Sunteți pe pagina 1din 4

Modul 3 – Obiectivitatea în evaluare

Evaluare
● Partea I se realizează de către cursant. Partea a II-a se completează de către formatori.
● Timp de lucru: 30 de minute

Nume și prenume cursant …Bădeliță Margareta Antonela


……………………………….......................................................
Specializarea…Limba și literatura română
………………………………………………......................................................

Partea I
Sarcini de lucru
Realizarea unui document-sinteză, al Modulului al treilea, prin reunirea și încărcarea, pe platformă, a
produselor următoarelor activități:
1. Borderourile electronice corespunzătoare tezelor evaluate.

Pagina 1 din 4
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
2. Raportul, comun, de evaluare realizat în cadrul activității 1.4.

- Contestația- rezultatul nemulțumirii candidatului față de rezultatul obținut.


- Contestarea notelor primite la lucrările scrise este un drept al elevilor, conform Statutului
Elevului.
- În vederea exercitării acestui drept, elevul (sau, după caz, părintele), poate acționa .
- De foarte multe ori, la contestație rezultatele pot fi mai mici decât la prima corectare. Este
un drept pe care îl are evaluatul. Este necesar ca baremul să fie cunoscut în detaliu de
candidați pentru a evita contestațiile fără fundament. Aceste cazuri depind de multe ori de lipsa
unui nivel corect de autoapreciere. Evaluarea să nu se facă contracronometru.
- De obicei, la întrebarea: Este bine să depun contestaţie?, un tip de răspuns standard din
partea sfătuitorilor este: Da, oricum nu ai ce pierde. Numai că incapacitatea de autoevaluare
implică, la rândul ei, consecinţe, unele dintre ele chiar grave, soldate cu picarea examenului.
Sunt acele cazuri în care prima corectură a fost cumva îngăduitor-binevoitoare, uneori prea
binevoitoare, iar nota rezultată este mult prea mare faţă de prestaţia din lucrarea evaluată.
Surprinzător este că elevul în cauză, în loc să fie mulţumit, poate recunoscător, pentru că nu-şi
dă, de fapt, seama cum stau în realitate lucrurile, se declară contrariat de notă, pe care o
contestă. În mod clar, în astfel de situaţii, autoevaluarea este eronată. Elevul respectiv nu doar
că nu ştie exact despre ce ar fi vorba, dar nu ştie nici că nu ştie. El nu deţine competenţele
generale şi specifice disciplinei, dar nu probează nici competenţe legate de evaluarea
propriilor performanţe.
Din toate acestea înţelegem cât de important este exerciţiul evaluărilor şi al autoevaluărilor pe
parcursul anilor de şcoală. Activarea bunului-simţ nu este suficientă în autoevaluare.
Subevaluările, dar mai cu seamă supraevaluările sunt posibile. Totuşi, doar supraevaluările
determină cererile de reevaluare a lucrărilor. De ce tendinţa preponderentă este spre
supraevaluare? Pentru că fiecare om caută temeiuri de conservare a respectului de sine. În
ochii celorlalţi, dar şi pentru sine, vrea să pară cât de bun se poate, iar aceasta ţine de firescul
conservării echilibrului psihic.
Contestaţiile implică nu numai frământări de ordin emoţional, ci şi atitudini. Nota este dată prin
aplicarea unui barem, ceea ce ar crea premise de obiectivitate, dar modul cum punctajul este
identificat, însumat ţine de abilităţile corectorului, de subiectivitatea lui interpretativă şi chiar de
faptul că, om fiind, poate greşi şi el, din neatenţie sau din oricare alte motive. Despre reaua
credinţă a profesorului nu poate fi vorba, nici de pregătirea necorespunzătoare din punct de
vedere ştiinţific. Cei care lucrează în educaţie ştiu însă ce ostilitate poate declanşa o notă care
nu e la nivelul aşteptărilor, dar mai ales o notă mică. Cel care a evaluat este considerat ca fiind
de vină, el e responsabil, lucrarea era mai bună, elevul ce să mai vorbim. Încrederea în
probitatea morală şi profesională a profesorului evaluator este pusă sub semnul întrebării.
Dascălii se apără în spatele baremelor, a experienţei lor didactice. Elevii şi părinţii nemulţumiţi
sunt însă supăraţi, intrigaţi. Ei pot contesta subiectele, baremul, examenul în sine. Principial
vorbind, revolta poate creşte până la a critica întreg sistemul de educaţie.
În evaluarea lucrărilor, se pot deosebi mai multe modalităţi de a stabili corespondenţe între
barem şi conţinutul efectiv al lucrării. Una dintre acestea este maniera analitică, prin care
evaluarea este realizată punct cu punct, cu trimitere la stabilirea sensului conceptelor, la
utilizarea lor adecvată, în explicaţii, exemplificări şi aşa mai departe. O altă modalitate este cea
sintetică prin care sunt surprinse aspecte de ordin calitativ, care ţin de interpretări, corelaţii,
argumentarea unui punct de vedere etc. Este posibil ca între cele două tipuri de a realiza
evaluarea să se creeze diferenţe în notare. Neintenţionate, desigur.
Aşa cum ne-am obişnuit în realizarea evaluărilor, se utilizează diferite instrumente
administrativ-birocratice, printre care fişele speciale de aplicare a baremelor, apoi diferite
borderouri, cel al evaluatorului 1, cel al evaluatorului 2, altul cu nota 1, nota 2 şi media
rezultată, care va da nota finală a lucrării. O mecanică destul de greoaie cu multe cifre,
adunări; a nu se uita de punctul din oficiu, transcrierea de pe un borderou pe altul, trecerea
notelor pe lucrare sunt tot atâtea ocazii de a greşi. Sigur, profesorul atent şi vigilent le verifică
şi le tot verifică, trebuie să se pună de acord cu colegul corector, să negocieze asupra notelor
care au diferenţe semnificative. Participarea în examene este, atât pentru elevi, cât şi pentru
profesori, o ocazie de a învăţa multe despre viaţă, o experienţă care se ţine minte mult timp.

Pagina 2 din 4
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
- 3. Fișa/lista cu avantajele și limitele/dezavantajele utilizării borderoului electronic/bazelor de
date în format electronic în cadrul procesului de evaluare

Avantajele utilizării borderoului electronic:

-primirea de către candidați a unui feedback evaluativ prin completarea unui raport individual
al performanței elevilor;

-cunoașterea de către candidați a gradului de performare la diferite probe pentru a-și


îmbunătăți competențele în cazul unui eventual eșec;

-calculul corectal punctajului acordat fiecărei lucrări;

-eliminarea fraudei și a erorilor accidentale;

-defalcarea amănunțită a punctajelor pe fiecare subiect;

-observarea rapidă a diferenței de punctaj între cei doi corectori;

-preluarea notelor direct din borderoul electronic în catalogul electronic;

-evidențierea profesorilor evaluatori: se poate afla în orice moment ,cu mare ușurință,cine a
corectat o anumită lucrare;

-aprecieri referitoare la centrarea testului pe evaluarea de competențe sau axarea lui pe


evaluarea de conținuturi (ținând cont de corelarea dintre competențele de evaluat și nivelurile
cognitive;

Limite/ Dezavantajele utilizării borderoului electronic

-pot apărea erori în transmiterea informațiilor de pe borderoul în catalogul electronic;

-raportarea cu inacuratețe a rezultatelor evaluării;

-lipsa de claritate ,precizie;

-probleme logistice;

-tehnici deficitare de elaborare a borderoului electronic;

-lipsa de confidențialitate a datelor introduse ;

Partea a II-a

Nr. Criterii de evaluare Calificativ


crt.
I S B FB E
1. Obiectivitatea evaluării prezentată prin borderourile electronice
corespunzătoare tezelor evaluate.
2. Calitatea raportului de evaluare realizat în cadrul activității 1.4.
3. Fișa/lista cu avantajele și limitele/dezavantajele utilizării
borderoului electronic/bazelor de date în format electronic în
cadrul procesului de evaluare.

Pagina 3 din 4
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu
Calificativ Evaluare Modul 3

Formatori:

1. Floroiu Ana-Maria _________________________

2. Ioniță Isabella _________________________

Pagina 4 din 4
Str. General Berthelot nr. 26, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel: +40 21 314 44 11, Fax: +40 21 310 32 07
www.rocnee.eu

S-ar putea să vă placă și