Basmul – definiție și trăsături.

Cum
se clasifică și ce caracteristici are
 

Basmul este opera epică în proză, de dimensiuni medii, în care se prezintă

lupta dintre bine și rău, care este încheiată odată cu victoria binelui. Este una
dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale care, indiferent de tip, diferă
de restul scrierilor fantastice.

Basmul popular este specia genului epic în proză, care aparține literaturii

populare, creație anonimă, orală, colectivă și sincretică, unde întâmplările
realiste se împletesc cu cele fantastice.

Cum se clasifică basmul

După autor, basmele pot fi:
Basme populare - creație a colectivității anonime;

Basme culte - creație a unui autor cunoscut.

După caracteristica personajelor, tematica acțiunii, dar și specificul și

predominanța elementelor miraculoase ori a aspectelor concrete de viață,
basmele pot fi:
Basme fantastice - cele mai semnificative și răspândite, cu o pregnanță a
fenomenelor miraculoase; Basme animaliere - provin din dezvoltarea
narativă a legendelor totemice, despre animale sau chiar despre
plante; Basme nuvelistice - se semnalează ca o puternică inserție a
aspectelor reale, concrete de viață.

Basmul popular
Prin basm fantastic sau popular se înțelege o narațiune continuă, în proză, de
o anumită lungime, centrată pe un erou sau o eroină, care, după mai multe
aventuri în care elementul supranatural joacă un rol important, își atinge
scopul și trăiește fericită.

Basmul nuvelistic
Este o narațiune ce are un caracter general, iar eroul este urmărit din
copilărie până la o vârstă fragedă a împlinirii în viață. În acest tip de basm,
eroul combină inteligența cu viclenia, iar în cele din urmă reușește să
depășească orice obstacol.

În literatura română, basme nuvelistice populare sunt: “Păcală” - de Ion

Creangă și “Băiet sărac” - de Ioan Slavici.

Basmul cult
Spre deosebire de eforturile de fixare în scris a basmului popular, basmul cult
preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Basmul cult își armonizează
structurile narative, dobândind unitate și fluență discursivă, preluând viziunea
scriitorului și integrând teme caracteristice ale operei acestuia.

Cei mai cunoscuți autori canonici și nu numai ai basmului cult din literatura

română sunt: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan
Slavici, Mihail Sadoveanu, Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Basmul - caracteristici generale
Acțiunea basmului este simplă; Personajele sunt numeroase și au însușiri
supranaturale; Elementele reale se împletesc cu cele fantastice; Apar obiecte
și substanțe miraculoase, ființe supranaturale și animale fabuloase; Timpul și
spațiul sunt imaginare, neprecizate; În basm apar motive specifice precum:
motivul promisiunii și încălcării promisiunii, motivul luptei, al drumului, al
obstacolelor, motivul animalelor sau motivul victoriei; Acțiunea basmului se
desfășoară în lumea noastră, dar și pe tărâmul celălalt; Apar cifre magice
precum: 3, 7. Finalul basmului este unul fericit, binele învingând, la final,
răul.

Formule specifice basmului

Formule inițiale - care anunță intrarea în lumea fantastică: “A fost odată ca
niciodată…” 

Formule mediane - care semnalează continuarea acțiunii - “că cuvântul din

poveste înainte mult mai este, cale lungă să le-ajungă”. 

Formule finale - care scot ascultătorii din lumea fantastică - “Trecui și eu pe

acolo și stătui de mă veselii la nuntă, de unde luai o bucată de batoc. Ș-un
picior de iepure șchiop, și încălecai p-o șea, și v-o spusei dumneavoastră
așa”.

Trăsăturile basmului cult

Autorul este cunoscut; Textul nu poate fi modificat; Acțiunea este mai puțin
stereotipă, mai mereu aceeași, care se repetă; Poate ilustra idei filosofice sau
morale; Oralitatea stilului; Este prezent limbajul regional; Este prezent
umorul.

Trăsăturile basmului popular

Sunt prezente cifre și obiecte magice; Se evidențiază caracterul anonim;
Există confruntarea dintre bine și rău; Acțiunea se desfășoară pe două
planuri: real și fabulos - fantastic, imaginar; Timpul acțiunii este fabulos,
mitic; Sunt prezente formule narative specifice.

"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă - basm din programa de la

Bacalaureat