Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educației

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Atenție! Acest material NU reprezintă punctul de vedere oficial din partea Ministerului Educației.

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Modelul 21
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)


Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Iorgovan era, ce-i drept, mai tânăr decât taică-său, însă tocmai fiindcă era mai tânăr și fiindcă
îl avea pe Busuioc bogătoiul tată, învățase mai mult în viața lui și era oarecum mai cuminte: asta o
simțea Iorgovan, dar Busuioc o știa, și în fundul inimii se bucura de ceea ce știe. Iorgovan umblase
cinci ani de zile la școlile din Arad; era vorba să se facă „domn”, fiindcă avea pe ce, și Busuioc visa
nopți întregi la domnia feciorului său și nici n-avea de ce să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun
școlar. Într-o bună dimineață se pomenește însă cu el acasă.
– Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie, îi zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung
la el, a mai stat pe gânduri, apoi l-a întrebat:
– Care va să zică, rămâi plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?
– Pentru că-mi ziceam, a răspuns Iorgovan, dacă îl întreb, știu că n-are să voiască; dac-
o fac, știu că are să-i pară rău odată, iar dacă aștept până ce s-o mai gândi și el, mă tem că o să-mi
treacă pofta.
„Așa-i! – gândise Busuioc în el – tot mai bine plugar de frunte decât boier de rând”.
Însă Busuioc era om însurat, el unul și cu nevasta doi, iar nevasta lui îl avea frate pe popa
din Socodor, o avea soră pe preuteasa din Otlaca, mai avea și veri, și verișoare, și e greu lucru să
ai neamuri multe și să te temi de gura lor. „Busuioc nu știe să-și ție feciorul în frâu”: asta n-ar fi voit
Busuioc s-o zică neamurile nevestei sale despre dânsul, pentru că avea și el neamuri, și acestea se
supărau când acelea îl grăiau de rău, și apoi se supărau și acelea când știau că aceste s-au supărat,
încât Busuioc se bălăbănise câte un an de zile până ce ajungea să se împace. El se duse dar la
popa, fiindcă popa era cel mai cu minte dintre toți.
– Lasă-l frate! – a grăit popa – că el știe mai bine la ce-l trage inima!
De atunci Iorgovan tace, face și așteaptă ca taică-său să se bucure, iar Busuioc e tată și se
bucură și atunci când nu prea are de ce. Cu toate acestea, acum Busuioc stete pe gânduri. De mai
cu minte era fiul său mai cu minte; acum însă nu era vorba de minte, ci de trecere, și trecere tot el,
tatăl, avea mai multă. Știa pe toată lumea, și toată lumea îl știa pe el; nu intra în mintea lui gândul că
i s-ar pune cineva în drum când îi zice: „Eu sunt Busuioc de la Curtici”. Așa era! Lui nu i se punea
nimeni în drum; însă Iorgovan era mai mult decât dânsul: feciorul lui Busuioc!
– Bine băiete, dar bagă de seamă, răspunse tatăl.
Și nici nu ar fi fost rău dacă Iorgovan, tot ca alte dăți, ar fi fost povățuit numai de gândul că-i
va părea odată bine bătrânului. Era cu minte Iorgovan; însă mintea este și ea după timpuri și
împregiurări; băiatul era de douăzeci de ani, și mai ales tot timpul secerișului ar fi slabă de tot mintea
de douăzeci de ani, prin care nu trece, fie chiar și numai pe fulgerat, și câte un gând zburdalnic.
Secerișul era o sărbătoare, și Iorgovan voia ca pentru această sărbătoare el să-i aleagă pe oameni,
și cosași, și legători, și fete ce trec de-a lungul brazdei s-adune în urma cosașului mănunchii sub
secere.

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Lucrul fusese minunat: erau flăcăi sprinteni și la vorbă, și la lucruri, un cimpoieș și doi lăutari,
era și-o gură spartă, erau și fetele tot una și una, încât iarna toată Iorgovan numai la seceriș a visat.
Iar în mijlocul secerătorilor i se ivea totdeauna Simina, fata crâsnicului de la Zimbru, și îndată ce i se
ivea Simina, el trecea cu gândul de la seceriș la trier și de la trier la culesul viilor, fiindcă Simina nu
a plecat decât abia pe la fiertul vinului. La casa lui Busuioc e totdeauna de lucru pentru o Simină,
pentru tatăl ei și pentru încă doi, trei oameni ce se țin de dânșii.
Dar cu Simina n-ar fi voit Iorgovan să deie față; asta și-o pusese el de mult în gând. Prea își
ieșise din fire pe atuncea; era bine că s-a dus. Nu-i vorba, de câte ori se gândea la dânsa, el își făcea
mustrări că n-a sărutat-o nici măcar o dată. Nu era băiat rușinos de felul lui, și chiar în cele dintâi zile
a voit s-o facă.
– Tu știi că eu te las de bunăvoie, îi zisese ea atunci; de vrei s-o faci cu de-a sila?
De atunci înainte, el nu mai voia să o sărute, iar acum, cu un an mai bătrân, îi era ciudă că
n-a voit, și n-ar fi vrut să deie față cu dânsa, pentru ca nu cumva să-l împingă păcatul să-i arate că
poate voi, dacă vrea, chiar și mai mult. Nu dar la Simina se gândea Iorgovan, ci numai la un fel de
Simină, care vine și trece și nu lasă-n urma ei decât o scurtă părere de bine c-a fost. Lui Busuioc
însă nici măcar atât nu-i trecea prin minte, și când Iorgovan și-a făcut cele trei cruci și a zis „Doamne
ajută!”, tatăl se gândea la cele patruzeci de pogoane ale sale, iar feciorul la secerătoare.
– Doamne ajută! grăi și Șofron, sluga, care nu se gândea decât să facă treaba în care-l
trimisese stăpânul său.
Ioan Slavici, Pădureanca (fragment)

Textul 2

Cât ieșeau din iarnă și până aproape de sfântul Niculaie, Moromeții mâncau în tindă la o masă
joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să se știe când, copiii se
așezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și
Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca si când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de
la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile
și oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei frați,
iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca și pe Tita, copii făcuți cu Moromete. Dar Catrina
fusese și ea măritată înainte de a-l lua pe Moromete: bărbatul acesta îi murise în timpul războiului,
dar nu pe front, fiindcă nu împlinise încă anii ca să fie luat militar, ci acasă de apă la plămâni; îi lăsase
o fată (pe care Catrina o născu după moartea lui) și când plecă din casa socrilor n-o luă cu ea, o
lăsă bătrânului Năfliu, bâtului, cum îi spuneau cu toți, cu care însă Catrina nu se avea bine.
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care
el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toți ceilalți stăteau umăr lângă umăr, înghesuiți, masa fiind prea
mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deși numărul copiilor
crescuse. El ședea bine pe pragul lui, putea să se miște în voie și de altfel nimănui nu-i trecuse prin
cap că ar fi bine să se schimbe masa aceea joasă și plină de arsurile de la tigaie.
Paraschiv, Nilă și Achim nu erau din firea lor niște copii tăcuți, moi ori lipsiți de veselie. Totuși,
ca totdeauna, ei se așezară la masă absenți, uitându-se în gol, oftând, parcă ar fi trebuit nu să
mănânce, ci să ridice pietre de moară. Moromete se așeză și el pe prag, făcând în același timp
câteva cruci repezi și închizând o clipă, evlavios, ochii. Niculae, care nu avea scaun, se așeză
turcește pe pământ.

Marin Preda, Moromeții (fragment)

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

A.
1. Identifică și notează două idei principale din textul 2. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1
Busuioc își dorea foarte mult de la fiul său, Iorgovan:
a) să se facă preot în sat.
b) să plece la școală la Arad.
c) să fie plugar asemenea lui.
d) să se facă un mare domn.

Răspunsul corect: □ 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2
Așa cum reiese din relatările naratorului, un cuvânt care să indice numele familiei este:
a) ,,Năfliu”.
b) ,,Moromeții”.
c) ,,Catrina”.
d) ,,Niculae”.

Răspunsul corect: □ 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1
În textul narativ, intitulat Pădureanca, scris de Ioan Slavici, se evidențiază:
a) destinul unei familii încercate de viață.
b) nunta lui Iorgovan cu Simina.
c) povestea personajului Iorgovan.
d) un conflict puternic în familia lui Busuioc.

Răspunsul corect: □ 2 puncte

5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
O caracteristică specifică ambelor texte narative este prezența indicilor
spațio-temporali.
Busuioc avea neamuri multe, printre care și preotul din Socodor.
Moromeții se așezau la masă după indicațiile Catrinei.
Iorgovan percepea secerișul ca pe o mare sărbătoare.
Locul lui Moromete este pe pragul primei camere.
Un alt membru al familiei lui Busuioc este Șofron.

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual pentru cele două texte de mai jos:
6 puncte
a) ,,De atunci, Iorgovan tace, face și așteaptă ca taică-său să se bucure, iar Busuioc e tată și
se bucură și atunci când nu prea are de ce...”
b) ,,Paraschiv, Nilă și Achim nu erau din firea lor niște copii tăcuți, moi ori lipsiți de veselie.
Totuși, ca totdeauna, ei se așezară la masă absenți, uitându-se în gol, oftând, parcă ar fi
trebuit nu să mănânce...”

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între primul și cel de-al doilea text.
6 puncte

8. Crezi că modul cum ne comportăm la masă, acasă sau în societate, face parte din
disciplina unei familii? Justifică-ți răspunsul, în 50-90 de cuvinte, cu exemple din textul 2.
6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

9. Asociază, cu un alt text literar, studiat sau citit, fragmentul narativ Pădureanca de Ioan
Slavici, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.
6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Seria în care cuvintele conțin doar două vocale este:
a) ieșeau, iarnă, părere.
b) ei, niște, scăunele.
c) stătea, parcă, deasupra.
d) voia, poate, gândea.

Răspunsul corect: □ 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.


Câmpul lexical pentru termenul ,,casă” este prezentat corect în seria:
a) tindă, prag, vatră, masă.
b) mamă, vitreg, trei.
c) firea lor, niște copii, tăcut.
d) clipă, evlavios, ochi.

Răspunsul corect: □ 2 puncte

3. Construiește două enunțuri în care să ilustrezi omonimia cuvântului subliniat în textul 1.


4 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

4. Precizează modul și conjugarea verbelor subliniate din textul următor:


6 puncte
,,De atunci înainte, el nu mai voia să o sărute, iar acum, cu un an mai bătrân, îi era ciudă că
n-a voit, çi n-ar fi vrut să deie față cu dânsa. ”

5. Alcătuiește o propoziție simplă afirmativă, în care cuvântul ,,clipă” să îndeplinească funcția


sintactică de complement direct și o propoziție dezvoltată exclamativă, în care pronumele
personal ,,el” să îndeplinească funcția sintactică de complement prepozițional.
6 puncte

1) _

2)

6. Transcrie propoziția principală și elementul de relație, indicând valoarea lui morfologică.

,,...ar fi bine să se schimbe masa aceea joasă și plină de arsurile de la tigaie.”


6 puncte

7. La ora de limba română a avut loc o activitate interactivă cu o lecție recapitulativă de ortografie
și punctuație. Deoarece ai fost ales liderul echipei, ești nevoit să prezinți în fața clasei
fragmentul corectat. Astfel, rescrie textul următor, corectând greșelile de orice natură.
6 puncte
,,În acest text literal narativ secventa care m-i sa părut semnificativ pentru carcterizarea
directă al personajului a fost cea în care părintele trandafir a mers pe l-a casele uamenilor să
vorbească cu iei çi să-i indrume, ba chiar să-i çi certe acolo unde ei greçau”.

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe
Iorgovan, personajul din textul 1.
În redactarea compunerii:
 vei menționa două trăsături ale personajului; 4 puncte
 vei ilustra două modalități de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată; 6 puncte
 vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine,
justificându-ți răspunsul. 2 puncte
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct;
claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct;
respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 decuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21


Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Modelul 21