CPEECN Modul 1 Teorie

"Corpul profesorilor evaluatori pentru
examenele și concursurile naționale"

(CPEECN)
Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
• Scopul cursului:
Dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice în rolul de

profesori-evaluatori, în domeniul de specializare corespunzător funcției
didactice ocupate, în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori
pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
DURATA CURSULUI
60 ore = 15 credite
Evaluare = 6 ore (10%)
Teorie = 18 ore (30%)
Aplicații practice = 36 ore (60%)
• STRUCTURA CURSULUI
• Număr de ore la întâlniri față în față / online meeting - 30 ore, din care:
8 ore teorie
20,5 ore aplicații
1,5 ore evaluare
• Număr de ore pe platformă - 30 ore, din care:
15,5 ore aplicații
10 ore teorie
4,5 ore alocate pregătirii portofoliului
Ore de
Tema Ore de Ore de evaluare
Ore de
teorie Ore de teorie aplicații Ore de evaluare online
aplicații pe
online pe platformă online online meeting Total ore
platformă
meeting meeting
Tema 1 – Repere
normative
2 1 3,5 1 0,5 8
Tema 2 -
Evaluarea în
cadrul
examenelor și 4 7 13,5 5,5 0,5 30,5
concursurilor
naționale
Tema 3 –
Obiectivitatea în
2 2 3,5 9 0,5 17
evaluare
Finalizare
transmitere 4,5
4,5
portofolii
Total 8 10 20,5 15,5 1,5 4,5 60

Evaluare finală
Programată conform OMEC 5767/2020 la minimum 15-45 zile de la finalizarea activităților de formare
Modul 1 – Repere normative – 2 ore
1.1. Repere normative și legislative

1.2. Elemente de deontologie a evaluării
1.3. Principii și practici evaluative în examenele și concursurile naționale
Rezumatul temei
A. Activități teoretice
În cadrul acestui modul se vor prezenta aspecte legate de legislația în vigoare, conform căreia se
realizează procesul de evaluare în cadrul examenelor și concursurilor naționale:
• OMECTS. nr. 4801/31.08.2010, cu privire la organizarea si desfășurarea Evaluării Naționale pentru elevii
clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011
• OMEC nr. 5149/30.08.2021 privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a, în anul școlar 2021-2022
• OMECTS nr. 4799/2010 - Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2011
• OME nr. 5151/30.08.2021 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2022
• OMEC nr. 5434/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenului
naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar
• OMEC nr. 5991/2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de
predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022
1.1. Repere normative și legislative
Metodologia de organizare și desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul
școlar 2010-2011
Art.12. - (1) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din: – preşedinte – un inspector, director sau
cadru didactic cu spirit organizatoric şi experiență în organizarea examenelor naționale; –1-2 secretari – cadre
didactice cu abilități în operarea pe calculator/informaticieni; – membri – 1-5 profesori, de regulă având gradul
didactic I sau II, cu abilități în operarea pe calculator; – profesori evaluatori pentru fiecare disciplină de examen la
care se desfășoară probe scrise.
(3) Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de
numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă, 100 de lucrări pentru
fiecare pereche de profesori evaluatori.
(4) La centrele zonale de evaluare unde se evaluează lucrări elaborate în limbile minorităților, cel puțin unul
dintre membrii comisiei trebuie să fie cunoscător al limbii respective.
(5) Profesorii evaluatori sunt cadre didactice având ca specialitate una din disciplinele care se evaluează în
examen, care nu au rude sau afini până la gradul al IV-lea printre candidații care participă la respectiva sesiune a
Evaluării Naționale, selecționaţi din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor.
Metodologia de organizare și desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în
anul școlar 2010-2011
Art.15. - (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului Naţional de
Evaluare şi Examinare şi se postează pe website-ul MECTS, după desfăşurarea probei.
Art.19. - (1) Preşedintele şi un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-verbal,
lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi secretarul din centrul zonal de evaluare au obligaţia de a asigura,
pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei
instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare. Se interzic
interpretările personale şi efectuarea de modificări în baremul de evaluare şi de notare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi de notare, în
cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod obligatoriu, în săli separate,
stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de
la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a secretarului comisiei,
menţionându-se datele de identificare ale evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
Metodologia de organizare și desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în
anul școlar 2010-2011
(8) Lucrările se evaluează și se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de evaluare şi de
notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. La evaluarea lucrărilor scrise, profesorii
evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe baza baremului se înregistrează în
borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
Art.20. – (1) Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza
unui punctaj pe scara 1 – 100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din
oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără
rotunjire, şi o trece pe lucrare.
OMEC nr. 5455/2020 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru
absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2020-2021
Art.10. – (1) În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea
finalizării evaluării de către cei 2 profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor 2 evaluatori
este mai mică sau egală cu 1 punct, notele obținute se trec pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, de către
profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanța cu borderourile individuale, și se semnează de aceștia.
Nota finală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de către președintele comisiei. Președintele
comisiei calculează nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără
rotunjire, și semnează, nota fiind înregistrată în catalogul evaluării naționale.
(2) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei 2 profesori evaluatori este mai mare de 1 punct,
lucrarea va fi recorectată de alți 2 profesori evaluatori, numiți de președintele comisiei. După validarea finalizării
evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două
note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale.
Media rezultată reprezintă nota finală care se trece pe lucrare și este înregistrată în catalogul evaluării naționale.
Sub nota finală semnează cei 4 evaluatori și președintele comisiei. Numărul pachetului și numărul de ordine al
lucrărilor care necesită o nouă evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de cei amintiți anterior.
Metodologia de organizare și desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul
școlar 2010-2011
Art.21. – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în prezenţa
preşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar
notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
(2) Comisia din centrul zonal de evaluare calculează pentru fiecare candidat media generală la evaluarea naţională,
ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la probe.
(4) Comisia din unitatea de învăţământ comunică, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ, rezultatele
examenului.
Art.22. – (1) Contestațiile la probele scrise se depun și se înregistrează la unitatea de învățământ, în perioada
prevăzută de calendarul Evaluării Naționale.
Art.24. – (1) Comisiile de contestații judeţene/a municipiul București reevaluează lucrările primite şi acordă note
lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
(2) Procedura de evaluare a lucrărilor în centrul județean de contestaţii va respecta prevederile Art.19.
OMEC nr. 5149/2021 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a în anul școlar 2021-2022
Art.10.- (3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate
după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială. În situația în care se constată o
diferență de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la
contestații, președintele comisiei de contestații numește o nouă comisie de contestații formată din 2 profesori cu
experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații. Reevaluarea se face după o
nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de evaluare și notare și toate procedurile de
evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestații este nota finală obținută de candidat.
(4) Nota obținută în etapa de soluționare a contestațiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obținut, în
plus sau în minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a lucrării. Această notă nu mai poate fi
modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
(5) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale va transmite comisiilor județene/comisiei municipiului

București modelul borderoului de evaluare care va fi utilizat în centrele zonale de evaluare și în centrul de
contestații județean/al municipiului București, anexă la procedura specifică evaluării naționale.
Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2011
Probele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale

Art.62 – (1) La proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în
limba maternă, precum şi la proba orală din cadrul probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o
limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, examinarea se realizează de către cei doi profesori
examinatori de specialitate, membri ai comisiei.
(2) Profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce candidatul
şi-a prezentat răspunsurile.
(3) Examinarea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 candidaţi.
Art.63 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de
comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă nu se exprimă prin note sau prin calificativ
admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional.
Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă se
stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu descriptorii din
programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise de Centrul Naţional de
Evaluare și Examinare. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în
limba maternă al candidatului se înscrie într-un borderou, care este semnat de cei doi examinatori.
Art.64 – (1) Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de
circulaţie internaţională studiată în liceu, se stabileşte de către cei doi examinatori, după susţinerea de către candidat
a tuturor tipurilor de probe menţionate la Art. 45, în conformitate cu criteriile stabilite în programele de bacalaureat şi
cu grila cuprinsă în procedurile transmise de Centrul Naţional de Evaluare și Examinare.
(2) Rezultatul evaluării competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională nu se exprimă prin note sau
prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de
Referinţă pentru Limbi.
Art. 65 – (1) Rezultatul evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale nu se exprimă prin note sau prin
calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă, în raport cu standardele europene
recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi a procedurii menţionate la
Art. 46, alin.(2).
(2) Lucrările scrise/produsele informatice elaborate de candidaţi sunt evaluate de cei doi examinatori ai probei de
evaluare a competenţelor digitale, în conformitate cu grila de evaluare transmisă de Centrul Naţional de
Evaluare și Examinare.
(3) Fiecare evaluator acordă un punctaj exprimat printr-un număr întreg cuprins între 0 şi 100. Punctajul final al
fiecărui candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor celor doi examinatori, rotunjită la cel mai
apropiat întreg. În cazul unei fracţiuni de 0,50 puncte, rotunjirea se face în favoarea candidatului, la numărul
întreg imediat superior.
(4) În funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului: utilizator începător,
utilizator de nivel mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.
Evaluarea lucrărilor scrise

Art. 67 – (1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-verbal,
lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină, din cadrul aceleiaşi probe de examen,
având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de către preşedintele şi vicepreşedintele comisiei, apoi sunt grupate
în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulă, pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se
introduc în dosare/plicuri, după ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare au obligaţia de a
asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori.
Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare.
(5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi notare, în cadrul
centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod obligatoriu, în săli separate,
stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor
de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei,
menţionându-se datele de identificare ale evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe evaluatori se
arhivează de către vicepreşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale de Bacalaureat
pentru sondaje şi analize post-examen.
(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de evaluare
şi notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare și Examinare. La evaluarea lucrărilor scrise,
profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe baza baremului se
înregistrează în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
Art.69 – (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în
prezenţa preşedintelui, a vicepreşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare
şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
OMEC nr. 5151/2021 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat –
2022
Evaluarea lucrărilor scrise
Art. 10 Comisia Națională de Bacalaureat stabilește prin procedură specifică modalitatea de evaluare a
lucrărilor, de soluționare a contestațiilor și de transmitere a lucrărilor, modelul tipizatului de examen,
modalitatea de secretizare și securizare a lucrărilor scrise și consemnarea în documentele de examen a
rezultatelor obținute de candidați la examenul de bacalaureat.
Art. 12 - (1) În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea
finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor doi
evaluatori este de cel mult un punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a
notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul de bacalaureat.
(2) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct,
acestea nu se transcriu pe lucrare și se procedează astfel:
– președintele comisiei nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării;
– după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare și
se semnează de către evaluatori;
– președintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note –
valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note – valori centrale.
Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare și semnează.
Stabilirea rezultatelor finale

Art. 70 – (1) După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi notarea
tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
(2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculează
media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la
respectivele probe.
(4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ,
următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta metodologie
la Art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta metodologie la Art.
41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut cel puţin media 6 la
probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E.
(6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.
(7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”.
(13) Rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale nu se contestă.
Art.71 – (1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în perioada
prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat.
(4) După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările se
secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă
la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti. După aceasta, se aplică ştampila
„Bacalaureat 2011 – C.Z.E.”.
OMEC nr. 5151/2021 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat –
2022
Art. 12 - (3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, nota finală se
calculează cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2). În situația în care, după desecretizarea lucrării, se
constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea
inițială și cea de la contestații, lucrarea se resecretizează și este transmisă spre a fi reevaluată altor doi
profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluționare a contestației, este
calculată cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2).
(4) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menționată la alin. (1) – (3), nu mai poate fi
modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
Art. 13 - (1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează
faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica nota inițială
prin creștere sau descreștere, după caz.
Art. 14 - (1) Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face anonimizat,
utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite
candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.
Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenului naţional pentru definitivare în
învăţământul preuniversitar
Organizarea şi susţinerea probei scrise
ART. 21 (1) Subiectele, baremele de evaluare, modelele/modelele-cadru de subiecte şi bareme pentru proba scrisă
sunt elaborate în conformitate cu tematica şi bibliografia aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării,
pentru fiecare disciplină de examen, de către Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, căruia îi revine
integral responsabilitatea respectării legislaţiei şi a procedurilor privind securizarea subiectelor. Centrul Naţional
de Politici şi Evaluare în Educaţie asigură traducerea subiectelor şi baremelor de evaluare pentru proba scrisă,
conform solicitărilor inspectoratelor şcolare, centralizate la Comisia naţională.
ART. 31 Baremele de corectare pentru fiecare disciplină de examen vor fi postate pe site-ul Centrului Naţional de
Politici şi Evaluare în Educaţie, conform unei proceduri specifice.
ART. 32 Rezultatele probei scrise se afişează la sediul centrului de examen şi se publică pe site-ul
www.definitivat.edu.ro, la data prevăzută în Calendar.
Evaluarea lucrărilor
ART. 34 (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie centre de evaluare a
lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de evaluare - CEV,
respectiv centre de contestaţii - CC. Procedura specifică privind desfăşurarea activităţilor din centrele de
evaluare/contestaţii se stabileşte de către Comisia naţională şi se comunică inspectoratelor şcolare din
judeţele/municipiul Bucureşti pe teritoriul cărora au fost organizate centre de evaluare/contestaţii în cadrul
examenului.
ART. 34 (6) Comisia din centrul de evaluare, denumită în continuare comisie de evaluare, este numită prin decizie a
inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:
a) preşedinte - profesor universitar/conferenţiar/lector/şef de lucrări, numit prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării;
b) vicepreşedinte - inspector şcolar sau director;
c) 1 - 2 secretari/1.000 de candidaţi - inspectori şcolari, directori sau cadre didactice;
d) 2 - 3 informaticieni/1.000 de candidaţi;
e) membri evaluatori - câte 2 evaluatori pentru cel mult 100 de lucrări scrise. Membrii evaluatori sunt cadre
didactice calificate, având gradul didactic I şi/sau titlul ştiinţific de doctor, cu competenţă în evaluarea la
examenele naţionale.
(7) În situaţia în care pentru anumite discipline nu se identifică, la nivelul judeţului pe teritoriul căruia este constituit
centrul de evaluare, profesori evaluatori în condiţiile precizate la alin. (6) lit. e), inspectorul şcolar general poate
numi în comisia de evaluare profesori având gradul didactic II şi, cu avizul Comisiei naţionale, cadre didactice din
învăţământul universitar/preuniversitar din alte judeţe, cu experienţă în predarea/evaluarea disciplinei
respective sau profesori având definitivarea în învăţământ. Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, prin reprezentanţii desemnaţi în Comisia naţională, acordă inspectoratelor şcolare asistenţa necesară
în vederea identificării evaluatorilor pentru lucrările scrise elaborate în limbile minorităţilor naţionale.
(8) Dintre evaluatori nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la
gradul IV inclusiv, evaluatorii semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.
(9) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii:
a) primeşte, în ziua în care se susţine proba scrisă, pe bază de proces-verbal, semnat de preşedinte şi
secretar/membru, lucrările scrise transmise din centrele de examen spre a fi evaluate, conform procedurii de
transport al lucrărilor, aprobată pentru sesiunea respectivă;
b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;
c) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare, precum şi prevederile prezentei
metodologii;
d) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de candidaţi la proba scrisă;
e) primeşte de la centrele de examen arondate centrului de evaluare respectiv lista candidaţilor care contestă
notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus contestaţia;
f) selectează şi sigilează lucrările contestate;
g) predă comisiei din centrul de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost
contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a
desfăşurării activităţii de evaluare.
ART. 35 (1) În structura lucrării scrise, subiectul de specialitate are o pondere de 60%, iar subiectul de metodică
de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
(2) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de doi profesori evaluatori, şi apreciată
separat, cu note de la 10 la 1, incluzând şi punctul/punctele din oficiu, conform baremului de evaluare şi notare,
fără a se face însemnări pe lucrare.
(3) Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise. Pentru
validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie mai mare de 1
punct.
(4) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele sunt
trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate. Preşedintele comisiei de
evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare, media aritmetică a celor două note,
cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă.
(5) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea
respectivă este evaluată de un al treilea evaluator, asigurându-se respectarea baremului, în conformitate cu
procedura specifică privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. Cel de-al treilea evaluator
trece nota pe lucrare în spaţiul rezervat şi semnează în dreptul notei acordate. Nota finală acordată lucrării
este media aritmetică a notelor acordate de cei 3 evaluatori. În acest caz, pe lucrare, în spaţiul rezervat notei
finale, se calculează şi se trece media respectivă, validată prin semnătura preşedintelui.
(6) Evaluarea lucrărilor şi afişarea rezultatelor la centrele de examen şi pe site-ul www.definitivat.edu.ro se

realizează în perioada prevăzută de Calendar.
Soluţionarea contestaţiilor
ART. 37 (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen, în termenul prevăzut în Calendar.

(2) Lucrările scrise pentru care se depun contestaţii se resigilează în vederea reevaluării, secretizându-se şi nota
acordată la prima evaluare.
ART. 38 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare comisie de contestaţii, formată în
întregime din alte persoane decât cele din comisia de evaluare a lucrărilor scrise, se constituie prin decizie a
inspectorului şcolar general, în componenţa şi condiţiile precizate la art. 34 alin. (6) - (8).
Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în
învățământul preuniversitar
ART. 40 (1) Reevaluarea lucrărilor pentru care s-a depus contestaţie se realizează conform procedurii de evaluare
a lucrărilor scrise, prevăzute la art. 35, în termenul precizat de Calendar.
(2) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota
acordată la evaluarea lucrării este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte, rămâne definitivă nota
acordată la soluţionarea contestaţiei.
(3) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota
acordată la evaluarea lucrării este mai mare de 1,5 puncte, lucrarea este reevaluată de alţi doi evaluatori,
nominalizaţi prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu prevederile procedurii specifice
privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. În această situaţie, recorectarea lucrării se
realizează conform procedurii de evaluare a lucrărilor scrise, prevăzute la art. 35, fără a se depăşi termenul
precizat de Calendar pentru soluţionarea contestaţiilor.
Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în
învățământul preuniversitar
(4) Rezultatul acestei ultime evaluări este definitiv, reprezintă nota finală acordată ca urmare a soluţionării
contestaţiei şi poate fi atacat numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând
plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei de examen să îşi vadă lucrarea, fără ca, în
urma vizualizării, să obţină reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(8) În timpul vizualizării, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii este acela de a constata
aspecte privind integritatea lucrării - lucrarea se regăseşte în formatul predat de aceştia şi asumat prin
semnătură în procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu li se permite
fotografierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică nota obţinută.
Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul
preuniversitar în anul şcolar 2021-2022
Art. 64 (7) Proba scrisă se susţine pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în
Educaţie, în concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea postului didactic, aprobate
prin ordin al ministrului educației şi cercetării. Proba scrisă se evaluează prin note de la 10 la 1. Centrul
Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie în colaborare cu Direcţia Generală Minorităţi şi Relaţia cu
Parlamentul asigură, la cererea candidaţilor, traducerea subiectelor în limbile minorităţilor naţionale.
Inspectoratele şcolare transmit, în scris, Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi Direcției Generale
Învățământ Preuniversitar, conform Calendarului, disciplinele de concurs la care se solicită traducerea,
specializarea şi limba maternă pentru care candidaţii au optat, de exemplu: matematică, limba maghiară.
Candidaţii care susţin probele în limbile minorităţilor naţionale primesc simultan varianta de subiecte atât în
limba maternă, cât şi în limba română. Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de
repartizare.
Art. 70 (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie, la nivel naţional, centre
de evaluare a lucrărilor scrise,respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de
evaluare, respectiv centre de contestaţii.
(4) La nivelul fiecărui centru de evaluare se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general, comisia de
evaluare a lucrărilor scrise, având următoarea componenţă:
• preşedinte - inspector şcolar general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic universitar, lector sau şef de
lucrări;
• membri - câte doi profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru
fiecare disciplină de concurs/80 lucrări scrise;
• 3-8 secretari - cadre didactice din învăţământul preuniversitar;
• 4-8 informaticieni.
Decizia de numire a comisiei de evaluare a lucrărilor scrise este comunicată Comisiei naţionale de
monitorizare a concursului.
(5) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din învăţământul
preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul Ministerului
Educației și Cercetării, membri în comisia de evaluare a lucrărilor scrise, profesori titulari din învăţământul
preuniversitar care au dobândit definitivarea în învăţământ sau cadre didactice din învăţământul universitar.
(6) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii:

a) aplică strict prevederile Procedurii specifice privind desfăşurarea activităţilor din centrele de
evaluare/contestaţii;
b) primeşte, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise transmise de inspectoratele şcolare spre a fi evaluate,
conform Procedurii de transport al lucrărilor scrise;
c) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;
d) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare, precum şi prevederile prezentei
Metodologii;
e) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de candidaţi la proba scrisă;
f) preia de la inspectoratele şcolare lista candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluare, respectiv
disciplina la care s-a depus contestaţia;
g) selectează şi sigilează lucrările scrise pentru care s-au depus contestaţii;
h) predă, pe bază de proces-verbal, comisiei din centrul de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale
căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia
aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de evaluare.
(7) Fiecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise. Pentru
validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie mai mare de 1
punct.
(8) Dacă diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele sunt
trecute pe teze de cei doi evaluatori, care semnează fiecare în dreptul notei acordate. Preşedintele comisiei de
evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare, media aritmetică a celor două note,
cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă.
(9) În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 1 punct,
președintele comisiei de evaluare dispune reverificarea lucrării respective, în prezența sa, asigurându-se
respectarea baremului, în conformitate cu Procedura specifică privind desfășurarea activităților din centrele
de evaluare/contestații. În funcție de rezultatele reverificării se decide, prin consens, nota lucrării.
(10) Evaluarea lucrărilor de concurs şi comunicarea rezultatelor se realizează în perioada prevăzută de Calendar.
(11) Contestațiile la proba scrisă se depun la inspectoratele școlare, în perioada prevăzută de Calendar.
Contestația la proba scrisă se depune personal de către candidat sau prin împuternicit, acesta din urmă
prezentând procura notarială în original. Contestația la proba scrisă poate fi transmisă și prin poștă
electronică, situație în care candidatul anexează la contestația transmisă și cartea/buletinul/adeverința de
identitate. Nu pot fi contestate lucrările scrise ale altor candidați.
Art. 71 (1) Reevaluarea lucrărilor contestate este realizată de alte persoane decât cele care au evaluat inițial
lucrările scrise, conform prevederilor art. 70 şi Procedurii specifice pentru centrele de evaluare şi de
soluţionare a contestaţiilor, în termenul prevăzut de Calendar.
(2) La nivelul fiecărui centru de contestaţii se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general, comisia de
soluţionare a contestaţiilor, având următoarea componenţă:
• preşedinte-inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/inspector şcolar/cadru didactic
universitar, lector sau şef de lucrări;
• membri - câte doi profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru
fiecare disciplină de concurs/80 lucrări scrise;
• 2-4 secretari - cadre didactice din învăţământul preuniversitar;
• 4-8 informaticieni.
Decizia de numire a comisiei de soluţionare a contestaţiilor este comunicată Comisiei naţionale de
monitorizare a concursului.
(4) Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii:

a) aplică strict prevederile Procedurii specifice privind desfăşurarea activităţilor din centrele de
evaluare/contestaţii;
b) primeşte de la comisia de evaluare lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate,
precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii
de evaluare;
c) răspunde de securitatea lucrărilor scrise pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;
d) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi prevederile prezentei Metodologii;
e) înregistrează pe lucrările scrise şi în aplicaţie nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă contestată;
f) aplică prevederile alin. (6) şi înregistrează în aplicaţie şi pe lucrare nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă
recorectată;
g) predă, cu proces-verbal, prin preşedinte, lucrările scrise, borderourile de evaluare şi celelalte documente de
examen către directorul unităţii de învăţământ în care s-a organizat activitatea de soluţionare a
contestaţiilor şi unde, la final, se arhivează.
(5) În cazul în care diferența - în plus sau în minus - dintre nota acordată de comisia de soluţionare a
contestaţiilor şi nota acordată de comisia de evaluare este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte,
rămâne definitivă nota acordată de comisia de contestaţii.
(6) Dacă diferența între nota finală stabilită de comisia de evaluare a lucrărilor scrise şi nota finală stabilită
de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, diferenţă care poate fi în plus sau
în minus, lucrarea scrisă este recorectată de o comisie de recorectare numită prin decizie de inspectorul
şcolar general, formată din alte persoane decât cele care au evaluat iniţial/reevaluat lucrarea scrisă.
Rezultatul stabilit de comisia de recorectare, conform prevederilor art. 70 şi Procedurii specifice privind
desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii, este definitiv. Inspectorul şcolar general
dispune aplicarea măsurilor legale asupra persoanelor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile în cadrul
concursului.
(7) Rezultatele finale se comunică la data prevăzută de Calendar.
(8) Contestația reprezintă plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare. Rezultatele stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt definitive și
pot fi atacate numai la instanța de contencios administrativ competentă.
Art. 72 (1) După afişarea rezultatelor finale, candidaţii pot solicita comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti
de organizare şi desfăşurare a concursului să îşi vadă lucrarea, fără ca, în urma vizualizării, să obţină
reevaluarea lucrării şi/sau modificarea notelor acordate.
(2) Graficul, termenii şi condiţiile în care se poate realiza vizualizarea lucrării de către un candidat sunt cuprinse
în procedura specifică elaborată de către fiecare inspectorat şcolar şi comunicat candidaţilor, după afişarea
rezultatelor finale.
(4) Pe durata vizualizării lucrărilor scrise, candidaţilor li se aduce la cunoştinţă că scopul procedurii este acela
de a constata aspecte privind integritatea lucrării în formatul predat de aceştia şi asumat prin semnătură în
procesul-verbal şi că, în timpul şi după parcurgerea acestei proceduri, nu li se permite
fotografierea/fotocopierea lucrării, nu li se eliberează copii ale lucrării şi nu li se modifică nota obţinută.
1.2. Elemente de deontologie a evaluării
Profesorul evaluator aderă la valorile, principiile și normele de conduită ale Codului de etică pentru învățământul
preuniversitar, care sunt:
a) imparțialitate și obiectivitate;
b) independență și libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială și profesională;
d) integritate morală și profesională;
e) confidențialitate și respectul pentru sfera privată;
f) primatul interesului public;
g) respectarea și promovarea interesului superior al educabilului;
h) respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;
i) respectarea autonomiei personale;
j) onestitate și corectitudine intelectuală;
k) atitudine decentă și echilibrată;
l) toleranță și încurajarea diversității;
m) autoexigență în exercitarea profesiei;
n) interes și responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creșterea calității activității didactice și a
prestigiului unității/instituției de învățământ preuniversitar, precum și a specialității/domeniului în care își
desfășoară activitatea;
o) implicare în democratizarea societății.
Valori etice intrinseci procesului de evaluare:
• Valori etice în administrarea și logistica procesului de evaluare
• Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare
• Valori etice în relațiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare
• Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori
• Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori
• Valori etice în prevenirea și rezolvarea conflictelor de interese
Valori etice în administrarea și logistica procesului de evaluare
Reflectarea, la nivel de metodologie, proceduri, instrucțiuni etc. a preocupării de evitare a:

• omisiunilor,
• lipsei de precizie/claritate a instrucțiunilor,
• erorilor în lectura sau aplicarea documentelor sau a instrucțiunilor.
Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare
– garantarea confidențialității tuturor categoriilor de informații și de date produse, activate sau utilizate în
procesul de evaluare;
– raportarea cu acuratețe a rezultatelor evaluării, implementând forme de control al calității pentru
evitarea/eliminarea erorilor, a modificărilor neautorizate, a omisiunilor etc.;
– prezentarea la timp și cu respectarea procedurilor, a datelor rezultate din evaluare, cu furnizarea
dovezilor-suport necesare.
Valori etice în relațiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare
– transparență;
– colaborare consultativă;
– cooperare în bază procedurală și în spirit constructiv;
– reducerea / diminuarea / raportarea oricăror intervenții sau presiuni neconforme, directe sau indirecte,
venite din partea unor instituții, a unor persoane private, a unor oficiali, responsabili, manageri etc. (e.g.:
tratamente preferențiale; intervenții care afectează judecata de valoare a rezultatelor măsurabile obiectiv
ale candidaților etc.);
– contribuții la dezvoltarea de studii și cercetări specifice în domeniu, cu respectarea metodologei cercetării
educaționale;
– contribuții la pretestarea și aplicarea unor strategii de prevenție și / sau rezolvare a conflictelor (de interese,
de comunicare, de interpretare tendențioasă etc.).
Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori
– diseminarea, clarificarea și împărtășirea valorilor și a principiilor care guvernează o evaluare de calitate

(inclusiv cu dovezile privind asigurarea calității procesului);
– consolidarea conduitei etice privind participarea la întregul proces de evaluare;
– promovarea și protejarea profesorilor-evaluatori prin asigurarea unui climat stimulativ de organizare a

fluxurilor comunicării, prin valorizarea interacțiunilor funcționale, construite pe încredere, pe
integritatea îndeplinirii fiecărui rol cu eficacitate și în limitele competențelor și ale responsabilităților
definite procedural.
Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori
- demonstrarea specializării necesare exercitării rolului de evaluator pentru disciplina/disciplinele/modulele

pentru care face opțiunea;
- obiectivitate științifică și conduită transparentă probate în timp dublate de lipsa unor acte sau conduite
discriminative în materie de caracteristici ale personalității candidaților sau ale colegilor evaluatori, de
statut – roluri, de gen, rasă, religie, apartenență la vreun grup/vreo comunitate specifică etc.;
- demonstrarea îndeplinirii unor standarde calitative ce definesc explicit competența științifică în domeniul
evaluat;
- probarea conștiinței apartenenței la comunitatea evaluatorilor apreciați ca fiind „buni evaluatori” sau
reflectând practic rezultate ale evaluării obiective.
Valori etice în prevenirea și rezolvarea conflictelor de interese
– conștientizarea și asumarea implicațiilor privind completarea diferitelor tipuri de Declarații de evitare a

conflictului de interese, în care se precizează expres că sunt înțelese cerințele cu privire la conflictul de
interese, înțeles drept „situația în care imparțialitatea și obiectivitatea îndeplinirii funcției de membru
sau participant în comisia de evaluare sunt compromise din rațiuni familiale, emoționale, politice, etnice,
interese economice sau orice alte interese împărtășite cu un candidat”;
– prevenirea situațiilor care ar putea fi clasificate drept „conflict de interese” se poate realiza prin acțiuni
precum: neimplicarea în procesul de evaluare a unor persoane interesate sau aflate în sfera
competitorilor pentru un anumit post (de ex., în cazul concursului); neacceptarea oferirii de avantaje,
promisiuni, bani, poziții, favoruri, daruri etc., venite din partea celor aflați în contextul procesului de
evaluare (inclusiv intenții deschise sau netransparente de promovare profesională, managerială, politică
etc.); raportarea utilizării pozițiilor asociate statutului/rolului de profesor-evaluator pentru a tranzacționa
și/sau a obține avantaje profesionale proprii ca profesor, director, inspector, manager etc.
1.3. Principii și practici evaluative în evaluările, examenele și concursurile naționale
Calitatea procesului de evaluare administrat în contextul evaluărilor, examenelor și concursurilor naționale

este un deziderat care poate fi atins prin:
 monitorizarea sistematică a respectării normelor, principiilor, valorilor asumate și prin
 dezvoltarea de practici evaluative optimizate pentru fiecare dintre componentele procesului.
În acest context specific, principalele componente vizate în monitorizarea asigurării calității sunt:
• proiectarea instrumentelor de evaluare (probe de examen);
• administrarea instrumentelor de evaluare la nivel de sistem;
• coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării și a notării probelor de examen administrate;
• raportarea rezultatelor evaluării;
• feedback-ul și asumarea „lecțiilor învățate” pentru proiectarea următorului ciclu de evaluare.
Caracteristici ale procesului de evaluare
Funcționarea optimă a tuturor componentelor conduce la atingerea scopului fundamental: decizia evaluativă
în cazul fiecărui candidat să fie cea adecvată nivelului, caracteristicilor, performanțelor individuale
demonstrate în situația de evaluare/examinare/concurs.
Funcționarea optimă a tuturor componentelor documentează și faptul că procesul de evaluare
demonstrează următoarele caracteristici:
 Obiectivitate
 Echivalență
 Echitate
 Transparență
Caracteristici ale procesului de evaluare
Obiectivitate – urmărită prin parametri precum: calitățile instrumentului de evaluare; concordanța dintre deciziile
evaluative a doi sau mai mulți evaluatori privind rezultatele aceluiași candidat; diminuarea sau controlul
subiectivității evaluatorului în raport cu decizia evaluativă etc.
Echivalență – urmărită prin parametri precum: concordanța dintre diferitele forme ale instrumentelor de evaluare
administrate în diferite sesiuni/ani în cazul aceleiași discipline etc.
Echitate – urmărită prin parametri precum: caracterul nepărtinitor al sarcinilor de evaluare / itemi / probe;
imparțialitatea față de toți candidații etc.
Transparență – urmărită prin parametri precum: respectarea termenelor stabilite pentru comunicarea publică a
rezultatelor la nivel de sistem; protejarea dreptului la intimitate și date personale; respectarea normelor privind
accesul la date și comunicarea publică; documentarea fiecărei etape a procesului de evaluare; argumentarea
deciziei evaluative etc.
Asigurarea calității procesului de evaluare
Pentru asigurarea calității procesului de evaluare, în care deciziile evaluative pot avea un impact decisiv asupra
parcursului educațional ulterior sau asupra carierei fiecăruia dintre candidați, practicile evaluative actuale la
nivel mondial evidențiază câteva tendințe:
 necesitatea raportării la standarde comune care să orienteze procesul de evaluare - The Association of
Educational Assessment – Europe propune un cadru european al standardelor comune pentru evaluarea
educațională, acesta fiind un demers unificator și de consolidare atât a valorilor comune, cât și a practicilor din
domeniu;
 identificarea de modalități, strategii, tehnici, proceduri de diminuare a subiectivității factorului uman în

evaluare și notare cu scopul creșterii calității deciziei evaluative, în beneficiul candidaților. O direcție clară de
acțiune este investiția în formarea evaluatorilor.
Asigurarea calității procesului de evaluare
Cercetările întreprinse de AQA – Centre for Education Research and Practice evidențiază aceste
demersuri:
„Caracteristicile unui bun evaluator nu pot fi distilate într-o simplă listă de dorințe și multe dintre
cercetări confirmă faptul că acuratețea evaluării nu este dependentă de caracteristicile ușor de
măsurat ale background-ului unui evaluator.
Unele studii arată că evaluatorii cu experiență evaluează cu fidelitate mai ridicată, dar, pentru
unele tipuri de evaluări, expertiza specifică disciplinei nu este întotdeauna o cerință necesară. Pe de
altă parte, cercetările noastre arată că formarea și standardizarea joacă un rol-cheie în
îmbunătățirea fidelității evaluării.”
B. Aplicații - 3,5 ore

CPEECN Modul 1 Teorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CPEECN Modul 1 Teorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"Corpul profesorilor evaluatori pentru

examenele și concursurile naționale"

Dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice în rolul de

Total 8 10 20,5 15,5 1,5 4,5 60

1.1. Repere normative și legislative

(5) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale va transmite comisiilor județene/comisiei municipiului

Probele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale

Evaluarea lucrărilor scrise

Stabilirea rezultatelor finale

(6) Evaluarea lucrărilor şi afişarea rezultatelor la centrele de examen şi pe site-ul www.definitivat.edu.ro se

ART. 37 (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen, în termenul prevăzut în Calendar.

(6) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii:

(4) Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii:

• Valori etice în administrarea și logistica procesului de evaluare

• Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare

• Valori etice în relațiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare

• Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori

• Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori

• Valori etice în prevenirea și rezolvarea conflictelor de interese

Reflectarea, la nivel de metodologie, proceduri, instrucțiuni etc. a preocupării de evitare a:

– diseminarea, clarificarea și împărtășirea valorilor și a principiilor care guvernează o evaluare de calitate

– consolidarea conduitei etice privind participarea la întregul proces de evaluare;

– promovarea și protejarea profesorilor-evaluatori prin asigurarea unui climat stimulativ de organizare a

- demonstrarea specializării necesare exercitării rolului de evaluator pentru disciplina/disciplinele/modulele

– conștientizarea și asumarea implicațiilor privind completarea diferitelor tipuri de Declarații de evitare a

Calitatea procesului de evaluare administrat în contextul evaluărilor, examenelor și concursurilor naționale

 identificarea de modalități, strategii, tehnici, proceduri de diminuare a subiectivității factorului uman în

S-ar putea să vă placă și