1

SECVENȚA DIDACTICĂ

„ SGUGA ROȘIE” .

JUSTIFICARE:

Repetarea situațiilor în care copiii urmă resc lectura profesorului cu textul în fața
ochilor și cele în care împă rtă șesc responsabilitatea citirii unor fragmente cu acesta îi
familiarizează cu scrisul, copiii „explorează un text previzibil” și încep să stabilească
corespondenţe între ceea ce ştiu că este scris şi scrisul în sine. Aceste situații le oferă un
cadru de referință care le va permite să facă față cu succes noilor propuneri de lectură
directă .

SCOP :

În clasa a II-a, pentru ca copiii să -și continue dorința de a învă ța să citească și să o

realizeze eficient, este esențial ca aceștia să participe la scene de lectură diferite și
frecvente, precum cele în care profesorul sau un coleg de clasă citește o poveste
captivantă . Este vorba despre transmiterea ideii că că rțile conțin lumi în care merită să
intre și de aceea are sens ca copiii să facă efortul de a învă ța să citească .

OBIECTIVE :

Ascultați cuprinză tor pentru a citi texte.

Citiți cu plă cere cu voce tare.
Renarati, cu scopuri diferite, textele auzite sau citite.

nuclee de învăţare Cuprins

oralitatea Ascultarea cuprinză toare a textelor.
Participarea regulată la conversații
de citire.
Ascultarea cuprinză toare a
instrucțiunilor.
Citind Lectură comună cu profesorul și
colegii de clasă .
Citirea fragmentelor de povești și a
dialogurilor lor.
Citirea că rții album.
Scris Scrierea propoziției.
Intriga narativă .
Substantive.

STRATEGII:

Citirea modelului. Lectură cu voce tare.

Chestionare.
comparatii.
Jocuri.
Chestionare.

EVALUARE:
 2

În proces, observâ nd progresul fiecă ruia dintre bă ieți și fete .

Transferul și relaționarea conținuturilor în toate domeniile.

SPAŢIU:

individual.
Grupuri mici în sala de clasă .
Pe grupe în biblioteca școlii.

TIMP:

Cel care este necesar.

 3

SESIUNEA nr.1 :

 Înainte de a începe să citească prima versiune a Scufiței Roșii, copiii sunt

întrebați dacă știu povestea la care urmează să lucreze.
 Acele fapte pe care copiii le cunosc despre povestea Scufiței Roșii sunt
consemnate pe un afiș. Profesorul arată cartea și împă rtă șește copiilor biografia
compilatorului poveștii.
 Profesorul citește povestea fă ră a înlocui cuvintele care apar în text. După ce o
citesc, vorbesc despre asta și analizează în comun dacă există date pe care le-au
avansat deja.

În caiet :

POVESTE: „SGUFIȚ A ROȘ IE”

 Ei desenează personajul principal.

 Scrieți numele poveștii.
 REVIZIAȚ I definiția cuvâ ntului „substantiv”, că utați un fragment din
ii numar pe altii substantive.
Charles Perrault s-a născut la Paris (Franța) și a trăit între 1628 - 1703. A fost un
scriitor francez care a practicat dreptul de ceva timp, dar din 1683 s-a dedicat pe
deplin literaturii. A scris poezia Secolul lui Ludovic cel Mare (1687), dar Perrault este
cunoscut mai ales pentru poveștile sale, printre care Cenușăreasa, Pielea de măgar,
Degetul mare și Frumoasa adormită, pe care le-a recuperat din tradiția orală în Istorii
sau poveștile trecutului. (1697) și cunoscut și sub numele de Poveștile Mamei Gâscă.
A devenit membru al Academiei Franceze.Cea mai mare faimă a sa atins-o scriind și
povestind în special pentru copii.

Poveștile lui Perrault au fost foarte plăcute, dar nici măcar el însuși nu și-ar fi putut
imagina că poveștile copiilor săi vor rezista de-a lungul secolelor, deoarece au trecut
trei sute de ani de când Perrault și-a publicat Poveștile de altădată, în care Frumoasa
adormită a pădurii și Micul roșu. A apărut Scufița.Roșu, Richie cu șurubul, Puss in
Boots, Cenușăreasa și Tom Thumb.

Cu literatura sa pentru copii, Perrault a dezvoltat imaginația multor copii, până în

zilele noastre .
 4

SCUFIȚA ROȘIE

A FOST ODAVĂ O FATĂ CARE SE NUMEA SCUFIȚA ROȘIE. Într-o după-amiază, MAMA EI A RUGAT SĂ MERGE LA CASA BUNII
EI, CARE ERA BOLNĂ, PENTRU A-I ADUCE UN COȘ DE MÂNCARE.

-ATENȚIE CÂND TRECUȚI PĂDUREA- L-A sfătuit MAMA SA, ÎNAINTE DE PLĂCARE-. LUPUL POATE APARE ORICE MOMENT.

DAR CUGUTIȚA ROȘIE NU A FOST ATENȚIE ȘI S-A DIVERTIT CULEGA FLORI PENTRU BUNICA SA. APOI A APARIUT LUPUL.

-Unde te duci, fetiță? – L-a întrebat pe Little Hood.

-LA CASA BUNII-MEA- A RĂSPUNS EA.

IAR LUPUL ROBUST L-A SFATUIT CEA MAI LUNGA DARE CA SA LUARE MAI MULT.

Bineînțeles, TOTUL FĂcea PARTE DIN PLANUL LUPULUI DE A VENI ACASA ÎNTÂI. ȘI CÂND A INTRAT...

A MANCAT BUNICA! Imediat s-a urcat în pat ca să aștepte HANORACUL MIC.

NU BINE A SOSTIT FATA, S-A APROPIAT DE PATUL BUNII ȘI A Spus CEVA CONFUZ: -DRAGĂ BUNICO... CE URECHI MARI AI!

-SA TE AUDA MAI MAI SCUFOLITA MEA – A spus LUPUL, IMITAND MINUNAT GOCEA BUNII.

-ȘI CE OCHI MARI...

-SĂ TE VĂD MAI BINE, micuțul meu...

-ȘI CE MÂINI MARI! – EXCLAMA FATA.

-EI TREBUIE SA TE REPARE MAI BUN –I-A RĂSPUNS, ÎN CÂND ÎI IA MÂINILE.

-ȘI CE DINTI! - CONTINUARE MICĂ CAPUCĂ.

- SUNT PENTRU A TE MANI MAI MAI BINE! – URLA LUPUL, MAI APEROT CA ORICODATĂ.

ȘI, FĂRĂ A MAI AȘTEPTA, A MANCAT-O FATA DIN O MUGĂCATĂ.

LA PURTÂND DUPĂ, UN TĂȚĂTOR DE LEMNĂTĂ A TRESAT PE LÂNGĂ CASĂ ȘI A AUZIT LUPUL sforăind, CARE DORMEA
MULTUȘT, DUPĂ UN ASTFEL BANCET. BĂRBATUL A INTRAT ÎN CASĂ ȘI Imediat și-a dat seama ce s-a întâmplat.

APOI, I-A DESCHIS PÂNTA LUPULUI...ȘI AICI ERAU HANORACUL MIC ȘI BUNICA EI!

FERICIȚI ȘI EMOȚIȚI, CEI DOI AU IMBRAȚISAT MARE ȘI AU MULȚUMESC LĂDĂGĂRULUI CĂ LE-A SALVAT VIȚILE.

APOI, MAI LINITĂ, MICUL HOOD I-A PROMIS BUNII EI CĂ, DIN ACEEA ZI, VA FI MULT MAI AGREGĂ.
 5

SESIUNEA nr.2 :

 Se efectuează o nouă lectură a poveștii și elevii sunt induși să marcheze cele trei
momente ale narațiunii.

Ce scrie la inceput?

Ce se întâ mplă pe mă sură ce povestea se desfă șoară ?

Cum se termină povestea?

În caiet:

 Ordonă m succesiunea și alegem propoziția care corespunde fiecă rei imagini.

SCUFOTA ROSIE I Aduce BUNII EI MÂNCARE.

TĂȚĂTORUL DE LEMNIA A Ucis LUPUL ȘI A Eliberat-o pe Bunica.

ÎN PĂDURE S-A ÎNTÂLNIT PE LUPUL CARE A REUSIT S-O PĂCELĂ.

A TREIA SESIUNE.
LUPUL A LUAT LOCUL BUNII ÎN PATUL EI.
 6

SESIUNEA NR3:

 Copiii citesc singuri. Profesorul împarte o copie a poveștii și începe lectura

fă câ nd întreruperi (nu mai mult de trei) pentru ca tă cerea să invite copiii să
completeze propoziția neterminată .
 Definim: Ce este o glugă mică ? Ne uită m în dicționar.
 Copiii sunt apoi invitați să scrie o listă de obiecte pe care le-ar fi dat bunicile.
Profesorul își va aminti că toate cuvintele pe care le-a scris sunt substantive.

În caiet :

Continuă m cu povestea Scufiței Roșii...

 Ei copiază definiția Scufiței Roșii.

 Elevii copiază lista substantivelor menționate mai sus (scrisă la tablă ).
 Aceștia recuperează oral definiția unui adjectiv.
 Scrie trei adjective pentru fiecare dintre substantivele de mai sus.
SESIUNEA NR 4 :

 Dramatiză m dialogurile familiare care apar în poveste.

 Citim pe râ nd replicile personajelor.
 Să citim câ te puțin fiecare:
Ce spune bunica?

Ce ră spunde lupul?

 Ei caută partea din poveste în care Scufița Roșie vorbește cu lupul deghizat în
bunică .
 Să citim cu toții împreună , eu citesc ce spune bunica și tu ce spune Scufița Roșie.
 Ordonă m (uitâ ndu-ne la alfabet) urmă toarele cuvinte alfabetic: coș, mâ ncare,
Scufița Roșie, drum, pat, confuz, casă , grijă .

În caiet :

 După ce ai revizuit alfabetul...

 Cuvintele poveștii sunt înregistrate în ordine alfabetică .
SESIUNEA NR 5 :
 7

 Se propune o lectură comună în care fiecare copil citește un fragment din

poveste.

În caiet:

Mai mult Scufita Rosie

 Avâ nd în vedere urmă toarele propoziții, completați cu cuvinte care corespund

conținutului poveștii.

CAPITĂ S-A DUCAT LA CASA BUNII PENTRU CĂ ERA …………………………………….

ÎN PĂ DURE S-A DIVERTIT SĂ SUNEREA ………………………………….

LUPUL A ASOSTAT PRIMUL SI A INTRAS ÎN ……………………………………. DE LA BUNICA.

A MANCAT FATA UNUI ………………………………………

CEI DOI AU DAT UN PUTERNIC …………………………………..

EI AU MULȚ UMESC …………………………………… PENTRU CĂ LE-A SALVAT VIEȚ ILE.

SESIUNEA Nr. 6:

 Profesorul le propune copiilor să împă rtă șească videoclipul pentru a observa și

a asculta povestea unei alte versiuni a Scufiței Roșii: SCUFIȚ A ROȘ IE (cum i s-a
spus lui Jorge).
 Cu toții cunoaștem varianta tradițională a Scufiței Roșii, dar ce se poate
întâ mpla câ nd i-o spunem unui copil și el își imaginează o altă Scufiță Roșie?
Dacă citim această poveste, știm.

Tata îi spune fiului să u, Jorge, povestea Scufiței Roșii, dar fantezia lui Jorge o transformă
într-o fată foarte modernă , care zboară prin pă dure cu o pizza pentru bunica ei. Ș i
există un lup îmbră cat în Superman care a vrut să mă nâ nce bunicuța într-un restaurant.
Lupul acela ară ta ca un furnicar care a deschis gura să mă nâ nce Scufița Roșie, din
fericire Superman însuși a apă rut în acel moment, l-a ucis pe lupul cel mare și ră u și i-a
eliberat pe Scufița Roșie și pe bunica ei.

 Citiți povestea și arată imaginile, astfel încâ t elevii să observe lucrurile pe care
Jorge și le imaginează în timp ce tată l să u îi spune povestea.
 Ajutați elevii punâ nd întrebă ri: Cine poate salva Scufița Roșie din ghearele
lupului? Va apă rea un personaj misterios să -l ajute? Ar putea fi Batman sau
Superman? Cunoaște propunerile tuturor bă ieților.
 Discutați cu copiii și aflați care au fost cele mai amuzante momente din poveste
și gâ ndiți-vă cum ar putea continua povestea. Stimularea creativită ții este
scopul activită ții.

În caiet :
 8

Scufița Roșie... așa cum i s-a spus lui Jorge .

 Ei copiază titlul noii versiuni și desenează partea din ea care le-a plă cut cel mai
mult.

SESIUNEA Nr. 7:

În caiet desfă șură m urmă toarele activită ți legate de povestea lucrată .

 Pe baza ilustrațiilor din carte, copiii își aleg personajul preferat, scriu în ce
moment al poveștii apare, ce spune, cum este îmbră cat etc...

 În pă dure, Scufița Roșie se întâ lnește cu lupul. Ne uită m la gloanțe și le

numerotă m în ordine de la 1 la 4. Ș i apoi spunem ce se întâ mplă , ară tâ nd
verbele în fiecare caz.

SESIUNEA nr.8 :

Continuă m cu mai multe lucră ri la povestea Scufiței Roșii așa cum i s-a spus lui Jorge...

VA FI SALVATĂ GHEARELE LUPULUI MICĂ GURĂ ? Aici ne uită m foarte atent și scriem
ce se poate întâ mpla cu Scufița Roșie.
 9

Cred că Scufița Roșie...

SESIUNEA Nr. 9 :

CE SE VA ÎNTÂ MPLA ACUM?

Tată l lui Jorge îi va face un sandviș delicios, dar... ce se va întâ mpla acum?

Jorge îl va mâ nca? Îmi imaginez și îl scriu.

SESIUNEA NR 10 :

CE Spun PERSONAJELE

Acum citesc și unesc cuvintele cu personajul care le pronunță cu să geți.

UNDE TE DUCI

FATĂ FRUMOASĂ ?

NU îți face griji, TU

SPUN O POVESTIE

Ș I APOI ÎL PREGĂ T

CEVA DE MANCARE.

SA MIROSI MAI BINE

 10

SI DE CE AI

ASEMENEA URECHI

MARE?

PENTRU A AUDI MAI BINE

SI PENTRU CE

AI GUURA

ATÂ T DE MARE?

SESIUNEA NR 11:

MICĂ GURGĂ VERDE

 Citim povestea lui Bruno Munari și facem exercițiile de înțelegere:

MICĂ GURGĂ VERDE.

MICĂ HOPOTE VERDE TĂ IEȘ TE ÎNTR-O CASĂ , ÎN MIJLOCUL LUNICEI. ESTE O FATĂ
FOARTE BUNĂ Ș I DRUMĂ .
ÎNTR-O ZI MAMA EI I-A PUNE PE CAP FOARTE RADICUL O GUGĂ FACUTĂ DIN FRUNZE
VERZI, DAR MICUȚ I I-A PLĂ CUT ATÂ T DE MULT, ÎN CÂ T ÎN CARE O PURTĂ
ÎNTOTDEAUNA: ÎL DACĂ DOAR PENTRU A DORMĂ .
O BROȘ CUȚ Ă DEnumită LITTLE GREEN hood ESTE FOARTE PRIETENĂ CU LITTLE
GREEN hood SI SE JOCĂ ÎNTOTDEAUNA ÎMPREUNĂ . DAR MICICĂ CUPOȚ Ă VERDE ARE
Ș I ALȚ I PRIETENI: EXISTĂ ZIP, CARE E LACASTĂ Ș I ARE ACEST NUME PENTRU CĂ
SARE DEBAT CA UN PRIVOR. APOI SUNT JOSEFINA, TESTULUI, SI MĂ ZAREA, MERCUL,
CARE ÎNTOTDEAUNA SE CONCURSĂ , Ș I ZIP SE JOCĂ CU EI, SĂ RIND PESTE UNUL Ș I PE
ALTUL.
MAMA SCUPOȚ EI VERDE ARE UN DAR SĂ ADUCE BUNICA ESMERALDA, CARE
LOĂ Ș IȘ TE ÎN O ALĂ CASĂ LÂ NGĂ PĂ dure. ESTE UN COȘ FRUMOS DIN CURMI VERZI
 11

ÎMPLEȚ ITE, IAR ÎN INTERIOR O STICLĂ DE MENTĂ , PATRUJL, LĂ TATE Ș I UN MIC

PACCHET DE CEAI DE MENTĂ ÎMPLAVAT ÎN HÂ RTIE CU DESENE VERZI.
-DAU ACEST COUS BUNICA –SPUNE MAMA GUPUTIEI VERZI, SI GUPUTA PUNCA
ROCHIA VERDE SI PANTOFILE VERZI, CU SOSETI VERZI.
-ATENȚ IE –SPUNE MAMA-; CÂ ND TRAVERZI PĂ DUREA, FIȚ I CONștiENT DE
PERICOLE, UITAȚ I-vă pe unde CALCAȚ I, NU VĂ MURDARGI, NU TE PIERDEȚ I, NU
DETRANȚ I MURNICILE Ș I VENI CURÂ ND.
-VII CU MINE, GREEN SHOW –Spune Little Green Hood. DUPĂ CE ÎI FĂ RĂ UN SĂ RUT
MAMEI SA Ș I Își PĂ RĂ CASA ÎN CARE A BUNII EI.
DUPĂ A UMBIT PUȚ IN, AJUNE ÎMEDIAT ÎN PĂ DUREA VERDE LUMINĂ , GUPUȚ A
UMBĂ CU PAS SIGUR, CARATĂ COȘ UL CU LUCRURI PENTRU BUNICA.
CE FRUMOASA E PADURA; Peste tot sunt frunze, în față , în spate, sus și dedesubt,
frunze de tot felul, înguste, late, lungi, cu dinți netezi, frunze care culeg, frunze moi...
MICĂ BROȘ CUȚ Ă VERDE SE DISTRĂ SĂ RIT CA UN NEBUN; SARI PE FRUNZE MARI,
SARI PE PIETRE, SARI PE IRBĂ . MICA GREEN HOOD UMBĂ REPEDE ASCULTÂ ND
CÂ NTUL PĂ SĂ RĂ RILOR.
PĂ DUREA ESTE MAI MAI FRUNZĂ ZĂ .
MUCĂ Ș UȘ Ă ÎI URMEAZĂ CALEA.
CAPOTA MICĂ TRECE ÎN SPATELE O STANCĂ MARE.
LUPUL!... BLACK WILD VREA SĂ SPERIE MICĂ GORGIȚ Ă VERDE PENTRU A-I FURA
COȘ UL; Brusc, SARE DIN SPATELE STANCEI UNDE ERA ASCUNS.
DAR, DIN NOroc, ESTE SFÂ RȘ ITUL PĂ DURII Ș I CUGUȚ A VERDE ALERGĂ PENTRU
UNDE LUPUL NU ÎNDRĂ ZNEȘ TE SĂ IEȘ IE DE FRICA SĂ FIE VĂ ZUT Ș I CAPTURAT DE
OAMENI.
LUPUL CONTINUA SĂ SĂ UITĂ MÂ NIE LA GORGIȚ A VERDE, Ș I SE SĂ RĂ Ț EȘ TE SĂ O
ASALTEAZĂ CÂ ND AJUNGE LA CASA BUNII. CAPITĂ ALERGĂ CĂ TRE CASA BUNII. DAR
UNDE ESTE VERDECITA?
Broasca NU ESTE. UNDE POATE FI? UNDE VA FI BROȘ CUTA VERDE?
-REPEDE, REPEDE, VENIȚ I VOI TOȚ I –LE SPUNE PRIETENILOR Ș I Ș I Ș OFĂ -, Ș UFICA
VERDE E ÎN PERICOL! LUPUL A APARUT, SA FURGIM SA O SALVAM!
Ș I TOȚ I SAR IOPA. DEBAT LUPUL ESTE ASALTAT DE BROAȘ TE, SE TRETURĂ , SE
LUPTE, ÎN CÂ ND BROAȘ TELE SAR PURTUDE, SĂ RIT ÎN GURA. E CA O FURTUNE DE
BROȘ TE! ÎN FINAL CAPUL ÎNTOARTE LUPUL.
INTRE TIMP, A SOSTIT LA CASA BUNII MICUL VERDE. LUPUL PLEMĂ RESPIRIND,
VERDE ÎL CONTINUĂ AMENINȚ Ă . AFARA, AFARA!
DUPĂ CE S-A ÎNTÂ MPLAT TOTUL, CUPUȚ A VERDE Ș I BUNICA EI BUN CEAI Ș I
ODIHNĂ DE MAREA ÎNSPERIĂ TORARE. DUPĂ Ș I Ș I MICĂ PRIETENĂ VERDE SE
 12

ÎNTORCE ACASA Ș I TREBUIE PĂ DURĂ IMPREUNĂ CU MICUL EI PRIETEN VERDE Ș I

ACUM NU SE TEME DE LUPI PENTRU CĂ Ș TIU CĂ AU MULTI PRIETENI.
CÂ ND S-au întors Acasă I-au spus TOTUL MAMEI LOR, Ș I MAMA LE-A SPUS – LUPUUL
ACEL ARE ATÂ T DE FRICĂ ÎN CÂ T NU VA DISPARA MULT TIMP: O FRICĂ CARE
ÎNAINTE NU Ș TIAM că EXISTA.

UNDE TRĂ IEȘ TE Ș OFĂ ?

CARE ESTE NUMELE BUNII? (DUPĂ CE RĂ SPUN, SUNT ÎNTREBĂ Ț I DACA Ș TIU CE ESTE
SMERALDA Ș I CE CULOARE ESTE)
CE CARACĂ MICĂ GOPĂ ÎN COȘ ?
CINE SALVEAZĂ MICĂ BURGĂ ÎN ACEASTĂ POVESTE?
AU FACUT O ILUSTRAȚ IE GRATUITĂ LEGATĂ DE ACEASTĂ POVESTE.

În caiet :

O altă versiune a Scufiței Roșii... „Scufița Verde”

 Unim cu să geți animalele de companie din Scufița Verde cu numele lor:

ZIP...................... LĂ CUSTĂ
JOSEPHINE............ BROASCĂ -Ț ESTOASĂ
MĂ ZARE MICĂ ....... MELC
MIC VERDE......... BROAGĂ

SESIUNEA NR 12:

GIGĂ GALBENĂ.
 13

MICĂ GOPĂ GALBENĂ TRĂIEȘTE LA PARTARUL CEL MAI ÎNLT ZGĂRIE-NORI DIN
ORAȘ. TATĂL SAU ESTE ASISTENTUL UNUI PARCARE ȘI MAMA SA MUNCĂ LA UN
SUPERMARKET. APARTAMENTUL ESTE MIC, DAR MAMA O ARE IN ORDINE SI BINE
FIXATA. ȚI AI TIMP ȘI PENTRU A CITI CEVA CARTE. A FĂCUT O ȚINUTĂ DE GOPĂ
DIN LÂNĂ GALBENĂ, FOARTE SIMPĂ LA FORMA ȘI O CULOARE FOARTE FRUȚĂ
PENTRU CĂ NU ESTE GALBUN LAMAIE ȘI GALBEN DOVLEC; ESTE UN GALBEN CU
REFLECTII DE ALTUL GALBEN SI FOARTE MOALE, CA PENA UNUI CANAR.

MULTI CANARI VIN SĂ VĂDĂ CUGOTA GALBENĂ PENTRU ÎNTOTDEAUNA PUNE

PESIM PE BĂRUPĂ A BALCONULUI; ASTFEL AU DEVENIT MARI PRIETENI ȘI
CANARII O ÎNSOȘTEȘTE ȘI ÎN MIJLOCUL TRAFICULUI ORAȘAN, CÂND TREBUIE SĂ
MERGĂ ȘUFOȚA ROȘIE ÎN CASA BUNII.

Mâine VA MERGE SA ȚI ADUCE UN COȘ GALBEN DE PLASTIC CU NIȚE LĂMĂI,

NIȘTE GRAPEFRUTE ȘI O STICLĂ DE ULEI DE MĂSLINE.

PENTRU A MERGE LA CASA BUNII, HORICA MICĂ TREBUIE TREBUIE TREBUIE

TREBUIE TREBUIE TREBUIE TREBUIE ÎNTREBĂTOAREA ORAȘULUI FOARTE
PERICULOS DIN CARE TRAFICULUI, LA AȘA CĂ PRIN PĂDURE.

DIN CAINTA TRAFICULUI SUNT MULTE PERICOLE, DAR MICUL HOOD ARE UN
SECRET, PE CARE ÎL ÎMPARTE PRIETENII SĂI CANARI.

Iată-L, STATE LA UN SEMAFOR, UN LUP LA VOLANUL UNUI MAȘIN. LUPUL O UITĂ

CU OCHI CIUDATI, INSISTENT, ȘI APOI ÎI ZUNE:

-VREI SA VENI CU MINE CU MINE, FATA FRUMOASA?

HORACĂ MICĂ ÎI ESTE PUȚIN FRICĂ, DAR A REALIZAT CĂ UN CANAR A VĂZUT

LUPUL ȘI ȘTIE DEJA CE ARE DE FACE.

LA UN SEMNAL DE LA CAPOȚA, TOȚI CANARII OR SĂ PUSE JOC ȘI VOLTĂ ÎN

împrejurul semaforului. CE CONFUZIE!

NIMENI NU VEDE SEMNALELE, SI ESTE UN ATAT DE TRAFIC BLOCAT, CA LUPUL

NU SE POATE MICA

MICĂ GOPĂ GALBENĂ TRbate LINITĂ STRADA.

Bunica lui HOOD LOI ÎN MANARDA UNEI VECHI CASE.

CAPITĂ RĂMÂNE CU BUNICA, CARE ÎI SPUNE O POVESTE.

 14

ÎN CÂND MICUL GĂBUT GALBEN SE ÎNTORCE ACASA, SE GÂNDește LA POVESTEA

PE CARE I-A SPUS-O BUNICA; CEA A UNUI ȘUFO ROȘU ȘI A UNUI LUPI CARE A
MANCAT BUNICA FĂRĂ A MESTECA ȘI ALTE LUCRURI ORIBILE.

SĂRmani COPII!-GÂNDEȘTE CU GOLȚĂ GALBENĂ-.-POVESTIILE ERAU POVITE

CÂND BUNICA ERA FETIȚĂ CA MINE!

ȘI ȘOPICA VINE ACASA CU UN PACHET CU DUNGA ALBASTRĂ PE CARE BUNICA I-

A DAT PENTRU MAMA EI. MUCULUI ACUM NU SE FRICĂ DE LUP PENTRU CĂ ȘTIE
CĂ POATE CONTE PE PRIETENII EI CANARII, CARE O URMEAZĂ. UNIUNEA DIN
ESTE AU CURSE DE VITEZĂ CU UN MOTOS CARE TRECE ÎN ACEL MOMENT.

ÎN PACHETUL DUNGATE ALBASTRU ESTE O CARTE PENTRU MAMA SA. CAPITĂ ÎI

DĂ ȘI APOI ÎI SPUNE AVENTURA EI, ÎN CÂND CANARII ZBURĂ PE APARĂ, LÂNGĂ
FEREASTRĂ; ZBURĂ ORIUNDE, CAMERĂ ÎN AER: TOȚI SUNT FERICIȚI PENTRU CĂ
L-AU AJUTAT PE MIC GĂLBENĂ SĂ SE SALVEZE DE LUP.

 Citim noua versiune propusă de Bruno Munari, și facem exercițiile:

UNDE TRĂ IEȘ TE ACEASTĂ MUCĂ ?
CE ÎI Aduce BUNII SA?
CE Ț I SPUNE LUPUL CU ACEASTA OCAZIE?
CINE O SALVĂ ?
CE Ț I DĂ BUNICA TA SĂ LE DUȚ I MAMEI TA?
În caiet :
Scufita Galbena...

 Am fă cut un desen despre poveste.

În timp ce desenează desenul corespunză tor, profesorul le vorbește copiilor
despre câ t de periculos poate fi orașul mare (trafic), grija care trebuie avută
pentru a nu vorbi cu stră inii...

SESIUNEA NR 13 :

 Am citit cea mai recentă poveste a lui Bruno Munari.

Raspundem oral:
CARE ESTE NUMELE BUNII?
 15

CE CARACĂ MICĂ HOPĂ ÎN COȘ DE DATA DATA?

DE CE NU POATE FI VĂ ZUT LUPUL SAU ORIMENI ÎN ACEASTĂ POVESTE?
CE SE INTAMPLA CU LUPUL?
CE ESTE SINGURUL LUCRU PE CARE LUPUL POATE MANCA CU ACEASTA OCAZIE?
În caiet :
Scufita alba...

 Facem desenul imaginâ ndu-ne cum este Scufița Albă .

SESIUNEA NR 14 :

 Am citit versiunea povestirii lui Enrica Agostinelli.

 Lucră m oralitatea pe baza mai multor întrebă ri ghidate.
UNDE LOCUIESC EI? CE ESTE ACOLO?
CE ÎI Aduce BUNII Ș I BUNICĂ ?
CUM E ACEST LUP? CUM SUNT SALVATI CU ACEASTA OCAZIE?
În caiet :
Scufita Albastra ..

 Scriem exercițiile cu numele familiei albastre:

GOPICA .........ALBASTRĂ
TATĂ L.................MARINAR
MAMA................MARINELA
BUNICA............CELESTINE

 Ei ajung să -și alcă tuiască desenul pentru poveste.

EXPOZIŢ IE
 Faceți o listă de basme tradiționale, subliniind ideea că acestea sunt titluri,
astfel încâ t numele să fie scrise cu majuscule pentru a consolida conceptul de
substantive proprii.
 Definiți conceptul de basm tradițional și contrastați-l cu conceptul celor care nu
sunt. Înregistrați ideile în caiete.
 Alcă tuiește un tabel comparâ nd versiunile la care se lucrează , determinâ nd prin
consens de grup aspectele care urmează să fie comparate. Se sugerează :
început, dezvoltare și închidere. Pot fi alte criterii precum: caractere, timpi și
spații.
 16

 Jucă m bingo cu substantive.

PAT COŞ Bunica

FLORI CAPOTA LUP

PAT CAPUCĂ Bunica

MAMĂ PĂ DURE LUP

FLORI TAIETOR DE LEMNE Bunica

MAMĂ PĂ DURE LUP

PAT CAPUCĂ Bunica

MAMĂ PĂ DURE LUP

OCHI Urechile Bunica

ACASĂ PĂ DURE LUP

PAT CAPUCĂ OCHI

MAMĂ Urechile ACASĂ

Urechile CAPUCĂ DINTII

PĂ DURE MÂ INILE LUP

Urechile COŞ DINTII

TAIETOR DE LEMNE CAPOTA LUP

PAT MÂ INILE Bunica

PĂ DURE CAPOTA OCHI

 17

 TĂ IEȚ I Ș I LIPEȚ I FIECARE IMAGINE CU NUMELE CORESPONDANT.

 SCRIEȚ I O PROPOZITĂ CU FIECARE DINTRE EI.

PĂDURE Bunica COŞ

LUP FLORI ACASĂ

 AM SCRIS SUBSTANTUL ÎNSOȘ IT DE „EL”, „LOS” - „LA”, „LAS”.

 18

…………………………………………………… ……………………………… ………………

 Scrie trei adjective care caracterizează fiecare substantiv.

 GĂ SIȚ I ÎN SUPA DE LITERE NUMELE PERSONAJELOR POVESTIEI SCUFIȚ EI ROȘ IE:

C. LA P ȘI R. SAU C. Eu tu LA
B. L m tu P V Nu. S S B.
h ȘI ȘI R. Eu ȘI F D. LA SAU
L Ñ R. LA ȘI G. h R. ȘI ȘI
Eu LA SAU V D. S C. LA ȘI L
FIE D. D. ȘI R. L R. L G. Eu
D. FIE tu Nu. SAU Eu FIE Ñ tu tu
S R. m LA m LA P m J LA
G. F Eu L ȘI tu S S LA C.
Nu. L FIE B. FIE z SAU R. R. FIE

CAPITĂ ACASA.

În fiecare seară, FAMILIA MEA ÎMI Spune „SGUFIȚA ROȘIE”.

EI CRED CA ESTE POVESTEA MEA PREFERITA.

ȘI EI LĂSĂ SĂ CREDE.

FIECARE ÎL SPUNE ÎN CELUL SĂU.

SORA MEA, CARE TRĂIEȘTE CU DIETĂ, ÎN CAZĂ AȘA:

„SCUFOȚA ROȘIE UMBEA PRIN PĂdure. PĂREA O CAPSUNĂ. EL CARĂ UN COȘ DE MÂNCARE. SANDWICHEURI. COOKIES CARAMEL.
DESERTURI. NIMIC A FOST PENTRU EA. TOTUL A FOST PENTRU BUNICA SA.”

CÂND SORA-MEA SE ÎNCONTEACĂ, RĂMUN ÎNTOTDEAUNA FĂMÂND.

FRATELE MEU MAI MARE ESTE ÎNTOTDEAUNA ÎNGRIJAT CĂ POT VORBIT CU STRĂINII.

EL A SPUS AȘA:

„HITTLE HOOD A NESUCUPTAT-O MAMA EI. A FOST UNDE NU TREBUIE. DE ASTA A GĂSIT LUPUL. LUPUL ARE FATA BUNĂ, DAR ÎN
FUNDAL ERA RĂU. EA NU L-A CUNOSCUT, DAR A VORBIT CU EL.”

CÂND FRATELE MEU ESTE CARE O SPUNE, UNEATEA, AM VISE DE EROARE DESPRE PĂDURE (ȘI CĂ TRĂIȘC ÎN ORAS ȘI N-AM VĂZUT
PĂDURE ÎN VIAȚA MEA).

După
MAMAce am
MEA, citit
CARE povestea
IUBESTE am SPUNE:
ANIMALELE, vorbit:

Ce poveste
„LUPUL L-AR FIți-a plă cut
MÂNCAT cel Amai
ÎN CÂND mult?
VĂZUT. NU PENTRU CA A FOST RAU. PRIN INSTINCTUL LUI ANIMAL. DAR NU A FACUT, PENTRU CA
NU I-A FOST. ANIMALELE NU SUNT CA OAMENII. ATACATĂ NUMAI DE FAMĂTE.”

Ce simte
CÂND fata
MAMA MEAdespre
O SPUNE,povestea surorii
VREAU SĂ ȘTIU NUMELEei? Ș i„OM”
ACEI a fratelui să u?
CARE ATACA DOAR PENTRU A ATACA.

Care
TATĂLeste povestea
MEU ESTE care
dentist, așa că îțiîipoți
place cel mai
IMAGINEA mult SA:
VERSIUNEA fetei?
„BUNICA A DORMIT LINITĂ, LÂNĂ PAT, ÎNTR-UN PAHAR CU APĂ, ERA PROTEZA EI FALSA CREDINCIOSA. LUPULE A MANCAT BUNICA DIN
ȘOtiți vreo poveste
MUSCATURA, PENTRUamuzantă
CA NU PUTAsau înfricoșă
MESTECA. toare?
NU S-A SPĂLAT NICIODATĂ PE DINȚI, ȘI A AVUT CARII ÎN TOȚI DINTII, PE LĂGĂ
RESPIRAȚIA ORIBILĂ. CAPUCITĂ I-A spus: BUNICO, CE DINTI MURDAR AI!"

DAR CEL MAI BUN ESTE UNCHIUL MEU LALO. ÎNTOTDEAUNA CONFUZĂ POVEȘTIILE, AȘA ȘI ȘI MICĂ ESTE MAI ȘI MAI PUȚIN AȘA:

„ȘAPTE ȘAPTE BĂRBUȚI ȘI DURAȚI, CARE AVEA CÂTE CRUCE FRUMOASE DE AUR, CARE O CARE DE AICI PENTRU AOLO CU MULTĂ GRIJĂ,
 19

 Citiți titlurile fiecă rei povești și scrieți că rui membru al familiei îi aparține:

„Scufița Roșie și Pă durea Terorii”…………………………………………………………………………..

„Trei deserturi pentru Scufița

Roșie”………………………………………………………………………………..

„Prietenii Scufiței Roșii”……………………………………………………………………………………..

„Scufița roșie și lupul cu dinți”………………………………………………………………………………..

„Scufița Roșie și papucul de sticlă ”…………………………………………………………………………

Imaginați-vă și scrieți ce ați face dacă ...?

 Mergeai printr-o pă dure fantastică și un lup cu fața flă mâ ndă te oprește pe

drum.
 Dacă te-a sunat un lup de pe mobil.
Dacă cineva ți-ar cere să le spui o poveste amestecată între mai multe. Care

ai amesteca Asociază fiecare propoziție cu povestea corespunză toare:

 Nu înceta să vorbești cu nimeni.

 Să te mănânc mai bine.
 Voi fi atent data viitoare.
 Fiecare o povestește în felul său.
 Plec mereu flămând.
 Trebuie să ajung mai întâi acolo
și să mănânc acea bunică
neputincioasă.
 Uneori am vise înfricoșătoare.
 Ei atacă doar de foame.

 Am scris care dintre versiunile auzite ți-a plă cut cel mai mult și de ce.