LICEUL TEORETIC COMUNA PECIU NOU JUDEŢUL TIMIŞ

TELEFON: 0256414545; FAX: 0256414231

E-mail: liceulpeciunou@yahoo.com
Nr……......../……………..

APROBAT DIRECTOR: Prof. COBRAC MARIOARA

AVIZAT ŞEF CATEDRĂ: Prof. TODOROV IOVANCA

LECTURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ

PROF. ŢOGOE DANIELA ADRIANA
CLASA a XI-a A
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
AN ŞCOLAR 2017-2018

1
 LITERATURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ

ARGUMENTUL

DECALOG PENTRU LECTURĂ

Lectura e un exerciţiu de întreţinere, e ca şi cum ai unge lanţul de la bicicletă. Dacă lăsaţi

mintea nerodată, ea vă da rateuri şi în curând vă va fi greu să nu spuneţi „oamenii are probleme
serioase” sau să nu calculaţi pe degete doi plus doi.

Cititul se deprinde prin practică. Nu pare un argument în favoarea lecturii, însă lucrurile
stau aşa: odată cu exerciţiul, veţi descoperi şi bucuria cărţilor şi veţi ajunge, cu timpul, cititori de
cursă lungă. E adevărat, e mai uşor să priveşti la televizor decât să citeşti. Acest fapt este valabil,
însă, doar într-o primă fază. Odată ce veţi trece în clasa următoare, a cititorilor din plăcere, veţi
descoperi că efortul e mult mai mic şi că satisfacţiile sunt mari. Cărţile îşi selectează cititorii şi la ele,
ca la orice lucru bun, se ajunge după ce treceţi un test. Nu este, însă, o încercare aşa de grea, ea
pretinde, în cea mai mare măsură, doar ceva bunăvoinţă, mult mai mult decât sudoare şi efort real.

Lectura e mai interactivă şi vă dă o libertate mai mare decât alte forme de ficţiune pe
care le consumaţi. Pare un paradox, atâta timp cât toată lumea ştie că scriitorul e stăpânul poveştii, şi
tot ce poate face un cititor este să se ţină după el pas cu pas, însă puterea scriitorului e de fapt mai
mică decât credeaţi. Cititorul este cel care umple şi colorează decorurile, care dă chip personajelor,
scriitorul doar bate pe taste „uşă”, iar dvs vă imaginaţi uşa cu clanţă şi furnir, cu scârţâitul şi cu
patina timpului cu tot.

Nu vă daţi seama, însă atunci când citiţi o carte sunteţi regizorul propriului dvs film,
răspundeţi şi de imagine, şi de sunet, şi de distribuţie. Scriitorul doar vă dă un indiciu, pe ici, pe colo,
în rest dvs vă ocupaţi de tot. Din acest motiv, înainte de a merge la cinema pentru a vedea ecranizarea
unui roman, prefer, pe cât posibil, să-mi regizez şi să-mi iau ca termen de comparaţie filmul din
mintea mea.

Cititul vă fereşte de extremisme. Dezvoltându-vă, prin cărţi, conştiinţa critică, nu vă veţi

lăsa aşa uşor seduşi de pseudo-teorii şi de pseudo-ştiinţe abracadabrante. E foarte simplu să ajungi să
susţii că iudeo-masonii sau guvernul american sau extratereştrii sau toate laolaltă ne vor răul, că
Maria Magdalena a fost amanta lui Iisus, iar Vaticanul muşamalizează de două milenii adevărul, sau
că viaţa e o evoluţie din dimensiunea a treia, a mentalului de culoare galbenă, spre dimensiunea a
cincea, a iubirii de culoare mov.

Desigur, veţi ajunge să credeţi că Pavel Coruţ e un om de ştiinţă serios dacă îl veţi citi doar pe
Pavel Coruţ, asezonat, eventual, cu Dan Brown, în cheia falsă de campion al demascării
conspiraţiilor mondiale, şi nu în singura cheie validă, aceea de autor al unui thriller delectant. La
capătul extrem al semidoctismului, există un gen de oameni care combină o multitudine de discipline
deprinse după ureche şi de informaţii fără surse verificabile pentru a performa pe post de profeţi, la
OTV. Cei care îi ascultă sunt la fel de semidocţi ca şi ei.

Cititul vă fereşte de blazare şi e bine să nu ajungi niciodată să spui „citeam o grămadă de

clasici în tinereţe, dar acum nu mai am timp”. Dacă te-ai auzit spunând asta, e clar că ai pierdut orice
contact cu lectura şi că alfabetul trebuie luat de la capăt. Unii dintre profesorii cu care am lucrat

2
criticau de zor tinerele generaţii care nu mai citesc, însă luaţi la bani mărunţi era clar că ei înşişi
aveau o mare deficienţă la acest capitol.

Am auzit de nenumărate ori povestea că, pe vremrui, ei citeau, nu ca tinerii din ziua de azi,
care stau toată ziua la televizor ş pe Internet, merg la discoteci, iar pe o carte nu mai apucă să pună
mâna. Internetul şi televiziunea sunt o mare tentaţie pentru noi toţi, pentru profesori şi pentru
adolescenţi deopotrivă. Dacă ne lăsăm purtaţi de norişorii roz ai vremurilor când citeam pentru că nu
existau alternative, bătălia e pierdută. Dacă păstrăm, în schimb, un contact firesc, bazat pe curiozitate
intelectuală, cu biblioteca, tradus printr-un exerciţiu constant de lectură, vom spune, cu naturaleţe,
„citesc pentru că îmi place”, nu „citeam deoarece n-avea încotro, însă e clar că asta m-a făcut mai
bun decât alţii”.

Cărţile sunt un subiect excelent de conversaţie. Da, în pauzele de ţigară, la bere sau la
petreceri, cu prietenii, aţi putea vorbi la fel de bine despre un episod din „Grey’s Anatomy”, dar şi
despre „Epistolarul” lui Gabriel Liiceanu. „Epistolarul” e, desigur, un subiect monden, un step lejer,
de încălzire, însă în funcţie de anturaj şi de context aţi putea aborda şi alte cărţi. Nu vă fie jenă să
aduceţi vorba despre cărţi şi nu vă limitaţi la înşirarea în conversaţie a unor titluri pompoase.

Cărţile sunt interesante prin ceea ce conţin ele, nu prin titlul de pe copertă. Puteţi oricând să
agăţaţi o idee dintr-o carte şi s-o aruncaţi în discuţie, pomenind, eventual, şi unde aţi găsit ideea
respectivă. Trăim într-o lume a hyperlink-urilor şi a surselor academice intrate, prin Wikipedia, în
cultura populară. Iar ideile, personajele şi întâmplările din cărţi sunt cel puţin la fel de interesante
precum cele din serialele pe care le urmăriţi.

Lectura vă face mai frumoşi, se vede acest lucru pe faţa oamenilor care citesc. Ok, aici e o
exagerare, şi nici măcar nu e a mea: am auzit în câteva rânduri un eminent critic literar susţinând
acest argument în favoarea lecturii. Nu ştiu dacă cititul acţionează precum o cremă de ten, însă în
mod clar dacă veţi dobândi această deprindere vă va fi imposibil să arătaţi, să vă mişcaţi şi să vă
comportaţi precum un neandertalian. Pur şi simplu, bădărănia şi prostia ar trebui să-şi piardă puterile,
în capul unui homo lector, în momentul când ar ajunge să se privească în oglinda lumilor din cărţi.

(Cătălin Sturza – „Zece motive de a pune mâna pe o carte”)

3
 COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea textului literar, nonliterar şi multimodal din perspectiva abilităţilor de viaţă.

2. Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi.

 Asumarea unui set de valori personale care să confere identitate persoanei.

 Dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective.

 Cultivarea interesului pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi ca expresie a dezvoltării

durabile.

 Valorizarea creativităţii ca resursă pentru dezvoltarea personală şi comunitară.

 Acceptarea diversităţii etnice, sociale, culturale, religioase, de opţiune etc.

 Acceptarea dialogului şi a comunicării interculturale.

4
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Clasa a XI-a

1. Receptarea textului literar, nonliterar şi multimodal din perspectiva abilităților de viață

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1.Interpretarea problematicii abilităţilor de Texte literare, nonliterare şi multimodale. Piese
viaţă pornind de la textele citite, de la piesele de de teatru. Filme.
teatru şi filmele vizionate şi de la punctele de
vedere exprimate de colegi pe marginea acestora; Performanţa şi descrierea comportamentală a
abilităţii de viaţă.
1.2.Compararea abilităţii de viaţă a unor
persoane/ personaje, din punctul de vedere a Abilităţi de viaţă: de comunicare, sociale, de
abilităţilor de viaţă; management al învăţării şi informaţiilor, de
autocunoaştere, de autoîngrijire, cognitive,
practice.

2. Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1.Dezvoltarea interesului faţă de lectură ca Lectura critică.
mijloc de dezvoltare personală;
Viziunea asupra sinelui şi asupra lumii.
2.2.Realizarea transferului informaţiilor obţinute
prin actul lecturii în vederea dezvoltării Schimbarea şi dezvoltarea.
profesionale;

5
 SUGESTII METODOLOGICE

Programa oferă posibilitatea organizării flexibile a învăţării într-un număr variabil de lecţii.
Se recomandă ca textele literare şi nonliterare selectate în vederea dezvoltării competenţelor generale
vizate de prezenta programă să fie legate tematic de problema abilităţilor de viaţă. Textele literare vor
fi selectate atât din literatura română, cât şi din literatura universală.
Se poate opta pentru selecţia unor texte, piese de teatru şi filme diverse care pot ilustra teme
precum: familia, şcoala, iubirea, călătoria, prietenia, copilăria, adolescenţa etc.
Numărul de texte literare selectate destinate lecturii, pentru fiecare an şcolar, este de cel puţin
5 (fragmente sau integrale): poezii, proză narativă şi text dramatic. În ceea ce priveşte textele
nonliterare, se vor studia, în acest scop, cel puţin 4 texte, de preferinţă legate tematic de cele literare
şi aflate în strânsă legătură cu categoria de vârstă din care fac parte elevii. În cazul claselor din ciclul
inferior şi superior al liceului, se vor include în seria creaţiilor supuse discuţiilor cel puţin o piesă de
teatru şi un film, pentru fiecare an şcolar.
Textele literare şi cele nonliterare, piesele de teatru şi filmele vor fi selectate astfel încât să
abordeze din categoriile de abilităţi de viaţă, următoarele abilităţi specifice:

Categorii de abilităţi de viaţă Abilităţi specifice

1. Abilităţi de comunicare
2. Abilităţi sociale
3. Abilităţi de management al învăţării şi Abilităţi metacognitive
informaţiilor
4. Abilităţi de autocunoaştere
Abilitatea de ascultare activă
Abilitatea de negociere
Abilitatea de comunicare asertivă
Abilitatea de adaptare a discursului la context
Abilitatea de persuasiune
Abilitatea de lucru în echipă
Abilitatea de cooperare
Abilitatea de leadership
Abilitatea de rezolvare a conflictelor
Abilitatea de voluntariat
Abilitatea de acceptare a diferenţelor
Abilitatea de documentare
Abilitatea de selectare a informaţiilor
Abilitatea de învăţare independentă
Abilitatea de gestionarea emoţiilor
Abilitatea de a avea încredere în sine
Abilitatea de asumare a responsabilităţilor
Abilitatea de gestionare a stresului

6
 Abilitatea de adoptare a unui stil de viaţă sănătos
5. Abilităţi de autoîngrijire Abilitatea de igienă personală
Abilitatea de siguranţă personală
Abilitatea de rezolvare a problemelor
6. Abilităţi cognitive Abilitatea de luare a deciziilor
Abilitatea de gândire critică
Abilitatea de planificare şi organizare
Abilităţi antreprenoriale
7. Abilităţi practice Abilitatea de protejare a mediului
Abilităţi tehnice
Abilitatea de îngrijire şi realizare a siguranţei
locuinţei

Activităţile de predare-învăţare-evaluare se vor desfăşura în unităţi de timp de două ore, ceea

ce implică structurarea conţinuturilor pentru o abordare logică şi coerentă în cadrul unor scenarii
didactice atractive, dinamice, care să îmbine activitatea individuală şi frontală cu cea în perechi sau
în grup. Scenariile didactice trebuie să fie structurate după modelul: evocare (intrare în temă,
actualizarea cunoştinţelor), realizarea sensului (predarea-învăţarea de noi cunoştinţe), reflecţie şi
extindere. Rolul central în procesul de predare-învăţare îl are dezvoltarea curiozităţii elevilor asupra
posibilităţilor diverse de exprimare a propriilor gânduri şi sentimente, dar şi asupra universului
textului.

Competenţele specifice pot fi formate prin oricare dintre conţinuturile asociate, iar valorile şi
atitudinile vor fi avute în vedere atât în selecţia textelor, cât şi în abordarea concretă a acestora.
Pentru formarea calităţilor unui lector activ şi critic, capabil de discernământ, elevilor li se va cere
să-şi exprime opinia despre mesajul textelor, despre valorile şi ideile promovate, despre abilităţile de
viaţă identificate la nivelul personajelor/ persoanelor din textele citite sau despre abilităţile de viaţă
care le lipsesc acestora.

Citirea corectă şi fluentă presupune atât citirea pentru sine, cât şi citirea pentru ceilalţi, de
aceea elevii vor fi solicitaţi să citească texte sau fragmente de texte literare sau nonliterare în gând,
dar şi cu voce tare, în faţa unui auditoriu.

Textul literar şi nonliterar va fi abordat atât cu scopul formării competenţelor generale şi a

celor specifice, cât şi cu scopul formării competenţelor cheie de învăţare, interpersonale şi sociale.

Profesorul va aborda textele din perspectivă transcurriculară prin utilizarea metodelor

interactive specifice dezvoltării gândirii critice, astfel încât textul să fie pretext pentru înţelegerea
sinelui şi a lumii.

Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare (observarea sistematică a

comportamentului, interviul, portofoliul, autoevaluarea, jurnalul de lectură, proiectul etc.), care
permit evaluarea reacţiilor, a învăţării şi a comportamentului elevilor.

Dezvoltarea competenţei digitale se va realiza prin activităţi de învăţare ce au ca scop

formarea la elevi a deprinderii de a folosi internetul şi softurile educaţionale ca sursă de documentare
şi de a utiliza critic şi creativ mijloacele media electronice.

7
 LECTURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ

PLANIFICARE ANUALĂ

NR. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII NUMĂR ORE

CRT. SEM. I SEM. II TOTAL
1. Prezentarea disciplinei opţionale 1 - 1

2. Structuri narative în textul literar/ ficţional 4 3 7

3. Structuri lirice în textul literar/ ficţional 3 3 6

5. De la textul literar la scenariu de film 2 2 4

5. Textul nonliterar 2 2 4

6. Textul multimodal 2 2 4

7. Recapitulare semestrială 1 2 3

8. Evaluare curentă şi teste 1 1 2

9. Recapitulare finală 1 1 1

Total 17 16 33

8
 PLANIFICARE SEMESTRIALĂ
SEMESTRUL I

UNITATEA DE CONŢINUTURI OBIECTIVE NR. SĂPTĂMÂNA OBS.

ÎNVĂŢARE DE ORE
REFERINŢĂ
Prezentarea disciplinei opţionale 1.1, 1.2, 2.1, 1 I
2.2
Romeo şi Julieta, de W. Shakespeare 2 II-III
I. STRUCTURI Ipostazele iubirii în raport cu 1.1, 1.2, 2.1,
NARATIV societatea 2.2
E Viaţă între mentalitate şi particularitate
Cum citim o piesă de teatru?
Romeo şi Julieta, de W. Shakespeare 2 IV-V
II.TEXT Transfigurarea actorului în personaj 1.1, 1.2, 2.1,
LITERAR- Limite ale scenariului 2.2
SCENARIU Valorizarea textului literar
Evaluare 1
Lecţie despre cub, de Nichita Stănescu 1.1, 1.2, 2.1, 2 VI-VII
III. STRUCTURI Viziunea despre artă şi creaţie 2.2
LIRICE Perfecţiune şi imperfecţiune în artă
Împlinirea prin creaţie
Condiţia artistului
Articolul de ziar 2 VIII-IX
Particularităţi ale textului nonliterar 1.1, 1.2, 2.1,
IV.TEXTUL Pledoarie pentru textul literar 2.2
NONLITERAR Textul între conotativ şi denotativ
Evaluare 2
London Tube - Documentar 1.1, 1.2, 2.1, 2 X-XI
V. TEXTUL Particularităţi ale textului multimodal 2.2
MULTIMODAL Coduri de comunicare şi registre
lingvistice
Interferenţe între textul literar şi textul
modal

9
 Baltagul, de Mihail Sadoveanu 1.1, 1.2, 2.1, 2 XII-XIII
VI. STRUCTURI Mituri. Rituri. Ritualuri. 2.2
NARATIVE Valenţe morale, sociale şi spirituale.
Personajul – exponent al unui stil de
viaţă
Gândirea ca exponent al conştiinţei
umane

Mi-e imposibil fără tine, de Adrian 1.1, 1.2, 2.1, 1 XIV

Păunescu 2.2
VII. Identitatea dintre ideea poetică şi
STRUCTURI starea poetică
LIRICE Temă şi motiv
Iubirea ca ipostază de viaţă
Recapitulare semestrială 1.1, 1.2, 2.1, 3 XV-XVII
Evaluare 2.2
Recapitulare finală
SEMESTRUL al II-lea
Dune, de Frank Herbert 1.1, 1.2, 2.1, 2
VIII. Particularităţile literaturii de anticipaţie 2.2 XVIII-XIX
STRUCTURI Interferenţele elementelor ştiinţifice în
NARATIVE textul literar
Ipostaza eroului civilizator
Eroul civilizator în epopei – studiu
compararativ

Dune, de Frank Herbert 1.1, 1.2, 2.1, 2 XX-XXI

IX. TEXT Transfigurarea actorului în personaj 2.2
LITERAR- Limite ale scenariului
SCENARIU Valorizarea textului literar
Evaluare 1
Cântarea vântului, de Lucian Blaga 1.1, 1.2, 2.1, 1 XXII
X. STRUCTURI Reflexivitate şi expresionism 2.2
LIRICE Paradigma experimentală
Poezia între gnomic şi eros
Enciclopedia Universului 1.1, 1.2, 2 XXIII-
Particularităţi ale textului nonliterar 2.1, 2.2 XXIV
XI. TEXTUL Transformarea textului nonliterar în text
NONLITERAR literar
Textul între conotativ şi denotativ
Evaluare 2

Călătorie în lumea Zgârie-Norilor 1.1, 1.2, 2.1, 2 XXV-

Particularităţi ale textului multimodal 2.2 XXVI
XII. TEXTUL Coduri de comunicare şi registre
MULTIMODAL lingvistice
Interferenţe între textul literar şi textul
modal
Les trois grâces, de Mircea Eliade 1.1, 1.2, 2.1, 1 XXVII
XIII. Particularităţile literaturii fantastice 2.2
10
STRUCTURI Motive fantastice în textul literar
NARATIVE Mituri moderne
De la mit la naraţiunea mitică
Întruparea mitului în realitate
XIV. Ploaie în luna lui Marte, de Nichita 1.1, 1.2, 2.1, 2 XXVIII-
STRUCTURI Stănescu 2.2 XXIX
LIRICE Viziunea despre artă şi creaţie
Perfecţiune şi imperfecţiune în artă
Împlinirea iubirii prin creaţie
Arta ca lume
Recapitulare semestrială 1.1, 1.2, 2.1, 4 XXX-
Evaluare finală 2.2 XXXIV

11