PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Unitatea şcolară:
Data:
Clasa: a IX-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: IUBIREA
Subiectul: M. Eliade, La ţigănci
Tipul lecţiei: FIXARE ŞI SISTEMATIZARE
COMPETENŢE GENERALE:
1. UTILIZAREA CORECTĂ ŞI ADECVATĂ A LIMBII ROMÂNE ÎN RECEPTAREA ŞI ÎN PRODUCEREA
MESAJELOR ÎN DIFERITE SITUAŢII DE COMUNICARE
2. FOLOSIREA MODALITĂŢILOR DE ANALIZĂ TEMATICĂ, STRUCTURALĂ ŞI STILISTICĂ ÎN
RECEPTAREA DIFERITELOR TEXTE LITERARE ŞI NONLITERARE
3. ARGUMENTAREA ÎN SCRIS ŞI ORAL A UNOR OPINII ÎN DIVERSE SITUAŢII DE COMUNICARE
Competenţe specifice: Elevii vor fi capabili la sfârşitul orei:
C1: să rezume conţinutul nuvelei şi să demonstreze că textul este o nuvelă;
C2: să identifice simbolurile din text şi să le comenteze semnificaţia;
C3: să identifice modalităţile de caracterizare a personajului central;
C4: să-şi adapteze expunerea orală la cerinţele formulate.
Competenţe derivate:
a) Psihomotorii: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite: tabla, fişele de lucru ş.a.;
b) Afective: C1: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare;
C2: să participe cu interes la activitate.
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică şi catihetică, problematizarea, dezbaterea, ciorchinele, cvintetul;
b) Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe;
c) Resurse educaţionale: timpul-50’x6, capacităţile normale de receptare şi redare ale elevilor;
d) Mijloace de învăţare: fişele elevilor, scheme, orice sursă de informare utilă.

ULTIMA ORĂ (DIN CELE 6)– FIXARE ŞI SISTEMATIZARE

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Moment organizatoric: notarea absenţelor, stabilirea ordinii, asigurarea cu cele necesare lecţiei (cretă,
dosare, videoproiector);

I. Captarea atenţiei pentru activitatea didactică ce urmează (3’)

1
 La sfârşitul studierii nuvelei La ţigănci de Mircea Eliade, un text destul de dificil la prima lectură, dar foarte
ofertant la analiză, astăzi vom face fixarea şi sistematizea cunoştinţelor dobândite până acum.
II. Anunţarea subiectului lecţiei şi a competeţelor specifice vizate: C1, C2, C3, C4.
III. Desfăşurarea lecţiei: Se trece la fixarea cunoştinţelor cu ajutorul schemei recapitulative.

La ţigănci, de Mircea Eliade

Plan de recapitulare:
1. Subiect
2. Surse de inspiraţie = Geneza
3. Încadrarea într-o perioadă
4. Temele textului
5. Definirea genului epic şi enumerarea a 6 trăsături
6. Definirea nuvelei, incluzând în definiție cel puțin 5 trăsături
7. Precizați câte părţi are nuvela şi care sunt cele 2 planuri pe care este structurată
8. Explicarea titlul nuvelei „La ţigănci”
9. Prezentarea şi explicarea începutului nuvelei
10. Prezentarea şi explicarea finalului nuvelei
11. Perspectiva narativă
12. Precizarea şi explicarea pe scurt a două tipuri de conflicte din text
13. Prezentarea indicilor spațiali şi temporali
14. Caracterizarea lui Gavrilescu (tip de personaj, portretul fizic, portretul moral, statutul social, statutul psihologic
şi statutul moral, clasificarea celor două modalități de caracterizare: directă şi indirectă - teorie).â
15. Prezentarea a 2 scene în care este implicat Gavrilescu
16. Prezentarea simbolurilor din text: Bucureştiul, labirintul, apa, căldura, cele trei fete (iele, ursitoare, Parce),
baba, birjarul, giulgiul, Hildegard = Beatrice
17. Comparaţia cu „Mioriţa”, „Divina comedie” (Dante Alighieri) şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”
Elevii reiau concis informaţia comentată pe larg în timpul orelor anterioare.

La ţigănci
de Mircea Eliade (scriitor interbelic+postbelic)

Încadrarea scriitorului în epocă: Mircea Eliade a fost un important scriitor interbelic ( +postbelic). Unul
dintre marii istorici ai religiilor din lume.
Item 1
Tehnica perechilor
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale textelor din coloana A, litera care
corespunde numelui autorului care a scris textul respectiv”:
A. B.
...............1. La hanul lui Mânjoală A. Vasile Voiculescu
...............2. La ţigănci B. I. L. Caragiale
...............3. Lostriţa C. Fănuş Neagu
...............4. Dincolo de nisipuri D. Mircea Eliade
E. Mihai Eminescu

Încadrarea textului în opera autorului: Mircea Eliade a scris romane (Maitreyi, Noaptea de Sânziene,
Domnişoara Christina) şi nuvele fantastice. Nuvela La ţigănci este o capodoperă a fantasticului românesc.

2
Geneză:
Ideea nuvelei i-a venit lui Eliade de la o întâmplare petrecută într-o vară, pe când era în clasa a IX-a.
Pentru a avea timp să citească mai mult, îşi reducea timpul de somn până a ajuns la 3-4 ore pe noapte. Intr-o zi
caniculară, datorită căldurii şi oboselii, nu-şi mai aminteşte propriul nume şi ce caută pe stradă.
- În nuvelă apar două elemente autobiografice: canicula şi amnezia.
- Nuvela e scrisă la Paris, în 1959 şi publicată la Bucureşti în volumul La ţigănci şi alte povestiri în 1969.
Nuvela e scrisă la Paris, în 1959 şi publicată la Bucureşti în volumul “La ţigănci şi alte povestiri” în 1969 .
- În Memorii, Mircea Eliade mărturiseşte: „La 15 iunie am început să scriu nuvela La ţigănci. Lucrând opt -
nouă ceasuri pe zi, am reuşit s-o inchei şi s-o transcriu la 5 iulie. Christinel a citit-o în aceeaşi seară. Emoţia şi
entuziasmul ei mi-au confirmat certitudinea că La ţigănci marchează începutul unei noi faze a creaţiei mele
literare.”
- Nuvela La ţigănci a fost tradusă în cel puţin zece limbi europene.
- Elaborarea nuvelei e însoţită de o coincidenţă sinistră, de care, însă, Mircea Eliade va deveni conştient
abia mai târziu, nu însă fără înfiorare: în <cămăruţa îngustă, cu ferestrele deschise către un zid galben-
cenuşiu>, în care a lucrat la nuvelă, <cu doar o săptămână înainte de sosirea noastră se sinucisese cu gaz
un student.> (în Jurnal, vol. 1). Autorul a fost, în întreaga sa viaţă, fascinat de asemenea coincidenţe
<metafizice>, care marcau intruziunea unui <altceva, ascuns> în viaţa sa profană. (...) În cazul de faţă, scrierea
nuvelei închide în ea o moarte, fără ca autorul s-o fi ştiut pe parcursul elaborării; cum soluţia nuvelei e de
asemenea moartea, Eliade nu va ezita să considere că, şi aici, destinul a lucrat camuflat în profan, purtând în
secret mâna celui care aşterne textul pe hârtie”.
(Ştefan Borbely, Un mit modern: La ţigănci, în La ţigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări)
4. Gen şi specie: epic, nuvelă fantastică
 capodoperă a fantasticului românesc;
 fantasticul din nuvelă este de tip erudit (nu folcloric, ca în Lostriţa), datorită trimiterilor mitologice
(Cerber, Parce, Caron, Vestale), filosofice, literare(Divina comedie-Dante Alighieri= Beatrice=fata
îndrăgită de Alighieri, moartă la 9 ani);
 Naraţiune obiectivă, la pers. a III-a. Narator OMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICAT;
 Naraţiune cu focalizare zero, viziunea “dindărăt”;
Definiţie: Nuvela este o specie a genului epic, mai mare decât schiţa şi mai mică decât romanul (10, 15
pagini → 100 pagini).
Trăsături:
1. are toate trăsăturile importante ale genului epic: narator, acţiune, conflict, subiect, personaje
(ASPINN);
2. cu un singur fir epic, care cuprinde mai multe episoade;
3. are puţine personaje, grupate în jurul personajului principal: Gavrilescu, taxatorul, bătrâna, cele 3 fete,
Hildegard, Elsa, birjarul, cârciumarul ş.a.;
4. acccentul cade pe personaj, nu pe întâmplare: Gavrilescu= complex;
5. timpul şi spaţiul sunt clar precizate (1930, vara, de la 3 după-amiaza→9 seara(=12 ani)→3 dimineaţa);
6. tiltlul nuvelei este o trimitere la tema textului: trecerea spre moarte=la ţigănci;
7. un singur conflict, concentrat în jurul personajului principal;
8. dacă povestirea este subiectivă, nuvela este obiectivă (la persoana a III-a);
9. naratorul=omniscient, obiectiv, realist; naraţiunea la persoana a III-a, obiectivă;
10. perspectiva personajului apare prin dialog şi prin monolog interior;

3
 11. ezitarea protagonistului şi a cititorului constituie o trăsătură importantă a literaturii fantastice;
12. naraţiunea e realistă, lineară, prin înlănţuirea celor 8 episoade (secvenţe) epice.
Item 2
Alegerea celui mai bun răspuns
„Tema centrală a nuvelei La ţigănci de Mircea Eliade este:
► alegoria morţii;
► dragostea;
► moartea.”
5. Tema: alegoria trecerii spre moarte/ ieşirea din timpul istoric în timpul mitic;
moartea+iubirea+timpul+relaţia dintre sacru (sfânt) şi profan;
Item 3
Completaţi spaţiile libere!
La ţigănci de Mircea Eliade aparţine genului ......................., iar ca specie este o ........................ .
Fantasticul din text este unul................................ . Personajul principal, Gavrilescu, un profesor de pian de
............. ani, este considerat de critica literară un „ ............... decăzut”. Textul apare în anul .........la Paris
şi în anul ............ în România. Textul este compus din ......................... părţi şi este structurat pe două
planuri: ................ şi ....................... .
Item 4
Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos.
În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera „A”. În cazul în care apreciezi că
afirmaţia este falsă, încercuieşte litera „F”:
A F „Gavrilescu ghiceşte ţiganca şi este dus prin toate odăile”;
A F „Nuvela La ţigănci de Mircea Eliade este compusă din 8 părţi şi structurată pe 2 planuri (planul
real +planul ireal).

6. Structură şi compoziţie: compusă din 8 părţi/ structurată pe 2 planuri: planul real+planul ireal: REALUL
(Bucureştiul)/ IREALUL (fantasticul - bordeiul).
Gavrilescu pendulează între ele. Ambiguităţile ivite se măresc până în finalul textului, unde confuzia este
totală, iar „irealul” este imposibil de înţeles într-un singur fel. De aceea, finalul textului fantastic este deschis .
I: REAL:
Acţiunea are loc în Bucureşti, în jurul anului 1930. Gavrilescu, profesor de muzică, merge cu tramvaiul
spre casă, într-o zi toridă. Coboară pentru că şi-a uitat partiturile. Pierde mai multe tramvaie;
II+ III + IV: IREAL=LA TIGANCI:
Intrarea lui Gavrilescu la ţigănci să se răcorească. Nu ghiceşte ţiganca. Bâjbâie prin odaie, se înfăşoară
într-o draperie, ca într-un giulgiu.
V+VI+VII: REAL:
Gavrilescu se întoarce la familia Voitinovici. Revine la ţigănci cu un birjar, fost dricar.
VIII: IREAL=LA TIGANCI:
 Baba îi opreşte 100 de lei şi-l trimite la nemţoaică. Plecarea spre pădure a celor 2, pe drumul cel mai
lung.
 Graniţa dintre real (Bucureştiul afară) şi ireal (bordeiul) devine din ce în ce mai greu de observat; în final,
cele 2 planuri se prelungesc unul în celălalt
7. Caracterizarea lui Gavrilescu:

4
Item 5
Realizaţi un cvintet având ca titlu numele personajului principal masculin, Gavrilescu, după
următorul model:

Elsa Gavrilescu
1. Elsa, 1. ………
2. Nemţoaică, banală, 2. ……… , …….. ,
3. Plânge, plăteşte, pleacă, 3. …….. , …… , …… ,
4. Este soţia lui Gavrilescu, 4. ….. …… ….. ....,
5. Părăsind. 5. ……. .
Item 6
Citeşte cu atenţie fiecare din întrebările de mai jos. Dacă răspunsul corect este DA, încercuieşte
litera „D”. În caz contrar, încercuieşte litera „N”.
D N „Gavrilescu, din nuvela La ţigănci de Mircea Eliade, este un mare artist, un pianist foarte
cunoscut?”;
D N „Tema nuvelei La ţigănci de Mircea Eliade este alegoria morţii?”;

 personaj principal;
 ins ratat, tipul antieroului - specific pentru proza modernă;
 Gavrilescu: „Sunt cam distrat. Am fire de artist…”; „Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar
idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură”.
 Hildegard: „Întotdeauna ai fost distrat”. „Ai rămas acelaşi.(…) Ţi-e frică”.
 obscur profesor de muzică, banal artist ratat, intră într-un univers paralel pe care-l consideră „normal”,
refuzând să creadă în caracterul excepţional al întâmplărilor prin care trece;
 La ţigănci el îşi aminteşte momentul când şi-a ratat şansa la fericire, când a renunţat la marea sa
dragoste, Hildegard.
 La ţigănci el, de fapt, începe călătoria spre moarte, văzută ca un labirint (casa cu multe încăperi,
încăperea cu pereţi care se rotesc, draperii, covoare).
 Gavrilescu intră într-un joc de-a v-aţi ascunselea. Cade, umblă dezbrăcat.
 Îşi vede într-o oglindă faţa şi corpul descărnat (motivul strigoiului).
 Gavrilescu descoperă fericirea pierdută (iubire+ muzică) doar prin moarte.
Item 7
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale personajelor din coloana A, litera
care corespunde simbolului pe care îl reprezintă fiecare”:
A. B.
................1. Baba A. „Orfeu decăzut”
................2. Birjarul B. Cerber
................3. Hildegard C. Caron
................4. Gavrilescu D. Beatrice

5
Metoda cubului:

8. Motive şi simboluri:
 Bucureştiul=locul copilăriei şi adolescenţei scriitorului; în exil, are nostalgia oraşului natal, care devine
locul în care se petrec întâmplările din nuvelele şi romanele sale.
 Motivul labirintului=motivul bordeiului=simbol al trecerii dinspre viaţă spre moarte fără să ştii; iniţierea în
riturile morţii; nu e un loc al plăcerilor, cum se bănuia, ci locul unor ritualuri esoterice (ghicitul, cafeaua,
hora), a căror semnificaţie nu o înţelege, un labirint. Semnifică ieşirea din profan şi intrarea în spaţiul
mitic.
 Motivul cifrei 3 şi al multiplului de 3: 12, 18 (ore, ani, probe, adrese): strada Preoteselor nr. 18.
(Preotesele=vestalele care întreţineau focul sacru în templul zeiţei Vesta);
 Drumul parcurs de 3 ori de săptămână=purificare pentru o călătorie în Infern, Purgatoriu, Paradis;
 cele 3 lecţii de pian=300 de lei;
 baba îi cere 300 de lei (costul a 3 lecţii de pian)=vămile;
 3 fete;
 12 ani a lipsit Gavrilescu de acasă, deşi el credea că a lipsit doar de la 3 după-amiaza la 9 seara;
 7 uşi, 3 bătăi;
 motivul căldurii=poate provoca stări halucinatorii sau amnezie (pierdere a memoriei);
 laitmotiv: colonelul Lawrence;
 motivul interdicţiei: baba îl sfătuieşte să nu bea prea multă cafea (aluzie la apa mortului);
 Personajele care apar în spaţiul ireal (bordeiul) pot fi considerate întruchipări artistice ale unor mituri
străvechi devenite simboluri:
 baba=Cerber=câine cu 3 capete care păzeşte intrarea în Infern (grădina ţigăncilor= Infern=lume a
morţilor);
 3 fete=ovreică, grecoaică, ţigancă:
 ţiganca=simpatia lui Eliade pentru India, pentru yoga;
 evreica=simbolizează cultura specifică Vechiului Testament;

6
  grecoaica=sugerează marea filosofie greacă sau creştinismul ortodox.
 parcele(greci)=zeiţele care torc firele destinului. Când firul se rupe se sfârşeşte şi viaţa omului;
 ursitoarele româneşti (A treia noapte de la naşterea copilului veneau Ursitoarele, zeiţe ale destinului.
Aşteptate cu masa încărcată cu ofrande şi obiecte cu valoare simbolică, Ursitoarle cântau la căpătâiul
copilului. Ele sunt asemuite cu 3 zâne surori care, în timp ce urzesc, torc firul vieţii: prima ţine la brâu
furca; a II-a ţine fusul; a III-a taie cu foarfecele firul vieţii.)
 Iele=divinităti ale mitologiei româneşti. Cel care se prinde în hora ielelor este sortit morţii
(Gavrilescu se prinde în hora fetelor) sau înnebuneşte.
 proba ghicitului= probă a iniţierii;
SV: Visul lui Gavrilescu= încearcă să le găsească pe fete. Trece prin camere ciudate. Se luptă cu o draperie
ciudată, în care e înfăşurat ca într-un giulgiu (aluzie la moartea clinică).
SV: Încercarea lui Gavrilescu de a-şi recupera servieta cu partituri. Obsesii: portofelul, căldura, colonelul
Lawrence.
SVI: punctul culminant=acasă. De 12 ani Elsa plecase în Germania. (12 ani=un ciclu zodiacal asiatic, s-a
purificat→ trece la un alt stadiu de existenţă).
SVII:
 drumul de acasă „la ţigănci;
 motivul nopţii; miroase a regina nopţii;
 motivul luntraşului Caron=birjarul=fost dricar îl duce pe lângă biserică (ultimul drum înainte de
înmormântare);
SVIII:
 Intrarea pentru totdeauna „la ţigănci”=unde nu se schimbase nimic. Aici timpul se opreşte (ora 3)=ca în
spaţiul unde Făt-Frumos găseşte tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte.
 Baba=Cerber;
 Taxa=vama=100 de lei;
 7 uşi+3 bătăi în uşă;
 Hildegard=o nouă Beatrice (iubita moartă de foarte tânără a lui Dante Alighieri, autorul celebrei Divina
comedie), care îşi însoţeşte iubitul prin Paradis.
 Motivul vieţii ca vis: „Toţi visăm, spuse. Aşa începe. Ca într-un vis…”;
 Motivul călătoriei=marea trecere spre moarte (pădure)= traseu iniţiatic, de la:
 Real (călătoria cu tramvaiul)→Ireal (la ţigănci)→Real (la Otilia +acasă)→Ireal (la ţigănci).
9. Concluzie: Gavrilescu, un individ comun, intră fără voia lui în situaţii anormale în care nu vrea să creadă.
Modul lui de a se apăra de aceste situaţii neobişnuite este acţiunea de a povesti (a imagina).
Eugen Simion: redescoperirea miturilor: Gavrilescu: „…pianist, el trăieşte pe alt portativ (plan) al
existenţei. Arta este orgoliul şi, totodată, forma lui de apărare”.
V. Asigurarea feed-backului
Se reia rapid planul de discuţie, pentru a descoperi dacă au fost atinse toate obiectivele popuse
la începutul lecţiei.
Item 8
Completând corect rebusul, pe coloana de la A la B veţi descoperi numele personajului principal
din nuvela La ţigănci de Mircea Eliade.

7
 A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
B
1. Unde se află casele ţigăncilor? Într-o ...................... .
2. Cele trei fete pot să le simbolizeze pe ......................................, care a treia noapte de la naşterea
copilului veneau la căpătâiul lui să-i ursească destinul.
3. Cele 300 de lei au menirea de a plăti .................. .
4. Birjarul este simbolul luntraşului ..................... .
5. Divinităţi ale mitologiei româneşti (cel care se prinde în hora lor înnebuneşte sau moare).
6. Perdeaua din bordeiul ţigănciloor îl înfăşoară pe Gavrilescu ca într-un ................. .
7. Câine cu trei capete care păzeşte intrarea în Infern.
8. Numele soţiei lui Gavrilescu.
9. Cele trei fete pot să le simbolizeze şi pe ............................, zeiţele greceşti care torc firele destinului.
Când firul se rupe se sfârşeşte şi viaţa omului.
10. Acţiunea are loc în oraşul ...................................., locul copilăriei şi adolescenţei scriitorului.
Total: 1 p (0,10X10)
V. Evaluarea formativă a activităţii elevilor
Se face prin aprecieri sau note.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului:

Pentru a face legătura cu unitatea de învăţare care urmează, elevii vor rezuma în jumătate de
pagină ideile despre conceptul de fantastic, aşa cum este prezentat el în manual, la pagina 178. Vor
încerca să explice, folosind aceste informaţii, de ce nuvela La ţigănci poate fi integrată şi în tema iubirii şi
în tema LUMI FANTASTICE (în 10 rânduri).