IMPLIMENTAREA TEXTELOR MULTIMODALE LA ORELE DE LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ CA LIMBĂ NEMATERNĂ ÎN GIMNAZIU

Ceaneva Elena
Profesor de limba și literatura română
gr. did.II
IP LT S.P.Economov
din satul Etulia
xfelena@gmail.com
Adnotare: Recent, din cauza faptului că lumea și societatea nu stau pe loc, cercetătorii apelează din
ce în ce mai mult la noi tipuri de texte, precum textele multimodale. Articolul este dedicat analizei
caracteristicilor și funcțiilor textelor multimodale, precum și principiilor și strategiilor de utilizare a
acestora în procesul de predare a limbii române ca limbă nematernă în clasele gimnaziale. De
asemenea, autorul ia în considerare modul de organizare eficientă a unei lecții de limbă română
folosind un text multimodal. Sunt luate în considerare principiile și strategiile de lucru cu textele
multimodale și rolul acestora la lecțiile de limbă română ca limbă nematernă. Se concluzionează că
folosirea textelor multimodale la lecțiile de limbă română trezește interesul elevilor, dorința de a se
pronunța și contribuie la formarea competenței comunicative. În ciuda faptului că textele
multimodale au un potențial linguodidactic uriaș în activitățile educaționale și cognitive, succesul
aplicării lor depinde de respectarea cerințelor pentru textele multimodale, principii și strategii de
lucru asupra lor.
Cuvinte cheie: vizualizare, postere, comuncare, text multimodal, benzi desenate.
Annotation: Recently, due to the fact that the world and society do not stand still, researchers are
increasingly turning to new types of texts, such as multimodal texts. The article is dedicated to the
analysis of the characteristics and functions of multimodal texts, as well as the principles and
strategies of their use in the process of teaching the Romanian language as a non-native language in
secondary schools. The author also considers how to effectively organize a Romanian language
lesson using a multimodal text. The principles and strategies of working with multimodal texts and
their role in Romanian language lessons as a non-native language are considered. It is concluded
that the use of multimodal texts in Romanian language lessons arouses students' interest, the desire
to speak and contributes to the formation of communicative competence. Despite the fact that
multimodal texts have a huge linguistic and didactic potential in educational and cognitive
activities, the success of their application depends on compliance with the requirements for
multimodal texts, principles and strategies for working on them.
Key words: visualization, posters, communication, multimodal text, comics,
Introducere. În ultimii ani, în lingvistica modernă, a apărut un interes pentru textele
multimodale ca mijloace de comunicare non-verbale. Această atenție sporită se datorează și
cerințelor moderne pentru procesul de comunicare din ce în ce mai complex. Astăzi, în predarea
limbii române ca limbă nematernă se folosesc tot mai mult textele multimodale, care îndeplinesc o
serie de funcții importante în activitățile educaționale și cognitive.
Concept. Multimodalitatea este înțeleasă ca o proprietate a textului, în structura căreia,
alături de mijloacele verbale obișnuite (text, inscripție), non-verbale (iconice), sunt utilizate, precum
și mijloacele altor coduri semiotice. Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme
semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spatial. Multimodalitatea implică interferenţa dintre
cuvânt, imagine, sunet, gestică şi mişcare [2, pag.170]. Vizualul presupune analiza culorii, formei,
stilului, dimensiunii sau perspectivei. Gestualul are nevoie de observarea mimicii, a limbajului
trupului, în timp ce spaţialul necesită observarea aşezării în spaţiu şi apropierea sau distanţa dintre
obiecte. Auditivul va trimite la linia melodică, efectele sonore, zgomotele ambientale, liniştea,
intonaţia sau volumul. Deci, vedem că textul multimodal „clasic” constă din următoarele
componente:
1
1) partea verbală - text, inscripție, text verbal;
2) parte non-verbală / vizuală - ilustrații (imagine, imagine, desene, fotografii etc.), diagrame și
tabele.
Interacţiunea celor două componente duce la faptul că apare un singur sens comun al textului
multimodal. Textul multimodal include fișiere audio și clipuri video. În structura unor astfel de
texte multimodale, L.S. Bolișacova, alături de cele două componente deja numite, evidențiază și
componenta melodică complementară [1,pag.19]. În ceea ce privește modul în care acestea
afectează diferite simțuri, multimodalele texte sunt împărțite în trei grupe: vizuale, auditive și
audiovizuale.
În categoria textelor multimodale sunt incluse următoarele:
• texte multimodale tipărite: benzi desenate, povestiri de tablouri, romane grafice,
postere, ziare, broşuri, afişe, pliante, caricaturi;
• texte multimodale digitale: videoclipuri, animaţii, povestiri digitale, filme, spotul
publicitar, reclama, emailul, pagina web;
• texte multimodale live: spectacole, evenimente.
A.V. Ghizatullina subliniază „prezența unor trăsături caracteristice ale gândirii tinereții
moderne, al căror complex este în prezent desemnat prin conceptul de „clip gândire”. Aceste
caracteristici includ percepție fragmentată, incapacitatea de a se concentra pentru o lungă perioadă
de timp pe un obiect de percepție, pentru o lungă perioadă de timp pentru a monitoriza dezvoltarea
acestui obiect, pentru gândirea profesorului atunci când dezvăluie orice idee sau teorie. Pentru
asimilarea cu succes a materialului educațional, elevii cu acest tip de gândire au nevoie de o
prezentare discretă a informațiilor de bază în cel mai concis, dar, dacă este posibil, la figurat, în
prezența unor stimuli strălucitori mereu noi, atragerea constantă a atenției evazive asupra obiectului
de studiu» [2,pag 64]. Anume textele multimodale pot fi folosite cu succes în aceste conditii.
Textele multimodale îndeplinesc o serie de funcții importante în activitatea educațională și
cognitivă. Se disting următoarele funcții:
• atractiv, asociat cu atragerea atenţiei elevului;
• informativ, asociat cu transferul de informații și cu formarea înțelegerii conținutului
textului;
• funcţia de ilustrare a componentei verbale;
• expresiv, influenţând emoţiile şi sentimentele elevului;
• estetic, afectând sentimentele estetice ale elevului;
• funcţia fatică şi de contact, care creează situaţii de comunicare comunicativă.
Textul multimodal în predarea unei limbi nematerne are un număr mare de avantaje: este
eficient în învățarea regulilor de citire, gramatică, scriere, vorbire. Pentru a îndeplini pe deplin
funcția didactică, textul multimodal trebuie să îndeplinească o serie de cerințe. V.A. Sențova a
încercat să identifice principalele cerințe pentru textele multimodale:
• textele multimodale trebuie corelate cu obiectivele de învăţare;
• textele multimodale ar trebui să poată oferi dezvoltarea competentei comunicative;
• textele multimodale trebuie să aibă materialul lingvistic necesar din partea lor verbală;
• materialul lingvistic al textului multimodal trebuie să corespundă nivelului dat de
cunoaștere a limbei ca limbă nematernă;
• textele multimodale trebuie să fie informative și semnificative, comunicative și
autentice, trebuie să conțină tipice situații de comunicare verbală;
• textele multimodale ar trebui să țină cont de vârsta și interesele elevilor, precum și de
cunoștințele lor de bază;
• textele multimodale ar trebui să aibă informații actualizate;
• componentele verbale și non-verbale ale unui text multimodal ar trebui să fie ușor de
înțeles și accesibil percepției;
• textul multimodal trebuie să aibă o calitate vizuală și auditivă ridicată [4, pag 170].

2
 Experiment. Pentru a înțelege cum de organizat munca cu un text multimodal pentru o lecție
de limba romănă ca limbă nematernă am ales textul ”Moștenirea” din manualul de limba română
clasa a 7-a. Găsind în el toate caracteristicile unui text multimodal clasic, am lucrat la el pas cu pas.
Lucrul la textul multimodal la o lecție de limba română constă de obicei din 4 etape: lucrul pre-
textual, lucrul cu textul, exercițiile post-textuale, creativitatea [Anexa 1,pag.4].
1.La etapa pre-textuală: profesorul ia în considerare momentele de lucru cu elevii. Cu
ajutorul titlului și imaginilor, se poate de determinat tipul de text, se poate determina și despre
cine, despre ce este vorba, se poate de găsit familiile de cuvinte și se poate preciza conținutul
textului din ele. La început, putem pune o serie de întrebări, de exemplu: Cine sunt personajele
principale? Cum se numește textul? Câți feciori avea tatăl?
2. La etapa textuală: este necesar să se efectueze un control de citire, al cărui obiect trebuie
înțeles. Sarcina poate fi începută astfel.
De citit textul pe roluri și de găsit în text:
• prima rugăminte a tatălui;
• a doua rugăminte a tatălui;
• fragmentul în care se vorbește cum au fost găsite păsările-pui;
• hotărârea tatălui cu privire la împărţirea averii.
3. La etapa post-textuală: elevii trebuie să îndeplinească sarcini asupra textului, comentează
conținutul acestuia, își exprimă punctul de vedere asupra informațiilor primite. Deci, putem pune
următoarea întrebari: Ce doreau feciorii? Ce-au făcut păsările-părinţi când și-au văzut puișorii în
colivie? Ce i-au promis feciorii tatălui lor? Cum au avut grijă păsările-pui de părinţii lor? Când vor
primi feciorii moștenirea bătrânului tată?
4. La etapa creativă: elevilor li se poate oferi lucrări de proiect, legate de crearea propriului
sfârșit de text, conținut de text.
Rezultatul. Pe baza experimentului nostru, am ajuns la concluzia că utilizarea textelor
multimodale activează atenţia şi memorarea involuntară datorită prezenţei componentelor iconice
care pot trezi şi reţine interesul elevilor pentru o perioadă lungă de timp. Aceste texte ne permit să
atenuăm oboseala, deoarece există o schimbare a tipului de activitate și a canalului de percepție a
elevilor. Există, de asemenea, o oportunitate suplimentară de a controla atenția elevilor.
În încheere vreau să mă împărtășez cu câteve modele de texte multimodale din activitatea
mea cu elevii. În practica mea folosesc diverse texte multimodale începând cu clasele primare unde
îmi sunt de un mare ajutor cărțile digitale românești. Sunt bogate cu benzi desenate și bule de
dialog, sunt frumos ilustrate și transmit cititorului diferite combinații de limbaj scris, vizual, gestual
și spațial adăugând la ore și deferite texte Live ca dansul, spectacole, povestiri orale și prezentări
[Anexa 2,pag4].
În clasele gimnaziale și liceale apar textele digitale multimodale complexe care includ: filme
de acțiune live, animații, povești digitale, pagini web, videoclipuri și felicitări muzicale, unde sunt
implicați și elevii [Anexa 3,pag.4]. La fel sunt diverse textele multimodale si la activitățile
extracurriculare ca cântecele,prezentările. Am avut ocazia să petrec o activitate extracuriculară
online la tema „O excursie virtuală prin satul natal”. Elevii clasei a 6-a au prezentat locurile
principale din sat: au pregăti si au prezentat prezentări despre izvoarele din sat(text;imagini și
video), despre lacul Cahul s.a.
În cadrul unei activități interculturale realizată împreună cu muzeul din sat elevii s-au
implicat foarte activ interpretând cântecul ”Ceșme” in limba găgăuză pe fonul unei prezentări
[Anexa 4,pag.5].
Pentru a realiza un text multimodal ne putem axa pe următoarele platforme
Pixton,Wittycomix, Storyboard, Make Beliefs Comix, Canva, Genialy, Book creator.
Concluzia. Receptarea și crearea textului multimodal contribuie la formarea competențelor
media și la alfabetizarea media, susține formarea competențelor sociale, civice și interculturale,
dezvoltă gândirea critică, încurajând comunicarea în limba maternă și limbi străine.
Utilizarea textul multimodal mărește motivația elevilor, contribuie la intensificarea învățării, la
activarea activității de gândire a vorbirii și a independentei muncii elevilor, îmbunătățirea calității
3
cunoștințelor primite. Procesul de învățare devine mai productiv așa cum creează un sentiment de
mediu lingvistic real.

Bibliografia:

1. Bolshakova L.S. Buletinul Universității de Stat Samara. -2008. - Nr. 4. – S. 19–24

2. Ghizatullina A.V. Vizualizarea informațiilor în procesul de implementare abordare
multilingvă a predării limbilor străine la universitate/ Probleme moderne de filologie și
metode de predare a limbilor: întrebări de teorie și practică: materiale ale Conferinței
internaționale științifice și practice (27 octombrie 2017). - Elabuga: Editura Elabuga
Institutul Universității Federale din Kazan, 2017. - P. 64–66.
3. Sămihăian F. (coord.) Limba şi literatura română. Ghidul profesorului. Art Educaţional,
2018.
4. Sențova V.A. Utilizarea potențialului linguodidactic al textelor policod în predarea
gramaticii ruse studenților italieni / Știința modernă: probleme actuale de teorie și practică. -
2017. - Nr. 8. - p. 170-172.
Anexa 1

Anexa 2

4
 Anexa 3

Zabun V. cl.a 10-a Covaci V. cl.a 7-a Arnautova A. cl. A10-a

”De ce nu-mi vii” M.Eminescu, Lungu E. cl. A 10-a ”Musca la arat” Pnceva A. cl.a 8-a

Anexa 4

5
Cântecul ”Ceșme” cl. a 9-a