JURNALUL DE LECTURĂ SAU TEXTUL CA PRETEXT

DE (AUTO)CUNOAŞTERE

Prof. Negoi Adriana, Școala Gimnazială „Aron Cotruș” Arad

Una dintre marile mize ale studierii literaturii romane în școală este aceea de a forma
competențele unor cititori de literatură avizați. Un alt aspect vizat de programa școlară în vigoare
este formarea la elevi a unor valori și atitudini precum cultivarea interesului pentru lectură, a
plăcerii de a citi sau stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu mesajele
receptate.
Este binecunoscută dintotdeauna setea omului de a asculta o poveste. Omul este un
animal care povestește și singurul domesticit cu ajutorul poveștilor. Un cuvânt repetat ajunge ca
să dresezi un câine sau un cal. Ca să se lase vrăjit, omului îi trebuie un miez epic, relatarea unei
întâmplări, o povestire. Dintotdeauna i-a plăcut să spună sau să asculte povestiri.” 1 Probabil că
istoria omenirii este concepută ca o ”Poveste fără sfârșit”, al cărei Urzitor a îngăduit ca infinitele
fire narative care o alcătuiesc să își găsească singure sensul și deznodământul.
O abordare metodologică interactivă ajută profesorul în vederea creării unor oportunități
de învățare adecvate pentru elevii săi. În conformitate cu studiile efectuate de Howard Gardner,
inteligența este calea prin care un individ își rezolvă problemele de viață sau creează un produs
considerat de valoare în cel puțin o cultură. Oamenii au, spune el, cel puțin opt inteligențe.
Acestea sunt: inteligența verbal-lingvistică, inteligența logico-matematică, inteligența vizual-
spațială, inteligența muzical-ritmică, corporal-kinestezică, inteligența interpersonală, inteligența
intrapersonală, inteligența naturalistă. Orice metodă interactivă de învățare este un prilej de
evaluare a unor deprinderi , a utilizării unor concepte sau noțiuni.
Utilizarea metodelor interactive facilitează la elevi dezvoltarea și capacitatea de a
valorifica în viață aceste inteligențe, chiar dacă limba și literatura română este o disciplină
separată. Dacă textul epic este acela care se intersectează cel mai mult de experiența de viață a
elevilor, atunci utilizarea acestor metode interactive va favoriza o dezvoltare armonioasă nu
numai a competențelor prevăzute de programa școlară a disciplinei, ci a întregii personalități a
elevului. „ Ca literatură făcută de toți și pentru toți, literatura pentru copii coabitează cu
genurile clasice (...). E adevărat că, pentru toate aceste forme, funcția principală se rezumă ori
la a instrui (o literatură utilitară, practică), ori la a delecta, ori la ambele.”2
Voi menționa un experiment în urma căruia, completând schema florii de lotus, elevii au
mărturisit cu ce asociază ei noțiunea de „carte”. Această activitate a constituit prima întâalnire din
cadrul cercului de lectură al lase a V-a:
Timp de două minute, reflectează asupra noțiunii de carte . Notează prima idee pe o
petalelă a florii de lotus. Susține ideea ta prin două argumente.

1
Nicolae Manolescu, Cărțile au suflet
2
Bodiștean, Florica, Literatura pentru copii și tineret dincolo de „story”, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
2007, p. 13
 CART
E

Dacă unii dintre ei au asociat-o cu o călătorie, am legat lista lecturilor suplimentare din
cadrul cercului de letură și de descoperirea pe care o prilejuiește orice călătorie. Așadar,
verificarea lecturii suplimentare a fost făcută sub forma jurnalului de lectură. Li s-a explicat că în
vechime, când oamenii nu descoperiseră camera foto, pentru a nu pierde impresiile fiecărei zile a
voiajului, ei își întocmeau un jurnal de călătorie, în care ei consemnau faptele petrecute la
sfârșitul fiecărei zile, precum și impresiile personale sau trăirile sufletești prilejuite de
evenimentele marcante ale zilei. La fel cum oamenii acelor vremuri, elevii au fost invitați să își
aștearnă pe paginile jurnalului de lectură impresiile personale și valorile desprinse din cartea
citită. Aceste jurnale de lectură conțin câteva puncte esențiale cum ar fi:

JURNAL DE LECTURĂ

 Prima pagină, cuprinzând lista cărţilor citite (lista cărților parcurse a fost sugerată, nu
impusă. Înlocuirea ei cu o altă carte a necesitat o motivație;
 Selectarea unui fragment preferat însoțit de un scurt text care să reflecte motivarea
alegerii făcute
 Care a fost personajul cu care ai putut să te identifici?
 Ce amintire din experiența personală ți-a trezit lectura?
 Ce sentimente ți-a provocat lectura?
 Care este lucrul cel mai important pe care l-ai aflat din această carte? Ce ai aflat, citind-o,
despre tine, despre alţii?
 Dacă ai fi fost autorul acestei cărți, ce ai schimbat la cartea citită?
 Redactează un scurt text prin care să recomanzi această carte cuiva care nu a citit-o.
Voi exemplifica în continuare câteva dintre metodele utilizate pentru a-i ajuta pe
elevi să valorifice experiența de lectură și să o lege de experiența de viață. Alături de jurnalul de
lectură care a devenit deja o tradiție, se poate folosi jurnalul cu dublă intrare.
Jurnalul cu dublă intrare este o metodă care leagă textul studiat de o experienţă
personală, de autocunoaștere și de posibilitatea ca elevii să-și reconsidere anumite atitudini și
valori morale. Metoda îi ajută pe elevi să-şi dezvolte gândirea critică. Activitatea de desfășoară în
paralel cu lectura propriu-zisă. Ei își notează în partea stângă a foii secvențe sau fragmente,
concepte-cheie din text, iar în partea din dreapta își vor nota comentariile personale sau reacțiile
afective la textul citat. Eventual, profesorul poate formula o serie de întrebări care să le
canalizeze interpretarea sau reacțiile. Această metodă a fost descoperită în 1981 de către A.
Berthoff și pleacă de la premisa că un act intelectual este însoțit întotdeauna de o trăire afectivă,
cu toate că aceasta nu este întotdeauna conștientizată.3
Se dă textul:
„De atunci, Matilda venea cu regularitate la bibliotecă, doar o dată pe săptămână, ca să
înapoieze cărţile citite şi să ia altele noi. Dormitorul ei micuţ luă locul sălii de lectură şi acolo îşi
petrecea cele mai multe după-amiezi, în tovărăşia cărţilor şi, adesea, a unei căni de ciocolată
caldă. […]Cărţile o purtau într-o lume nouă şi necunoscută şi îi făceau cunoştinţă cu oameni
extraordinari, care treceau prin peripeţii palpitante. Navigă pe corăbii din vremuri de demult cu
Joseph Conrad, călători în Africa împreună cu Ernest Hemingway şi în India cu Rudyard
Kipling. Cutreieră lumea-n lung şi-n lat, în timp ce se afla în cămăruţa ei, undeva într-un sătuc
din Anglia.”
Roald Dahl, Matilda
Citat din text Comentariu
Dormitorul ei micuţ luă locul sălii de lectură… De ce prefera să citească acasă?
…şi acolo îşi petrecea cele mai multe după-amiezi, Tu unde preferi să citești?
în tovărăşia cărţilor şi, adesea, a unei căni de Ce ne sugerează substantivul tovărăşie
ciocolată caldă. folosit în legătură cu cărţile?
Cărţile o purtau într-o lume nouă şi necunoscută şi Cine erau acei oameni extraordinari?
îi făceau cunoştinţă cu oameni extraordinari, care Fetiţa a călătorit în Africa şi în India?
treceau prin peripeţii palpitante. Explică răspunsul tău.
Menționează două ținuturi pe care le-ai
descoperit pentru prima prin intermediul
lecturii.
Cutreieră lumea-n lung şi-n lat, în timp ce se afla în Compară şi comentează fragmentele
cămăruţa ei, undeva într-un sătuc din Anglia subliniate. Care era deosebirea dintre
lumea reală în care trăia fetița și aceea pe
care o putea descoperi numai în lumea
cărții.
În etapa de reflecție a lecției, profesorul poate purta un dialog cu elevii pe marginea
comentariilor făcute de aceştia şi va sublinia cele mai critice şi mai creative comentarii făcute de
elevii săi. Ca temă pentru acasă, pornind de la această activitate, elevii pot primi să aleagă şi alte
pasaje care i-au impresionat şi să noteze impresiile personale legate de acțiune sau de personaje.

3
Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Ed, Polirom, Iași, 2008, p. 191