Lucian

Blaga:
Nebanuitele trepte
ale cunoasterii!

Lucian
Blaga

S-a nascut in data de 9 mai 1895 la Lancram,

langa Alba Iulia,fiind al noualea copil al unei familii de preoti,
fiul lui Isidor Blaga si al Anei, de origine aromana.
Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi,
sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului,
viitorul poet care se va autodefini mai tirziu intr-un
vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebada
neputand sa vorbasca pana la virsta de patru ani.

Lancram, vatra - nimeni nu-si

paraseste cu adevarat locul
izvorului vietii
9 mai 1895
Sat al meu,ce porti in
nume
Sunetele lacrimei
la chemari adanci de
mume
in cea noapte te-am
ales
ca prag de lume
si poteca patimei

Parintii:
Isidor Blaga
si Ana Moga

Pe Tata eu nu l-am pomenit

decat ca pe un pasionat
om al cartii.()De multe
ori nu cunostea cate si ce
fel de vietati avea pe linia
ieslelor.El inchina mai
multe ceasuri grijilor
pentru celelalte fumuri ale
satului decat grijilor pentru
vatra sa.
Foamea de basm, fireasca varstei, mi-o astampara,
numai Mama cu cele cateva povesti ale ei. Nu stia
Mama prea multe, dar nimerea fara gres tonul lumii
ireale, incat glasul ei mi se parea ca vine dintr-o a
patra dimensiune a spatiului.

Drumul

De la Lancram la Sebes
Primele clase le-a facut la
Sebes , la scola primara
germana (1902-1906), dupa
care a urmat Liceul Andrei
Saguna din Brasov (19061914), unde era profesor ruda
sa ,Iosif Blaga, autorul
primului tratat romanesc de
teoria dramei.
Ma vad in clasa. Simteam din aer ca va
trebui sa-mi chivernisesc altfel puterile
dacat pana aci.() Se invatau pe din
afara baladele lui Schiller si aveam prilejul
sa le aud declamate cu patos tineresc
acasa, prin parc, pe coridoare si
pretutindeni unde ne invarteam.- obtine
rezultate excelente la germana,
matematica, istorie si geografie

Brasov Liceul Andrei Saguna

Studii:
A urmat cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu si

Oradea in perioada 1914 1916, pe care le-a

finalizat cu licenta in 1917.
A studiat filosofia si biologia la Universitatea din
Viena intre anii 1916 si 1921, obtinind titlul de
doctor in filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia
Brediceanu.
A revenit in tara in ajunul Marii Uniri.

La Viena descopera expresionismul.

Pe parcursul anilor de
studiu citeste mai ales
filosofie, dar
recunoaste: Poezia nu a
contenit niciodata a-mi
face semne.

Activitatea creatoare:
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm
(1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui
Bergson (1914)
1919- Poemele luminii
1921- Pasii profetului, drama Zamolxe
1923- drama Tulburarea apelor
1924- In marea trecere
1927- Mesterul Manole
1929- Lauda somnului
1933- La cumpana apelor, drama Avram Iancu
1934- La curtile dorului
1943- Nebanuitele trepte
Filosofie: Trilogia culturii, Trilogia cunoasterii,
Trilogia cosmogonica
Proza:Hronicul si cantecul varstelor, Luntrea lui
Charon
Aforisme: Pietre pentru templul meu, Ferestre
colorate, Discobolul, Elanul insulei

Activitatea diplomatica
In anul 1926 a intrat in diplomatie, ocupand
succesiv posturi de atasat cultural la
legatiile Romaniei din Varsovia, Praga,
Lisabona, Legatia Romana din Berna si
Legatia Romana din Viena.
A fost atasat si consilier de presa la
Varsovia, Praga si Berna (1926-1936),
subsecretar de stat la Ministerul de Externe
(1936-1938) si ministru plenipotentiar al
Romaniei in Portugalia (1938-1939)

Diplomat

La Berna
In Portugalia

Familia:
- Se casatoreste cu Cornelia
Brediceanu si are o fiica, Dorli

Prietenii

Cu Mircea Eliade

Cu Octavian Goga

Cariera literara
Activitatea publica si literara
Publica la Sibiu, in 1919, placheta de versuri Poemele luminii,
precum si culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima
sa drama, Zamolxe, ii apare in ziarul Vointa (1920), iar in volum in
1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul.
Academia Romana ii decerneaza Premiul Adamachi pentru debut
(1921). Universitatea din Cluj ii premiaza piesa Zamolxe (1922). I
se tiparesc primele traduceri de poezie in limba germana in
revista cernauteana Die Brucke in 1922).
In 1924-1925
locuieste in Lugoj. A fost redactor la ziarele Vointa si Patria,
membru in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator
pemanent la publicatiile Gandirea, Adevarul literar si artistic si
Cuvantul.
Dupa Dictatul de la Viena, se afla in refugiu la
Sibiu, insotand Universitatea din Cluj (1940-1946). Coferentiaza la
Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj (1946-1948). Are un rol
major in formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la
Sibiu si o mare influnta asupra lui Ion Desideriu Sarbu.
Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti
din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj si
Banatul din Lugoj.
A fost ales membru al Academiei
Romane in anul 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiu
satului romanesc. In anul 1939 a devenit profesor de filosofia
culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii
ce au urmat dictatului de la Viena (1940-1944). La Sibiu
redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea
un an.
Va functiona ca profesor universitar pana in 1948,
cind este indepartat cu brutalitate de la catedra. Motivul este de

Luntrea lui Charon

Din 1948, fiind ndeprtat de la
catedr, a lucrat n cadrul filialei
din Cluj a Institutului de Istorie al
Academiei ca bibliotecar ef.
Devine cercettor la Institutul de
istorie i filosofie (19491951).
Apoi bibliotecar-ef i directoradjunct la filiala clujean a
Bibliotecii Academiei. Nu i mai
sunt publicate volumele i
prefer s se ocupe de traduceri.
n aceast perioad a finalizat
traducerea piesei Faust de
Goethe, iar n 1958 apare primul
volum din Opere de G.E.
Lessing n traducerea lui Lucian
Blaga. A tradus poei germani
clasici sau moderni. Poeziile
scrise acum vor fi publicate
postum. Tot n aceast perioad
scrie romanul cu tent
autobiografic Luntrea lui
Charon, publicat de asemenea
postum.

Intoarcerea
A trecut la cele
venice
pe 6 mai
1961, in Cluj.
Lucian Blaga a fost
nmormntat in
ziua sa de nastere,
9 mai, n cimitirul
din Lancrm.

Propus pentru premiul Nobel

In anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa
del Conte si de criticul Basil Munteanu, dar se pare
ca ideea a ponit chiar de la Mircea Eliade pentru a
primi premiul Nobel pentru literatura. Cei doi nu
locuiau in Romania, Rosa del Conte era autoarea
unei carti despre Eminescu, iar Basil Munteanu
locuia la Paris, unde se exilase din motive politice.
Autoritatile comuniste nu au sprijinit in niciun fel
aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un
filosof idealist, iar poziile sale au fost interzise pina
la editia din 1962.