Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin toate compartimentele ei, limba româna îsi aduce contributia la dezvoltarea gândirii
si la modelarea sentimentelor, asigurând scolarului suportul evolutiei intelectuale, precum
si posibilitatea integrarii în viata sociala.
Citirea corecta înseamna citirea care se face fara omisiuni, înlocuiri sau inversari
de silabe ori litere, fara repetari sau sunete – parazite ce umplu pauzele mari dintre
cuvinte. Citirea corecta este clara si poate fi urmarita si înteleasa de cei care asculta.
Citirea fluenta este o citire care curge continuu, fara sacadari, poticneli sau
întreruperi. Viteza citirii trebuie sa se dezvolte paralel cu viteza întelegerii. Este necesar
ca , pe baza de exercitii, sa se ajunga la situat 646b123g ia ca viteza normala a citirii
elevilor claselor a III- a si a IV- a sa corespunda cu ritmul vorbirii lor.
Cu toata amploarea pe care au luat-o mijloacele audio- vizuale în difuzarea culturii, cartea a ramas si va
ramâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Lectura cartii ofera celui care o parcurge, pe lânga
satisfactiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie, de meditatie. Ea îndeamna la introspectie,
angajeaza valori formativ- educative, care îsi pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de
aceea se considera ca cititul reprezinta unul dintre cele mai de pret instrumente ale activitatii intelectuale.
În ceea ce priveste programa scolara la învatamântul primar nu specifica ce texte sa fie abordate.
Învatatorului îi revine rolul de a selecta, orienta si îndruma lectura în afara clasei, mai ales ca textele din manuale
sunt insuficiente.
Pentru o lectura bine îndrumata învatatorul si parintii trebuie sa tina seama de mai
multe lucruri:
Lectura în afara clasei are ca scop sa dezvolte gustul elevilor pentru citit, sa le
stimuleze interesul pentru carte, sa le satisfaca dorinta de a cunoaste viata, oamenii si
faptele lor. Contribuie într- o masura însemnata la îmbogatirea cunostintelor elevilor, la
formarea unui vocabular activ, bogat si colorat, la dezvoltarea dragostei de patrie, la
educarea sentimentelor estetice.
Pentru vârsta claselor primare sunt potrivite texte narative care îndeplinesc cerintele de accesibilitate si
dezvolta teme în sfera de cunostinte a copiilor. Cele mai apropiate copiilor sunt textele cu actiuni din lumea
fantasticului, în care se poate întâmpla orice, cu rasturnari de situatii, în care, pâna la urma, binele învinge raul,
îndiferent de forma pe care o îmbraca. Textele lirice, în special cele în versuri, ofera modele de exprimare si
trezesc sentimente, provoaca emotii. Elevii atrasi de creatiile stiintifico- fantastice, de aventuri nu trebuie opriti, ci
stimulati sa citeasca si astfel de texte.
Demersul metodic general pentru stabilirea unui text de citire (cu continut literar - artistic
si stiintific) presupune turnatoarele componente:
a) activitatea pregatitoare în vederea lecturii;
b) citirea integrala a textului literar (de obicei lectura model): citirea pe fragmente si
explicarea cuvintelor si expresiilor necunoscute;
c) analiza fragmentelor.
d) scoaterea ideilor principale (elaborarea planului de idei):
e) conversatia generalizatoare;
g) activitatea creatoare în legatura cu materialul citit (joc didactic, joc de miscare cu cântec
etc.).
Majoritattea textelor din manualele de citire sau din cãrtile de lectura pentru elevii
din ciclul primar, se incadreazã într-un gen si specie literara sau pot contine pasaje,
replici din categorii diferite. În abordarea unui text este necesara cunoasterea raportu1ui
dintre autor si realitatea exprimatä, a modalitatilor specifice.
Textele cele mai numeroase si mai accesibile pentru elevii din ciciul primar
apartin genului epic.
Fara a recurge la vreo definitie, fara a face apel la notiuni de teorie literara, dupa
prima lecturä (care poate fi repetata pâna la însusirea sumara a continutului), se stabileste
ca în textul respectiv se povesteste ceva (o întâmplare, o actiune). Dupa acesta se pot
adresa întrebarile:
Un rol de seamã în întelegerea textului epic îsi are expozitiunea, care ofera cadrul
natural, timpul si principalele personaje ale actiunii. În multe texte aceste elemente apar
clar înca de la început. În alte cazuri este necesar un comentariu asupra timpului în care
are loc actiunea pentru a se clarifica în mintea copiilor momentul istoric respectiv.
Deseori timpul nu prezintã interes, deoarece faptele si caracterele înfatisate sunt general
valabile, fiind manifestari ale unor atitudini fundamentale ale omulul în fata vietii
(munca, harnicia, lenea, lãudãrosenia, minciuna etc., iar comentariul asupra expozitiunii
poate fi oriental în acest sens.
In categoria textelor de citire cu continut stiintific fac parte textele de citire din domeniul
stiintelor naturii, geografiei si istoriei.
Predarea la lectiile de citire a acestor texte, desi prezinta unele particularitati
metodice diferentiatoare, în functie de continutul lor, are totusi - în linii generale -
urmatoarea structura:
Cea mai usoara forma de plan o constituie planul facut pe baza de întrebari. Pentru
fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru cele descriptive propozitii
enuntiative.
4. Recitirea textului
5. Fixarea
În vederea dezvoltarii gândirii si a vorbirii elevilor, acestia sunt pusi sa reproduca continutul
textului citit, fie pe baza de plan, fie pe baza de întrebari puse de învatator, în ordinea
fragmentelor. Vor participa mai multi elevi. Se poate folosi citirea selectiva.
6. Tema pentru acasa
Particularitati:
În functie de caracterul textului se desfasoara si specificul studierii fragmentelor si a
modului de reproducere a operelor citite. Fragmentele si întregul text prezentat sub forma de
povestire trebuie povestite de catre elevi, în vreme ce textele descriptive se reproduc, în
general, pe baza de întrebari.
Indiferent de felul cum se face reproducerea textului, o atentie deosebita trebuie sa se
acorde discutiilor cu caracter generalizator.
II. Textele cu continut literar
Literatura reprezinta o forma de cunoastere a realitatii prin imagini artistice. De aici
si importanta •educativa deosebita a operelor literare, influenta pe care ele o
exercita d i n punct de vedere afectiv asupra elevilor, asupra sentimentelor, vointei si
imaginatia lor, în directia dorita de autor.
Se pot indica urmatoarele etape principale ale planului tipic de activitate cu prilejul
citirii textelor literare:
Rolul acestei pregatiri consta în a usura întelegerea continutului operei respective prin
claritate deplina a primei perceptii a textului, a trezi interesul elevului pentru citirea
operei, creându-le totodata, o dispozitie corespunzatoare continutului operei si, în sfârsit,
în a explica acele cuvinte si expresii din opera a caror necunoastere constituie o frâna în
întelegerea de catre elevi a operei.
Orice text literar se prezinta ca o unitate de idei, de fapte, de sentimente si, ca atare,
cunoasterea si întelegerea lui trebuie sa înceapa cu perceperea integrala a acestei unitati,
ceea ce se realizeaza, prin citirea integrala în clasa.
Prima citire a textelor cu continut literar trebuie facuta de catre cadrele didactice
pentru ca elevii sa participe afectiv, sa traiasca evenimentele relevate în povestire, sa
traiasca emotiile provocate de acestea.
Dupa citirea integrala nu se trece direct la citirea pe unitati logice - este necesara o
scurta etapa de conversatie în scopul de a verifica si felul în care elevii sunt orientati în
problemele mari ale textului: numele autorului, titlul lecturii, actiunea în linii mari,
numele personajului principal, etc.
b) locul actiunii;
c) aparitia personajelor;
5. Conversatia generalizatoare
În conditiile pregatirii unor texte scurte, simple, povestirea are loc dupa conversatia
generalizatoare. Când textul este însa mai lung, povestirea se face dupa recitirea lui, spre
a da posibilitate elevilor sa memoreze, sa retina mai bine continutul textului. Povestirea
trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:
Este necesar ca elevii sa fie lasati sa povesteasca mai întâi asa cum pot, fara a fi
întrerupti cu întrebari (interventiile în timpul povestirii elevilor se fac numai în cazul când
elevii fac greseli grave). Greselile de acord se corecteaza pe loc.
7. Citirea de încheiere
Scopul urmarit prin citirea de încheiere consta in: - fixarea cât mai temeinica a
continutului textului;
continuarea povestirilor;
modelajul:
Activitatea independenta a elevilor poate lua si alte forme. Una dintre ele
este citirea selectiva. Foarte frecvent si cu rezultate bune se pot folosi raspunsurile date
oral sau scrise la întrebarile sau temele formulate la sfârsitul unor texte.
Foarte frecvent si cu rezultate bune se pot folosi raspunsurile - orale sau scrise – la
întrebarile sau temele formulate la sfârsitul unor texte sau la cele fixate de învatatori.
Calitatea întrebarilor si a temelor, indiferent ca sunt formulate de manual sau de
învatator, este data de masura în care ele solicita efort de gândire din partea elevilor.
Întrebarile al caror raspuns se afla gata formulat în textul citit, iar elevilor le ramâne
simpla sarcina sa-l reproduca mecanic, au o valoare limitata doar la aspectul
informational, fara a le angaja resorturile formativ-educative. De aceea ele sunt cu atât
mai valoroase, cu cât au un caracter mai generalizator si îi obliga pe elevi ca, pornind de
la datele aflate din textul studiat, sa-si largeasca sfera de cunoastere cu elemente noi, la
care au ajuns prin efort propriu de gândire, prin încadrarea si restructurarea noilor
achizitii în întregul patrimoniu cultural de care dispun, oricât de modest ar fi acesta.
Evaluarea trebuie sa vizeze, în primul rând, latura calitativa a procesului de lectura (competentele si
atitudinile elevului);
Motivarea elevilor pentru lectura depinde, în primul rând, de efortul pe care îl face fiecare profesor în
parte, clarificându-si el însusi anumite aspecte privind punerea în scena a lecturii în scoala.
O grija deosebita cred ca trebuie acordata evidentei lecturii elevilor. În acest sens
am întocmit un tabel de evidenta în care am trecut pe orizontala numele si prenumele
elevului ( initialele) si pe verticala autorii si titlurile cartilor. Un astfel de tabel l- am
afisat în clasa. Fiecare elev va însemna pe tabel lectura pe care a citit- o, iar eu voi
verifica fisa întocmita de elev.
Paul Cornea spunea în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii „…ca nici computerul, nici televizorul nu
vor duce la disparitia cartii, ca lectura va continua sa joace un rol cardinal în viata oamenilor, ca accelerarea
progresului tehnic va fi mereu însotita de remedierea compensatoare a unui spatiu liber pentru închipuire, visare si
cautare de sens… Cred, vreau sa cred ca vom continua sa citim chiar daca nu vor mai fi carti. O vom face, la
nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câta vreme
vom persevera sa gândim si sa producem bunuri simbolice.”
BIBLIOGRAFIE
1. serdean, Ioan: Metodica predarii limbii române la clasele I-IV, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1988
2. Craciun, Corneliu: Metodica predarii limbii române în învatamântul primar, Ed. Emia, Deva, 2001
4. Goia, Vistian: Didactica limbii si literaturii române pentru gimnaziu si liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000
5. Pamfil, Alina: Didactica limbii si literaturii române, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000