Activitate practică 1_Modulul 3

1.1. Identificați itemii/tipurile de itemi, utilizați/utilizate în cadrul examenelor și concursurilor naționale, la

disciplina/disciplinele de specialitate, care au generat diferențe de punctaj între cei doi evaluatori
independenți?

Itemii subiectivi utilizați în cadrul examenelor și concursurilor naționale la disciplina sau

disciplinele de specialitate care au generat diferențe de punctaj între cei doi evaluator independenți au
indicat ca surse ale acestora:

-  Bareme succint realizate care permite interpretări subiective;

-  Evaluatori care  nu respectă baremul: acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem; acordă punctaj intermediar pentru rezolvări parțial corecte sau acordă punctajul chiar
dacă nu este respectată cerința..

-  Erori de însumare a punctajelor sau transcriere a notelor de  pe borderouri pe teze și în aplicația
electronică. În baremele testelor de antrenament  pentru bacalaureat 2021, se observă schimbări care
contribuie la o evaluare unitară. Eliminarea precizării „Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât
cele precizate explicit în barem” prezentă pe barem până în 2020 permite acordarea punctajului pentru
raționament parțial corect iar textul „Pentru itemii acestui subiect, în situația în care, candidatul scrie
numărul itemului însoțit de mai multe litere și nu de o singură literă, așa cum prevede cerința, se acordă 0
puncte” elimină posibilitatea apariției oricăror interpretări la itemii obiectivi de tip alegere multiplă.

1.2. Prezentați, succint, motive care au condus la apariția diferențelor de punctaj în aplicarea baremului?

   Bareme succint realizate care permite interpretări subiective;

   Evaluatori care  nu respectă baremul: acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem; acordă punctaj intermediar pentru rezolvări parțial corecte sau acordă punctajul
chiar dacă nu este respectată cerința..
   Erori de însumare a punctajelor sau transcriere a notelor de  pe borderouri pe teze și în aplicația
electronică.

În baremele testelor de antrenament  pentru bacalaureat 2021, se observă schimbări care contribuie la o
evaluare unitară. Eliminarea precizării „Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem” prezentă pe barem până în 2020 permite acordarea punctajului pentru raționament
parțial corect iar textul „Pentru itemii acestui subiect, în situația în care, candidatul scrie numărul itemului
însoțit de mai multe litere și nu de o singură literă, așa cum prevede cerința, se acordă 0 puncte” elimină
posibilitatea apariției oricăror interpretări la itemii obiectivi de tip alegere multiplă.

1.3. Identificați modalități de diminuare / eliminare a diferențelor de punctaj care apar /pot apărea în
aplicarea schemelor de notare / baremelor la disciplina / disciplinele de specialitate.

- Schema de notare trebuie să clarifice ce abilități vor fi recompensate și în ce proporție;

- Scopul schemei de notare este de a minimaliza subiectivitatea și de a maximaliza fidelitatea și

aplicabilitatea;

- formularea sarcinii de lucru trebuie să conțină toate instrucțiunile necesare rezolvării (număr de pagini,
ordinea integrării cerințelor, alocarea punctajului) ;
- schema de notare trebuie realizată în relație strictă cu instrucțiunile privind rezolvarea;

1.4. Realizați un raport de evaluare (în cadrul echipei de evaluatori) care să cuprindă concluziile
evidențiate la activitățile 1.1, 1.2, 1.3.

Atât teoria, cât și practica evaluării converg în a evidenția o serie de tehnici și acțiuni care pot
diminua efectele negative și pot consolida caracterul unitar al evaluării.

Activitatea profesorului-evaluator poate fi afectată de situații și efecte perturbatoare. În practică

observarea efectelor perturbatoare datorate subiectivității manifestate de evaluator conduce la
observarea variabilității judecăților evaluative ale acestora. Variabilitatea judecăților evaluative se
concretizează în faptul că una și aceeași performanță (sau răspuns al candidatului) este apreciată diferit
de către doi evaluatori sau de către un evaluator aflat în situații sau momente diferite.

Prin evaluarea unui rezultat de către mai mulți profesori-evaluatori crește calitatea evaluării (prin
indicatori precum completitudinea și precizia), argumentul fiind că evaluatori diferiți vor acorda importanță
diferită diferitelor dimensiuni ale unei lucrări (probe, test, item subiectiv, răspuns etc.) și, pe cale de
consecință, fiecare dimensiune poate avea șansa de a figura în media aprecierilor.

Orice profesor-evaluator îşi formează despre candidații ale căror lucrări are responsabilitatea să le
evalueze anumite impresii în legătură cu posibilităţile acestora de a performa sarcinile de evaluare
formulate prin itemii testului. Practica ultimilor ani a evidențiat necesitatea proiectării și implementării, la
nivel național, a unui instrument de tipul „Borderoului electronic”. Avantajele dezvoltării și utilizării la nivel
național a unei asemenea aplicații, precum și corelarea cu alte instrumente, de tipul catalogului electronic
și cu raportul de evaluare exemplifică în mod elocvent necesitatea de asigurare a calității procesului de
evaluare în contextul evaluărilor, al examenelor și concursurilor naționale și de documentare în bază
statistică a deciziilor evaluative de la toate nivelurile.