Constantin Stamati

Viata:
Constantin (Costache) Stamati (n. 1786, Hui sau Iai d. 12
septembrie 1869, Ocnia, judeul Hotin, azi Republica Moldova) a fost un
scriitor romn din Basarabia. Unul din membrii fondatori ai Societii Academice
Romne (Academia Romn), reprezentnd Basarabia. A colaborat la Albina
romneasc i Dacia literar.
A fost membru al Societii de Medici i Naturali ti din Basarabia, precum i al Societ ii
Imperiale de Istorie i Antichiti din Odesa. Era un bun cunosctor de francez, rus i
greac i a deinut mai multe funcii publice n Basarabia.
Spre sfritul vieii se retrage la conacul su din satul Ocnia, unde n 1869 se stinge din
via.

Activitatea:
In 1818 devine consilier titular este decorat cu ordinul Sf. Ana de gradul III (1828).
Face cunotin cu scriitorul rus P. Svinin (1815-1816) i cu marele poet A. S. Pukin
exilat n Basarabia (1821). C. Stamati debuteaz n literatur cu traduceri. Public n
Albina romneasc a lui Gh. Asachi tlmcirea poeziei Dumnezeu de G. Derjavin (20
februarie 1830). A mai tlmcit poemul Prizonierul din Caucaz de A. Pukin; poeziile
ntemniatul i Mi-e urt i trist, Hulitul nchisului i respectiv Btrneele de M.
Lermontov; baladele Harpa eolian, Fiica lui Decebal i Armin cntreul, Gromoboi
de V. Jukovski; Omul i cugetul, Ce daune fac banii de F. Bulgarin .a. A tradus i a
adaptat peste 30 de fabule din creaia lui I. Krlov i I. Hemnier.

Opera:
n opera sa a ncercat s renasc trecutul glorios al poporului
romn pentru "luminarea neamului su". A fost un autor iluminist,
care a rmas n literatura romn prin creaiile sale Suceava i
Alexandru cel Bun n sec. XV, Marele tefan i bravul su hatman
Arbore, Neneaca, cuconaul ei i dasclul, Geniul vechi al
romanilor si romnii de astzi, Despre Basarabia i cetile ei
vechi .a.
Autor de compuneri originale i de imitaii din autori europeni, a
evocat n Musa romneasc (1868) mitologia i istoria
naional, dovedind o imaginaie fabuloas i predilecie pentru
viziunea macabr i umorul grotesc. A scris Povestea povestelor
(1843), basm n versuri albe, sintez a spiritului folcloric cu
fantasticul oriental. A mai scris fabule i comedia de factur

clasic Cum era educaia nobililor romni n secolul trecut, cnd

domneau fanarioii n ar, precum i dialogul satiric Holteiul
i boiernaul, etc.