PORTOFOLIU PROFESIONAL PERSONAL

CURSANT: BĂDELIȚĂ MARGARETA ANTONELA

DISCIPLINA : LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ȘC. GIMNAZIALĂ ,,DR.SIMION ȘI METZIA HÎJ ”VOLOVĂȚ

JUD.SUCEAVA

FORMATORI:
PROF. FLOROIU ANA-MARIA
PROF. IONIȚĂ ISABELLA
 1.Fișele de evaluare individuale ale Modulelor 1,2 și 3
Modul 1 Tema 1 – Repere normative
Evaluare
● Prima parte se completează de către cursant, partea a doua, de către formatori.
● Timp de lucru: 30 de minute

Nume și prenume cursant …BĂDELIȚĂ MARGARETA

ANTONELA……………………………….......................................................
Specializarea……LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ……………………………………………

Partea I
Sarcini de lucru
1. Menționați 3 aspecte pe care le considerați importante spre a fi evidențiate în cadrul sesiunii de
instruire pentru profesorii evaluatori, de către președintele centrului zonal de evaluare. Justificați, succint,
răspunsul dat.

1. Procedura de evaluare -prezentarea tuturor aspectelor care trebuie urmărite în cadrul evalu ării
2.Studierea atentă a subiectului și a baremului în cadrul ședinței de instruire pentru a avea
certitudinea unei evaluari obiective și pentru înțelegerea modului de aplicare a punctajului .
3.Confruntarea individuală a borderoului de lucru și confruntarea notelor dintre cei doi evaluatori
înainte ca acestea să fie scrise pe lucrare.
2. Argumentați necesitatea înscrierii în metodologie a Art. 12 (2) privind calcularea, de către președintele
comisiei, a notei finale din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note – valori extreme, ca medie
aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note – valori centrale.
Din punctul meu de vedere este necesară înscrierea în metodologie a Art.12(2) privind
calcularea de către președintele comisiei a notei finale din cele patru note,după eliminarea celor două
note-valori extreme ,ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire a celor două note-valori centrale
deoarece se elimină aspectele de subiectivitate din cadrul evaluării și o atentă respectare a baremului.
3. Explicați două posibile consecințe ale Art. 70 (9) - TIT privind stabilirea notei finale ca fiind nota
acordată prin consens.

Consecințe ale Art.70(9)-TIT privind stabilirea notei finale ca fiind nota acordată prin consens:-
-eliminarea eventualelor privind acordarea punctajului conform baremului(parțial /total)
-analizarea și argumentarea punctajului acordat de către evaluatori pe baza con ținutului lucrării.
4. Precizați câte un risc pentru fiecare dintre componentele enunțate la activitatea 5.
1.Cu privire la proiectarea instrumentelor de evaluare-probele de examen un risc ar fi calitatea,modul
de evaluare al instrumentelor de evaluare.
2.Referindu-ne la administrarea instrumentelor de evaluare la nivel de sistem un risc ar fi lipsa unor
regulamente care nu permit interpretări,care duce la erori în ceea ce privește administrarea
instrumentelor de evaluare.
3. coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării și a notării probelor de examen administrate; un
barem de corectare, care permite interpretare
4. raportarea rezultatelor evaluării;
nu se face verificarea notelor introduse în aplicație cu nota din lucrare, respectiv nota din lucrare cu
cele din borderourile individuale

5 feedback-ul și asumarea „lecțiilor învățate” pentru proiectarea următorului ciclu de evaluare

ne-includerea în raportul președintelui centrului a tuturor problemelor apărute pe parcursul

examenului, astfel încât să se poată trage concluzii generale

Partea a II-a

Nr. Criterii de evaluare Calificativ

crt.
I S B FB E
1. Menționarea a 3 aspecte importante care trebuie evidențiate în
cadrul sesiunii de instruire pentru profesorii evaluatori și
justificarea alegerii acestora.
2. Argumentarea pertinentă a necesității înscrierii în metodologie a
Art. 12 (2) privind calcularea, de către președintele comisiei, a
notei finale din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două
note – valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără
rotunjire, a celor două note – valori centrale.
3. Explicarea a două posibile consecințe ale Art. 70 (9) - TIT privind
stabilirea notei finale ca fiind nota acordată prin consens.
4. Precizarea a câte unui risc pentru fiecare dintre componentele
enunțate la activitatea 5.
5. Încadrarea în timpul dat pentru rezolvarea sarcinii de lucru.

Calificativ Evaluare Modul 1

Formatori:
1. Floroiu Ana-Maria _________________________
 2. Ioniță Isabella ________________________

Modul 2 – Evaluarea în cadrul examenelor și concursurilor naționale

Evaluare
● Partea I se realizează de către cursant. Partea a II-a se completează de către formatori.
● Timp de lucru: 30 de minute

Nume și prenume cursant Bădeliță Margareta Antonela

……………………………….......................................................
Specializarea Limba și literatură română…………………………………………………

Partea I
Sarcini de lucru
Realizarea unei sinteze a Modulului, prin reunirea și încărcarea, pe platformă, a produselor următoarelor
activități (un singur document):
1.2. Realizați o listă cu puncte tari/ puncte slabe pe care le-ați constatat prin utilizarea itemilor obiectivi, la
clasă sau în cadrul evaluărilor naționale.

Puncte tari:
- Pot fi corectaţi şi notaţi în mod obiectiv , în comparaţie cu toate celelalte tipuri de itemi;
- Pot acoperi o plajă relativ largă de elemente de conținut într-un interval de timp redus ;
- Spaţiul redus în economia testului;
- Sunt relativ uşor de administrat, corectat și notat;
- Permit un feedback rapid și utilizare informațiilor în scop diagnostic;
- Există și capacitatea înregistrării electronice a răspunsurilor(prin scanare și analizarea lor rapidă;
- Există posibilităţi reduse de a interveni eventual erori sau diferenţe în corectarea realizată de persoane
diferite sau la momente diferite de timp;
- Valabili pentru o gamă largă de disciplină;
Puncte slabe:
- Solicită rezultate ale învăţării de complexitate scăzută (apelează mai ales la amintire (recunoaștere și
reproducere) și mai puțin la gândire și la creativitate);
- Construcţie lor poate fi mai anevoioasă;
- Folosiţi excesiv – generează efecte negative asupra învăţării;
-Sunt aplicaţii ale ghicirii:identificarea răspunsului corect nu înseamnă că se știe ce reprezintă acesta sau
că se cunosc si raţiunile ;
-identificarea unui enunţ ca fiind neadevărat nu implică cunoaşterea de către elev a alternativei
adevărate).
2.4. Proiectați un tip de item semiobiectiv cu un grad cât mai scăzut de subiectivitate și unul cu un grad
cât mai ridicat de subiectivitate.

1.(Item cu răspuns scurt -grad ridicat de subiectivitate)

Scrie două expresii/locuțiuni care conțin cuvântul ,,ochi” 2p

Barem:
2 puncte
Se va puncta orice răspuns corect:
A bate la ochi= a avea bănuieli asupra cuiva
Cu ochii închiși = fără discernământ
Între patru ochi=discuție între două persoane
Plin ochi= plin până-n vârf
A fi numai ochi și urechi= a fi atent
Ca pe ochii din cap=drag

2.(Itemi cu întrebări structurate, grad scăzut de subiectivitate)

Citiți cu atenție textul:
„Era un om înalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brazdată, în jurul mustății tușinate și la coada ochilor
mititei, pielea era scrijelată în creturi mărunte și nenumărate. Ochiul lui era aprig si neguros, obrazul cu
mustața tușinată părea că râde cu tristeță.”(Mihail Sadoveanu- „Hanu Ancuței”)
Pornind de la textul dat rezolvați următoarele cerințe:
1.Transcrie o trăsătură fizică a personajului. 2p
2.Precizează o trăsătură morală a personajului. 2p
3.Menționați câte un sinonim contextual pentru cuvintele date:,,tușinate”,,râde”4p
4. Menționați câte un antonim pentru cuvintele date: ,,uscată”,,mărunte 4p
Barem:
1. 2p./ se va puncta oricare trăsătură fizică transcrisă din text: ,,înalt” ,,cărunt”
2. 2p/ se va puncta oricare trăsătură morală care reiese din text; ,,râde cu tristeță”
3. 4p/ sinonime contextuale tuns,scurtat ; silit
4. 4p/ antonime =jilavă, mari

3.3. Realizați o analiză SWOT a itemilor subiectivi, după modelul dat la activitățile practice ale modulului.

Puncte tari:
- Stimulează gândirea creativă ;
- Încurajează originalitatea soluțiilor;
- Antrenează independența în gândire;
- Stimulează abilitatea de redactare /exprimare științifică și de formulare a ideilor în scris;
- Cu ajutorul lor se pot evalua competențe superioare, formativ-cognitive, de analiză și sinteză, de
rezolvare de probleme;
- Sunt mai ușor de conceput, decât unii itemi obiectivi sau semiobiectivi (de exemplu, decât itemii cu
alegere multiplă, sau decât întrebările structurate);
- Evaluarea lor conduce la o apreciere mai riguroasă și mai fină a ansamblului cunoștințelor elevilor,
întrucât se evaluează capacitatea de exprimare în scris a candidatului, modalitatea în care redactează și
își argumentează raționamentul;
- Se pot acorda punctaje parțiale, ceea ce reflectă mai bine nivelul de cunoștințe al candidatului (chiar
dacă rezolvarea nu este completă);
- Se pot verifica secvențe mai lungi de învățare;
- Rezolvarea corectă a cerințelor necesită o mai bună cunoaștere a materiei decât în cazul celorlalte
tipuri de itemi;
- Existența acestui tip de itemi încurajează învățarea și înțelegerea în profunzime a noțiunilor și ideilor;
Puncte slabe:
- Au grad mare de subiectivitate ;
- Timpul de elaborare, atât pentru cerință, cât și pentru schema de notare, este îndelungat;
- Se rezolvă într-un interval de timp mai mare decât itemii obiectivi;
- Gradul de acoperire a domeniului evaluat nu poate fi foarte mare, deoarece într-un test nu pot apărea
foarte mulți itemi subiectivi (pentru că rezolvarea lor necesită mai mult timp);
- Spre deosebire de itemii structurați, dacă elevul / candidatul nu știe cum să abordeze un astfel de item,
poate pierde tot punctajul, cu toate că s-ar putea ca el să fie capabil, cu cunoștințele pe care le are, să
rezolve părți din item;
- Volumul mai mare de lucru poate genera greșeli de calcul, ceea ce conduce la depunctare;
- Sunt mai greu de folosit în mediul online, și de către profesori, și de către elevi;
- Nu sunt utili pentru testele standardizate;
Oportunități:
- Oferă posibilitatea analizei erorii și a rolului în cunoaștere;
- Se pot evalua mai multe competențe prin același item (cu ajutorul unor cerințe diversificate);
- Candidații/elevii care s-au pregătit temeinic au oportunitatea de a își pune în evidență cunoștințele,
tehnicile acumulate, abilitatea de exprimare științifică, obținând, de regulă, punctaje mai mari la itemii
subiectivi decât aceia care nu s-au pregătit serios pentru examen/lucrare;
Amenințări:
- Existența diferențelor în notare/în aprecierea răspunsurilor ;
- Posibilitatea ca rezolvarea unui item subiectiv să fie laborioasă și cronofagă, ceea ce îi poate face pe
candidați să nu își gestioneze bine timpul necesar soluționării celorlalte cerințe;

4.1 Evaluați, pe baza baremelor de evaluare și notare, două dintre testele utilizate în cadrul examenelor
și concursurilor naționale din anii școlari precedenți. Pentru un item semiobiectiv și unul subiectiv din
aceste teste elaborați câte un exemplu de răspuns pentru care acordați punctajul minim, respectiv pe
cel maxim prevăzut de barem.

A. Item semiobiectiv –Evaluare Națională 2022

1. a) Completează enunțul următor,reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș
cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze:

-Băiete ,---------------(a vrea,condițional –optativ,prezent,persoana I ,singular)acum-------------(a

fi ,conjunctiv,prezent,persoana aIIa ,singular)atent,fiindcă de la capătul----------------------
(stradă,singular,genitiv) vei putea vedea acele clădiri de - -----------(care ,genitiv)arhitectură
suntem --------------------------(mândru,plural,masculin).

Barem de evaluare și notare:

Nr. Barem de Detalierea baremului de evaluare și de notare pentru Punctajul
crt. evaluare și care se acordă punctaj minim/maxim acordat
de notare

1 .Câte un punct Aș vrea, Punctaj

pentru completarea să fii maxim
enunțului cu fiecare străzii 1punct
formă corectă a a 1punct
cuvintelor scrise între căror 1punct
paranteze mândri 1punct
1punct
1punct
 Să fii -conform baremului dat Punctaj
a-conform baremului dat minim
acordat
coform
lucrării
scrise
2puncte

B. Item subiectiv– Bacalaureat 2022

2. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț ,după revenirea în țară.
Barem de evaluare si notare:
Nr.crt. Barem de evaluare și de -detalierea baremului de Punctajul
notare evaluare și de notare pentru acordat
care se acordă punctaj
minim/maxim

1 -explicarea motivului Explicarea nuanțată- Punctaj maxim

pentru care Elena Cuza 4 puncte
locuiește la Piatra-
Neamț Încercare de explicare 2puncte

Elena Cuza își dăruise Formularea răspunsului în enunț 1punct

casa lui Theodor
Rosetti ,iar la Piatra- Corectitudinea exprimării, 1punct
Neamț i se oferă o respectarea normelor de ortografie și
locuință de punctuație

Punctaj minim
acordat conform
lucrării scrise
6puncte

4.2 Realizați un raport de evaluare în care să argumentați modul de distribuire a punctajului acordat
pentru fiecare item/sarcină de lucru/subiect prin raportare la competențele evaluate.
Item ,sarcină de lucru Punctaj aferent Competență Observații
specifică
2.2 Punctaj minim
ITEM SUBIECTIV Punctajul pentru 3.3 acordat conform
compunere se 3.5 lucrării scrise
EVALUARE acordă astfel:  3.6 Adecvarea la context
NAȚIONALĂ 2022 • conținutul 2 puncte
compunerii – 12 Tiparul narativ
puncte  2puncte
• redactarea Tiparul descriptiv
Subiectul al II lea compunerii – 8 0 puncte
Imaginează-ți că puncte (marcarea Tiparul dialogat 0
tocmai te-ai întors din corectă a puncte
vacanță.   paragrafelor – 1 Paragrafe 1 punct
Scrie un punct; coerența Coerența textului
text narativ, de textului – 1 punct;  1punct
minimum 150 proprietatea
 de cuvinte, în termenilor folosiți – Proprietatea
care să 1 punct; termenilor 0 puncte
prezinți cea corectitudinea Corectitudinea
mai frumoasă gramaticală – 1 gramaticale 0 puncte
întâmplare din  punct; claritatea Claritate 1 punct
vacanță, exprimării ideilor – Ortografie 0 puncte
incluzând o 1 punct; ortografia Punctuație 0 punct
secvență – 1 punct; Lizibilitate 1 punct
descriptivă, de respectarea
minimum 30 normelor de Total punctaj-8
de cuvinte, și o punctuație – 1 puncte
secvență punct; lizibilitatea –
dialogată, de  1 punct). Notă! Punctaj maxim
minimum patru Compunerea nu va Adecvarea la context
replici.   fi precedată de titlu 4 puncte
sau de motto. Tiparul narativ
Punctajul pentru 4puncte
redactare se Tiparul descriptiv
acordă doar  în 2 puncte
cazul în care Tiparul dialogat 2
compunerea are puncte
minimum 150 de Paragrafe 1 punct
cuvinte și dezvoltă Coerența textului
subiectul propus. 1punct
Proprietatea
termenilor 1 puncte
Corectitudinea
gramaticale 1puncte
Claritate 1 punct
Ortografie 1 puncte
Punctuație 1 punct
Lizibilitate 1 punct

Total -20 puncte

Partea a II-a
Nr. Criterii de evaluare Calificativ
crt. I S B FB E
1. Realizarea listei cu puncte tari/puncte slabe constatate prin
utilizarea itemilor obiectivi, la clasă sau în cadrul evaluărilor
naționale.
2. Proiectarea unui tip de item semiobiectiv cu un grad cât mai
scăzut de subiectivitate și a unui tip de item semiobiectiv cu un
grad cât mai ridicat de subiectivitate.
3. Realizarea analizei SWOT a itemilor subiectivi, după modelul
dat.
4. Evaluarea, pe baza baremelor de evaluare și notare, a două
 dintre testele utilizate în cadrul examenelor și concursurilor
naționale din anii școlari precedenți. Elaborarea a câte unui
exemplu de răspuns pentru care acordați punctajul minim,
respectiv pe cel maxim prevăzut de barem, pentru un item
semiobiectiv și unul subiectiv din testele evaluate.
5. Realizarea unui raport de evaluare în care este argumentat
modul de distribuire a punctajului acordat pentru fiecare
item/sarcină de lucru/subiect prin raportare la competențele
evaluate.

Calificativ Evaluare Modul 2

Formatori:
Floroiu Ana-Maria ________________________

Ioniță Isabella ________________________

Modul 3 – Obiectivitatea în evaluare

Evaluare
● Partea I se realizează de către cursant. Partea a II-a se completează de către formatori.
● Timp de lucru: 30 de minute

Nume și prenume cursant …Bădeliță Margareta Antonela

……………………………….......................................................
Specializarea…Limba și literatura română
………………………………………………......................................................

Partea I
Sarcini de lucru
Realizarea unui document-sinteză, al Modulului al treilea, prin reunirea și încărcarea, pe platformă, a
produselor următoarelor activități:
1. Borderourile electronice corespunzătoare tezelor evaluate.
2. Raportul, comun, de evaluare realizat în cadrul activității 1.4.

- Contestația- rezultatul nemulțumirii candidatului față de rezultatul obținut.

- Contestarea notelor primite la lucrările scrise este un drept al elevilor, conform Statutului Elevului.
- În vederea exercitării acestui drept, elevul (sau, după caz, părintele), poate acționa .
- De foarte multe ori, la contestație rezultatele pot fi mai mici decât la prima corectare. Este un
drept pe care îl are evaluatul. Este necesar ca baremul să fie cunoscut în detaliu de candidați
pentru a evita contestațiile fără fundament. Aceste cazuri depind de multe ori de lipsa unui nivel
corect de autoapreciere. Evaluarea să nu se facă contracronometru.
- De obicei, la întrebarea: Este bine să depun contestaţie?, un tip de răspuns standard din partea
sfătuitorilor este: Da, oricum nu ai ce pierde. Numai că incapacitatea de autoevaluare implică, la
rândul ei, consecinţe, unele dintre ele chiar grave, soldate cu picarea examenului. Sunt acele
 cazuri în care prima corectură a fost cumva îngăduitor-binevoitoare, uneori prea binevoitoare, iar
nota rezultată este mult prea mare faţă de prestaţia din lucrarea evaluată. Surprinzător este că
elevul în cauză, în loc să fie mulţumit, poate recunoscător, pentru că nu-şi dă, de fapt, seama
cum stau în realitate lucrurile, se declară contrariat de notă, pe care o contestă. În mod clar, în
astfel de situaţii, autoevaluarea este eronată. Elevul respectiv nu doar că nu ştie exact despre ce
ar fi vorba, dar nu ştie nici că nu ştie. El nu deţine competenţele generale şi specifice disciplinei,
dar nu probează nici competenţe legate de evaluarea propriilor performanţe.
Din toate acestea înţelegem cât de important este exerciţiul evaluărilor şi al autoevaluărilor pe
parcursul anilor de şcoală. Activarea bunului-simţ nu este suficientă în autoevaluare.
Subevaluările, dar mai cu seamă supraevaluările sunt posibile. Totuşi, doar supraevaluările
determină cererile de reevaluare a lucrărilor. De ce tendinţa preponderentă este spre
supraevaluare? Pentru că fiecare om caută temeiuri de conservare a respectului de sine. În ochii
celorlalţi, dar şi pentru sine, vrea să pară cât de bun se poate, iar aceasta ţine de firescul
conservării echilibrului psihic.
Contestaţiile implică nu numai frământări de ordin emoţional, ci şi atitudini. Nota este dată prin
aplicarea unui barem, ceea ce ar crea premise de obiectivitate, dar modul cum punctajul este
identificat, însumat ţine de abilităţile corectorului, de subiectivitatea lui interpretativă şi chiar de
faptul că, om fiind, poate greşi şi el, din neatenţie sau din oricare alte motive. Despre reaua
credinţă a profesorului nu poate fi vorba, nici de pregătirea necorespunzătoare din punct de
vedere ştiinţific. Cei care lucrează în educaţie ştiu însă ce ostilitate poate declanşa o notă care nu
e la nivelul aşteptărilor, dar mai ales o notă mică. Cel care a evaluat este considerat ca fiind de
vină, el e responsabil, lucrarea era mai bună, elevul ce să mai vorbim. Încrederea în probitatea
morală şi profesională a profesorului evaluator este pusă sub semnul întrebării. Dascălii se apără
în spatele baremelor, a experienţei lor didactice. Elevii şi părinţii nemulţumiţi sunt însă supăraţi,
intrigaţi. Ei pot contesta subiectele, baremul, examenul în sine. Principial vorbind, revolta poate
creşte până la a critica întreg sistemul de educaţie.
În evaluarea lucrărilor, se pot deosebi mai multe modalităţi de a stabili corespondenţe între barem
şi conţinutul efectiv al lucrării. Una dintre acestea este maniera analitică, prin care evaluarea este
realizată punct cu punct, cu trimitere la stabilirea sensului conceptelor, la utilizarea lor adecvată,
în explicaţii, exemplificări şi aşa mai departe. O altă modalitate este cea sintetică prin care sunt
surprinse aspecte de ordin calitativ, care ţin de interpretări, corelaţii, argumentarea unui punct de
vedere etc. Este posibil ca între cele două tipuri de a realiza evaluarea să se creeze diferenţe în
notare. Neintenţionate, desigur.
Aşa cum ne-am obişnuit în realizarea evaluărilor, se utilizează diferite instrumente administrativ-
birocratice, printre care fişele speciale de aplicare a baremelor, apoi diferite borderouri, cel al
evaluatorului 1, cel al evaluatorului 2, altul cu nota 1, nota 2 şi media rezultată, care va da nota
finală a lucrării. O mecanică destul de greoaie cu multe cifre, adunări; a nu se uita de punctul din
oficiu, transcrierea de pe un borderou pe altul, trecerea notelor pe lucrare sunt tot atâtea ocazii
de a greşi. Sigur, profesorul atent şi vigilent le verifică şi le tot verifică, trebuie să se pună de
acord cu colegul corector, să negocieze asupra notelor care au diferenţe semnificative.
Participarea în examene este, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, o ocazie de a învăţa multe
despre viaţă, o experienţă care se ţine minte mult timp.

- 3. Fișa/lista cu avantajele și limitele/dezavantajele utilizării borderoului electronic/bazelor de date

în format electronic în cadrul procesului de evaluare

Avantajele utilizării borderoului electronic:

-primirea de către candidați a unui feedback evaluativ prin completarea unui raport individual al
performanței elevilor;

-cunoașterea de către candidați a gradului de performare la diferite probe pentru a-și îmbunătăți
competențele în cazul unui eventual eșec;
 -calculul corectal punctajului acordat fiecărei lucrări;

-eliminarea fraudei și a erorilor accidentale;

-defalcarea amănunțită a punctajelor pe fiecare subiect;

-observarea rapidă a diferenței de punctaj între cei doi corectori;

-preluarea notelor direct din borderoul electronic în catalogul electronic;

-evidențierea profesorilor evaluatori: se poate afla în orice moment ,cu mare ușurință,cine a
corectat o anumită lucrare;

-aprecieri referitoare la centrarea testului pe evaluarea de competențe sau axarea lui pe

evaluarea de conținuturi (ținând cont de corelarea dintre competențele de evaluat și nivelurile
cognitive;

Limite/ Dezavantajele utilizării borderoului electronic

-pot apărea erori în transmiterea informațiilor de pe borderoul în catalogul electronic;

-raportarea cu inacuratețe a rezultatelor evaluării;

-lipsa de claritate ,precizie;

-probleme logistice;

-tehnici deficitare de elaborare a borderoului electronic;

-lipsa de confidențialitate a datelor introduse ;

Partea a II-a

Nr. Criterii de evaluare Calificativ

crt.
I S B FB E
1. Obiectivitatea evaluării prezentată prin borderourile electronice
corespunzătoare tezelor evaluate.
2. Calitatea raportului de evaluare realizat în cadrul activității 1.4.
3. Fișa/lista cu avantajele și limitele/dezavantajele utilizării
borderoului electronic/bazelor de date în format electronic în
cadrul procesului de evaluare.

Calificativ Evaluare Modul 3

Formatori:
1. Floroiu Ana-Maria _________________________

2. Ioniță Isabella _________________________

 2.Schemă de notare corespunzătoare unui item semiobiectiv/subiectiv

A. Item semiobiectiv –Evaluare Națională 2022

1. a) Completează enunțul următor,reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș
cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze:

-Băiete ,---------------(a vrea,condițional –optativ,prezent,persoana I ,singular)acum-------------(a

fi ,conjunctiv,prezent,persoana aIIa ,singular)atent,fiindcă de la capătul----------------------
(stradă,singular,genitiv) vei putea vedea acele clădiri de - -----------(care ,genitiv)arhitectură
suntem --------------------------(mândru,plural,masculin).

Barem de evaluare și notare:

Nr. Barem de Detalierea baremului de evaluare și de notare pentru Punctajul
crt. evaluare și care se acordă punctaj minim/maxim acordat
de notare

1 .Câte un punct Aș vrea, Punctaj

pentru completarea să fii maxim
enunțului cu fiecare străzii 1punct
formă corectă a a 1punct
cuvintelor scrise între căror 1punct
paranteze mândri 1punct
1punct
1punct

Să fii -conform baremului dat Punctaj

a-conform baremului dat minim
acordat
coform
lucrării
scrise
2puncte

B. Item subiectiv– Bacalaureat 2022

2. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț ,după revenirea în țară.
Barem de evaluare si notare:
Nr.crt. Barem de evaluare și de -detalierea baremului de Punctajul
notare evaluare și de notare pentru acordat
care se acordă punctaj
minim/maxim

1 -explicarea motivului Explicarea nuanțată- Punctaj maxim

pentru care Elena Cuza 4 puncte
locuiește la Piatra-
Neamț Încercare de explicare 2puncte

Formularea răspunsului în enunț 1punct

 Elena Cuza își dăruise Corectitudinea exprimării, 1punct
casa lui Theodor respectarea normelor de ortografie și
Rosetti ,iar la Piatra- de punctuație
Neamț i se oferă o
locuință
Punctaj minim
acordat conform
lucrării scrise
6puncte

Item ,sarcină de lucru Punctaj aferent Competență Observații

specifică
2.2 Punctaj minim
ITEM SUBIECTIV Punctajul pentru 3.3 acordat conform
compunere se 3.5 lucrării scrise
EVALUARE acordă astfel:  3.6 Adecvarea la context
NAȚIONALĂ 2022 • conținutul 2 puncte
compunerii – 12 Tiparul narativ
puncte  2puncte
• redactarea Tiparul descriptiv
Subiectul al II lea compunerii – 8 0 puncte
Imaginează-ți că puncte (marcarea Tiparul dialogat 0
tocmai te-ai întors din corectă a puncte
vacanță.   paragrafelor – 1 Paragrafe 1 punct
Scrie un punct; coerența Coerența textului
text narativ, de textului – 1 punct;  1punct
minimum 150 proprietatea Proprietatea
de cuvinte, în termenilor folosiți – termenilor 0 puncte
care să 1 punct; Corectitudinea
prezinți cea corectitudinea gramaticale 0 puncte
mai frumoasă gramaticală – 1 Claritate 1 punct
întâmplare din  punct; claritatea Ortografie 0 puncte
vacanță, exprimării ideilor – Punctuație 0 punct
incluzând o 1 punct; ortografia Lizibilitate 1 punct
secvență – 1 punct;
descriptivă, de respectarea Total punctaj-8
minimum 30 normelor de puncte
de cuvinte, și o punctuație – 1
secvență punct; lizibilitatea – Punctaj maxim
dialogată, de  1 punct). Notă! Adecvarea la context
minimum patru Compunerea nu va 4 puncte
replici.   fi precedată de titlu Tiparul narativ
sau de motto. 4puncte
Punctajul pentru Tiparul descriptiv
redactare se 2 puncte
acordă doar  în Tiparul dialogat 2
 cazul în care puncte
compunerea are Paragrafe 1 punct
minimum 150 de Coerența textului
cuvinte și dezvoltă 1punct
subiectul propus. Proprietatea
termenilor 1 puncte
Corectitudinea
gramaticale 1puncte
Claritate 1 punct
Ortografie 1 puncte
Punctuație 1 punct
Lizibilitate 1 punct

Total -20 puncte

3.Barem de evaluare și notare

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează
prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
Subiectul I 70 de puncte
A.
1. câte 1 punct pentru notarea oricăror două trăsături fizice ale învățătorului lui Peșkov (de
exemplu: „chel”, „galben la față”, „fața turtită”, „ochi plumburii”)
2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri
6 x 1 punct = 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
1. Băiatul nu s-a înțeles cu băieții din clasă pentru că aceștia îl X
batjocureau.

Învățătorul îl aprecia și lăuda mereu pe Peșkov. X

Băiatul i-a pus în sertarul mesei învățătorului tutun de tras pe nas. X

 Băiatul urma să fie dat afară din școală pentru ca nu învăța deloc. X

Domnișoara Honey înțelegea teama copiilor nou-veniți în clasa ei. X

Matilda era singura care ridicase mâna să recite tabla înmulțirii. X

6. – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărui tipar textual din fiecare dintre fragmentele date:
a) dialogat;
b) descriptiv
2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunț
2 x 1 punct = 2 puncte
7. – precizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două texte date
(de exemplu: descrierea învățătorului/învățătoarei) 2 puncte
– prezentarea legăturii precizate: prezentare adecvată și nuanțată – 3 puncte; schematică – 2
puncte; încercare de prezentare – 1 punct
3 puncte
– respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct
8. – menționarea răspunsului la întrebarea dată 1 punct
– motivarea răspunsului menționat, valorificând textul dat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea
textului dat – 4 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat – 2 puncte; tendință de
generalizare, încercare de motivare, lipsa de valorificare a textului – 1 punct
4 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli –0 puncte)
1 punct
9. – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară asociat fragmentului din
Copilăria de Maxim Gorki 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii: adecvat – 2 puncte; simpla
precizare a asemănării/a deosebirii – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli –0 puncte) 1 punct

B.
1. câte 1 punct pentru încercuirea silabei accentuate din cuvintele date (galben; farfurie)
2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: „se auzea un
pocnet slab și caraghios, dar nu durea deloc. ”
2 x 2 puncte = 4 puncte
4. – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror trei substantive (de exemplu: o aură, fierbințeala ,
furiei, din trupul, o vergea, de metal) 3 x 1 puncte = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz (de exemplu: o aură – nominativ, fierbințeală –
acuzativ, furiei –genitiv, din trupul – acuzativ, o vergea – acuzativ, de metal - acuzativ)
3 x 1 puncte = 3 puncte
5. transformarea enunțului, astfel încât să existe o construcție activă (M-au trimis acasă cu
paznicul școlii.)
6 puncte
6. – câte 2 puncte pentru alcătuirea unui enunț asertiv, în care substantivul „clasă” să aibă funcția
sintactică de atribut (de exemplu: Colegii de clasă l-au primit cu entuziasm.) și a unui enunț
interogativ în care pronumele posesiv „ai mei” să aibă funcția sintactică de complement direct (de
exemplu: I-ați văzut pe ai mei?) 2 x 2 puncte = 4
puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea enunțului (logică și gramaticală) 2 x 1 punct = 2 puncte
7. câte 2 puncte pentru completarea spațiilor libere din textul dat cu forma corectă a cuvintelor
scrise între paranteze (cercetaseră, ochiurile, căutând, cele mai frumoase, pe care, parapete)
6 x 1 puncte = 6
puncte

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Conținutul compunerii – 12 puncte
− adecvarea conținutului la cerință, prin prezentarea unei călătorii la Polul Nord: în totalitate – 2
puncte; parțial, cu divagații – 1 punct 2 puncte
− notarea datei 1 punct
− utilizarea persoanei I în redactarea notei de jurnal 1 punct
− prezentarea unei emoții/a unui sentiment, resimțită/resimțit în timpul călătoriei: nuanțată – 2
puncte; schematică – 1 punct 2 puncte
− câte 2 puncte redactarea fiecăreia dintre secvențele solicitate (narativă, descriptivă, explicativă)
cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct
3 x 2 puncte = 6 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de ortografie (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
1 punct
– respectarea normelor de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
1 punct
– lizibilitate 1 punct
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

PRESIMULARE - EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Limba și literatura română

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiectul I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1
Venisem la școală încălțat cu ghetele mamei, cu un paltonaș prefăcut dintr-o scurtă a
bunicii, cu o rubașcă galbenă și cu niște pantaloni lungi cu manșete. Toate acestea au dezlănțuit
numaidecât batjocura tuturor copiilor, iar din pricina rubașcăi galbene m-au poreclit ”as de tobă”.
Cu băieții m-am înțeles eu repede, însă cu învățătorul și cu popa am avut de furcă.
Învățătorul era un om chel, galben la față, căruia îi curgea tot timpul sânge din nas, din
care pricină venea la școală cu nările înfundate cu vată. Se așeza la masa lui, ne întreba fonfăind
lecția și, deodată, se oprea în mijlocul vreunui cuvânt, își scotea șomoioagele de vată din nas, se
uita la ele și clătina din cap. Avea fața turtită ca o farfurie de aramă coclită , verzuie printre cutele
ce o brăzdau și urâțită și mai tare de niște ochi plumburii, cu totul de prisos; simțindu-i cum se
lipesc parcă de obrazul meu, mi se făcea scârbă și-mi tot venea să mă șterg cu palma.
 Câteva zile am stat în clasa întâi și în banca întâi, care era aproape lipită de masa lui.
Faptul acesta era de nesuferit pentru mine, fiindcă tot timpul mi se părea că șade cu ochii numai
pe mine. Întruna îl auzeai fonfăind:
- Peșkov, schimbă rubașca-a! Peșkov, nu hârșcâi cu picioarele! Peșkov, iar ai făcut
cu cizmele tale o băltoacă!
La rândul meu îi plăteam toate acestea cu niște obrăznicii nemaipomenite: o dată am făcut
rost de undeva de o jumătate de harbuz înghețat, l-am scobit și l-am legat cu o ață de scripetele
ușii. În tindă era aproape întuneric. Când învățătorul a deschis ușa, harbuzul a fost tras în sus, iar
când a închis-o după el, harbuzul i s-a așezat , ca o căciulă , drept pe chelie. Am fost trimis acasă
cu paznicul școlii, cu un bilet din partea învățătorului și am plătit năzbâtia asta pe pielea mea.
Altă dată i-am turnat în sertarul mesei tabac de tras pe nas. Învățătorul a început să
strănute așa de tare, încât a fost nevoit să plece din clasă. În locul lui ne-a trimis pe gineri-său, un
ofițer care ne-a pus să cântăm în cor ”Doamne, ocrotește-l pe țar” și ”Ah, libertate, scumpă
libertate”. Pe cei care cântau fals îi trăsnea în cap cu o riglă; se auzea un pocnet puternic și
caraghios, dar nu durea defel.
La religie, aveam un popă tânăr și frumos, cu o chică bogată; acesta a prins pică pe mine
din pricină că n-aveam ”Sfânta Scriptură a vechiului și noului testament” și că îl maimuțăream
cum vorbea. Când intra în clasă, cea dintâi grijă a lui era să mă întrebe:
- Peșkov, ai adus cartea, sau n-ai adus-o? Da. Cartea.
Îi răspundeam:
- Nu. N-am adus-o. Da.
- Ce da?
- Nu.
- Ei, dacă-i așa, du-te acasă. Da. Acasă. Pentru că n-am de gând să fac lecție cu tine. Da.
N-am de gând.
Treaba asta nu mă mâhnea prea tare; plecam de la școală și, până la vremea când se
isprăveau orele de clasă, hoinăream pe ulițe, urmărind viața zgomotoasă a mahalalei.
Popa avea o față ca a lui Hristos, ochi blajini ca de femeie și mâini mici cu care mângâia cu
blândețe tot ce apuca. Orice lucru lua în mână, fie că era o carte, o linie sau o peniță, îl apuca cu o
neasemuită gingășie, ca și când ar fi fost viu, plăpând și tare drag, și s-ar fi temut ca nu cumva să-
l vatăme dacă n-ar umbla cu el cu destulă băgare de seamă. Cu copiii nu se purta tocmai blând,
dar copiii țineau la el.
Cu toate că învățam destul de bine, mi s-a spus că aveam să fiu dat afară din școală din
pricina purtării mele proaste. Vestea asta m-a mâhnit, deoarece avea să-mi aducă necazuri mari.
Mama, tot mai nervoasă, mă bătea din ce în ce mai des.
Maxim Gorki, Copilăria
Textul 2
Matilda merse la școală mai târziu decât alți copii. Cei mai mulți copii încep să meargă la
grădiniță pe la cinci ani, sau chiar mai devreme, dar părinților Matildei puțin le păsa de educația
fetei, așa că se treziră prea târziu s-o dea la școală. Matilda păși pentru prima oară într-o sală de
clasă la vârsta de cinci ani și jumătate.
Școala primară locală era o clădire urâtă de cărămidă și se numea Școala Primară
Crunchen Hall. Avea cam două sute cincizeci de elevi, cu vârste între cinci și doisprezece ani.
Directoarea școlii, șefa, comandantul suprem al acestei instituții, era o femeie de vârstă mijlocie
absolut uimitoare, pe nume domnișoara Trunchbull.
Firește că Matilda a fost repartizată în clasa celor mici, unde mai erau încă optsprezece
băieți și fete cam de vârsta ei. Învățătoarea lor se numea domnișoara Honey și nu putea avea mai
mult de douăzeci și patru de ani. Avea un chip frumos, palid, de formă ovală, ochi albaștri de
madonă și păr șaten-auriu. Avea un trup atât de subțire și de fragil, încât te temeai că, dacă, ar
cădea, s-ar sparge-n mii de bucățele, ca o figurină de porțelan.
Domnișoara Jennifer Honey era o făptură tăcută și blândă, care nu ridica niciodată vocea
și nu zâmbea decât rareori. În ciuda acestui fapt, avea, fără îndoială, darul de a se face iubită de
toți copiii din clasă. Părea să înțeleagă de minune uimirea și teama care-i cuprinde pe micuții
aduși pentru prima oară într-o sală de clasă și obligați să respecte ordine. Pe chipul domnișoarei
Honey se zugrăvea o căldură aproape materială atunci când vorbea cu un elev nou-venit la ea în
clasă, căruia încă îi era dor de casă.
Domnișoara Trunchball, directoarea, era cu totul alt fel de femeie. Semăna teroare pe unde
trecea, fiind un monstru gigantic, un tiran care-i băga în sperieți pe elevi și profesori deopotrivă.
Chiar și de la distanță se putea vedea o aură amenințătoare plutind în jurul ei, iar când se apropia
aproape că puteai simți fierbințeala furiei care radia din trupul ei ca dintr-o vergea de metal
încinsă. (...)
După ce făcu prezența, ca de obicei, strigând numele fiecărui copil, domnișoara Honey le
înmână pe rând un caiet nou-nouț de exerciții.
- Sper că v-ați adus creioanele, zise ea.
- Da, domnișoară Honey, răspunseră ei cântat.
- Bine. Aceasta e prima voastră zi de școală. E începutul a cel puțin unsprezece ani
lungi de școală, prin care va trebui să treceți cu toții. Șase dintre acești unsprezece îi veți
petrece chiar aici, la Crunchen Hall, unde, cum bine știți, domnișoara Trunchball este directoare.
(...) Dorința mea este să vă învăț cât mai mult acum cât sunteți elevii mei, continuă domnișoara
Honey , pentru că știu cât de bine o să vă prindă acest lucru în viitor. Până la sfârșitul acestei
săptămâni vreau ca fiecare dintre voi să știe pe dinafară tabla înmulțirii cu doi. Într-un an de zile,
trag nădejde că veți stăpâni cu toții toată tabla înmulțirii, până la doisprezece. Acest lucru o să
vă ajute enorm în viață. Ia să vedem, e cineva dintre voi care știe deja tabla înmulțirii cu doi?
 Matilda ridică mâna. Era singura care ridicase mâna.
Domnișoara Honey se uită atentă la nodul de fetiță cu păr negru, fețișoara rotundă și
serioasă, care ședea în al doilea rând.
- Minunat, spuse ea. Ridică-te în picioare, te rog, și recită-ne cât știi tu...

Roald Dahl, Matilda

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Notează două trăsături fizice ale învățătorului lui Peșkov.
2 puncte

2. Băiatul i-a plătit cu niște obrăznicii nemaipomenite:

a) preotului
b) învățătorului
c) ginerelui învățătorului
d) paznicului școlii.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:
2 puncte
3. Domnișoara Honey voia să îi învețe pe copiii din clasa ei într-un an :
a) tabla înmulțirii cu doi
b) cum să coloreze
c) tabla înmulțirii până la doisprezece
d) cum să citească
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:
2 puncte

4. În fragmentul extras din romanul Copilăria de Maxim Gorki se evidențiază:

a) bucuria de a merge la școală
b) primele zile de școală
c) relația elev- învățător
d) rolul școlii în viața copiilor
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:
2 puncte
 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
6 puncte

Enunțul Corect Incorect

2. Băiatul nu s-a înțeles cu băieții din clasă pentru că aceștia își băteau
joc de el.

Învățătorul îl aprecia și lăuda mereu pe Peșkov.

Băiatul i-a pus în sertarul mesei învățătorului tutun de tras pe nas.

Băiatul urma să fie dat afară din școală pentru ca nu învăța deloc.

Domnișoara Honey înțelegea teama copiilor nou-veniți în clasa ei.

Matilda era singura care ridicase mâna să recite tabla înmulțirii.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
a) ” - Sper că v-ați adus creioanele, zise ea.
- Da, domnișoară Honey, răspunseră ei cântat.
- Bine. Aceasta e prima voastră zi de școală. E începutul a cel puțin unsprezece ani lungi
de școală, prin care va trebui să treceți cu toții.”

b) „Popa avea o față ca a lui Hristos, ochi blajini ca de femeie și mâini mici cu care
mângâia cu blândețe tot ce apuca. Orice lucru lua în mână, fie că era o carte, o linie sau o peniță, îl
apuca cu o neasemuită gingășie, ca și când ar fi fost viu, plăpând și tare drag, și s-ar fi temut ca
nu cumva să-l vatăme dacă n-ar umbla cu el cu destulă băgare de seamă. Cu copiii nu se purta
tocmai blând, dar copiii țineau la el.”
 6 puncte
7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între fragmentul din romanul Copilăria de Cezar Petrescu și fragmentul extras din romanul
Matilda de Roald Dahl .
6 puncte

8. Crezi că prima impresie pe care o face învățătorul/învățătoarea are o influență în viitorul

școlar al unui copil? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul 1.
6 puncte
 9. Asociază fragmentul din Copilăria de Maxim Gorki cu un alt text literar studiat sau citit ca
lectură suplimentară, în 50 – 80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.
6 puncte

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele „galben” și „farfurie”.
2 puncte

2. Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) ghetele, o scurtă, rubașcă, pantaloni.
b) galben, plumburii, verzuie, chel.
c) uimirea, teama, căldura, dor.
d) carte, linie, peniță, masă.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:
2 punct
e

3.Rescrie enunțul „se auzea un pocnet puternic și caraghios, dar nu durea defel. ”,
înlocuind cuvântul „puternic” cu un antonim și cuvântul „defel” cu un sinonim.
4 puncte
4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei
preciza.
6 puncte
 ”Chiar și de la distanță se putea vedea o aură amenințătoare plutind în jurul ei, iar când se
apropia aproape că puteai simți fierbințeala furiei care radia din trupul ei ca dintr-o vergea de
metal încinsă. ”

5. Transformă construcția pasivă din enunțul „Am fost trimis acasă cu paznicul școlii.”
într-o construcție activă.
6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „clasă” să aibă funcția sintactică de

atribut și un enunț interogativ în care pronumele posesiv „ai mei ” să aibă funcția sintactică de
complement direct.
6 puncte

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui cititor
pasionat de expedițiile polare, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
6 puncte
După-amiaza fetele ___________________(a cerceta, modul indicativ, timpul mai mult ca perfect)
plaja și ___________________(ochi, nr. plural, articulat, cazul acuzativ )de apă din apropiere,
_____________________( a căuta , modul gerunziu) ____________________(frumos, genul feminin,
nr. plural, superlativ relativ de superioritate) cochilii _________________(care, cazul acuzativ) le
puteau găsi, iar apoi împodobiseră castelul, fixând cochiliile la intervale bine calculate pe ziduri,
acoperișuri și _____________(parapet – nr. plural, nearticulat, caz acuzativ).

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Imaginează-ți că te-ai mutat la o școală nouă. Redactează o pagină de jurnal, de cel puțin
150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul primei zile de
școală, o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă. Data redactării jurnalului este 15
martie 2022.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului –
1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor
de punctuație –1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

4.Borderou în format EXCEL