Modul 2 – Evaluarea în cadrul examenelor și concursurilor naționale

Evaluare
 Partea I se realizează de către cursant. Partea a II-a se completează de către formatori.
 Timp de lucru: 30 de minute

Nume și prenume cursant GRIGORE ALINA

Specializarea Limba și literatura română

Partea I
Sarcini de lucru
Realizarea unei sinteze a Modulului, prin reunirea și încărcarea, pe platformă, a produselor
următoarelor activități (un singur document):
1.2. Realizați o listă cu puncte tari/ puncte slabe pe care le-ați constatat prin utilizarea
itemilor obiectivi, la clasă sau în cadrul evaluărilor naționale
Puncte tari: - sunt relativ ușor de construit și evaluat
- asigură o obiectivitate ridicată în evaluarea rezultatelor
- punctajul se acordă în funcție de notarea răspunsului corect
- permit feedback rapid
- permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învățării
- capacitatea de a testa un număr mare de elemente de conținut într-un timp
relativ scurt
-într-o formulare corectă, elimină ambiguitatea și riscul interpretărilor subiective
ale elevului, respectiv, profesorului evaluator
Puncte slabe: - în general, măsoară competențe asociate nivelurilor cognitive inferioare
- încurajează învățarea bazată pe recunoaștere
- pentru unii itemi obiectivi probabilitatea ghicirii răspunsului este semnificativă
-nu permit realizarea de contexte cognitive care să releve deprinderile de
comunicare scrisă ale elevilor, de organizare sau producere a unui text scris
- au o capacitate redusă de a evidenția abilități implicate în crearea de eseuri.
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

2.4. Proiectați un tip de item semiobiectiv cu un grad cât mai scăzut de subiectivitate și unul
cu un grad cât mai ridicat de subiectivitate.
Item semiobiectiv cu un grad cât mai scăzut de subiectivitate
Completează enunțul următor, respectând cerințele dintre paranteze

Ca şi el,...........(a iubi- mod indicativ, timp impefect,pers. I, nr.sg.) singurătatea şi mă

înţelegeam numai cu prietenii…………… (inteligent, erudit); ca şi el uram şcoala şi nu
credeam decât în cele ce învăţam singur, fără ajutorul……………….( profesor - caz genitiv,
nr. plural)”

Câte 2 puncte pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă a cuvintelor scrise între
www.rocnee.eu

paranteze ( iubeam, inteligenți și erudiți, profesorilor)

Item semiobiectiv cu un grad cât mai ridicat de subiectivitate

Consideri că este important să ai un comportament adecvat în societate?Motivează-ți
răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând un text studiat de tine la clasă.

Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte

– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct

Pagina 1 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 – motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0
puncte) – 1 punct
– valorificarea textului studiat la clasă (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de
valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2
sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct

Avantaje:
 indicarea mai ușoară a răspunsului corect, obținerea punctajului maxim/ nu se poate
obține un punctaj parțial
 se elaborează relativ uşor şi rapid
 se evaluează şi se notează cu un grad ridicat de obiectivitate, dacă li se asociază o
schemă de notare adecvată
Dezavantaje:
 Nivelul taxonomic vizat este aproape exclusiv cel al achizitiei de informatie, desi sunt
posibile si sarcini care sa releve comportamente specifice intelegerii sau chiar aplicarii.
 elaborarea schemelor de corectare și notare este mai dificilă
 Corectarea si notarea pot fi „contaminate” de probleme de exprimare, erori de scriere,
aspecte estetice ale celui examinat.
 Implică un anumit grad de subiectivitate

3.3. Realizați o analiză SWOT a itemilor subiectivi, după modelul dat la activitățile practice
ale modulului.
Strenghts (puncte tari) Weaknesses (puncte slabe)
- Permit evaluarea, în cadrul unui singur -evaluare și notarea nu prezintă un grad mare de
item, a mai multor competențe obiectivitate
-sunt relativ simplu de proiectat -necesită un timp îndelungat pentru evaluare și
-se evaluează rezultate complexe de notare
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

învățare -proiectarea cronofagă

-presupun un anumit grad de originalitate
și creativitate a răspunsului.
-spirit critic

Oportunities (oportunităţi) Threats (ameninţări)

- încurajează originalitatea demersului și a
exprimării
- stimulează creativitatea
- măsoară rezultate complexe ale
www.rocnee.eu
-implică o varietate de răspunsuri corecte
posibile, răspunsul se formulează în modul ales
de respondent
-redactarea răspunsului de către candidați se

învățării realizează într-un timp îndelungat și cu efort mai

-defalcarea baremului mare
-este perceput ca fiind dificil de către candidați,
ceea ce generează o oarecare anxietate față de
acest tip de itemi
-există variații importante între notele acordate de
diferiți evaluatori.
-apariția șablonului

Pagina 2 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 4.1. Evaluați, pe baza baremelor de evaluare și notare, două dintre testele utilizate în cadrul
examenelor și concursurilor naționale din anii școlari precedenți. Pentru un item semiobiectiv
și unul subiectiv din aceste teste elaborați câte un exemplu de răspuns pentru care acordați
punctajul minim, respectiv pe cel maxim prevăzut de barem.
Bacalaureat
Subiectul II
Punctaj minin: 0 puncte - fie nu scrie nimic, fie dă un răspuns greșit ex. Perspectiva narativă
este subiectivă.

Punctaj maxim : 10 puncte

În fragmentul dat, perspectiva narativă este obiectivă și omniscientă.
Perspectiva este obiectivă, pentru că naratorul povestește din postura unui observator extern,
neimplicat în acțiune. Nu există în text verbe și pronume de persoana I, ci doar de persoana a
III-a: „căuta”, „era”, „voia”; „îi”, „îl”, „lui”.
În plus, naratorul relatează totul pe un ton neutru, impersonal, fără să facă aprecieri proprii și
fără să-și exprime impresiile și atitudinea față de cele prezentate „ Când zări mâna colonelului
ridicată, făcu semn că i-a văzut”.
Perspectiva este omniscientă, pentru că naratorul știe tot despre lumea narată: și ce se
întâmplă în exteriorul personajelor, și ce se întâmplă în interiorul lor. El prezintă interacțiunea
dintr-un local dintre Radu Comșa și Virgil Probotă, doi prieteni apropiați.
Omnisciența externă este dovedită de faptul că naratorul știe tot ce se întâmplă.
În concluzie, în fragmentul dat, perspectiva naratorială este obiectivă (pentru că naratorul
este un observator extern și neutru, care povestește la persoana a III-a, fără intervenții proprii)
și omniscientă (pentru că naratorul beneficiază de o percepție ilimitată, atât externă, cât și
internă).

Subiectul III
Punctaj minim – 0 puncte
Fără să scrie nimic sau să realizeze confuzii

Punctaj maxim 30 puncte

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Perioada marilor clasici reprezintă etapa de agitație culturală românească. Despre aceasta
G. Ibrăileanu afirma că, aflată la intersecţia a trei curente literare : clasicismul, romantismul şi
realismul, ,,duce cultul formei până la exagerare” .
Realist clasic, I.L.Caragiale este socotit un Molière al românilor, “cel mai mare creator de
viață din întreaga noastîa literatură” G. Ibrăileanu. Acesta crează personaje memorabile,
evocări ale unor tipuri umane eterne.
Capodopera dramaturgiei noastre, comedia “O scrisoare pierdută”, a fost prezentată prima
data pe scena Teatrului Naţional Bucureşti ȋn anul 1884.
Comedia este specia genului dramatic, în versuri sau în proză, care are finalitate
www.rocnee.eu

moralizatoare şi produce râsul cititorului sau al spectatorului, prin folosirea a diferite tipuri de
comic. Ca trăsături generale ale comediei pot fi menţionate: personajele reprezintă categorii
sociale diverse; subiectele sunt general umane, eroii întruchipând caractere (parvenitul
obraznic, sclavul şiret, aristocratul mândru); conflictul se concentrează ȋn jurul contrastului
dintre aparenţă şi esenţă; deznodământul este vesel; stilul – parodic. Conflictele dramatice în
comedie sunt derizorii, de nivel exterior şi ilustrează ridicolul preocupărilor personajelor.
Comedia “O scrisoare pierdută” aparține realismului clasic care satirizează unele aspecte
sociale, spiritul de observație acut, veridicitatea obținută prin tehnica acumulării detaliilor,
individualizarea personajelor prin limbaj.

Pagina 3 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 Creația lui Caragiale pune în valoare tema prin prezentarea discrepanțelor majore dintre “a
părea” (aparență) și “a fi” (esență).
Tema operei lui Caragiale este parvenitismul, expus prin redarea vietii publice si de familie
a unor personaje comice.Viziunea asupra lumii pe care Caragiale o expune în opera sa este
una critică. Cu scopul corectării moravurilor societății, această operă comică stârnește râsul,
pedepsind astfel greșitele deprinderi ale oamenilor.
Titlul unei opere este un element paratextual care ghidează lectura cititorului, formând un
orizont al așteptării. Titlul comediei lui Caragiale este semnificativ, redă esenţa şi circumscrie
tema operei, referindu-se la pretextul ȋn jurul căruia evoluează evenimentele - pierderea
scrisorii. Articolul nehotaărât “o” din titlu arată atât banalitatea, cât și repetabilitatea
evenimentului, atât în operă, cât și în realitate.
Sursa de inspirație pentru opera lui I.L.Caragiale este viața politică a anului 1883.
Acțiunea operei se petrece “în capitala unui județ de munte, în zilele noastre”. Scopul
acestor repere spațio-temporale este acela de a generaliza. Neprecizarea unei locații sau a unui
moment de timp a făcut ca această operă să rămână reprezentativă de-a lungul istoriei.
Repetabilitatea evenimentelor prezentate s-a dovedit a fi o realitate, făcând ca piesa lui
Caragiale să devină o capodoperă a literaturii noastre.
Sursa de haz o reprezintă contrastul dintre desfăşurarea conflictului şi rezolvarea lui.
Ridicolul este subliniat de intransigența inițială şi compromisul final. Deznodământul este
fericit, marcat prin ȋmpăcarea celor implicați ȋn conflict. Conflictul principal al operei este
reprezentat de înfruntarea pentru puterea și influența politică a două forțe rivale. Sunt puse față
în față gruparea aflată la putere, reprezentată de prefectul Ștefan Tipătescu, Zaharia
Trahanache - președintele grupării locale a partidului și Zoe - soția lui Trahanache și Nae
Cațavencu, un ambițios avocat, redactor șef și proprietar al ziarului “Răgnetul
Carpaților”. Conflictul secundar apare datorită cuplului comic Brânzovnenescu - Farfuridi,
care se tem de trădarea prefectului. Tensiunea dramatică și puterea conflictului sunt susținute
gradat prin înlănțuirea evenimentelor care conduc spre rezolvarea conflictului, în finalul piesei
și prin tehnica amplificării treptate a conflictului (tehnica “bulgărelui de zăpadă”).
Tema operei “O scrisoare pierdută” este susținută în întregul text al creației, prin seria de
întâmplări comice expuse cititorului.
Ȋn expoziţiune, primele două scene ale actului I, este prezentată casa prefectului Ştefan
Tipătescu, observându-se amânarea anunţării veştii despre scrisoare, ȋn discuţia cu Ghiţă
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Pristanda.
Intriga o reprezintă pierderea unei scrisori de amor a prefectului către Zoe, nevasta lui
Trahanache, dar conflictul se precizează odată cu anunțarea intenţiei de şantaj a lui Caţavencu,
care a furat scrisoarea de la Cetăţeanul Turmentat, care, la rândul său, o găsise. Cațavencu
ameninţa cu publicarea acestei scrisori ȋn ziarul său dorind mandatul de deputat. Ȋn
desfăsurarea acţiunii Trahanache pare a nu da importanţă scrisorii, considerând-o o
plastografie, Tipătescu e hotărât să-l distrugă pe Caţavencu, iar Zoe hotărâtă să-i susţină
pretenţiile pentru a nu fi compromisă.
Farfuridi şi Branzovenescu, avocaţi ȋn partidul la putere, acuză de trădare. Tensiunea
creşte prin arestarea lui Caţavencu şi conflictul pare a se ȋncheia cu victoria acestuia, deoarece
www.rocnee.eu

Tipătescu e convins de Zoe.

Lovitura de teatru este sosirea telegramei prin care centrul cere alegerea lui Dandanache.
Punctul culminant se petrece ȋn actul III, după discursurile electorale ale lui Farfuridi şi
Caţavencu, la comunicarea candidatului de la centru, când se iscă bătaia pusă la cale de Zoe şi
Fănică, găsind poliţa falsificată de Caţavencu. Ȋn bătaie Cațavencu pierde pălăria ȋn
căptuşeala căreia ţinea scrisoarea. Găsită de acelaşi Cetăţean Turmentat, scrisoarea e ȋnapoiată
“andrisantului” cunoscut, adică lui Zoe. Fericită, Zoe ȋl iartă pe Caţavencu, cerându-i să
conducă manifestaţia ȋn cinstea adversarului politic.
Deznodământul aduce ȋmpăcarea, totul ȋncheindu-se ȋntr-o atmosferă de sărbătoare şi
veselie unanimă.
Pagina 4 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 Comicul de situaţie e redat prin ȋncurcături, confuzii, coincidenţe. Se observă pierderea şi
găsirea scrisorii de două ori şi de către acelaşi personaj, cuplul comic Farfuridi-
Brânzovenescu, triunghiul conjugal Tipătescu-Zoe-Trahanache, paralelismul şantajului ce stă
la baza parvenirii, până la final când toţi se ȋmpacă.
Comicul de moravuri e realizat şi la nivel public, prezentând corupţia ȋn societate, şi la nivel
particular, la nivel familial, prin relaţia celor doi, Zoe și Trahanache, cel din urmă ignorând
relația intimă a soției sale.
Comicul de caracter surprinde diferite tipuri umane: Fanfaronul, ipocritul, cocheta, Don
Juan-ul, prostul fudul, ce apar în comedia universală clasică, dar la Caragiale sunt şi
particularităţi, de exemplu tipul încornoratului (Trahanache); tipul primului amorez
(Tipătescu); tipul cochetei şi al adulterei (Zoe); tipul politic şi al demagogului (Tipătescu,
Caţavencu, Farfuridi, Brânzovenescu, Dandanache); tipul cetăţeanului (Cetăţeanul turmentat);
tipul funcţionarului (Pristanda); tipul confidentului (Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu).
Comicul de nume e subliniat şi ȋn studiul lui G. Ibrăileanu: “numele proprii ȋn opera
Domnului Caragiale”.
Zaharia Trahanache arată zahariseală, amânare, dar şi modelare uşoară de superiori şi de
Zoe, “trahanaua” fiind o cocă moale.
Pristanda e servil, umil, fără personalitate, joacă aşa cum i se cântă, numele venind de la un
joc popular.
Nae Caţavencu e ipocrit, palavragiu, numele derivând de la “caţă” şi “caţaveică”.
Agamemnon Dandanache poartă numele vestitului rege de la Troia. Numele acestuia e
diminutivat “Agamiţă” şi face numai dandanale.
Comicul de limbaj se realizează la toate nivelurile limbii. Generatoare de comic sunt
ticurile verbale “puţintică răbdare”, “…”, greşelile de pronunţie “”, “bampir”, “andrisant”,
paronimul “remuneraţie”, nonsensul “industria română e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”
sau “ ori să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic [..]”, pleonasmul şi
cacofonia “o soţietate fără prinţipiu va să zică că nu le are”, tautologie “măsa-măsii”,
“foncţia-Foncţie”, “coana Joiţica”, stil prolix, anacolut, nepotriviri de stil.
În opinia mea, în comediile sale I.L.Caragiale rămâne fidel propriei ideologii conform
căreia cuvântul este cea mai sinceră exprimare a gândirii, modul cel mai direct de demascare a
prostiei, inculturii, demagogiei şi fariseismului: „nimic nu arde pe ticaloşi mai mult ca râsul”.
Ȋn studiul „Comediile d-lui I.L.Caragiale”, Titu Maiorescu apără valoarea estetică a
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

operelor marelui clasic şi susţine rolul moralizator al artei acestuia. Comedia „O scrisoare
pierdută” este, ȋn concluzie, o capodoperă a nemuritorului Caragiale, un pilon de rezistenţă ȋn
comedia românească şi, nu ȋn ultimul rând, supunându-se machiavelismul, un mecanism de
facilă critică a falselor valori şi a inculturii.

Evaluare nationala

Ex. 9
Punctaj minim – 0 puncte
www.rocnee.eu

Elevul nu răspunde la exercițiu; oferă un răspuns greșit pe lângă cerință

Punctaj maxim – 6 puncte

Aș asocia fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu „Povestea lui Harap-
Alb” de Ion Creangă în care este evidențiată puternica legătură dintre om și animal.
În fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran, băiatul Mihu și câinele Negrilă
sunt nedespărțiți. Negrilă are toate instinctele naturale ale unui câine care își protejează
stăpânul. Patrupedul veghează permanent și se ridică la mișcarea lui Mihu.
Pagina 5 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 În „Povestea lui Harap-Alb”, calul năzdrăvan îl ajută pe erou în parcurgerea drumului
inițiatic și în depășirea cu bine a tuturor obstacolelor. Legătura dintre Harap-Alb și calul său
simbolizează perfecta armonie dintre om și animal.

Subiectul II
Punctaj minim – 0 puncte
Elevul nu răspunde la exercițiu; oferă un răspuns greșit

Punctaj maxim – 20 puncte

Septembrie este una din cele trei luni ale toamnei, a reîntâlnirii cu colegii, a amintirilor și a
nostalgiei; a regretelor că vacanța nu a durat mai mult, pentru că aceasta chiar a fost una
specială. Să vă spun de ce o voi păstra mereu în suflet.
Într-o dimineață, pe 10 iulie, părinții m-au trezit mai devreme decât eram eu obișnuită. Țin
minte că, în lumina abia ivită a dimineții, mă uitam la ei cu ochii deschiși pe jumătate, parcă
implorându-i să mă mai lase puțin.
– Hai, trezește-te! Trebuie să plecăm, iar pe tine te vom lăsa la bunici.
– Stați puțin, să mă lăsați? Unde plecați?
– Noi trebuie să plecăm pentru două săptămâni la niște cursuri de perfecționare, iar pe tine nu
te putem lua. Așa că am decis că ar fi mai bine să te trezim, să vorbim, să îți faci bagajul și să
te ducem la țară.
– Și ce voi face acolo atâta timp? am replicat eu.
-Draga noastră cu siguranță această plecare îți va prinde bine, vei sta cu bunicii, vei explora
zona și poate îți vei găsi prieteni.
Așa a început experiența la țară: în loc de ieșiri în oraș, plictiseală la țară; în loc de
socializare pe internet, privit cât e ziua de lungă pe geamul din odaia bunicilor, care dă spre
pădure. Sau, cel puțin, așa credeam eu, fiindcă după primele trei zile la țară mi-am zis că nu
vreau să mă mai întorc în oraș decât la toamnă.
Într-o zi mă plimbam pe cărarea care duce la pădure. Nu îndrăznisem niciodată să intru în
codru, deși în fiecare zi aș fi vrut să simt adierea ușoară ce trecea prin crengi, să bat cărările și
să stau la umbra unui arbore secular. Ajunsesem într-o poiană, iar în jurul meu, copacii se
bucurau de mângâierea soarelui. De sub coroana ocrotitoare a unui stejar urmăream jocul
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

minunat al fluturilor cu aripi catifelate și multicolore, în momentul în care am văzut o fată. Era
o fată cam de vârsta mea, care locuia acolo, în acel sat îndepărtat despre care mulți nici nu știu
că există.
– Vrei să mergi? m-a întrebat ea arătând spre pădure, ca și când înțelesese că nu am curaj.
– Da, i-am răspuns eu, de parcă ne-am fi cunoscut de o veșnicie.
Ziua aceea a fost nespus de frumoasă. Ne-am împrietenit pe loc, ne-am confesat una alteia
și ne-am făcut planuri pentru zilele ce aveau să urmeze. Împreună am cutreierat codri, am stat
întinse pe iarba proaspătă și am ascultat ore în șir cântecele greierilor și freamătul frunzelor.
Însă liniștea a fost întreruptă de apariția unei vulpi care apăru dintr-o dată dintr-un tufiș. Inima
mi s-a oprit, un tremur s-a instalat în corpul meu, auzul parcă îmi pierise, iar vederea era
www.rocnee.eu

încețoșată. Prietena mea, care nu era la prima întâlnire cu o vulpe, luase o creangă și aruncase
în ea, aceasta fugind. Apoi a vorbit cu mine și mi-a explicat cde ar trebui să fac în astfel de
momente.
Zilele următoare ne-am jucat diverse jocuri, pe care la oraș le-am considera, astăzi,
prostești. Am privit cerul înstelat și ne-am cufundat printre stele. Zile în șir ne-am cufundat în
liniște, în aer prospăt, în joacă și în voie bună.
Iar când cele două săptămâni s-au încheiat, iar ai mei au venit să mă ia acasă, am plâns
împreună cu prietena mea și ne-am promis că nu vom uita niciodată cea mai frumoasă vacanță
din viața noastră.

Pagina 6 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 4.2. Realizați un raport de evaluare în care să argumentați modul de distribuire a punctajului acordat
pentru fiecare item/sarcină de lucru/subiect prin raportare la competențele evaluate.
Lucare Evaluare națională
Subiectul I, punctul A
1. Competențe evaluate 1.1; 1.2- punctajul acordat maxim 2p
2. Competențe evaluate 1.1; 1.3- punctajul acordat maxim 2p
3. Competențe evaluate 1.1; 1.3- punctajul acordat maxim 2p
4. Competența evaluată 1.1- punctajul acordat maxim 2p
5. Competența evaluată 1.1; 1.3- punctajul acordat maxim 6p
6. Competențe evaluate 1.4 ; 2.3 și 3.4.- punctajul acordat maxim 6p
7. Competențe evaluate 1.2;1.5; 1.6;2.3;2.4;3.4- punctajul acordat maxim 6p
8. Competențe evaluate 1.4;1.8;2.2;2.3;2.4;2.5;3.3;3.4;4.3- punctajul acordat maxim 6p
9. Competențe evaluate 2.4;2.5;3.4;4.1;4.2;4.3 - punctajul acordat maxim 6p
Punctul B
1. Competențe evaluate 3.1; 3.5, 3.6 - punctajul acordat maxim 2p
2. Competențe evaluate 3.1;3.6 - punctajul acordat maxim 2p
3. Competența evaluată 3.1 - punctajul acordat maxim 2p
4. Competențe evaluate 3.1; 3.2 - punctajul acordat maxim 2p
5. Competența evaluată 3.1;3.2 - punctajul acordat maxim 6p
6. Competențe evaluate 3.1; 3.2 - punctajul acordat maxim 6p
7. Competențe evaluate 3.1; 3.2 - punctajul acordat maxim 6p
8. Competențe evaluate 3.2,;3.5;3.6;4.4 - punctajul acordat maxim 6p
Subiectul al II-lea
Competențele evaluate 1.7;2.1;2.4;2.5;3.2;3.3;3.4;4.2;4.3;4.4
Conținut : 12 puncte
Redactare: 8 puncte

Lucrare Bacalaureat
Subiectul I, punctul A
1. Competențe evaluate 1.2; 1.4; 2.6 - punctajul acordat maxim 6 puncte
2. Competențe evaluate 1.2; 1.4; 2.6 - punctajul acordat maxim 6 puncte
3. Competențe evaluate 1.2; 1.4; 2.6 - punctajul acordat maxim 6 puncte
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

4. Competențe evaluate 1.2; 1.4; 2.6 - punctajul acordat maxim 6 puncte

5. Competențe evaluate 1.2; 1.4; 2.6; 4.2;4.3 - punctajul acordat maxim 6 puncte
Partea B
Competențe evaluate 1.2; 4.2 - punctajul acordat maxim 20 puncte

Subiectul II
Competențe evaluate 1.2;1.3; 1.5;2.1;2.2;2.3; 2.4; 4.1;4.3 - punctajul acordat maxim 10
puncte

Subiectul III
www.rocnee.eu

Competențe evaluate 1.2; 1.5; 2.1;2.2;2.3;2.4;2.5;3.1;3.2; 4.1 - punctajul acordat maxim 30

puncte

Pagina 7 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
 Partea a II-a

Nr. Criterii de evaluare Calificativ

crt. I S B FB E
1. Realizarea listei cu puncte tari/puncte slabe constatate prin
utilizarea itemilor obiectivi, la clasă sau în cadrul evaluărilor
naționale.
2. Proiectarea unui tip de item semiobiectiv cu un grad cât mai
scăzut de subiectivitate și a unui tip de item semiobiectiv cu un
grad cât mai ridicat de subiectivitate.
3. Realizarea analizei SWOT a itemilor subiectivi, după modelul
dat.
4. Evaluarea, pe baza baremelor de evaluare și notare, a două
dintre testele utilizate în cadrul examenelor și concursurilor
naționale din anii școlari precedenți. Elaborarea a câte unui
exemplu de răspuns pentru care acordați punctajul minim,
respectiv pe cel maxim prevăzut de barem, pentru un item
semiobiectiv și unul subiectiv din testele evaluate.
5. Realizarea unui raport de evaluare în care este argumentat
modul de distribuire a punctajului acordat pentru fiecare
item/sarcină de lucru/subiect prin raportare la competențele
evaluate.

Calificativ Evaluare Modul 2

Formatori:

1. Adelina TIMARU ________________________

2. Mihaela BĂLAN ________________________

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
www.rocnee.eu

Pagina 8 din 8
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu