să închinăm un pahar în cinstea lui.
2. După cum observi, toate cele patru sensuri ale cuvântului au elemente comune.
Această însuşire a lor ne permite să spunem că termenul „nucleu” este;
a) cuvânt polisemantic;
b) regionalism;
c) arhaism;
d) cuvânt monosemantic.
3. Indiferent de calitatea lor de cuvinte poli- sau monosemantice, utilizarea cuvintelor

depinde de context. Simona, odată ce l-a identificat pe profesor, se gândeşte să-l inter-
peleze. Îşi face în minte un plan de adresare cu următoarele variante:
a) Bună ziua, domn’ profesor. DaŃi-mi voie să mă prezint: Simona, studentă la
Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti.
b) Bună ziua, domnule profesor. DaŃi-mi voie să mă prezint: Mă numesc Simona
Popescu, studentă în anul I şi v-am citit toate articolele.
c) Bună ziua, mă bucur să vă întâlnesc. V-am citi articolele. Sunt super tari.
Care crezi că a fost abordarea Simonei? Descrie-o.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
4. După ce a făcut cunoştinŃă cu profesorul, acesta a întrebat-o ce capitol din cartea sa

despre ecosistemele antropizate i-a atras atenŃia.
Bifează singura variantă care putea fi dată de Simona:
a) despre populaŃia europeană de pelicani;
b) despre sursele de hrană provenită direct din agrosisteme;
c) despre animalele abisale cu înfăŃişări ciudate;
d) despre speciile adaptate la viaŃa în peşteri.
5. Simonei i-ar fi plăcut să-l deseneze pe profesor. Ar fi vrut să-i surprindă doar expresia
şi mişcarea corpului. Pentru aceasta, ea ar fi trebuit să creeze de fapt o compoziŃie
plastică de tip:
a) portret;
b) crochiu;
c) studiu.
6. Aproape de sfârşitul conferinŃei, Simona s-a grăbit să iasă. Trebuia să prindă trenul,
spre Roşia, localitatea bunicilor săi. Dorea să ajungă cât mai repede acolo, nu doar
pentru că-şi iubea bunicii, ci şi pentru prilejurile de aventură pe care munŃii Apuseni i
67
le-au oferit de mică. Plăcerea de a cutreiera aceşti munŃi îşi are explicaŃia în prezenŃa
unei trăsături particulare la aceştia. Care?
a) au altitudini coborâte (nu depăşesc 1400m);
b) au subdiviziuni transversale;
c) au un substrat petrografic foarte diversificat;
d) sunt străbătuŃi de râul Nera, care formează Cheile Nerei.
7. Întâlnirea Simonei cu oamenii din satul bunicilor a fost întotdeauna nu doar plăcută,
ci şi instructivă. De la ei a aflat, cu alte cuvinte, ceea ce aflase deja despre viaŃa unui
şerb din Ardeal în orele de istorie, şi anume că:
a) se mutau de pe o moşie pe alta, în speranŃa unei vieŃi mai bune;
b) se organizau în bresle, cu responsabilităŃi în apărarea oraşului;
c) puteau să se autoconducă, alegând Sfatul orăşenesc, alcătuit din 12 juraŃi;
d) dădeau bani feudalului şi regelui Ungariei pentru pământul primit ca să-l lucreze.
Încercuieşte răspunsul corect.
8. Redactează o compunere de minimum 10 rânduri în care să descrii o zi petrecută de

Simona în satul bunicilor săi. În compunere va trebui:
Să utilizezi două informaŃii pe care le-ai obŃinut de-a lungul testului despre ea;
Să utilizezi toate modurile de expunere;
Să prezinŃi informaŃii din biologie, geografie şi de la alte discipline într-o manieră
expresivă şi corect ştiinŃific.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
68
Testul nr. 6
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de
îmbogăŃire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
4.2 utilizarea în redactare a unui text propriu a cunoştinŃelor de morfosintactică,
folosind adecvat semnele de punctuaŃie şi de ortografie.
ConŃinuturi:
Raporturi sintactice.
Valori:
În viaŃa socială, în relaŃiile dintre oameni trebuie să luăm mereu decizii. De

aceea este bine să învăŃăm să-i cunoaştem pe oameni, inclusiv după felul în care vor-
besc. Şcoala urmăreşte, printre altele, să te ajute să fii un cititor activ şi critic al artico-
lelor din ziar. Citeşte citatul de mai jos, extras dintr-unul din ziarele româneşti de mare
tiraj, reflectează la întrebările puse şi răspunde la ele.
Nu există fiinŃă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi
văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare.
1. Fragmentul dat a apărut într-un ziar, alături de o scurtă fişă biografică. Scrie litera
corespunzătoare coloanei pe care o consideri ca reprezentând fragmente din fişa
biografică a autorului articolului de mai sus.
a) Ionescu Anghel
Născut la 25 ianuarie, 1978
Studii până în 2011: Studii „Universitatea Bucureşti”, Facultatea de Geografie
Loc de muncă: Şcoala nr. 10, Bucureşti
Profesie: Profesor
b) Zamfirescu Mihail
Născut la: 25 ianuarie, 1966
Studii până în 2011: Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti, jud. Argeş
Profesie: Vânzător, gestionar
Loc de muncă actual: primar comuna X
c) Diaconescu Zamfir
Născut la: 25 ianuarie, 1990
Studii: Liceul Economic Bucureşti
Profesie: Gestionar
Loc de muncă actual: primar comuna X
69
2. Primul sens al definiŃiei din DEX a cuvântului „afinitate” se referă la relaŃiile dintre
oameni. Autorul acestui citat, va avea foarte probabil afinităŃi cu autorul căreia din
următoarele replici?
a) Hotărârea a fost definitivată definitiv astăzi.
b) Astăzi s-a dat hotărârea definitivă.
c) Hotărârea definitivă a fost dată astăzi definitiv.
3. Recitind articolul de dicŃionar care cuprinde definiŃia cuvântului „afinitate”, îŃi dai
seama că termenul se foloseşte şi în chimie. Imaginându-Ńi că personajul nostru (auto-
rul replicii) s-a transformat într-un element chimic, în carbon, de pildă, atunci vom
putea spune că se va combina cu substanŃele din lista corespunzătoare literei:
a) Al, H2, Fe;
b) O2, CuO, H2;
c) O2, CuO, Al.
4. Coordonarea prin conjuncŃia “sau” a termenilor în Asia sau în Rahova este greşită,
deoarece doi termeni coordonaŃi trebuie să aibă trăsăturile de sens principale comune.
Alege varianta corectă, Ńinând cont de ceea ce ai învăŃat la geografie:
a) în Africa, în Asia sau în România;
b) în China, Africa, în Asia sau Europa;
c) în Africa, în Asia sau în Bucureşti;
d) în Asia, Africa sau în Europa.
5. În enunŃul: că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, virgula are rolul:

a) de a stabili între termeni un raport de coordonare;
b) de a stabili între termeni un raport de subordonare;
c) de a izola un substantiv în vocativ.
6. Rescrie, din fragmentul dat, propoziŃia lipsită de logică introdusă prin pronumele
relativ „care”.
…………………………………………………………………………………………
7. Pentru a-i explica autorului acestui citat de ce este greşit enunŃul, ai nevoie de
cunoştinŃe din următoarele domenii:
a) română şi matematică;
b) geografie şi educaŃie tehnologică;
c) istorie şi română;
d) geografie şi română.
8. În enunŃul: că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, greşeala constă în:

a) Punerea virgulei între în Africa şi în Asia;
b) AbsenŃa virgulei înainte de sau;
c) ApariŃia ca ultim termen al cuvântului Rahova.
70
9. Despre enunŃul să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat putem spune că este
alcătuit din:
a) complemente indirecte coordonate corect din punct de vedere gramatical;
b) complemente directe coordonate corect din punct de vedere semantic;
c) complemente directe coordonate incorect din punct de vedere semantic;
d) complemente indirecte coordonate corect din punct de vedere gramatical.
71
Testul nr. 7
După ce a fost la teatru, unde a urmărit piesa D-ale Carnavalului, de I.L. Caragiale,
regizată de x, Camelia a dorit să recitească un fragment care a amuzat-o în mod deo-
sebit. Ea a Ńinut să discute apoi fragmentul cu fratele ei mai mare, Liviu, care i-a pus o
serie de întrebări. După ce citeşti textul, completează şi tu spaŃiile punctate cu răspun-
sul corect sau alege varianta corectă.
Persoanele
NAE GIRIMEA, frizer şi subchirurg
IANCU PAMPON
MACHE RAZACHESCU, ce-i mai zice şi CRĂCĂNEL
UN CATINDAT DE LA PERCEPłIE
IORDACHE, calfă la Girimea
UN IPISTAT
DIDINA MAZU
MIłA BASTON
UN CHELNER
O MASCĂ
MĂŞTI, PUBLIC, SERGENłI DE NOAPTE
Într-un carnaval, în Bucureşti.
ACTUL I
Scena IX
MIłA, NAE. MiŃa merge şi încuie uşa din fund.

NAE: Pentru ce încui uşa?
MIłA (în fund): Poate să vie iar cineva să ne facă deranj... Am să-Ńi spui ceva în linişte...
(pauză) Nae! (coboară încet, emoŃionată) Bibicule! nu mă mai iubeşti... (Un pas şi se opreşte.)
NAE: (d-abia întorcându-se): Ei na! de unde Ńi-a mai venit ş-asta-n cap?
MIłA (încă un pas): Pentru ce n-ai venit alaltăieri seara când Ńi-am scris?
NAE (acelaşi joc): Eram bolnav alaltăieri...
MIłA (coborând, cu energie): MinŃi!... Ai primit biletul meu?
NAE: Da.
MIłA: Unde mi-e biletul? Arată biletul...
NAE (după ce se caută prin toate buzunarele): Pesemne că l-am pierdut.
MIłA: L-ai pierdut? Unde l-ai pierdut?
NAE: Ştiu eu unde l-am pierdut? dacă ştiam că-l pierz, fireşte că nu-l pierdeam...
MIłA: Nu ştii unde l-ai pierdut?
NAE: Nu...
72
MIłA (straşnică): Bibicule! Bibicule!
NAE: Ei?...
MIłA: Vezi tu sticluŃa asta? (Scoate din buzunar o sticluŃă mică şi i-o arată.)
NAE: Ei, ce?
MIłA: Ştii ce are înăuntru?
NAE: Cerneală...
MIłA: Nu cerneală, Năică,... vitrion englezesc!
NAE (dându-se înapoi): Vitrion? eşti nebună?
MIłA: Da, vitrion! Ńi-e frică?
NAE: Fireşte că mi-e frică, na!
MIłA: Pentru ce, dacă te ştii curat?
NAE: Pentru că tu nu ştii ce e vitrionul...
MIłA: Ba da... e un fel de metal...
NAE: Nu ştii ce poate face?
MIłA: Ba da; pârleşte, Năică; arde, Bibicule, momentan tot, tot, şi mai ales ochii!
NAE: Dă-mi sticluŃa...
MIłA: Aş!
NAE: Pentru ce să Ńii asemenea lucruri? pentru ce?
MIłA (vrând să izbucnească): Pentru ce?... Îmi trebuie... […]
1. Liviu: De ce ai venit aşa hotărâtă să reciteşti tocmai acest fragment?

Camelia: Pentru că ştiam piesa aproape pe dinafară şi mi s-a părut că aici nu au fost
deloc respectate indicaŃiile de regie. Să luăm, de exemplu, prima indicaŃie, anume
…………………………………………….
Ei bine, nu a fost aşa.
2. Liviu: În ziua de astăzi regizorii îşi permit multe modificări în interpretarea unei
piese.
3. Camelia: Eu înŃeleg că opera dramatică este destinată a fi ....................., dar înainte

de a fi spectacol este totuşi text scris. În plus, scena aceasta spune multe despre perso-
naje. Uite, numeşte chiar tu două gesturi sau cuvinte din care ne putem da seama că
între cei doi este o relaŃie foarte apropiată.
Liviu ……………………………………………………………………………………
4. Liviu: Dacă pui un accent aşa de mare asupra textului scris, de ce nu te-ai mulŃumit
să citeşti piesa?
Camelia: Nu este acelaşi lucru. Dacă, de exemplu, aş încerca s-o povestesc, am fi
cu toŃii dezamăgiŃi. Să luăm de pildă primele trei replici. Le trecem mai întâi în vorbi-
rea indirectă şi uite ce rezultă:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
73
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
5. Liviu: Să vedem cum te-ai descurca pe post de scenograf. AcŃiunea se petrece în

Bucureşti, mai precis în locul în care îşi desfăşura activitatea Nae Girimea. Spune-mi
ce meserie avea acesta şi ce ar fi trebuit să scrie pe firma de afară.
Camelia: Nae, sau Năică, cum îl alinta MiŃa, era.................. Evident că pe firmă era
scris....................................
6. Liviu: Limbajul reprezintă o modalitate de caracterizare a personajului, oferind şi

indicaŃii asupra mediului social din care provine. Din felul cum vorbesc, am putea
spune că personajele provin din:
a) o zonă rurală, fiind Ńărani;
b) o zonă urbană, fiind descendenŃi ai unor vechi familii boiereşti;
c) o zonă urbană, provenind din familii de intelectuali cu tradiŃii;
d) o zonă periurbană, fiind urmaşii unor Ńărani mutaŃi la oraş de curând.
Camelia: Te gândeşti la varianta.............., ca şi mine.
7. Liviu: Dacă ar fi să luăm în calcul numai forma primelor două verbe, ................. şi
................., am şti că sunt din Muntenia.
Liviu: Ai spus că preferi textul spectacolului; asta ar însemna într-adevăr mai multă
libertate pentru tine de a-Ńi imagina spaŃiul. Din informaŃiile oferite de autor la înce-
putul piesei, aflăm că acŃiunea se desfăşoară în Bucureşti, oraş capitală pe care îl loca-
lizăm teritorial ca fiind aşezat:
a) în centrul Câmpiei de Vest;
b) în centrul Câmpiei Române;
c) în vestul Câmpiei Române;
d) în Podişul Getic.
Camelia: Ştiu foarte bine unde este aşezat oraşul meu: varianta ...............
Liviu: Dar ce zici de Năică? Este subchirurg, dar habar n-are ce este vitriolul şi-i
stâlceşte numele.
Camelia: Şi nu e singurul cuvânt deformat. Iar MiŃa cu siguranŃă confundă metalele
cu bazele şi acizii. Apropo: ştii care este denumirea ştiinŃifică pentru vitriol? Alege:
a) acid sulfuric;
b) clorură de sodiu;
c) clorură de fier;
d) acid salicilic.
8. Liviu: Indiferent de gradul de cultură, să alegi acest mod de a te răzbuna pentru că

ai fost înşelat nu mi se pare corect. Tu ce crezi?
74
Camelia nu i-a dat un răspuns pe loc. A hotărât să scrie un text în care să-şi spună
părerea despre comportamentul MiŃei Baston. Încearcă să rescrii eseul ei, Ńinând cont
că la limba română a luat întotdeauna nota maximă la tipul acesta de compunere.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
75
Testul nr. 8
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de
îmbogăŃire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
4.1 redactarea unor texte adaptate la situaŃia concretă de comunicare.
ConŃinuturi:
Figuri de stil. Descrierea.
Valori:
Maria deschide caietul în care şi-a însemnat citate care apar la începutul şi sfâr-
şitul CărŃii Oltului, de Geo Bogza.
[…] Înainte de a se lăsa amurgul, când ultimele raze ale soarelui îl izbesc în plin,
leagănul Oltului devine, pentru cei ce – cu uimire – îl descoperă în depărtare, un munte
incendiat, un ciclopic rug mineral. Prăpăstii, culmi şi piscuri de calcar, stând toate cu faŃa
spre apus, se aprind de la vâlvătaia asfinŃitului, învăluindu-se într-o fantastică splendoare.
Însingurat în semeŃia şi fastul lui, Hăşmaşul Mare pâlpâie sub cer, ca o cetate cuprinsă
de flăcări. Dar, recea văpaie, fără a-l mistui, şi mai mult îl cristalizează, ca pe un inimaginabil
diamant, trecându-l – luminos şi straniu – în veşnicie. […]
[…] În acest ultim amurg, atâtea amintiri îl năpădesc din adâncul undelor, lăsând să se
audă încă o dată foşnetul începutului. CetăŃi în ruină, turle de biserici, larga tălăzuire a
şesurilor, satele răsărite în calea lui, şi rămase apoi în urmă, pline de viaŃa lor veche şi
tainică. Dar dintre toate câte au fost, munŃii rămân în viaŃa lui neîntrecută, suprema aventură.
Acum, pentru Olt, întregul zbucium al vieŃii s-a încheiat.
AICI E SFÂRŞITUL. Din tot ce a fost cândva, n-au mai rămas decât aceste sterpe
nisipuri.
Unde sunt munŃii, pădurile, cetăŃile de odinioară?
DEŞERTĂCIUNE A DEŞERTĂCIUNILOR, par a spune întinderile lor pustii şi spul-
berate, TOTUL E DEŞERTĂCIUNE...
1. După ce a citit primul paragraf, Maria, deşi afară este amiază, se simte invadată de
lumina roşie a amurgului. Îşi scutură uimită capul şi se întreabă ce figuri de stil au reuşit
să-i provoace această stare:
a) epitetul incendiat, personificarea vâlvătaia, metafora rug mineral;
b) epitetul incendiat, metafora vâlvătaia personificarea rug mineral;
c) epitetul inversiune fantastică splendoare metafora rug mineral.
Rescrie litera corespunzătoare variantei corecte: ........................
76
2. Imaginea ciclopului i-a adus Mariei aminte de Antichitatea greacă. Încearcă să re-
constituie spaŃiul străbătut de Olt, în acel timp. Ajut-o şi tu, scriind trei enunŃuri în care
să precizezi: numele locuitorilor, un eveniment şi un element referitor la religia lor.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
3. Maria îi spune fratelui său cât de frumos ar fi să meargă în munŃii Hăşmaşul Mare,
să vadă izvorul Oltului. Acesta o întreabă de unde ştie că Oltul izvorăşte din acei
munŃi. Alege varianta corespunzătoare răspunsului corect pe care l-a dat Maria:
a) ni se spune direct în text, dar ştiu şi de la geografie;
b) nu apare în text, ştiu de la geografie;
c) este sugerat de text, dar ştiu şi de la geografie.
4. Din al doilea paragraf, Maria reŃine îndeosebi structura mai aproape de moarte, o
metaforă care evocă poetic conceptul de:
a) punct din care izvorăşte;
b) afluenŃii fluviului;
c) matca fluviului;
d) cursul inferior, aproape de vărsare.
5. În final, ca un simbol al efemerităŃii, apare imaginea nisipului format prin eroziunea

rocilor dure ale munŃilor de odinioară. PuŃin prielnic vieŃii, „sterp” cum spune poetul,
nisipul este folosit în viaŃa de zi cu zi, printre altele, şi la fabricarea sticlei, substanŃă
care are următoarele proprietăŃi (Încercuieşte răspunsul corect):
a) amestec omogen, solid, izolatoare sub aspect termic şi electric;
b) amestec omogen, solid, izolatoare doar sub aspect termic;
c) amestec neomogen, solid, izolatoare sub aspect termic şi electric;
d) amestec neomogen, solid, izolatoare doar sub aspect electric.
6. Oltul este o apă curgătoare. În paragraful al doilea este prezentată zona inferioară.
Biotopul specific acestei zone are următoarele caracteristici:
a) albie îngustă, apă bogată în oxigen, frecvente cascade;
b) albie largă, depozite de material organic depuse pe fundul apei;
c) albie îngustă, apă săracă în oxigen, frecvente cascade.
7. Expresia „Totul e deşertăciune” reprezintă un verset din Biblie (capitolul intitulat

Eclesiastul) cartea sfântă a creştinismului, religie divizată în trei mari culte: ortodoxis-
mul, catolicismul şi protestantismul. În România, a existat şi există însă şi un alt cult,
cel greco-catolic. Acesta a apărut:
a) în łara Românească, în timpul domniilor fanariote;
b) în Transilvania, în timpul instaurării dominaŃiei habsburgice;
77
c) în Moldova, în perioada construirii celebrelor mănăstiri.
8. Subliniază răspunsul corect. Finalul textului exprimă şi trezeşte sentimente de:

a) optimism şi dezamăgire faŃă de extraordinara forŃă a naturii;
b) pesimism şi încredere în puterile omului şi în forŃa naturii;
c) entuziasm şi încredere în puterile omului şi în frumuseŃea eternă a naturii;
d) pesimism şi regret la gândul că orice frumuseŃe şi putere este trecătoare.
9. Încearcă să reconstitui drumul parcurs de râul care trece prin localitatea ta sau de
unul care-Ńi este familiar. Foloseşte diverse surse de documentare şi redactează o com-
punere descriptivă, de minimum 15 rânduri, în care să prezinŃi acel curs de apă, luând
ca model textul din Cartea Oltului. Compunerea va trebui să aibă cel puŃin 15 rânduri
şi să îndeplinească următoarele condiŃii:
Să respecte tipul de text (să fie unul descriptiv);
Să cuprindă două-trei figuri de stil/imagini poetice;
Să cuprindă informaŃii şi termeni de specialitate, folosiŃi corect (trei termeni);
Să cuprindă informaŃii de natură istorică.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
78
Testul nr. 9
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îm-
bogăŃire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
ConŃinuturi:
Dialogul. Figuri de stil.
Valori:
Cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de comunicare, prin conştientizarea impac-
După ce s-a întors de la şcoală, Victor a mâncat şi apoi a stat de vorbă cu mama
lui, care venise mai devreme de la serviciu. Reconstituie completând spaŃiile punctate
dialogul de mai jos.
1. Victor: Astăzi a fost un război crâncen la şcoală, în pauza mare.

Mama: Zău? Şi cine au fost beligeranŃii? Sper că nu te-ai numărat printre ei.
Victor: BineînŃeles că nu, ştii că sunt pacific.
Mama: Nu crezi că ar suna mai bine un sinonim pentru pacific? Prea seamănă cu
Oceanul .................................................................
2. Victor: Bine. În loc de pacific, voi spune că sunt o persoană .....................................

Să continuăm: beligeranŃii au fost Decebal dintr-a şaptea şi Traian dintr-a opta A.
Mama: Aoleo! Să nu-mi spui că s-au bătut pentru vreo fată pe nume Dacia!
Victor: Hm… Ba da, pentru o fată, dar nu Dacia, ci Ana.
Mama: Şi de la ce au pornit?
3. Victor: Ana a preferat să iasă cu Decebal la concert, refuzând invitaŃia la un film

3D a lui Traian. Acesta, fiind foarte orgolios, a început să laude filmul, spunându-i că
a pierdut ceva extraordinar. Enervată, Ana i-a zis că ei doi fac parte din ecosisteme
diferite. Ea, la o altitudine de peste 1800 de metri, este o pajişte ................... el, un
ecosistem subteran: o peşteră.
4. Mama: Ce poetică e Ana! Vorbeşte în figuri de stil. Adu-mi aminte: ce nume are figura
de stil prin care un termen este înlocuit cu altul, pe baza unor trăsături de sens comune?
Victor: Cu plăcere, mamă. Aceasta se numeşte ..................................
5. Mama: Continuă, te rog, să-mi vorbeşti despre soarta războiului din 2011 dintre
Decebal şi Traian, că pe cea a războiului din ........................... dintre ei, o ştiu.
79
Victor: Decebal l-a învins pe Traian.
Mama: Ei, vezi cum mai face istoria dreptate? Ieri Traian, azi Decebal.
6. Victor: Dacă stau să mă gândesc, victoria a avut preŃul ei şi pentru învingător. În

plus, în această luptă încrâncenată amândoi s-au ales cu vânătăi. Nu ştiu cum s-ar fi
terminat, dacă nu ar fi apărut profa de religie. I-a despărŃit şi a zis că trebuie să ne
facem toŃi cruce, căci miroase a pucioasă pe acolo.
Mama: Pucioasă?!
Victor: Sulf, mamă, substanŃă care se găseşte în stare ...................... are culoarea
....................... şi este ............................ în apă.
7. Mama: Ştiu că în gospodărie se foloseşte pentru ...................... butoaielor. Probabil

că prin astfel de obiecte se-ascunde Necuratul. Dar cu ce i-au supărat vorbele profesoarei?
Victor: Păi să vezi! Tatăl lui Traian lucrează într-un atelier de vulcanizare a
cauciucurilor şi de aceea nu i se pare corect ca sulful să fie asociat cu ceva rău. Pe de
altă parte, Decebal, care aparŃine unui cult neoprotestant ai cărui adepŃi nu-şi fac
semnul crucii, s-a simŃit foarte prost.
Mama: Şi Ana?
Victor: Ana s-a gândit probabil că este în afara sferei de influenŃă a acestui perso-
naj malefic, căci o strămoaşă a sa a fost zidită în temelia unei mânăstiri.
Mama: Ce-Ńi mai trece prin cap! Se vede că ai învăŃat la română!
8. Victor: Ei, am citit şi eu balade populare, printre care şi una care seamănă cu o le-
gendă, căci se povesteşte cum s-a construit o mânăstire. E vorba de ..............................
9. Mama: Şi ce concluzii tragi din tot ce ai văzut?

Victor: Că dragostea este o ecuaŃie cu trei necunoscute.
Mama: Dacă lucrurile ar sta aşa, atunci ar fi simplu, căci am putea găsi uşor so-
luŃia, utilizând formula standard.
Victor: Mamă, există şi propoziŃii matematice care definesc ecuaŃii şi nu au soluŃii.
Acestea sunt ....................................
10. Ca să rezolvi o ecuaŃie, trebuie ca acele valori ale ........................., care sunt
soluŃii, să fie exprimate în funcŃie de constantele care apar în ecuaŃie. Oare ce este
constant în dragoste?
Mama: Întrebarea aceasta este un prilej pentru o lungă discuŃie, s-o lăsăm pe
altădată.
11. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să răspunzi la întrebarea

pusă de Victor.
În compunerea ta, va trebui:
să numeşti trei elemente pe care tu le consideri constante în dragoste;
să prezinŃi cel puŃin o variabilă;
80
să aduci argumente, pornind de la exemple din viaŃă, cărŃi sau filme cu această
temă.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
81
Testul nr. 10
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaŃia de comunicare concretă.
ConŃinuturi:
Textul nonliterar. Arhaismele. Cuvintele polisemantice.
Valori:
George este elev în clasa a VIII-a. Doamna profesoară de limba română le dă

semestrial lui şi colegilor săi să citească lecturi suplimentare. În principiu, George nu
are nimic împotrivă, dar, fiind pasionat de istorie, citeşte foarte mult la această disci-
plină. I-a cerut profesoarei să-i indice o operă literară cu subiect istoric.
Aşa a ajuns să citească integral Scrisoarea III de Mihai Eminescu El s-a oprit la
fragmentul de mai jos ca să-l citească şi colegilor.
[…] Pe când oastea se aşază, iată soarele apune,

Voind creştetele nalte ale Ńării să-ncunune
Cu un nimb de biruinŃă; fulger lung încremenit
Mărgineşte munŃii negri în întregul asfinŃit,
Pân’ ce izvorăsc din veacuri stele una câte una
Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:
Doamna mărilor ş-a nopŃii varsă linişte şi somn.
Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn
Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S-o trimită dragii sale, de la Argeş mai departe:
1. „De din vale de Rovine

Grăim, Doamnă, către Tine,
Nu din gură, ci din carte,
Că ne eşti aşa departe.
Te-am ruga, mări, ruga
Să-mi trimiŃi prin cineva
Ce-i mai mândru-n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprâncenele;
Că şi eu trimite-voi
Ce-i mai mândru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul şi cu ramurile,
82
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele.
Şi să ştii că-s sănătos,
Că, mulŃămind lui Cristos,
Te sărut, Doamnă, frumos.”
1. Deoarece nu înŃelegea exact despre ce „carte” este vorba, Andrei a căutat în DEX.
Articolul în care era explicat cuvântul este cel de mai jos.
DicŃionar
CÁRTE, cărŃi, s.f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată sau broşată în
volum. Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicaŃie oficială a unui guvern care
conŃine documente justificative privitoare la o problemă politică. 2. Fig. CunoştinŃe de
scriere şi de citire; învăŃătură, ştiinŃă, cultură. Ai carte, ai parte. 3. Registru. II. 1.
(Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Carnet cu date personale, care atestă
sau conferă unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. 2. Bucată de carton, cu
însemnări scrise sau tipărite, căreia i se dau diferite întrebuinŃări: pentru corespondenŃă
(carte poştală), ca permis de intrare la un concert, la o bibliotecă (carte de intrare),
indicând numele (profesiunea, adresa etc.) unei persoane (carte de vizită) etc. **
Fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferenŃiate după culorile,
semnele şi figurile imprimate pe ele şi întrebuinŃate la anumite jocuri de noroc. * III.
(Înv. şi pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris, emis de o autoritate. 3. Act scris, document;
dovadă. ♦ Carte de judecată = hotărâre, sentinŃă judecătorească.
După citirea articolului de dicŃionar, şi-a dat seama că în text cuvântul este
folosit cu sensul de la cifra ............. (romană) şi .............. (arabă).
2. George s-a necăjit că nu şi-a dat seama mai devreme de semnificaŃia cuvântului,
deoarece ar fi trebuit să-l cunoască de la istorie, cuvântul „carte” din text reprezentând:
a) un arhaism lexical;
b) un arhaism semantic;
c) un neologism;
d) un regionalism.
3. Rescrie o structură în care este prezentat momentul zilei când fiul domnului îi scrie
soŃiei sale. Motivează, în 2-3 enunŃuri, de ce a fost situată această secvenŃă în momen-
tul respectiv.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
83
4. În text apare structura „fiul domnului” prin care primim informaŃii sumare despre
autorul „cărŃii”, datorită prezenŃei cuvântului „domn”. La o primă lectură, ar fi posibile
mai multe interpretări:
a) Cuvântul „domn” este folosit ca un termen impersonal de adresare, sugerând

originea modestă a personajului, şi o poziŃie de om înstărit;
a) Cuvântul „domn” reprezintă titlul acordat suveranilor din łara Românească şi
Moldova în Evul Mediu;
b) Cuvântul „domn” reprezintă un termen de politeŃe pentru bărbaŃii de la oraş,
aşadar indică originea urbană a personajului.
George a recitit textul cu atenŃie, a pus cap la cap informaŃiile din text şi pe cele de-
duse, şi s-a oprit la varianta corectă. Încercuieşte litera corespunzătoare acestei variante.
5. George s-a gândit că dacă ar avea o maşină a timpului şi ar dori să asiste „pe viu” la
bătălia de la Rovine, ar trebui să se oprească în sec. XIV-XV în:
a) łara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân;
b) Moldova, în timpul lui Iancu de Hunedoara;
c) Moldova, în timpul lui Ştefan cel Mare.
6. Observându-i pe oameni, fiind atenŃi la ceea ce spun şi la felul cum spun, putem de-
duce multe lucruri despre ei. George şi-a dat seama cu multă uşurinŃă de religia fiului
de domn. Amândoi aveau aceeaşi religie:
a) islamică;
b) creştină;
c) iudaică.
După ce rescrii varianta corectă, indică-le colegilor (transcrie) care au fost ele-
mentele care te-au ajutat să o deduci.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
7. Victoria de la Rovine a încurajat statele Occidentului să formeze o mare coaliŃie

împotriva otomanilor pornind o companie, numită şi „cruciada de la Nicopole”, locali-
tate situată în Bulgaria de astăzi, vecină cu România:
a) la nord;
b) la est;
c) la sud;
d) la vest.
8. łinând cont de informaŃiile din text, precizează ce tip de ecosistem se află în locul
din care este scrisă „cartea”, alegând varianta cea mai probabilă:
a) natural;
b) agroecosistem;
c) acvatic.
84
9. Suportul utilizat pentru scrierea „cărŃii” îl reprezintă hârtia, un material obŃinut din:
a) celuloză;
b) proteine;
c) glucoză;
d) amidon.
10. Imaginează-Ńi că tu eşti fiul domnitorului şi-i scrii, de pe câmpul de război, o

scrisoare în proză soŃiei tale. În textul tău va trebui:
Să reconstitui informaŃiile necesare pentru a respecta convenŃiile specifice
acestui tip de text. Apelează, în acest scop, la manualul de istorie sau la alte
surse de informare;
Să descrii succint evenimentele cel mai importante;
Să faci referire la stările şi sentimentele pe care le-ai avea în asemenea
momente;
Să scrii minimum 15 rânduri, respectând regulile de ortografie, punctuaŃie şi
sintaxă.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
85
Testul nr. 11
3.1 dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinŃe date
- structura textelor narative (logica acŃiunii, timpul, spaŃiul naraŃiunii); relaŃiile dintre
personaje;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi
preferinŃele
- elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei
atitudini faŃă de ele;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaŃia de comunicare concretă
- caracterizarea unui personaj
4.3 organizarea secvenŃelor textuale în funcŃie de o cerinŃă specifică
- structurarea unui text propriu în secvenŃe distincte în funcŃie de tipul acestuia:
caracterizare de personaj, comentarea unor secvenŃe din textile studiate sau a
semnificaŃiilor titlului unui text (cls. a VII-a)
În cadrul unui proiect educaŃional centrat pe construirea carierei (pasiuni, pro-

fesii, autocunoaştere), diriginta unei clase a VIII-a a oferit elevilor spre reflecŃie câteva
citate. Ioana a tras la „loterie” fragmentul următor:
Fără îndoială că vânatul şi pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observaŃia că s-au
născut sub presiunea necesităŃii şi n-au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primi-
tivilor era agerime; vânatul – forŃă şi rezistenŃă. Omul de astăzi nu mai întrebuinŃează aceste
însuşiri ca să-şi agonisească hrana.”
(Mihail Sadoveanu)
Sarcina elevilor era să aducă şi să comenteze exemple din experienŃă, lecturi,

filme, ştiri, care să ilustreze ideile din citatul primit.
Ioana avea deja obiecŃii la ultima parte a afirmaŃiei, deoarece văzuse oameni
care îşi câştigau existenŃa din pescuit. Problema ei era însă lipsa de timp pentru proiect.
Fiind o pasionată de lectură, şi-a amintit că Sadoveanu are multe alte scrieri pe tema
vânătorii şi a pescuitului şi a ales repede din volumul łara de dincolo de negură
povestirea cu titlul cel mai ciudat şi parcă fără legătură cu tema volumului: ŞorŃul verde.
Pe măsură ce citea, unele aspecte din text o duceau cu gândul la temele din ziua
aceea şi lăsa lectura pentru a rezolva exerciŃiile, pe care Ńi le propunem şi Ńie:
[...] Aveam nouăsprezece ani şi începeam să-mi fac ucenicia vânătorească. Îmi cumpă-
rase babaca puşcă; începusem a-mi dresa un căŃel şi era un bătrân care mă iniŃia în primele
taine. [...] Aşa s-a făcut că am izbutit a aduce acasă, făcând bucurie tatălui meu, cel dintâi
iepure. [...] Într-o zi, trece pe la noi un frate al mamei, mare moşier în Ńinutul Brăilei, şi aflând
de debuturile mele, îmi vorbeşte de răŃăriile din nişte bălŃi de pe moşia lui, lângă Dunăre. –
Acolo să vii să-Ńi faci ucenicia, mânzule, zice el. [...]
86
1. Substantivele proprii „Brăila” şi „Dunăre” i-au amintit imediat că la geografie are
de stabilit din ce regiune de dezvoltare economică şi socială face parte fiecare judeŃ şi
care sunt concentrările industriale din fiecare regiune.
Aşadar Brăila aparŃine regiunii................. şi industriile importante sunt................
Vă închipuiŃi ce bucurie mi-a făcut acea propunere a lui nenea Temistocle. Îndată mi-
am pregătit puşca şi muniŃiile şi-am fost gata să-l însoŃesc. Am plecat de dimineaŃă şi pe la
vremea amiezii am ajuns la Brăila. De acolo am mai făcut un ceas cu trăsura. Ş-am intrat la
un conac cu foarte multă rânduială întocmit. Mătuşa m-a primit cu bucurie şi îndată a băgat
de seamă că îmi plac prăjiturile cu cremă şi sarmalele şi mi-a prevestit că am să mă fac voinic
şi gras, ceea ce s-a şi întâmplat, după cum vedeŃi, cântăresc o sută patru kilograme. Am fost la
baltă chiar din ziua întâia, şi, după multe peripeŃii, am împuşcat o păreche de raŃe de cele
mari. În ziua a doua, nenea Temistocle primeşte o telegramă foarte urgentă.
— Poftim, nepoate Grigri, zice, ceteşte şi te bucură. ÎŃi vine profesorul.
Telegrama era foarte laconică: „Sosesc.” – Iscălit: „Alexandru”.
— Vine domnul Ghenciu? întreb eu cu inima bătând.
— Aşa este. La dânsul ai să găseşti şi învăŃătură, ş-ai să vezi şi aparate şi scule cum n-
ai mai văzut de când eşti. Îmi închipui că e cel mai expert vânător de paseri de apă din câŃi se
cunosc în Ńară. E renumit. Scrie şi articole, într-o revistă a lor vânătorească.
— Mie, adăogă mătuşa mea Caliopi, îmi place mai ales frumoasa poftă de mâncare a
domnului Ghenciu.
2. Ioana nu a înŃeles de unde plecase povestitorul spre Brăila. Dar observând că

drumul a durat multe ore, cu cel puŃin două mijloace de transport (probabil mai întâi
un tren, pentru că nu existau prea multe maşini la începutul secolului al XX-lea, şi
trăsura de care se vorbeşte), distanŃa trebuie să fie considerabilă. S-a gândit la Iaşi,
deoarece Sadoveanu şi-a petrecut o parte din viaŃă acolo.
A luat o hartă şi a trasat drumul urmărind mai întâi reŃeaua de cale ferată şi apoi
şoselele naŃionale. Încearcă să refaci şi tu traseul, folosind culori diferite.
Calculează această distanŃă cu aproximaŃie. Apoi află câte ore ar fi făcut în
zilele noastre cu un automobil, ştiind că media vitezei este de 60 km/oră.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Sosirea domnului Ghenciu a fost salutată cu voie bună şi de slugi.

Domnul Alexandru Ghenciu era un om nalt, uscat şi subŃire, însă prea dârz şi sănătos.
Purta o frumoasă barbă blondă, înspicată cu fire de argint, care-i dădea o înfăŃişare cu deo-
sebire respectabilă. [...] Îl priveam intimidat.
— Ei, ce facem, colega? mă întrebă el încruntând spre mine sprânceana. Eşti dispus să
mă urmezi?
— De abia ai căzut de la drum, frate dragă! strigă mătuşa mea. Odihneşte-te puŃin. E
de mirare câtă pasiune pui dumneata şi câtă energie cheltuieşti în acest sport!
— Adevărat, răspunse vesel oaspetele, asta-i singura mea pasiune. Eu nu înŃeleg viaŃa
decât sub acest unghi. Căci numai astfel pot colora tristeŃa şi monotonia existenŃei. Cuconu
Temistocle e fericit lângă batozele sale, eu sunt fericit cu puşca în mână, în papură, la malul
iazului. Trebuie să ştii, tinere, – îmi făcu el onoarea să mi se adreseze personal – că, între
87
toate, eu prefer vânatul de baltă, pentru diversitatea lui, pentru şiretlicurile lui, frumuseŃea
peisajului. Aş putea zice că misterul acestui vânat nu-l cunoaşte şi nu-l preŃuieşte nimeni pe
lume mai bine decât mine. Aşa încât acord repaosului şi plăcerii de a lua o gustare împreună
un sfert de oră, pe urmă îmi daŃi voie să-mi fac pregătirile. Cea din urmă rază a asfinŃitului
trebuie să fulgere în Ńeava armei mele. [...]
3. Când a venit vorba de baltă, Ioana şi-a amintit că trebuie să-şi pregătească testul de
la biologie despre ecosistemul apelor stătătoare.
Ea a ştiut să sublinieze numai plantele şi animalele care pot fi întâlnite în baltă. Fă
şi tu la fel!
a) muşchiul de turbă, săgeata-apei, brânduşa, stânjenelul de baltă, plopul, nufărul
galben, mătasea-broaştei;
b) scrumbia, crapul, raŃa sălbatică, păstrăvul, buhaiul de baltă, scoica de râu,
greierele, libelula, ciocănitoarea, barza, lipitoarea.
4. FrumuseŃea peisajului te duce cu gândul la armonia naturii şi la artă. Cu toate că are

o săptămână la dispoziŃie, Ioana se apucă de schiŃat o copertă de carte pentru ora de
desen. Lectura recentă o inspiră pentru ilustraŃie. Realizează şi tu această copertă,
respectând regulile şi proporŃiile.
Cerui dascălului meu îngăduinŃa să-l asist. Îl ajutai să deschidă geamandanele şi să

înşire pe divanuri şi scaune o mulŃime de obiecte necunoscute mie. [...] Priveam accesoriile şi
mă feream să cer explicaŃie dintr-un sentiment de mândrie, propriu celor timizi. Pe lângă nişte
ghete enorme dintr-o piele puternică şi zgrunŃuroasă, cu nişte tălpi de-un deget de groase,
ghintuite cu clonŃuri şi fiare de oŃel (specialitate engleză pentru vânătorile africane, mă încre-
dinŃa domnul Ghenciu), pe lângă două măntăli, pe lângă vălul de ŃânŃari, pe lângă pălăria
colonială, pe lângă mănuşile fine de castor, pe lângă un scaun pliant foarte comod, cercetai şi
două gente pline de serii de obiecte necunoscute. Observai o trusă de bărbierit şi nişte medi-
camente. Pe urmă rămăsei în admiraŃie în faŃa cutiilor de cartuşe: elegante, din piele groasă
galbenă, închise cu lăcăŃele de alamă. Erau două: în fiecare câte o sută de cartuşe aduse din
străinătate. [...]
— Să ştii, îmi lămuri domnul Ghenciu, că nouăzeci la sută din vânat scapă din pricina
cartuşelor proaste. [...]
5. Cuvântul „oŃel” trezeşte chimistul din fiecare; el se obŃine prin reducerea conŃinu-
tului de carbon din:
a) bauxită;
b) calcar;
c) fontă;
d. cocs.
Praful de puşcă, spune legenda, a fost inventat de un călugăr german pe nume Berthold
Schwarz, amestecând în diferite proporŃii salpetru, pudră fină de cărbune şi................
88
6. Personajul din povestirea lui Sadoveanu este conturat în acest fragment prin mijloace
diferite de caracterizare. Precizează două dintre ele şi ilustrează-le cu citate, tema la
limba română fiind astfel începută.
„Observai şi o bucată de pânză de un verde gingaş, în forma unui dreptunghi lungăreŃ,

prevăzută cu două şnururi de mătasă. Nu îndrăzneam să cer lămuriri. [...]
— Mon cher ami, îmi zise el, întreabă, nu te sfii, căci un ucenic ca dumneata nu are de
unde cunoaşte toate secretele meşteşugului. [...] Masca, mănuşile etc. Au de scop să-mi menŃie
liniştea necesară din partea ŃânŃarilor. Pânza aceasta verde are şi ea un scop. E un şorŃ.
Îl privii uimit. El zâmbi fin.
— E un şorŃ, e un şorŃ, stărui el; ai auzit bine, e un şorŃ. Acest şorŃ îl încing pur şi
simplu. E de culoarea papurei. Astfel îmi sunt mascate picioarele. O observaŃie îndelungă m-a
făcut să ajung la concluzia acestei necesităŃi. Acum ştii tot ce trebuie şi putem merge la baltă,
căci eu sunt gata. [...]
7. „În sfârşit, în acest pasaj se conturează şi semnificaŃia titlului care m-a incitat!” îşi
zise Ioana. Redactează un text de 10 – 15 rânduri în care să explici această semnifi-
caŃie, nu înainte de a citi întregul text. Vei avea în vedere: legătura cu textul, ilustrarea
cu citate, comentarea a două figuri de stil folosite în acest fragment.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Era o înserare liniştită; şi din afunzimile bălŃilor începură să curgă cârduri de raŃe de
toate mărimile, ca nişte accelerate fantastice. Trăgeam din când în când cu grijă, avui ş-a
doua, ş-a treia mare bucurie. Eram atent şi-nspre locul unde rămăsese tovarăşul meu, şi-mi
aduc foarte bine aminte că-i număram loviturile. Totdeauna erau duble: pac-pac, şi le judecam
în sine-mi juste şi precise. Curând trebuia să înceapă rolul luntraşului.
— Ce este, Nicolae? îl întrebai.
89
— Conaşule, am venit să-Ńi scot raŃele... Ai trei; le-am văzut unde au căzut.
— ÎŃi mulŃumesc, dar de ce-ai lăsat pe boier?
— Da’ ce-am să-i fac eu boierului?
— Te duci cu luntrea. Am auzit cel puŃin douăzeci de focuri duble. Trebuie să-i culegi
raŃele, după cum Ńi-a poruncit.
— Care raŃe? RaŃele s-au dus. Cum puşcă în ele, se duc mai năpraznic.
— Nu înŃeleg.
— Apoi mata nu-l ştii pe boierul nostru? De câŃi ani vine aici, cu toate ale sale, ne-am
deprins cu el şi ni-i drag. Dar niciodată nu l-am văzut împuşcând ceva.
Drept să vă spun am avut eu o criză de jenă şi nu înŃelegeam cum am să pot da ochii cu
tovarăşul meu. Fără însă să pară deloc tulburat, domnul Alexandru Ghenciu veni spre mine
mirându-se de ghinionul pe care-l avusese. [...] Păru cu totul lipsit de curiozitate pentru cele
trei raŃe scoase din baltă de Nicolae şi găsii şi eu de cuviinŃă să le arăt acelaşi dispreŃ şi
aceeaşi indiferenŃă, deşi abia aşteptam să fiu singur, să le cântăresc în mână şi să le observ
penajul. [...]
Pentru tinereŃa şi firea mea, însă, ridicolul acestui măreŃ şi respectabil nenea Alexandru
Ghenciu a fost o lecŃie hotărâtoare. De atunci am căzut în caietul meu de ticăloasă contabi-
litate. Cugetând însă bine văd că nenea Alexandru era vânător şi eu nu sunt.”
(Mihail Sadoveanu, vol. łara de dincolo de negură, ŞorŃul verde)
8. Pentru portofoliul de la limba română, Ioana trebuie să realizeze caracterizarea unui

personaj dintr-un text la prima vedere. Aşadar, tema de la consiliere i-a servit de minu-
ne. Realizează şi tu caracterizarea personajului Alexandru Ghenciu, având în vedere:
patru trăsături şi ilustrarea lor
două mijloace de caracterizare
relaŃia cu alte personaje
opinia ta despre comportamentul personajului.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
90
Testul nr. 12
3.1 dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinŃe date
- trăsăturile specifice celor trei genuri (epic, liric şi dramatic) în opere literare stu-
diate sau în texte la prima vedere; opera dramatică: trăsături generale; specii
literare obligatorii: romanul (fragment);
- texte literare (populare şi culte – aparŃinând diverselor genuri şi specii); texte
nonliterare (texte publicitare)
Într-un proiect centrat pe tema adolescenŃei în literatură, elevii au avut de selec-

tat o operă dintr-o listă de romane. Ei erau împărŃiŃi pe grupe, în funcŃie de abilităŃile
lor: actorii, muzicienii, ecologiştii, matematicienii, fizicienii şi chimiştii, geografii,
istoricii. În cele din urmă s-au oprit la Romanul unui adolescent miop, de Mircea
Eliade, la propunerea unui elev stresat de faptul că poartă ochelari.
Au început repetiŃiile pentru „Un liceu model”. Ne adunăm în fiecare seară în sala de
muzică. Regizorul este dl Filimon, de la Teatrul NaŃional. Dl Filimon ne regizează toate
piesele pe care le reprezentăm la serbări. Cunoaşte băieŃii şi îi simpatizează.
Profesorii au primit cu căldură să jucăm „revista” lui Fănică. Acum vreo zece zile,
după ce s-au sfârşit cursurile, s-au adunat cu toŃii în sala de muzică. Era acolo şi directorul,
care zâmbea şi se încrunta după împrejurări. Profesorii s-au aşezat zgomotoşi în primele
bănci şi aşteptau, fumând, lectura „revistei”. Fănică – roşu din pricina gulerului şi a emoŃiei –
stătea în picioare lângă pian. Îl acompaniam eu. Pe o măsuŃă, alături, pusese maldărul de note
pe care trebuia să le descifrez. Erau romanŃe, dansuri moderne, marşuri şi cuplete. Am
început. Fănică fredona cu tresăriri în glas. PărŃile de tenor le simplifica sau le cobora cu o
octavă. [...]
Fănică dădea explicaŃii:
— BăieŃii mondeni cântă fiecare câte un cuplet în cancelarie.
Directorul întreabă curios:
— Şi eu le dau voie să cânte în faŃa mea?
— A, nu! Dumneavoastră nu sunteŃi atunci în cancelarie.
— Dar unde sunt?
— SunteŃi la clasă.
Domnul director s-a lămurit. Zâmbeşte. Fănică – emoŃionat ca la ora de trigonometrie
– continuă:
— ... Dar intraŃi deodată în cancelarie, îi găsiŃi dansând şi cântând, vă supăraŃi şi stri-
gaŃi: „Ce-i cu voi aici? Ce sunt uniformele astea? Ce-i cu părul ăsta? Unde vă sunt numerele?...”
Fănică reproduce, pe cât îi stă în putinŃă, furia dlui director, care e măgulit. Profesorii
aprobă cuplet după cuplet, dialog după dialog.
— Acum vine cupletul elevului bolnav de gălbenare din pricina chimiei.
Priviri semnificative între Fănică şi Toinovici (profesorul de chimie). Înainte de a începe,
Fănică îmi cere tonul. Eu apăs pe rând trei clape albe. Apoi şase măsuri de introducere. Aria
e cunoscută. Se aude în fiecare vară la Teatrul „Cărăbuş”. Ritmul săltăreŃ al cupletului a
câştigat pe toŃi. Fănică se sufocă cu entuziasm. Se ajută, la măsură, şi de picior. Se opreşte
după fiecare strofă şi explică.
— Acum cântă dl profesor...
Toinovici se înroşeşte. Cine ar fi putut şti ce gândea atunci Toinovici?
91
— Acum cântă elevul:
„Noaptea zău că sar din pat/ Şi-mi pare că-s întreba / ce-i alcoolul,/ ce-i fenolul,/ dar
benzina,/ glicerina,/ stearina,/ parafina,/ fosforatul/ şi hidratul,/ chiar şi clorul,/ vitriolul,/ şi
oxine,/ şi amine,/ oxigen,/ hidrogen/ şi sulfit,/ şi cuprit,/ şi fructoză,/ şi glucoză, [...]... Şi-n
mormânt/ tot ca şi viu,/ tot pe de rost/ am să le ştiu!”
Profesorii n-au găsit nicio obiecŃie actului I. Actul II, cu marşul eroic şi protestul
împotriva „Curbei Lalescu”, i-a pus, întrucâtva, pe gânduri. Fiecare profesor râdea cu poftă
de cupletele în care se ironizau ceilalŃi. Aşa că la sfârşit, fiecare a avut parte de satisfacŃie şi
de ciudă. Directorul a hotărât să se înceapă repetiŃiile. [...]
Ne adunăm în sala de muzică. În bănci, în afară de „actori”, se mai găsesc câŃiva
băieŃi care ne dau ajutor. Minculescu, din clasa a VIII-a, are nasul mare, dar e foarte blând. Şi
e sufleurul cel mai de preŃ. [...] La pian, plictisit, cântă Fosil. [...] Regizorul întrerupe:
— Dar uite ce e. Mi-e teamă să nu vă călcaŃi între dumneavoastră pe scenă. Da. Înc-o
dată! ToŃi: „Ei nu înŃeleg că după război/ Ne-am schimbat şi noi.” [...]
Vine scena cu un „părinte exasperat” din pricina orelor suplimentare de muzică şi
gimnastică. „Părintele” este Pake Protopopescu. L-au ales provizoriu, pentru că Pake nu are
o dicŃie prea corectă.
— D-l Protopopescu!
— N-am rolul...
— Parcă Ńi-am scos rolul.
— Dar de un-nde să ştiu eu c-că e repe’tiŃie astăzi?
— CeilalŃi cum au ştiut?
Filimon se resemnează:
— Haid’ că-ncepem. Suflă dl Minculescu. [...]
Pake intră în mijlocul clasei, scena.
— „Bună zziua!”
— Nu aşa: bună ziua! Tare, d-le Protopopescu! Tare, să se audă. [...]
— „Bu-nă zziua, domnule director...”
Spectatorii râd.
— Gura largă, d-le Protopopescu. Dacă ai dicŃie, poŃi vorbi cât de repede ai vrea.
Tăcere. Pake repetă pentru a treia oară. Nu merge, şi ceilalŃi sunt exasperaŃi. [...]
Plecăm în grupuri. Filimon povesteşte anecdote şi băieŃii râd zgomotos, ca să-i facă
plăcere. BăieŃii mondeni se îndreaptă spre Calea Victoriei. [...] Noi, actorii, nu ne îngrijim de
lecŃii. Profesorii ne cruŃă. Fiecare se gândeşte că îşi are un reprezentant pe scenă. Aşa sunt
profesorii: oameni cumsecade.
GEOGRAFII: Selectează minimum trei substantive proprii care localizează

acŃiunea romanului în Bucureşti.
…………………………………………………………………………………………
ISTORICII: Fragmentele „Ei nu înŃeleg că după război/ Ne-am schimbat şi noi”

şi „protestul împotriva Curbei Lalescu” se referă la mutaŃiile suferite de România pe plan
social şi economic după Primul Război Mondial.
a) Ce modificări au apărut în plan social?
…………………………………………………………………………………………
92
b) Ce impact au avut reforma agrară şi votul universal asupra partidelor conserva-
toare?
…………………………………………………………………………………………
c) Ce consecinŃe a avut dezvoltarea industriei asupra prestigiului internaŃional al
României?
…………………………………………………………………………………………
ECOLOGIŞTII: łinând seama că în text profesorii apar şi în ipostaza de fumă-

tori, realizează un afiş publicitar în care să accentuezi caracterul nociv al fumatului şi
să enumeri factorii de risc chimici din fumul de Ńigară. Creează desene şi sloganuri!
MATEMATICIENII: De ce era Fănică „emoŃionat ca la ora de trigonometrie”?

Deoarece nu ştia rapoartele constante într-un triunghi..................: sinus, .......................
................................... .......................................
FIZICIENII ŞI CHIMIŞTII: ExtragŃi din cupletul elevului bolnav de gălbenare

din pricina chimiei numele a trei gaze; precizează care este denumirea ştiinŃifică a
vitriolului şi ce culoare are.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
MUZICIENII:
a) Ce fel de sunete poate cânta un tenor: înalte/joase? Ce alte categorii de voci
bărbăteşti cunoşti?
…………………………………………………………………………………………
b) Cupletul este un cântec satiric. Defineşte romanŃa.
…………………………………………………………………………………………
c) Octava este un interval de........ note. Enumeră alte 3 intervale.
…………………………………………………………………………………………
ACTORII:
a) ExtrageŃi din text 4 termeni care se referă la trăsăturile genului dramatic.
b) InterpretaŃi în grup scena cu un „părinte exasperat”, Ńinând seama de problemele
de dicŃie ale personajului, ca sursă de umor.
c) CreaŃi individual, sau în grup o scenetă pe tema relaŃiilor din şcoală dintre elevi
şi profesori. PuteŃi să compuneŃi cuplete sau să le adaptaŃi pe cele ale celebrului
Constantin Tănase, de la teatrul „Cărăbuş”, amintit şi în romanul lui Eliade.
93
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Bibliografie
Ciolan, Lucian 2008, ÎnvăŃarea Integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Iaşi, Editura Polirom,
94

Teste Interdisciplinare 7-8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Interdisciplinare 7-8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

colecŃia

Editor: Călin Vlasie

Redactor: Mugur Butuza

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

Copyright © Editura Paralela 45, 2011

Dialog între discipline: limba şi literatura română, biologie, geografie,

—„Ce ştiu nu vreau să Ńin secret –

Când au citit poezia au început să-şi pună o mulŃime de întrebări. Completează

4. Ioana: Şi tu mi-ai încălcat mie:

5. Ioana: Şi dacă mă otrăveai…

8. Maria: Şi am o problemă şi pentru matematicianul clasei. Fii atentă: „Presupunând

2. Prezintă-i apoi locul pe care-l ocupi tu în clasă, raportându-te la vecinătăŃile imediate

7. În cazul persoanelor care au deficienŃe senzoriale (orbire, de exemplu), alte simŃuri

8. Completează spaŃiile punctate cu termenii ceruŃi de context, pentru a reconstitui

9. Redactează o compunere de minimum 10 rânduri în care să descrii unei persoane

Postat de bogdanghiorghiu în 2008-10-08 20:51

2. Ce reprezintă pentru tine messengerul?

3. Dă exemple de două situaŃii în care mess-ul se poate dovedi foarte util.

4. Tehnica îi conferă omului o forŃă extraordinară, dar îl face şi vulnerabil în acelaşi

8. Presupunem că eşti de acord cu afirmaŃia că statul la calculator nu este foarte

9. Creşterea numărului de utilizatori de calculatoare personale PC, alături de sistemele

1. Imaginează-Ńi următoarea situaŃie. Te numeşti Ioana/Ionel Pîrvulescu şi locuieşti în

5. Ajuns, în sfârşit în gară, după o mare întârziere, provocată de o defecŃiune pe care o

— Mai diferă şi secolul!, se auzi din spate o voce groasă.

7. În discuŃie se amestecă şi un tânăr:

ObservaŃiile profesorului Răspunsul elevului

2. Filmul îşi plasează acŃiunea în Africa de Sud, în perioada apartheidului. Cunoscând

3. Discriminarea este favorizată de:

5. Pentru a înŃelege mai bine de ce a apărut apartheidul în această Ńară, putem să ne

6. În realizarea navelor extraterestre a fost nevoie de specialişti în:

7. Extratereştrii ar fi putut ateriza în orice punct al Pământului. Simbolic vorbind, am

George, un bun matematician, s-a gândit imediat la definiŃia mărimilor invers

a) Prezentarea mea v-a convins să vedeŃi filmul? TranscrieŃi o structură de

b) FolosiŃi pentru adjectivul „genial” un adjectiv sinonim, la gradul de compa-

Imaginează-Ńi următoarea situaŃie: la ora de dirigenŃie doamna dirigintă vă anunŃă

Ai socotit că soarele mai arde

Nu asta te opreşte să cugeŃi mai departe!

Ai dat cu tifla ticăloasei sorŃi,

Şi când din lungi peregrinări

3. Filologul: Indică tema poeziei:

4. Filologul: Numeşte o figură de stil care se întâlneşte în ultimele două strofe.

7. Matematicianul: În viziunea poetului, o zi este echivalentă cu cincisprezece

9. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care, pe baza raŃionamentelor proprii şi a

Contemplând cerul senin, în noaptea de dinaintea Crăciunului, Ştefania şi Maria

Pe urma stelei strălucite ce-a izvorât din infinit

Ca trei lunateci prinşi de-un farmec, nici nu priviră înapoi,

Deşi din porŃile cetăŃii un pas afară n-au făcut,

Străini, pe Ńărmuri neumblate, pe mări, prin codri şi pustii,

ÎnfriguraŃi, nu se opriră nici chiar când steaua-i părăsi:

În fundul lumii străbătură, apoi încet s-au înturnat,

Şi cum li se vărsa din suflet prisosul sfintei bucurii,

Ce-nsufleŃiŃi ca de-o izbândă îşi cred tot visul împlinit,

8. Cei trei magi au călătorit spre actualul stat numit:

9. În versul Străini, pe Ńărmuri neumblate, pe mări... autorul se putea referi la:

Cosmina a învăŃat la limba română aliteraŃia. Şi-a amintit amuzată că atunci

Sub cerul de zori printre nori

Iar apa, sub ulmi şi sub sălcii,

Şi cântă sub fagi şi păstorii.

ÎnalŃă fanfare de goarne,

E soarele – taur de aur.

1. Dacă ai turna un film, în această secvenŃă ar trebui să apară:

2. Pornind de la premisa că accesoriile lui Isaiia, „curelele şi cureluşele” sunt fabricate

4. La începutul fragmentului ni se vorbeşte despre pierderea vederii, ceea ce putem