Seminar metodic raional

Subiectul :
”Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă de citire corectă,conștientă,
cursivă și expresivă”

Moderator: Preașca Angela,învățător,GDÎ

Gimnaziul Colicăuți
 Maxima zilei:
”Citim ca să trecem
examene,ca să omorâm
timpul sau citim din
profesiune”
(Mircea Eliade)
 Cuprins:

1. Tehnici de lectură adecvate

2. Formele de lectură

3. Textul literar și nonliterar

 IMPORTANȚA LECTURII
 Lectura are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i facă să iubească
cartea, să le satisfacă interesul pentru a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor. Lectura
contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor, la formarea unui 
vocabular activ, bogat şi nuanţat, la dezvoltarea gustului estetic.
 Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa şi
influenţează asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii.
 Lectura oferă copilului posibilitatea de a-şi completa singur cunoştinţele, de a le lărgi,
de a le adânci.
 Ca să-şi îndeplinească rolul său formativ, lectura cere muncă organizată de
 îndrumare, control şi evaluare. Folosind
caracterul divers al lecturii, învăţătorul trebuie să dezvolte gusturile şi înclinaţiile, să
direcţioneze pe elevi asupra operelor cu importanţă deosebită şi să coreleze lectura cu
celelalte obiecte de învăţământ şi cu evenimentele curente.
 Lectura în viața elevului este stimul
în dezvoltarea de mai departe ca personalitate, distracţie,
ca plăcere, dezvoltându-se multilateral.
În clasa a IV-a elevii sunt încurajaţi să citească atât
texte literare, cât şi texte nonliterare. Lectura este
exersată atât în mod tradiţional cât şi la fiecare
disciplină de studiu(matematică, istorie, științe, etc.)
în diferite registre: citirea tabelelor, a graficelor,
schemelor,hărţilor.
Strategii pentru îmbunătăţirea competenţelor de lectură
Lectura este un proces complex care începe în clasa I cu formarea
deprinderii de a citi corect, conştient, cursiv şi expresiv, continuând
apoi cu deprinderea de interpretare a textului citit.Pentru
îmbunătăţirea competenţelor de lectură, învăţătorul nu trebuie să
angajeze elevii în învăţarea mecanică, pasivă, ci va conştientiza
actul citirii, a cărui tehnică o va consolida şi stabiliza în scopul
dobândirii unor instrumente de lucru cu cartea, prin suscitarea,
încurajarea şi dezvoltarea dorinţei de lectură, recurgerea la texte
literare accesibile vârstei şi ritmului deachiziţie al fiecărui copil.
 Evaluarea competenţelor de lectură şi a atitudinilor faţă de lectură trebuie:

să vizeze obiectivele programei;

să fie realizată prin probe care să acopere atât abilităţile de exprimare
orală, cât şi pe cele de exprimare scrisă în receptarea textelor prin metode
diverse;

să vizeze, în primul rând, latura calitativă a procesului de lectură

(competenţele şi atitudinile elevului);

să vizeze progresul fiecărui elev în raport cu un moment anterior.

 Tehnici de lectură adecvate

În scopul dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul orelor

de limba și lit. română în clasa a IV-a utilizăm variate tehnici
de lectură precum:
-lectura ghidată -testul de lectură
-lectura împotrivă -jurnalul triplu
-culoarea preferată - diagrama Venn
-cuvântul aruncat în grilă
 LECTURA GHIDATĂ
 Metoda este alcătuită din mai multe procedee. Se
lucrează cu un text artistic absolut necunoscut care în
prealabil este împărţit în fragmente (de către învăţător).
După etapa pregătitoare (informaţie despre autor, explicarea
cuvintelor necunoscute, conversaţie introductivă), elevii
citesc textul pe fragmente. Se opresc după fiecare fragment
şi fac presupuneri.
 Răspunsul la întrebarea: Cum credeţi ce se va întâmpla
în continuare? (îşi expun părerile 3-4 elevi). Apoi este citit
fragmentul următor.
Notă: se aplică la predare.
 LECTURA ÎMPOTRIVĂ clasa a IV-a
 Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat. Textul
parcă e întors pe dos.
 Exemplu: fragmentul „La cireşe”
Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă?
Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu
mătuşa Mărioara?
Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se
urce în copac?
Notă: se practică la consolidare (la reflecţie).
 CULOAREA PREFERATĂ clasa a IV-a
(obiectul, fiinţa, fenomenul)
Exemplu:
albastru – culoarea apei
Prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie.
Se realizează un mic desen unde predomină această culoare.
In baza acestui desen alcătuiţi un textuleţ sau o poezioară.
„Era o zi însorită de vară. Soarele strălucea cu dărnicie. Doi copii
s-au oprit pe malul lacului, s-au hârjonit puţin, apoi au intrat în
apă.”
 „Culoarea mea preferată este albastru. Prefer această culoare,
deoarece simbolizează curăţenie. Am realizat un mic text...”
Notă: se aplică la reflecţie (consolidare).
Verdele- “viața” Albastrul- “armonia”
 CUVÂNTUL ARUNCAT ÎN GRILĂ în clasa a IV-a
Găsiţi în textul studiat un cuvânt alcătuit din trei silabe (un cuvânt însușire,
sinonimul cuvântului).
Cine a fost prietenul frunzei toată vara?- pasărea
P – prună
A – avion
S – sare
Ă – arici
R – rac
E – elev
A – aer

Exemplu: Un elev a vrut să ia o prună din copac. Uitându-se în sus a văzut un avion şi
în acel moment a călcat pe un arici. Pruna din mână i-a sărit în aer. Atunci el a plecat
la bucătărie, a luat din cratiţă un rac, carnea lui a presărat-o cu sare şi a mâncat-o.
 Testul de lectură
O altă tehnică am utilizat la lb.și lit. română Testul de lectură
valorificarea legendei istorice ,,Muma lui Ștefan cel Mare”.
Elevii au răspuns la întrebări, prin care am urmărit atenția lor în
momentul lecturii conștiente ,fiind o formă a autoaprecierii.
Elevii au menționat numele personajului care îl întâmpină pe
Ștefan cel Mare la castel. De ce s-a întors el acasă? Cum a fost
întâmpinat? Ce ,,leac de frică”i-a dat ? Ce hotărâre luase
domnitorul? Cum s-a sfârșit lupta cu turcii?
Test de verificare a lecturii legendei istorice ,,Muma lui Ștefan
cel Mare”
Numele, prenumele elevului------ Clasa---------- Data-------

1.Notațicele trei motto-uri cu care debutează fiecare capitol al legendei.

2.Menționați numele personajului care îl întâmpină pe Ștefan cel Mare la
castel.
3.De ce s-a întors Ștefan cel Mare acasă?
4.Cum l-a întâmpinat mama sa? Ce ”leac de frică” i-a dat ea fiului său?
5.Ce hotărâre a luat domnitorul?
6.Descrieți cum se termină lupta românilor cu turcii.
 Tehnica Jurnalul triplu
Tehnica Jurnalul triplu axată pe lucru individual, constă în
alegerea unui fragment din poezie, care poate fi o sintagmă, un
vers sau chiar o strofă, pentru ca pe cea de-a doua coloană să
noteze comentariile, impresiile personale referitoare la fragmentul
respectiv, apoi în rubrica a treia este rezevată corespondenței
învățătorului. Realizarea tehnicii, în contextual dat, permite
dezvoltarea capacității de înțelegere a unui text. Elevii au
demonstrat competențe valorificate, capacitatea de a lansa idei,
măiestria de a se face auzit și ascultat. (etapa extindere)
Tehnica Jurnalul triplu (Lb.și lit. română,cl.a IV-a cu subiectul: Poezia ,,Colindul gutuii din geam” de Adrian Păunescu,p.64

Secvența Comentariul Ilustrarea

selectată secvenței

Mama mea n-avea nici Feeria sărbătorilor de iarnă

globuri,nici beteală și nici
stea,
Sărbătorile de iarnă cu gutui
le-mpodobea...
vine de la străbuni.Pe timpuri
mama împodobea sărbătorile
cu gutui,care luminau ca o
lampă la fereastră.
Limba și literatura română. Tainele cărții. Preferințe de lectură.
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă (fragment) clasa a IV-a
 Formele de lectură
Văzută că o experiență a gândirii creative și nu numai, prin
lectură elevul proiectează o mișcare interioară în care el
devine regizor și respectiv, actor al acțiunii.
Cărțile îl ajută pe elev să se inițieze, să se transforme, să-și
dorească să descopere, să trăiască diferite experiențe de
viață, să facă alegeri și să ia decizii împreună cu personajele,
lectura oferindu-i destule cunoștințe și resurse menite să îl
pregătească pentru experiențele reale, din viață și lumea mai
mare.
Pentru copii, este cu atât mai important să le oferim acest bagaj
de idei, alegeri, decizii și experiențe încă de la început.
 Forme de îndrumare a lecturii în clasă şi în
afara ei
Un obiectiv important pentru fiecare clasă, este
trezirea interesului elevilor pentru lectură. Odată
format,gustul pentru lectură se poate transforma
într-o adevărată pasiune, care se poate resimţi toată
viaţa. Îndrumarea lecturii elevilor este o acţiune
dificilă şi de durată.
De aceea, am încercat pe parcursul anilor școlari să
le trezim elevilor interesul pentru lectură prin
diverse forme, precum:
 “Mini Biblioteca Furnicutelor”
clasa a IV- a
Îndrumarea lecturii s-a realizat în acest an prin organizarea
unei biblioteci a clasei, a tabelului de consemnare a lecturilor
citite şi colţul produselor elevilor, adunate în
PORTOFOLIUL DE LECTURA al clasei.
Acesta conţine :
- liste de întrebări şi răspunsuri pe marginea unui text, citate din
texte preferate;
-fişe de identitate a personajelor, scurte caracterizări ale
acestora, interviuri imaginare cu personaje;
-fişe de lectură, fişe de lucru.
Mini biblioteca Furnicutelor Caietul de consemnare a lecturilor citite
 “Pe urmele marilor scriitori români”
clasa a IV- a
Am încercat să le insuflăm copiilor dorința și curiozitatea de a afla
mai multe lucruri despre scriitorii lor preferați și nu numai.
Astfel, li s-a propus elevilor să creeze cate o carte, dedicată unui
scriitor stabilit in prealabil. Împărțiți pe grupe și cu sarcini clar
stabilite( grupa I-date biografice; grupa a II-a - citate; grupa a III-a-
desene inspirate din lectura citită; grupa a IV-a- “editarea cărții”),
elevii au dat dovada de interes și seriozitate, întocmind deocamdată
câte o carte personalizată pentru:
Mihai Eminescu
Ion Creanga
Grigore Vieru
Vasile Alecsandri
 “Lanțul lecturilor” clasa a IV- a
Elevii au avut nevoie de:
Hartie colorata
Foarfeca
Pix
Lipici
Cum am procedat: 
1. Am spus elevilor că îi vom supune unei provocări: să citeasca până la sfârsitul semestrului I cât
mai multe cărți.
2. Pentru fiecare titlu de carte, elevul decupa o fâșie de hartie colorată scriind numele cărți pe ea.
3. În momentul în care a ajuns la a doua carte citită, copilul a inceput să formeze lanțul lecturii/
lanțul provocării, adăugând câte o veriga formatâ din fâșia corespunzătoare cărții.
Activitatea s-a desfasurat cu succes , unde am amenajat Colțul Lanțului Lecturii, fiind însoțiți pe
tot parcursul provocarii de domnul Lecturici.
La final am expus lanțurile complete ale copiilor în clasă și le-am recompensat cu titlul de “Cititor
Avansat” și mici surprize materiale din partea părinților(creioane decorate, stilouri etc.)
Dovada citirii cărţii s- a
1.Titlul lecturii

2.Autorul

facut completând FIȘA 3.Subiectul lecturii

DE LECTURĂ ataşată. 4.Personaje:

-pozitive
-negative

Copiii
 au primit o listă de 5.Transcriere

lecturi, dar au putut citi şi (fragment la alegere)

cărţi pe care le-au 6. Povestirea fragmentului ales

7.Învățăminte
considerat atractive şi (mesaj)

interesante pentru ei ..
Scrie cel puțin trei expresii
frumoase
Lanțul lecturilor” *clasa I - a IV- a*
 Formele de citire

Pe parcursul anilor de şcoală primară se urmăreşte accelerarea ritmului de

citire, dezvoltarea deprinderii de citire corectă. În acest sens propunem un
set de procedee didactice care facilitează activitatea învăţătorului la etapa
citirii multiple şi creează condiţii de varietate în cadrul lecţiei.
 Citirea în perechi: se citeşte în perechi după preferinţa elevilor, în aşa fel încât să
participe un elev care citeşte bine sau foarte bine cu unul care are un ritm mai lent sau
care citeşte mai puţin bine. Se urmăreşte reglarea ritmului de citire, apropriind pe
fiecare copil de ritmul clasei.
 Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, următoarea în şoaptă şi aşa mai
departe. Prin acest procedeu se urmăreşte formarea deprinderii de citire în gînd.
 Citirea pe roluri: atunci cînd textul o permite. Se urmăreşte întărirea atenţiei voluntare,
expresivitatea actului citirii.
 Citirea spectacol (se invită atâţia copii câte strofe sunt, se citeşte câte o strofă şi
fiecărui copil i se bate din palme).
Citirea în perechi(Lb.și lit. română) Citirea alternativă(Tainele comunicării)
Poezia ,,Mirosul meseriilor”de Gianni Rodari Textul,,Luceferii”de Vitalie Buzuleanu
Citirea pe roluri (Lb.și lit.română) Textul,,Ce este mai tare decât cetățile?”
Citirea spectacol (Lb.și lit.română)
Poezia,,Steaua sus răsare”
 Textele literare și nonliterare
Ce sunt?
Textele literare sunt cuprinse în
genul liric,epic,dramatic și specii
literare:povestea,fabula,poezia etc
Creație în versuri sau în proză
în care autorul creează un
univers imaginar, prin intermediul
căruia redă fapte,idei,aspecte din
natură,folosind un limbaj expresiv.
Textele nonliterare în categoria
cărora includem articole,reclama,
știri, etc.Au ca scop informarea
OBIECTIVĂ a cititorului într-un
limbaj CLAR și PRECIS
conținând termeni tehnici și
științifici,referindu-se la persoane
și evenimente reale.
TIPURI DE TEXTE LITERARE:
Poveste

Fabulă
 TIPURI DE TEXTE NONLITERARE:
Ştire de ultimă oră

Vremea va fi caniculară înl nordul şi

Brazii de Crăciun sunt la același
preț ca anul trecut sud-estul ţării, unde se vor înregistra
  frecvent valori termice de 15 - 18 de
grade Celsius.
Romsilva va tăia peste 80.000 de brazi și molizi. Cel mai Duminică şi luni valul de căldură va
ieftin brad pornește de la 20 de lei și are sub un metru.
cuprinde şi regiunile vestice. Indicele
Prețul crește cu 15 lei pentru fiecare metru în plus.
Brazii vor fi scoși la vânzare după 1 decembrie.
temperatură-umezeală (ITU) va
O altă variantă este bradul în ghiveci, care se vinde cu atinge şi depăşi pragul critic de 50 de
120 unităţi al disconfortului termic 
de lei. 
În privința brazilor din import, aceștia vin mai ales din
Danemarca, Polonia, Ungaria, Germania. 
 ATENȚIE!
TEXTUL A TEXTUL B

Viscolul
de Vasile Alecsandri
Viscolul este un vânt puternic
Crivăţul din meazănoapte vâjâie prin vijelie,
Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe
însoțit de spulberarea zăpezii și
câmpie. de transportul acesteia deasupra
Valuri albe trec în zare, se aşază-n lung troian, suprafaței pământului.
Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul este o furtună severă,
caracterizată prin temperaturi
Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după
pradă, scăzute, vânturi puternice și
Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de ninsori abundente. Cele mai
zăpadă. multe viscole sunt în regiunea
Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiţi de canadiană (și rusă). Diferența
vânt,
Şi răchiţile se-ndoaie lovindu-se de pământ.”
dintre un viscol și o furtună de
zăpadă este puterea vântului.
Alegeți textul la care se referă fiecare enunţ:
• În textul ... sunt transmise informaţii.
• În textul ... autorul creează un univers imaginar.
 
• Limbajul este expresiv în textul ...
• Limbajul este clar, mesajul este unic în textul ...
 
• În textul ... apare realitatea.
• În textul ... intevine ficţiunea.
 A sau B

Care dintre cele două texte

îndeplineşte trăsăturile
textului literar şi care pe ale
celui nonliterar?
 Importanța și actualitatea temei
În concluzie, procesul de studiere a textului literar și
nonliterar de către elevii din clasele primare, performanţele
lor în comunicarea orală şi scrisă, în înţelegerea şi
asimilarea valorilor literare sunt influenţate de modelul de
lectură propus de învăţător, deci de calitatea actului critic
efectuat în ipostaza de mediator între text şi elevii săi.
Lectura este o valoare importantă în dezvoltarea
personalității elevului de diferite niveluri.
 Mulțumesc !
Succese și realizări
S
ă

Important! n
ă
t

„O carte adevărată ! a
t
e

nu este una pe care ș

i

o citim, ci una care s

u
c

ne citeşte.”  c
e
s
e
!