LICEUL TEHNOLOGIC

“AL.I.CUZA”,Slobozia
Prof. DINU SIMONA IONELA
 Tematica:
Metode activ-participative
în abordarea textului epic

Prezentări:
1. Prezentare Power Point – Metode activ-participative
în abordarea textului epic cu aplicaţii pe romanul Ion de
Liviu Rebreanu
2. Prezentare Power Point – 10 metode activ
participative
3. Aplicaţii în proiecte didactice – Metoda horoscopului,
metoda cubului şi metoda pălăriilor gânditoare
• Motto:
”Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât
timp gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo
patimă. Întreţineţi-i deci într-o stare de spirit
plăcută , dacă vreţi să vă primească învăţăturile.
Este tot atât de imposibil să imprimi un caracter
frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe
cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe
o hârtie care se mişcă”

(John Locke - Some Thoughts

Concerning Education)
 Metodele activ-participative
Scurtă prezentare

• Alegerea metodelor de predare-învăţare-evaluare ţine, într-o oarecare măsură, de

predarea tradiţională sau de transmiterea convenţională a informaţiilor, pentru a obţine,
în schimb, din partea elevilor, o participare activă la rezolvarea problemei puse în
discuţie.
• Metodele active se bazează, în special, pe examinarea problemelor în grupuri mici şi
pe discuţii dirijate, iar ca formulă de educaţie centrată spre persoana – subiect, ele
răspund unor principii:
• Profesorii, elevii şi ceilalţi parteneri educaţionali îşi împart responsabilitatea
învăţării;
• Climatul în care se desfăşoară activitatea trebuie să fie unul formativ;
• Scopul activităţii este acela de a învăţa cum să învăţam ceea ce ne interesează
• Disciplina necesară se transformă în autodisciplină
• Evaluarea devine autoevaluare
• Profesorul este receptat, în primul rând, ca furnizor de resurse ale învăţării.
• Alegerea metodelor activ participative nu
reprezintă un scop în sine, ci se realizează în
funcţie de conţinuturile de învăţare, de
obiectivele propuse, de participanţi şi de
modalităţile de integrare adecvată în strategia
generală, însă este recomandat să se folosească în
combinaţie cu metodele tradiţionale. Nu se poate
face o delimitare fermă între metodele
tradiţionale şi cele moderne, iar “în funcţie de
abordările profesorului, bariera dintre ele se
atenuează sau chiar poate să dispară”.
(Mariana Dragomir, Managementul activităţilor didactice.
Eficienţă şi calitate)
 METODE TRADITIONALE METODE MODERNE

- Centrate pe profesor - Centrate pe elev şi pe activitate

- Comunicare unidirecţională - Comunicare multidirecţională

- Transmitere de cunoştinţe - Accent pe dezvoltarea gândirii,

formare de aptitudini şi deprinderi

- Evaluarea  Reproducere - Evaluarea formativă

- Pasivitatea elevilor - Încurajează participarea elevilor,

iniţiative, implicare, creativitate etc.

- Autoritatea profesorului - Parteneriatul profesor-elev

Clasificarea metodelor activ -participative:
a) Metode de predare – nvatare interactiva in grup:
• Predarea / invatarea reciproca
(Reciprocal teaching – Palinscar)
• “Mozaicul”( Jigsaw)
• Metoda “Cascadei”(Cascade)
• Metoda invatarii pe grupe mici
(“STAD - Student Teams Achievement Division”)
• Metoda “turnirului intre echipe”
(“TGT-Teams/Games/Tournaments”)
• Metoda schimbarii perechii (“Share-Pair Circles”)
• Metoda “Piramidei”
• Invatarea dramatizata
b) Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de
verificare :

• Harta cognitiva / conceptuala

• Matricile
• “Lanturile cognitive”
• ”Scheletul de peste”
• Diagrama cauzelor si a efectului
• ”Panza de paianjen”
• ”Tehnica florii de nufar”
• ”Cartonase luminoase”
 c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativitatii :

• Brainstorming”
• Explozia stelara”
• Metoda “palariilor ganditoare”
• Caruselul”
• “Multi-voting”
• “Masa rotunda”
• Interviul de grup
• Studiul de caz
• Incidentul critic”
• Phillips 6/6”
• ”Tehnica 6/3/5”
• ”Controversa creativa”
• ”Tehnica acvariului”
• ”Tehnica focus-grup”
• “Patru colturi”
• Metoda “Frisco”
• Sinectica
• ”Buzz-groups”
• ”Metoda Delphi”
 d) Metode de cercetare in grup :

• SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru

Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )
• Tema / proiectul de cercetare in grup
• Experimentul pe echipe
• Portofoliul de grup • Cubul
• Cadranele • Inteligentele multiple
• Mozaicul • Ciorchinele
• Turul galeriei
• Tehnica Lotus – Floarea de nufar
• Explozia solara
• Metoda Frisco
Metode activ participative în
abordarea textului epic
cu aplicaţii pe romanul

Ion
de Liviu Rebreanu
 ORGANIZATORUL GRAFIC

• Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care

facilitează esenţializarea unui material informativ prin schematizarea
ideilor. Această metodă ajută elevii să facă corelaţii între ceea ce ştiu şi
ceea ce urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă. De asemenea,
profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să
conştientizeze mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul
grafic se poate utiliza pentru prezentarea sructurată a informaţiei în mai
multe moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-efect,
problematizat etc
• Există mai multe tehnici de organizare grafică: tabelul
consecinţelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, friza
cronologică, diagrama Venn, diagrama cauzelor şi a efectului
(fishbone map – scheletul de peşte), diagrama Spider Map (pânza de
paianjen), hexagonul, ciorchinele, tabelul „T”, lanţul evenimentelor,
bula dublă, harta evenimentului, network tree.
DOMENIUL METODOLOGIA CUVINTE CHEIE ORGANIZATORUL
GRAFIC

1. Comparaţia Se explică diferenţa Diferenţa: spre Notiunea 1 si 2

(mod sau asemănarea dintre deosebire…
comparativ) două sau mai multe Asemănarea: la fel, ca
lucruri şi… Asemanari Deosebiri

2. Descrierea Se descrie subiectul Caracteristicile sunt…

(mod ales prin listarea De exemplu…
descriptiv) caracteristicilor, Subiectul
proprietăţilor sale

3. Structurarea Se listează itemii sau Primul, al doilea, 1_________________

pe secvenţe evenimentele în următorul… 2_________________
(mod ordine cronologică ori 3_________________
secvenţial) numerică 4_______________

4. Relaţia Se propune cauza şi Motivul pentru care… Cauza  Efect 1…

cauză-efect se deduc efectele dacă…  Efect 2…
(mod cazual)  Efect 3…
 Etape:
Pasul 1: Elevii vor fi împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi. Se anunţă
tema (Ion de Liviu Rebreanu – sistematizare, verificare de cunoştinţe)
şi metoda de lucru.
Pasul 2: Fiecare grupă va primi câte o fişă, conţinând sarcini de lucru,
ce vizează sistematizarea cunoştinţelor despre romanul studiat pe 4
domenii: comparativ, descriptiv, secvenţial şi de tipul cauză-efect.
Pasul 3: Echipele vor colabora în rezolvarea cerinţei, apoi vor
organiza grafic conţinuturile.
Pasul 4: Fiecare echipă îşi va susţine reprezentarea grafică.
Pasul 5: Profesorul va analiza activitatea echipelor.
Fişa nr. 1:
Sarcina: Identificaţi două personaje / noţiuni / evenimente, evidenţiate în roman
prin comparaţie.

taranimea / intelectualitatea

Asemanari:
 Cele doua planuri sunt prezentate intr-o
oarecare simetrie, prin folosirea tehnicii
contrapunctului (ex: conflictele: preotul
Belciug – invatatorul Herdelea / Ion – Vasile
Baciu; ritualul nuntilor: Laura – Pintea / Ion –
Ana);
In ambele planuri domina mentalitatea
potrivit careia oamenii sunt respectati daca au
oarecare agoniseala, iar acest tip de
mentalitate genereaza conflictele sociale intre
“bocotani si “sarantoci”; intelectuali ori
tarani, familiile nu se intemeiaza pe
sentimente, ci pe interese economice.
Deosebiri:
 De regula, intelectualii nu se amesteca in
“petrecerile satului”, chiar daca vin sa le
priveasca hora; de aceea, vreo alianta
familiala intre intelectuali si tarani nici nu
intra in calcul;
 Conflictele intre personajele apartinand
planului taranimii sunt ireconciliabile, sub
semnul fatalitatii (Ex: Ion – Vasile Baciu,
Ion – George Bulbuc), pe cand intre
intelectuali reconcilierea e mai probabila
(Ex: preotul Belciug ii intocmeste
invatatorului Zaharia acte pe lotul pe care
era construita casa)
 Fişa nr. 2:
Sarcina: Organizaţi grafic caracterizarea Anei.

•Portret fizic: slăbuţă şi urâţică, cu faţă

„lunguiaţă, arsă de soare, ca o întipărire de
•G. Călinescu: “femeia reprezintă două
suferinţe”;
braţe de lucru, o zestre şi o
•Creşte „singură, lipsită de o dragoste
producătoare de copii”.
părintească mângâietoare” căci mama a
•în moartea Anei e un mod de a pedepsi o
murit la naştere şi tatăl o priveşte acuzator,
lume încremenită sufleteşte în dorinţele
considerând-o răspunzătoare de moartea
meschine de a avea
soţiei şi de faptul că va pierde din avere
Adu
când va trebui să o mărite;
interpretări /
•Iubeşte pe Ion al Glanetaşului pe care îl •Îşi iubeşte timid tatăl dar se şi
fă afirmaţii
consideră „norocul” ei: teme de el;
•Credulă, se lasă sedusă de Ion;
surprinzătoare •Iubirea pentru Ion o înrobeşte,
•Suportă bătăile şi umilinţele tatălui, iar
asupra îi tulbură minţile şi o consideră o
după nunta cu Ion, pe cele ale soţului; faptelor salvare , o eliberare de sub
•La propria nuntă, fiindcă sarcina e personajului autoritatea paternă;
Prezintă Judecă
înaintată, Florica, iubirea lui Ion, îi ia locul •Sfidează întreaga comunitate şi
informaţiile atitudinea chiar pe preotul satului în numele
la dansul miresei, moment în care Ana îsi
persoanjului
dă seama că soţul nu o iubeşte decât ştiute faţă de
iubirii sale;
pentru avere; despre •E geloasă pe frumuseţea Floricăi;
•Naşte un copil, pe Petrişor; celelalte •Crede zvonurile împrăştiate de
personaj personaje
•Fiindcă Ion o suduie, o repede şi uneori o
bate, Ana se simte părăsită;
Ana Savista;
•Caută la soacră înţelegere dar e
•Vestea morţii lui Avrum- prin spânzurare- sfătuită să tacă şi să îndure;
şi zvonul adus de Savista, că Ion o •Îşi iubeşte copilul dar îl lasă
vizitează pe Florica o determină pe Ana orfan;
să se sinucidă;
Adu argumente
Prezintă
de ordin afectiv •Nu a primit nici un fel de educaţie, n-are
motivaţia
în legătură cu cine să o sfătuie şi să o ajute(orfană);
opţiunilor
opţiunile •Nu are prietene şi e foarte retrasă ( nu
personajului
•Nesiguranţa în legătură cu personajului
cunoaşte firea omului);
iubirea lui Ion faţă de ea; •Caută la Ion iubirea şi fericirea de care nu
•Complexată de frumuseţea avusese parte;
Floricăi; •În numele iubirii sacrifică tot: statut social,
•Deznădejdea îi dă gânduri de avere, viaţă;
moarte; •Sinuciderea ei e finalul tragic al unui destin
nefast;
 Fişa nr. 3:
Sarcina: Organizaţi grafic evoluţia personajului Ion către dezumanizare.

• Fiul unui taran risipitor, era”iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana punea si
Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap”;
Caracterizare • Istet, silitor;
• Rusinat de saracia lui, orgolios, revoltat, impulsiv.
favorabila

• Personajul evolueaza intre doua atitudini extreme: in prima parte a romanului e convins
ca “ dragostea nu ajunge in viata… Dragostea e numai adaosul”, in timp ce, spre
finalul operei, “i se adaoga in creieri, nechemata, intrebarea: ce lolos de pamanturi
Fire daca cine ti-e drag pe lume nu-i al tau? “
conflictuala

• Manios, violent, lacom, viclean; brutal.

• Ion in dorinta sa de a poseda se conduce dupa principiul: “graba strica treaba. Fara
dibacie si siretenie nu ajungi la mal niciodata”. Urmarirea atenta a scopurilor sale il
izoleaza si-l imunizeaza in fata reprosurilor celorlalti, care nu-l abat de la manevrele sale
Dezumanizat diabolice si actele reprobabile.
Fişa nr. 4:
Sarcina: Identificaţi în roman evenimente/situaţii cauzatoare ale
dramelor personajelor si organizati grafic efectele cauzei identificate.

Efect 1:
batjocorirea Anei;
moartea ei si a
Cauza 1: Saracia si fiului lor, Petru Efect 2’: adancirea
ambitia lui Ion de a dramei
stapani pamant invatatorului
Efect 2: conflictul Herdelea
cu Simion Lungu (conflictul cu
preotul Belciug si
cu autoritatile
Efect 3: conflictul ungare )
cu Vasile Baciu,
saracirea lui…

Efect 4: conflictul Efect 4’: moartea

cu George Bulbuc lui Ion, ucis cu sapa
pentru Ana … de George…
 MOZAIC II

• Tehnica e o variaţiune a strategiei de predare “mozaic”,

diferenţa constând în faptul că această activitate este mai
dirijată
• Metodă activă de învătare prin cooperare
Pasul 1: Anunţarea temei – Delimitarea momentelor subiectului în Ion de Liviu Rebreanu –
şi a metodei de lucru.
Pasul 2: Elevii se grupează în echipe-casă (4-5 membri), fiecare elev corespunzând unui
număr de la 1 la 4, în funcţie de care va primi o fişă de expert. Profesorul explică faptul
ca toţi elevii trebuie să cunoască la sfârşitul orei momentele subiectului, însă fiecare va
deveni expert în una din părţile lecţiei.
Pasul 3: Se lecturează fişele de lectură, realizate pe marginea romanului, anterior acestei
activităţi. Elevii vor acorda atentie sporită informaţiilor corespunzătoare întrebărilor din
fişa de expert primită.
Pasul 4: Se formează grupurile de experţi pentru a discuta întrebările şi pentru a stabili
răspunsurile. Profesorul monitorizează activitatea grupurilor.
Pasul 5: Experţii se reîntorc la grupurile-casă, unde fiecare va prezenta ce a învăţat în
grupul de experţi. Sarcina expertului nu este doar aceea de a raporta, ci şi de a pune
întrebări colegilor de echipă, pentru a se asigura ca aceştia au învăţat partea sa de text.
Pasul 6: Evaluarea: Fiecărui elev i se cere să scrie cu ce a contribuit la discuţie şi cum ar fi
putut să se desfăşoare mai bine activitatea.
 Fişa de expert 1:
1. Descrieţi adunarea prezentă la hora
din curtea Todosiei, punând în evidenţî
faptul că aşezarea privitorilor reflectă
relaţiile sociale.
2. Care este rolul horei în viaţa
comunităţii săteşti?
3. Precizaţi reperele spatio-temporale şi
rolul lor în cadrul textului.
Fişa de expert 2:
1.Ce eveniment declanşează
începutul conflictului?
2.Precizaţi conflictele centrale ale
romanului.
Fişa de expert 3:
1.Povestiţi întâmplările ce se
derulează între următoarele două
evenimente semnificative:
confruntarea verbală dintre Vasile
Baciu şi Ion din debutul romanului,
respectiv scena sărutării
pământului de către Ion.
Fişa de expert 4:
1.Precizaţi evenimentul de maximă
încordare, motivându-vă alegerea.
2.Care sunt evenimentele ce încheie
romanul?
 Variante de răspuns:
Fişa de expert 1:
1. Fruntaşii satului, primarul şi chiaburii discută
separat de ţăranii mijlocaşi. Alături, fetele nepoftite la
horă, mamele şi babele discută despre gospodărie.
Intelectualii satului privesc, dar nu se amestecă în
horă.
2. Hora asigură coeziunea comunităţii săteşti,
facilitând întemeierea noilor familii, dar cu
respectarea principiului economic.
3. Satul Pripas, acţiunea debutează duminica.
Reperele spaţio-temporale conferă veridicitate
romanului realist.
Fişa de expert 2:
1.Hotărârea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea
bogată, deşi o iubea pe Florica cea săracă.
2.Conflictul central: lupta pentru pământ în satul
tradiţional, unde posesiunea pământului condiţionează
dreptul de a fi respectat în comunitate. Conflictul
exterior între Ion şi Vasile Baciu este dublat de
conflictul interior între glasul pământului şi glasul
iubirii. Conflict tragic între om (nu întâmplător ţăran)
şi pământul -stihie.
Fişa de expert 3:
1.Dorind să obţină repede mult pământ, Ion îi face
curte Anei, fata lui Vasile Baciu, om bogat. O seduce şi
îi obligă tatal să accepte căsătoria. La nuntă, Ion nu
cere acte pentru pământ, se simte înşelat şi incep
bătăile şi drumurile Anei între Ion şi Vasile Baciu.
Preotul Belciug mediază conflictul. Celălalt plan, al
intelectualităţii vizează rivalitatea dintre preot şi
învăţător pentru autoritate în sat.
Fi;a de expert 4:
1.Sinuciderea Anei reprezintă punctul maxim al
tragismului generat de lupta pentru pământ şi dorinţa
de posesiune a lui Ion.
2.Finalul este previzibil. Nesăturat de posesia
pământurilor lui Vasile Baciu, Ion se ambiţionează s-o
stăpânească şi pe Florica, devenită între timp soţia lui
George, pretendentul Anei de odinioară. George îl
ucide cu lovituri de sapă pe Ion, venit noaptea în curtea
lui, după Florica. George – instrument al destinului – e
arestat, Florica rămâne singură, iar averea lui Ion
revine bisericii.
 EXPLOZIA STELARA
(STARBURSTING)
(engl. “star” = stea; engl. ”burst” = a exploda)

• Metoda de stimulare a creativităţii individuale şi de grup şi se bazează

pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme şi noi
descoperiri.

• Avantaje:
*uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii;
*este, în acelaşi timp, o modalitate de relaxare şi o sursă de noi
descoperiri;
*obţinerea a cât mai multe întrebări duce la cât mai multe
conexiuni între concepte.
 Etape:
Pasul 1: Se scrie problema (sarcina de lucru) în centrul unei steluţe cu
5 colţuri;
Pasul 2: În vârful fiecărui colţ al steluţei se scriu întrebări de tipul:
*ce?
*cine?
*unde?
*de ce?
*când?
Pasul 3: Se împarte clasa în grupuri;
Pasul 4: Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste
cu întrebări multe şi diverse;
Pasul 5: Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup. Lista de
întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate. Opţional, se poate
proceda şi la elaborarea de răspunsuri.
 Cine a împins-o
pe Ana la
spânzurătoare?

Unde ar fi putut Ce a gândit Ana

interveni Ana când l-a văzut pe
pentru a Ion îmbrăţi-
Imaginaţi-vă o serie
preîntâmpina şând-o pe Florica, în
de întrebări care să
destinul său fatal? aibă legatură cu locul ei, la nunta
motivele pentru lor?
care Ana se
sinucide.

Când s-a
De ce nu s-a hotărât Ana
căsătorit Ana cu să se
George Bulbuc? sinucidă?
 METODA COLŢURILOR

• Metodă activă de învăţare prin cooperare, constând în

rezolvarea de probleme prin stimularea creativităţii; tehnica este
folosită frecvent după lectura unui text sau în realizarea,
respectiv aprofundarea unor sensuri ale textului studiat.

• Scopul: generarea unor dezbateri.

Pasul 1: Anuntarea temei: Ion de Liviu Rebreanu – proces literar.
Pasul 2: Se face o scurta prezentare a problematicii personajului:
modalitati de abordare, schema factorilor determinanti si relationari
ajutatoare (spatiu, timp, statut social, stare civila, scopul urmarit). Se
vor evidentia aprecierile critice ale lui Eugen Lovinescu si George
Calinescu,aflate in antinomie.
Pasul 3: Se precizeaza pozitiile elevilor privitoare la cele doua marturii
critice (in acord cu E. Lovinescu, in acord cu G. Calinescu sau
indecizie)
Pasul 4: Profesorul imparte elevilor un fragment sugestiv pentru tema
abordata din cap.2 al romanului: Zvarcolirea si le cere elevilor sa-l
citeasca si sa-si exprime punctul lor de vedere, motivandu-l in scris
(indiferent daca se apropie sau se departeaza de una din cele doua
opinii ale criticilor).
Pasul 5: Cand termina de scris, elevii se grupeaza la colturi special
amenajate, in functie de aderenta lor la una sau cealalta afirmatie
critica. In cazul in care intervin alte pozitii critice se amenajeaza si alte
colturi critice.
Pasul 6: Elevii isi citesc unii altora ce au scris si trec in revista
argumentele pe care le pot oferi in sprijinul pozitiei lor. Se vor lege doi
purtatori de cuvant ce vor reprezenta grupul in dezbaterea ce va urma.
Pasul 7: Dezbaterea - fiecare grup isi prezinta argumentele. Toti membrii
echipelor sunt incurajati sa participe. Profesorul este mediatorul (- De
ce nu acceptati voi cei din grupul A parerea celor din grupul B?
Grupul nedecisilor ati auzit ceva care sa va faca sa inclinati catre
vreunul din cele 2 grupuri?).
Pasul 8: In cazul in care elevii isi schimba pozitia vizavi de tema
dezbaterii, pot migra la grupurile vecine.
Pasul 9: La final, fiecarui grup i se cere sa-si rezume punctul de vedere
insotit de argumente, tinand cont de contraargumentele grupului advers
(in incercarea de a le contracara)
Afirmatii critice luate in discutie:

• “Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slujba

caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie
procedurala si, cu deosebire, o vointa imensa” (Eugen Lovinescu)

• “…lacomia lui de zestre e centrul lumii si el cere cu inocenta sfaturi

dovedind o ingratitudine calma. Nu din inteligenta a iesit ideea
seducerii, ci din viclenia instinctuala caracteristica oricarei fiinte
reduse” (George Calinescu)
 „Sub sărutarea zorilor tot pământul, crestat în mii de frânturi, după toanele şi
nevoile atâtor suflete moarte şi vii, părea că respiră şi trăieşte. Porumbiştile, holdele de
grâu şi de ovăz, cânepiştile, grădinile, casele, pădurile, toate zumzeau, şuşoteau,
fâşâiau, vorbind un grai aspru, înţelegându-se între ele şi bucurându-se de lumina ce se
aprindea din ce în ce mai biruitoare şi roditoare. Glasul pământului pătrundea năvalnic
în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l. Se simţea mic şi slab, cât un vierme pe
care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltoreşte cum îi place. Suspină
prelung, uimit şi înfricoşat în faţa uriaşului:
-Cât pământ, Doamne!.......
Brazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, umplându-i inima deodată cu o
mândrie de stăpân. Şi atunci se văzu crescând din ce în ce mai mare. Vâjâiturile stranii
păreau nişte cântece de închinare. Sprijinit în coasă pieptul i se umflă, spinarea i se
îndreptă, iar ochii i se aprinseră într-o lucire de izbândă. Se simţea atât de puternic
încât să domnească peste tot cuprinsul.
Totuşi în fundul inimii lui rodea ca un cariu părerea de rău că din atâta hotar el
nu stăpâneşte decât două-trei crâmpeie, pe când toată fiinţa lui arde de dorul de a avea
pământ mult, cât mai mult…
Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veşnic a pizmuit pe cei bogaţi şi
veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă: trebuie să aibă pământ mult, trebuie! De
pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă…”
(L.Rebreanu, Ion, Capitolul II: Zvârcolirea)
 Coltul 1
Eugen Lovinescu
• Caracterizarea initiala a romancierului ii este
favorabila lui Ion: mandru vrednic, respectuos,
feciorul mai dezghetat din pripas care stie vorbi
si ramane la locul sau; orgolios, insa, posesiunea
pamantului ii apare ca o conditie a npastrarii
demnitatii umane; nimic din toate astea nu atesta
in Ion o bruta;
• Intra cu plugul in brazdele lui Simion Lungu,
pentru ca acel loc fusese odinioara al
Glanetasilor, iar dorinta de a-l reposeda se
justifica la un nivel mai profund, al
subconstientului;
• Ion traieste drama lipsei pamantului , saracia si
umilinta, iar batjocorirea Anei nu se naste din
ura ci din iubirea patimasa a pamantului (vz.
Scena sarutului);
• Ion e un personaj complex, cu vointa puternica; e
un tip launtric, chinuit, mutilat de patima sa de a
poseda: pamantul si peFlorica; apropierea falsa
de George nu e izvorata din viclenia instinctuala,
ci din viclenia procedurala; ca sa se apropie de
Florica, e mai inteligent sa se imprietenesca,
decat sa-l huleasca pe George.
Coltul 2
George Calinescu
• Afirmatia “Ion nu e decat o bruta careia
siretenia ii tine loc de desteptaciune” este
argumentata din plin de modul in care actioneaza
pentru a pune mana pe pamanturile lui Vasile
Baciu: o seduce pe Ana, o lasa insarcinata si de
rusinea satului, refuzand sa s-o ia de nevasta,
pana ce Vasile Baciu nu-I promite pamanturile;
• Cand intra cu plugul in brazdele lui Simion
Lungu, emotia acestei lacomii vadeste satisfactia
hotiei sale: “Inima ii tremura de bucurie”;
• Nu-l sensibilizeaza suferinta Anei, cu toate ca
prin ea isi stamparase glasul pamantului; mai
mult, cand Ana se sinucide, simte o eliberare ca
de o povara;
• Ion este eternul patimas; de aceea, se arunca pe
urmele unei noi patimi: Florica, fara sa-l retina
vreun amanunt moral, etic; falsa prietenie cu
George este un argument in plus al vicleniei sale
instinctuale;
• Tradarea lui Herdelea, care –l sustinuse si
admirase de mic copil reprezinta doar o alta
fapta reprobabila, ce-i atrage pe merit oprobriul
comunitatii.
 CVINTETUL

 Metodă creativă, prin care in cinci versuri se sintetizeaza un

conţinut de idei. Este frecvent utilizata fixarea – consolidarea
cunostintelor.

 Obiective: sintetizarea cunostintelor, informatiilor despre

subiect; exprimarea gandurilor, sentimentelor, ideilor
personale asupra subiectului prin intermediul cuvantului.
 Pasul 1: Comunicarea sarcinii de lucru (se anunta tema si sunt reamintite regulile de
alcatuire a unui cvintet)

 primul vers – un cuvant-cheie ce denumeste subiectul

 al doilea vers – doua cuvinte ce definesc caracteristicile subiectului – doua adjective
 al treilea vers – format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu)
 al patrulea vers –format din patru cuvinte care exprima starea elevului fata de
subiect
 al cincilea vers – un cuvant care arata insusirea esentiala a subiectului.

Pasul 2: Activitate pe grupuri – elevii se impart in grupuri, iar profesorul pentru fiecare
vers compus repeta regula

Pasul 3: Se prezinta cvintetele si se analizeaza

Activitati premergatoare ( pregatitoare):

 cuvinte care denumesc subiectul (Cine este?, Ce este? )

 cuvinte care descriu subiectul (Ce stii despre mine? )
 cuvinte care exprima actiuni (Ce face ?)
 cuvinte care exprima sentimente, insusiri sufletesti (Ce simti pentru…?)
 cuvinte care arata insusiri esentiale ( Descrie-ma printr-un cuvant)
 ION ANA

Flacau Ana

Ambitios, viclean, Firava, blanda

Sarutand, patimind, Iubind, asteptand,

muncind pamantul, suferind,
Dorinta de a stapani Prinde latul cu
mai mult mainile

Il poseda! Se sinucide!
 METODA PIRAMIDEI
(A BULGARELUI DE ZAPADA)

• Metoda de predare-invatare activa, avand la bază împletirea

activităţii individuale cu cea de cooperare, în cadrul
grupurilor;
• Constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al
colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să
ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
 Etape:

· Faza introductivă: profesorul expune datele problemei în cauză si propune elevilor o

lista cu 6 cugetari, aflate in legatura cu tema abordata.
· Faza muncii individuale: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei
timp de cinci minute, alegand trei cugetari pentru care pledeaza. În această etapă se
notează întrebări legate de subiectul tratat.
· Faza lucrului în perechi mici: elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta
rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările
individuale din partea colegilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi. Din
cele trei cugetari, prin discutii si negocieri vor alege doar pentru care sa pledeze.
· Faza reunirii în grupuri mai mari: De obicei se alcătuiesc două grupe aproximativ
egale ca număr de participanţi, formate din grupele mai mici existente anterior şi se
discută despre soluţiile la care s-a ajuns. Totodată se răspunde la întrebările rămase
nesoluţionate. Vor alege sa pledea in continuare pentru o singura cugetare.
· Faza raportării soluţiilor în colectiv: Întreaga clasă, reunită, analizează şi
concluzionează asupra cugetarilor alese. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi
vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a putea fi comparate. Se lămuresc şi
răspunsurile la întrebările nerezolvate până în această fază, cu ajutorul profesorului;
· Faza decizională: La urma, dupa discutii pro si contra, toti voteaza, hotarandu-se
asupra solutiei finale, declarata valida. Se stabilesc concluziile asupra demersurilor
realizate şi asupra participării elevilor la activitate.
 Sarcina: Faza decizionala
Identificati conflictul
central al romanului

Faza reunirii in grupuri mai mari

Faza raportarii solutiilor

Faza muncii pe cont propriu

Faza lucrului in perechi
.
2. Lupta pentru pamant
4. Conflictul 5. Conflictul 6. Conflictul
1. Conflictul in satul traditional, unde 3. Conflictul
posesiunea averii interior intre tragic dintre intre parintele
social intre intre Ion si glasul om si Belciug si
Ion si Vasile conditioneaza dreptul George
indivizilor de a fi pamantului si pamantul- invatatorul
Baciu respectati in comunitate.
Bulbuc. glasul iubirii stihie Herdelea.
 ETAPE – JOCURI - TURNIRURI

• Metoda presupune invatarea prin cooperare si apoi

aplicarea individuala a celor invatate intr-un joc
competitiv; este utilizata in sistematizarea,
verificarea cunostintelor;
• Ofera elevilor ocazia de a-si exersa deprinderile de
invatare in colaborare , precum si a deprinderilor
sociale (ex: sportivitatea).
 Etape:

Pasul 1: Elevii sunt impartiti in grupuri de cate 3 elevi cu abilitati mixte, numite “echipe-case
eterogene”. Se alege un nume pentru fiecare echipa.
Pasul 2: Profesorul lanseaza cate o sarcina pentru fiecare grup:
Echipa-casa 1 – recapitularea momentelor subiectului ce
compun Ion de Liviu Rebreanu.
Echipa-casa 2 – lecturarea unui fragment din capitolul IX: Sarutarea.
Echipa-casa 3 – recapitularea tematicii romanului si a discursului narativ.
Pasul 3: Elevii recapituleaza/lectureaza, apoi se muta in echipele de turneu omogene, denumite
“echipe de turnir” (grupuri cu abilitati egale), pentru a se intrece intr-un joc bazat pe cele
invatate.
Pasul 4: Fiecare echipa de turnir primeste: un plic cu intrebari, o fisa pentru punctaj si roluri (cel
care pune intrebari, cel care raspunde si cel care consemneaza). Rolurile si materialele se
schimba dupa fiecare tura. Fiecare individ raspunde la un numar egal de intrebari si acumuleaza
un scor.
Pasul 5: Elevii se intorc la echipele-casa cu punctajul obtinut in turneu.
Pasul 6: Se calculeaza scorul echipei, prin adunarea scorurilor individuale.
Pasul 7: Se anunta echipele castigatoare.
 PLIC CU INTREBARI 1:

1. In ce consta expozitiunea romanului?

2. Mentionati personajele ce apar prezente in expozitiune.
3. Ce eveniment declanseaza intriga?
4. Ce evenimente compun desfasurarea actiunii?
5. Precizati conflictul central al romanului
6. Prezentati evenimentele din desfasurarea actiunii care au legatura cu
invatatorul Herdelea.
7. In ce consta punctul culminant?
8. In ce moment al subiectului este descrisa nunta Floricai cu George?
9. In ce consta deznodamantul?
10. In ce moment al subiectului este descrisa scena in care Ion saruta
pamantul?
 Fişa cu punctajul individual

Numele __________________

Instrucţiuni: marcaţi cu X răspunsurile corecte şi cu Y

răspunsurile incorecte.

1.______
2.______
3.______
4.______
5.______
6.______
7.______
8.______
9.______
10._____

= total răspunsuri corecte

 Fişa cu scorul total al echipei-casă:

Numele echipei:___________

Nume Scor

Nume Scor

Nume Scor

Scor total al echipei:

Echipele-casă folosesc acest spaţiu pentru a-şi calcula

scorul total al echipei după participarea la turnir.
 CADRANELE

• Metoda activa de rezumare şi sistematizare a unui conţinut

informaţional, solicitând participarea şi implicarea elevilor în
înţelegerea lui adecvată.
• Incurajează participarea întregii clase şi a lucrului în echipe. Metoda
poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi în
vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de
elevi.
• Stimulează atenţia şi gândirea, prin cautarea unor căi de acces spre
propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri.
• Conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelor.

• Avantaje:
*stimuleaza atentia si gandirea:
*scoate in evidenta modul propriu de intelegere;
*conduce la sintetizare/esentializare.
 Etape:
NOTA: În cazul activităţii individuale, fiecare elev va primi o fişă ce
conţine cadranul. In cazul activităţii pe echipe, fiecare grup constituit va primi o fişă.

Pasul 1: Anuntarea temei de catre profesor: Ion de Liviu Rebreanu –

problematica speciei literare. Este propusa metoda de lucru –
cadranele. Elevii primesc fise de lucru. Se imparte tabla in 4 parti
egale.
Pasul 2: Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut: Ion
– roman social, monografic, modern si de dragoste.
Pasul 3: Sarcina de lucru – elevii sa completeze cele patru cadrane cu
raspunsuri scurte. Profesorul aminteste regulile metodei.
Pasul 3: Elevii citesc fisele de lectura, intocmite pe baza romanului si
formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran.
Pasul 5: Se evalueaza rezultatele.
 Reguli pentru utilizarea metodei cadranelor:

 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie în

sectorul indicat al cadranului;
 Sintetizaţi conţinutul informaţional asimilat;
 Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi
până apar idei noi şi completaţi;
 Găsiţi un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze toate informaţiile
adunate.
 Ion - roman social
Argumente:
- prezinta comunitatea satului;
- prezinta momentele importante
din viata satului
- este prezentat pe doua planuri in
functie de categoriile sociale:
taranimea si intelectualitatea.
Ion - roman modern
Argumente:
- planuri paralele
- simetria romanului
- titluri simbol la fiecare capitol
- imagini cinematografice
personaje bine conturate
Ion - roman psihologic si de
dragoste
Argumente:
- sentimentul dominant:
dragostea pentru pamant;
- conflictul interior al lui Ion: o
dragoste neimplinita; personajul
are sfarsit tragic.
Ion - roman monografic
Argumente:
- prezinta specificul satului;
- limbajul specific zonei;
- ritualuri specifice de nunta,
inmormantari, hora, botez.
 METODA: INCIDENTUL CRITIC

• Principiul pe care se bazeaza aceasta metoda este

prezentarea succinta a unui incident. Ca urmare,
membrii colectivului se vor imparti in tabere polare.

• Metoda este frecvent utilizata in lectiile de predare –

in caracterizarea unor personaje.
 Etape:

• Prezentarea incidentului;
• Analiza lui de catre fiecare participant;
• Sinteza dezvoltata, la indemnul profesorului, de catre unul dintre elevi;
• Delimitarea problemei, explorand in profunzime incidentul;
• Decizia individuala, fiecare isi citeste decizia personala in fata
grupului; profesorul le cere celorlalti sa voteze cele mai bune decizii;
• Lucrari desfasurate pe subgrupuri – analizarea motivatiilor fiecarei
solutii;
• Discutie in plen; conducatorii subgrupurilor prezinta concluziile;
• Evaluarea.
 Fragmentul supus atentiei:

“Ma molesesc ca o baba naroada. Parca n-as mai fin in stare sa

ma scutur de calicie... Las’ ca-i buna Anuta! As fi o natafleata sa dau
cu piciorul norocului pentru niste vorbe...
Isi zicea din ce in ce mai des ca, robotind oricat, nu va ajunge
niciodata sa aiba si el ceva. Va sa zica va trebui sa fie vesnic sluga pe
la altii? Toata istetimea lui nu plateste o ceapa degerata, daca n-are si
el pamant mult, mult...” (Ion, Liviu Rebreanu)

Sarcina: Ce parere aveti despre atitudinea lui Ion? Ce ati face in

locul lui? (Ce este mai important in viata: bogatia sau linistea familiei
intemeiata pe iubire?)
 TEHNICA:
IPOTEZA-EXPERIMENT-DESCOPERIRE

• Metoda este foarte utila pentru formarea cursantilor

ca grup si mai putin pentru gasirea unor solutii. Se
urmareste educarea gandirii participantilor.
 Pasi:

• Elevilor le este prezentata o intrebare care contine 3 sau 4 variante de

raspuns;
• Li se cere sa opteze individual pentru cate un raspuns;
• Raspunsurile sunt contabilizate si scorurile pentru fiecare varianta sunt
notate;
• Elevii sunt incurajati sa explice si sa argumenteze alegerile facute;
• Dupa discutii pro si contra elevii aleg inca o data o varianta de raspuns,
ce poate fi diferita de varianta aleasa initial;
• Se trag concluziile.
 APLICATIE:

• Cine este vinovat de moartea Anei?

a) Ion
b) Vasile Baciu
c) Florica
d) Chiar Ana

• Posibile argumente:
a) Ion: pt ca a inselat-o, s-a comportat urat cu ea.
b) V.Baciu: a batut-o, a lasat-o pe drumuri, nu a inteles-o si nu i-a
oferit dragostea si protectia de care avea nevoie.
c) Florica: l-a acceptat pe Ion desi erau amandoi casatoriti.
d) Ana: a fost o femeie slaba care a ascultat de gura satului si nu
a avut puterea sa infrunte singura cu copilul ei gura lumii.
 CARDURILE CU SARCINI SAU TASK CARDS

 Metoda poate fi folosita in primele lectii ale studiului textului

epic, in care se discuta despre subiect, iar elevii fac cunostinta
cu personajele. Este utila pentru invatarea asociativa.

 Pasi:
1. Elevii sunt impartiti in grupe de 4 sau 5.
2. Se folosesc mici dreptinghiuri de carton , taiate in doua prin
diferite metode de taiere (nu drept). Pe o parte este scris numele
personajului si pe perechea lui o descriere succinta a lui. Elevii
trebuie sa uneasca cele doua jumatati, descoperind astfel
personajul despre care este vorba.
PERSONAJE TRASATURI
.
ION Pers principal, realist, exponent, ipostaza omului teluric, supus
destinului tragic. Drama lui este drama omului sarac. Mandru si
orgolios, constient de calitatile sale, nu-si accepta conditia.
ANA Pers secundar, realist. Reprezinta conditia femeii in societatea
rurala a epocii. Fiica a unui chiabur, promisa de sotie unui fecior
bogat, sedusa de un tanar sarac dornic de afirmare
FLORICA Personaj secundar, o ipostaza a feminitatii, frumoasa dar saraca
ZAHARIA Pers secundar, exponential, unidimensional, ipostaza a
HERDELEA intelectualitatii rurale, macinat de criza constiintei nationale
VASILE personaj viu, veridic, “bocotanul” cinic, violent, “is mare
BACIU pacatos...betiv si stricat cum nu se mai pomeneste in sapte sate, zau
cruce”
Preotul Reprezentant al intelectualitatii satului; sfatuieste, indeamna sau
BELCIUG mustra, dupa imprejurari, oamenii care-i cer ajutorul sau care se
abat de la normele morale
 Reprezinta conditia
femeii in societatea
rurala a epocii. Fiica a
unui chiabur, promisa de
sotie unui fecior bogat, Florica
Ana sedusa de un tanar sarac
dornic de afirmare
Personaj secundar, o ipostaza a
feminitatii, frumoasa dar saraca

Pers principal, realist, exponent,

ipostaza omului teluric, supus
destinului tragic. Drama lui este
drama omului sarac.
Mandru si orgolios,
constient de calitatile
sale, nu-si accepta
conditia.

Ion
 Metoda PHILIPS 66

Pasi:

1. Elevii sunt impartiti in 4 grupe, fiecare grupa primind cate o fisa de

lucru, ce propune 5 cerinţe pe marginea unui fragment de text din
romanul Ion de Liviu Rebreanu („Începutul”, „Sfârşitul”,
„Zvârcolirea” si „Nunta”).
2. Se desemneaza in cadrul fiecarei grupe cate un conducator de
discutii, care supravegheaza si dirijeaza dezbaterea la nivelul grupului.
3. Conducatorul fiecărei grupe va ieşi în faţă şi va prezenta ceea ce a
realizat grupa pe care o reprezinta.
4. Se trag apoi concluzii.
 Grupa I:
Cititi urmatorul fragment:
„Din şoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un
drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa, şi aleargă spre Bistriţa, unde se
pierde în cealaltă şosea naţională, care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
Lăsând Jidoviţa, drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se
printre fagii tineri ai Pădurii-Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua- Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub
Râpele- Dracului ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrintitură de coline.
La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu faţa spălăcită de ploi şi cu o cununiţă de flori
veştede agăţată de picioare. Suflă o adiere uşoară şi Hristos îşi tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mîncat de carii şi înnegrit de vremuri.
Satul parcă e mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh ţese o tăcere năbuşitoare. Doar în răstimpuri fâşie alene frunzele adormite prin copaci. Un
fuior albăstrui se opinteşte să se înalţe dintre crengile pomilor, se bălăbăneşte ca o matahală şi se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceaţă
cenuşie.
În mijlocul drumului picoteşte câinele învăţătorului Zaharia Herdelea, cu ochii întredeschişi, suflând greu. O pisică albă ca laptele vine în vârful
picioarelor, ferindu-se să nu-şi murdărească lăbuţele prin praful uliţei, zăreşte câinele, stă puţin pe gânduri, apoi iuţeşte paşii şi se furişează în livada
îngrădită cu nuiele, peste drum.
Casa învăţătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, încinsă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă şi cu două ferestre care se uită
tocmai în inima satului, cerecetătoare şi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul uşii, unde se spală dimineaţa învăţătorul, iar după-amiază, când a
isprăvit treburile casei, d-na Herdelea, străjuieşte o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veşnic frânghia pe care acum atârnă nişte
cămăşi femeieşti de stambă. În umbra cămăşilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini, păzite de un cocoş mic, cu creasta însângerată.
Drumul trece peste Pârâul- Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu. Uşa e închisă cu zăvorul; acoperişul de paie parcă e un
cap de balaur; pereţii văruiţi de curând de-abia se văd printre spărturile gardului.
Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetaşu, pe urmă casa primarului Florea Tancu, pe urmă altele…Într-o curte mare rumegă, culcate două vaci
ungureşti, iar o babă şade pe prispă ca o scoabă prăjindu-se la soare, nemişcată, parc-ar fi de lemn.
Căldura picură mereu din cer, îşi usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta şi în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-
şi feţele sub streşinile ştirbite de ploi şi de vite.
Un dulău lăţos, cu limba spânzurată, se apropie în trap leneş, fără ţintă. Din şanţ, dintre buruienile cărunţite de colb, se repede un căţel murdar,
cu coada în vânt. Lăţosul nu-l ia în seamă, ca şi când i-ar fi lene să se oprească. Numai când celălalt se încăpăţânează să-l miroasă, îi arată nişte colţi
ameninţători, urmându-şi însă calea cu demnitatea cuvenită. Căţelul se opeşte nedumerit, se uită puţin în urma dulăului, apoi se întoarce în buruieni unde se
aude îndată un ronţăit căznit şi flămând.
De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăieşte. Pe prispă, doi ţărani îngânduraţi oftează rar cu o sticlă de rachiu la mijloc. Din
depărtare pătrund până aici sunete de viori şi chiuituri….”
(Capitolul I: Începutul)
 Cerinte:

• 1. Extrageţi substantivele proprii (termeni geografici şi toponimici) în

ordinea apariţiei lor în text.
• 2. Stabileşte diferenţa dintre statutul social al învăţătorului Zaharia
Herdelea şi cel al lui Alexandru Pop-Glanetaşu, prin raportare la
prezentarea locuinţei fiecăruia.
• 3. Precizează modul de expunere folosit de autor în prezentarea
drumului şi a satului.
• 4. Transcrie verbele care se referă la drum.
• 5. Interpretează ultimul paragraf insistând asupra notaţiei scriitorului
prin care se precizează că, de fapt, „satul trăieşte”; care sunt detaliile
prin care romancierul vrea să-i creeze cititorului iluzia că „satul parcă
e mort”.
 Grupa IV:
Cititi urmatorul fragment:

„Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu faţa poleită de o rază întârziată, parcă îi mângîia,
zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.
Zăgreanu rămase în mijlocul uliţei urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se depărta în trapul cailor.
Ghighi, şezând pe scăunelul din faţă îl vedea şi-l găsea mai drăguţ ca orice alt bărbat din lume. La Răpile Dracului
bătrânii ăntoarseră capul. Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălţa ca
un cap biruitor. Zăgranu era însă tot în drum, în faţa crucii, cu capul gol şi, cum stătea acolo aşa, parcă făcea un
jurământ mare.
Apoi şoseaua coteşte, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros. În
stânga rămâne în urmă Cişmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veşted delniţele se urcă, se împart, se
încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri
zgomotoase…
Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au stins, alţii le-au luat locul.
Peste zvârcolirile vieţii…vremea vine nepăsătoare, ştergând toate urmele. Suferinţele, patimile, năzuinţele, mari sau
mici se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-un uragan uriaş
Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de speranţa împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă
neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc pe drunul bătătorit şi roţile trăsurii uruie mereu, monoton, monoton ca
însuşi mersul vremii.
Drumul trece prin Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someş şi pe urmă se pierde în şoseaua mare
şi fără început…. ”
(Capitolul XIII- Sfârşitul)
 Cerinte:

• 1. Extrageţi substantivele proprii (termeni geografici şi toponimici) în

ordinea apariţiei lor în text.
• 2. Precizează modul de expunere folosit de autor în prezentarea
drumului şi a satului.
• 3. Transcrie verbele care se referă la drum.
• 4. Precizează semnificaţia simbolică a drumului.
• 5. Explicaţi semnificaţia care se desprinde în finalul romanului din
pasajul: „Satul a rămas înapoi acelaşi….”
 Concluzia primului şi ultimului fragment:

• Descrierea drumului reprezintă pătrunderea în universul ficţiunii;

inventarierea elementelor statice şi pe cele dinamice ale descrierii
drumului; descrierea drumului din finalul romanului creează efectul de
circularitate; autorul urmăreşte deliberat „să topească” timpul ficţiunii
în timpul real, folosind acelaşi spaţiu „al trecerii”-drumul, aşa cum el
însuşi mărturiseşte: „Lumea romanului rămâne astfel în sufletul
cititorului ca o amintire vie, care apoi se amestecă cu propriile-i
amintiri”; se sublinează circularitatea romanului, faptul că a fost socotit
„roman sferoid”.
 Grupa II:
Cititi urmatorul fragment:

„Sub sărutarea zorilor tot pământul, crestat în mii de frânturi, după toanele şi nevoile atâtor suflete moarte şi vii, părea că respiră
şi trăieşte. Porumbiştile, holdele de grâu şi de ovăz, cânepiştile, grădinile, casele, pădurile, toate zumzeau, şuşoteau, fâşâiau, vorbind un
grai aspru, înţelegându-se între ele şi bucurându-se de lumina ce se aprindea din ce în ce mai biruitoare şi roditoare. Glasul pământului
pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l. Se simţea mic şi slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o
frunză pe care vântul o vâltoreşte cum îi place. Suspină prelung, uimit şi înfricoşat în faţa uriaşului:
-Cât pământ, Doamne!.......
Brazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân. Şi atunci se văzu crescând din
ce în ce mai mare. Vâjâiturile stranii păreau nişte cântece de închinare. Sprijinit în coasă pieptul i se umflă, spinarea i se îndreptă, iar ochii
i se aprinseră într-o lucire de izbândă. Se simţea atât de puternic încât să domnească peste tot cuprinsul.
Totuşi în fundul inimii lui rodea ca un cariu părerea de rău că din atâta hotar el nu stăpâneşte decât două-trei crâmpeie, pe când
toată fiinţa lui arde de dorul de a avea pământ mul, cât mai mult…
Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veşnic a pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă: trebuie
să aibă pământ mult, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă…”
(Capitolul II- Zvârcolirea)
„Haina de zăpadă se zdrenţuia dezvelind trupul negru al câmpurilor.
Ion de-abia aşteptase zilele acestea. Acum, stăpân al tuturor pământurilor, râvnea să le vadă şi să le mângâie ca pe nişte ibovnice
credincioase.Ascunse sub troienele de omăt, degeaba le cercetase. Dragostea lui avea nevoie de inima moşiei. Dorea să simtă lutul sub
picioare, să i se agaţe de opinci, să-i soarbă mirosul, să-şi umple ochii de culoarea lui îmbătătoare.
Ieşi singur, cu mâna goală, în straie de sărbătoare, într-o luni. ..Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cum s-a dezbrăcat de
zăpadă locul ca o fată frumoasă care şi-a lepădat cămaşa arătându-şi corpul gol, ispititor….Pământul se închina în faţa lui tot,
pământul…Şi tot era al lui, numai al lui acum…Îl cuprinse o poftă sălbatică să îmbrăţişeze huma, să o crâmpoţească în sărutări. Întinse
mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede. Mirosul acru, proaspăt şi roditor îi aprindea sângele…Apoi încet, cucernic, fără să-şi
dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior
rece, ameţitor…
Se vedea acum mare şi puternic, ca un uriaş din basme care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri îngrozitori.”
(Capitolul IX- Sărutarea)
 Cerinte:

• Precizează modul de expunere utilizat de autor în descrierea câmpiilor

dimprejurul satului.
• Comentaţi importanţa pământurilor în lumea ţărănească luând ca
repere: posesia, poziţia socială pe care o conferă.
• Enumeraţi personificările pământului.
• Comentaţi modificarea raportului de forţe dintre Ion şi pământ.
• Observaţi cum se integrază descrierea în naraţiune. Urmăriţi legătura
dintre natură şi starea sufletească a lui Ion.
 Concluzia celui de-al doilea fragment:
Patima pentru pământ îl macină pentru că „pământul îi era mai
drag ca ochii din cap”. Setea de pământ este trăsătura dominantă a
personalităţii sale, făcând din el un personaj memorabil prin aceea că
întreaga sa energie este canalizată spre atingerea scopului de a avea
pământ; pământul înseamnă pentru Ion demnitate.
 Grupa III:
Cititi urmatorul fragment:

-D-apoi cu fata ce să fac eu, bade Vasile? se ridică atunci şi Ion aprins. Spune-mi d-ta, ce să fac? Am eu avere ca d-ta, am eu pământ?...Ori d-ta
vrei să ne băgăm slugi amândoi ca să nu pierim de foame?.........
-Dac-ai socotit să-ţi baţi joc de fată ca să-mi smulgi moşia, apoi rău te-ai socotit, că nu ţi-ai găsit omul…
În clipa următoare Ion, Zenobia, şi Glanetaşu protestară indignaţi, acoperind îndemnurile la cumpătare ale preotului…De-abia acum se rupse
gheaţa aievea şi se încinse o vorbărie de vreo trei ceasuri, aici apropiindu-se, aici gata să se ia de păr, ca peste un minut să se mulcomescă iar. Numai Ana
tăcea mâlc şi suspina, ca o osândă care-şi aşteaptă verdictul.
În sfârşit, Vasile Baciu consimţi să dea cinci locuri şi o pereche de boi, dar pământurile să fie scrise pe numele Anei. Ion însă ţinea morţiş că-i
trebuie toată moşia, deoarece Baciu nu mai e în stare să o muncească, fiind cam bătrân, şi încredinţându-l că, drept recunoştinţă, îi va purta de grijă şi nu-i
va ieşi niciodată din cuvânt. ”
„Dar sărbătorile trecură ca părerea şi logodna Laurei bătu la uşă. …Adevărat că George nu cerea nici un ban nici altfel de zestre…..Logodna se
încheie cu o masă împărătească .”
„Nunta ţinu trei zile, după obicei…Sâmbătă porni tot alaiul, în căruţe, la notar, în Jidoviţa. În frunte călăreţii pocneau mereu din pistoale, pe când
în căruţa întâi lăutarii îşi frângeau degetele cântând şi totuşi nu se auzea decât grohăitul gordunei. Apoi venea o căruţă cu mirii şi cu druştele, apoi o brişcă
cu naşii având pe obraji gravitatea cerută de îmtrejurări, apoi altă căruţă cu părinţii mirilor şi câteva feţe mai spălate, în mijlocul cărora Zenobia era cea mai
zgomotoasă, apoi altele încărcate cu flăcăi şi fete ce chiuiau şi se zbenguiau.
De-abia acum înţelese Ion că împreună cu pământul trebuie să primească şi pe Ana ….În aceeaşi vreme genunchii lui atingeau genunchii
Floricăi, pe care Ana şi-o alesese druşcă cu Margareta lui Cosma Ciocănaş….
Când se isprăvi jocul miresei, Briceag începu o Someşană piperată…Ion jucă iar cu Florica…închipuindu-şi că Florica e mireasa lui…Deodată îi
şopti cu ochii înflăcăraţi:
-Numai tu mi-eşti dragă în lume, Florică, auzi tu?....
În aceeaşi clipă Ana tresări ca muşcată de viperă. Se porni deodată pe un plâns amar…
Ion aşezându-se mai târziu lângă ea, îi zise nepăsător:
-Amu ce te mai boceşti? Că doar nu mergi la spânzurătoare….
-Norocul meu, norocul meu! Murmură Ana mai îndurerată.”
„Cununia fiind într-o duminică, biserica cu două turnuri din Armadia se umplu de oameni care nu se mai săturau lăudând frumuseţea şi gingăşia
Laurei, dar şi înfăţişarea simpatică a lui George. Rochia miresei stârni entuziasmul cunoscătoarelor. Toate prietenele lor erau în păr, împreună cu mamele
invidioase, dar mai mişcate păreau Elvira Filipoiu şi Lenica Spătaru, elefiind şi domnişoare de onoare…..
Nunta fu serbată la berăria Rahova, în sala de la etaj pe care berarulo împodobise feeric şi unde se adună toată domnimea din Armadia şi
împrejurimi. Mireasa zăbovi puţin până se schimbă într-o elegantă toaletă de călătorie, culoare cafenie şi o pălărioară foarte drăgălaşă, căci era hotărât ca,
îndată după cununie, tinerii căsătoriţi să plece spre parohia lui George, dar cu un înconjur care să dureze cel puţin o săptămână, săptămâna de miere…”
(Capitolul VI- Nunta )
 Cerinte:

• Urmăriţi respectarea cronologiei în pregătirea şi desfăşurarea celor

două nunţi.
• Puneţi în relaţie ceremoniile de nuntă, sublinind asemănările şi
deosebirile dintre ele.
• Urmăriţi în paragraful în care este înfăţişată nunta lui Ion cu Ana,
obiceiurile din tradiţia satului transilvănean.
• Comentaţi comportamentul lui Ion şi al Floricăi în timpul nunţii.
• Comentaţi reacţiile Anei şi replica ei „-Norocul meu, norocul meu!”
ca anticipări ale destinului personajului.
Concluzia celui de-al treilea fragment:

Romanul are două planuri care se întrepătrund: pe de-o parte

este urmărit destinul lui Ion, iar pe de altă parte destinul familiei
Herdelea. În capitolul intitulat „Nunta” autorul utilizează un
paralelism aproape perfect. Sunt prezentate în subcapitole distincte
dezbaterile, confruntările şi derularea unirii Laurei Herdelea cu George
Pintea, paralel cu acelaşi eveniment, dar în contrast social cu viaţa
perechii Ion şi Ana.
 CONCLUZII

• Metodele activ-participative dezvoltă gândirea critică a elevilor. Învatarea

devine eficientă iar cunostintele nou însusite pot fi aplicate si în alte situatii
sau în rezolvarea unor probleme (sarcini de lucru).
• În acest fel elevul participă activ la procesul de învătare care se îmbunătăteste
considerabil în momentul în care elevii folosesc un repertoriu de gândire din
experienta lor anterioară.
• Gândirea si învătarea critică are loc atunci când elevii apreciază diversitatea de
idei.
Pentru a realiza o astfel de învătare trebuie respectate anumite conditii:
1) Acordarea timpului necesar pentru experientele de gândire critică;
2) Elevul trebuie lăsat să speculeze;
3) Acceptarea diversitătii de idei/solutii;
4) Încurajarea activitătilor elevului în actiunea de învătare;
5) Evitarea ridiculizării elevilor care nu se ridică la înăltimea asteptărilor;
6) Manifestarea încrederii în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic.
Reperele avute în vedere sunt:
A. Timpul
B. Permisiunea
C. Diversitatea
D. Implicarea
E. Respectul
F. Valoarea
 Timpul este un reper important deoarece emiterea unor idei este
strict dependentă
de acest factor. Elevul are nevoie de timp pentru explicarea ontologică
a propriilor idei, pentru exprimarea acesteia în propriile cuvinte, pentru
slefuirea ideii.
De asemenea e nevoie de timp pentru asigurarea feed-backului.
Permisiunea vizează faptul că elevii nu gândesc întotdeauna clar în
legătură cu ideile importante pentru ei. De aceea profesorul trebuie să
dea dovadă de discernământ.
Diversitatea impune necesitatea înregistrării opiniilor si ideilor
cât mai diferite.
 Trebuie lasate deoparte prejudecati precum: cele mai bune
informatii le oferă profesorul sau manualul.
Respectul si valoarea sunt interdependente. De aceea profesorul
trebuie să conducă în asa fel activitatea de învătare încât elevii să se
aprecieze după gradul de participare activă la procesul de învătare si
după progresul realizat în raport cu pasul anterior.
Prin urmare este firesc ca un fenomen atât de plurideterminant
(comunicarea este în acelasi timp relatie, informatie, actiune,
tranzactie) să admită o tahonomie largă cu o diversitate de criterii-
repere care solicită utilizarea unor metode activ-participativă.