DESTINELE

PERSONAJELOR DIN
ENIGMA OTILIEI

DUMITRESCU MATEI
CLASA a XI – a A
 Otilia Mărculescu
 Personajul eponim al romanului, Otilia este fiica adoptivă a lui
Costache Giurgiuveanu din a doua căsătorie. În stil caracteristic
balzacian, aparența acesteia este surprinsă cu precizie de „ochiul de
estet” al lui Felix: „fata părea să aibă vreo 18-19 ani. Fața măslinie, cu
nasul mic și ochii foarte albaștri arată și mai copilaroasă între multele
bucle și gulerul de dantelă. Însă în trupul subțiratic, cu oase delicate
de ogar, de un stil perfect, fără acea slăbiciune suptă și pătată a
Aureliei, era o mare libertate de mișcări, o stăpânire desăvârșită de
femeie”. Caracterizată indirect de mediu, aceasta iese în evidență prin
contrast, într-o societate burgheză snoabă și delăsătoare, Otilia fiind
mereu atentă la aparențe. Prin antiteză, aceasta apare ca
opusul Auricăi, prin feminitatea ei misterioasă și rafinată.
 Pe plan social, Otilia se erijează rapid ca adevărată stăpână a casei la
care Felix învață să se ducă pentru fiecare problemă. Aceasta o pune în
conflictul financiar existent într-o poziție opusă familiei Tulea, ca o
rivală pentru averea lui Costache.
 Felix Sima
 Este personajul protagonist, dinamic și complex, participând la
acțiune în calitate de martor și purtător de cuvânt al naratorului.
Statutul său social și psihologic îl încadrează în categoria
intelectualilor de elită, autentici. Unul dintre cele două planuri ale
romanului este drumul formării unui tânăr, acesta fiind Felix Sima.
Cariera lui Felix se împlinește în mod strălucit (devine doctor), dar
căsătoria nu-l va încadra în armonia cosmică, privilegiu pe care-l au
numai cuplurile bazate pe iubire.
 Felix Sima era fiul lui Iosim Sima, medic celebru in Iasiul acelor
vremuri, recent decedat. Baiatul se bucura de un statut social
privilegiat. Tocmai mostenise “o casa cam veche, dar solida si
rentabila” si un “oarecare deposit in bani”. Aceste bunuri erau
administrate de unchiul sau, Costache Giurgiuveanu, in a carui casa
venise pentru a locui pe durata anilor de studiu la Facultatea de
Medicina.
Costache Giurgiuveanu
 Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel
erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului începe cu prima întâlnire între el și
Felix și se termină cu moartea acestuia. Avariția lui moș Costache este îndulcită de
sentimentul patern pe care îl manifestă față de Otilia, un sentiment însă care nu se
realizează este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, afecțiunea față
de "fetița" sa apare și ca o compensație morală pentru averea mamei Otiliei, pe care
și-a însușit-o fără vreo formă legală, fapt ce a cauzat moartea acesteia și care
condiționează acum starea materială a Otiliei. Propriu-zis, o bună parte din averea lui
moș Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care și-a însușit-o prin
drept familial.
 De la începutul romanului, personajul apare în această postură. Tentativa de a nu-l
primi pe Felix, deși îi este unchi și tutore - adică administrator al averii acestuia până
la majorat - îl definește ca atare, precum furtul meschin din veniturile acestuia,
precum și de la Pascalopol. Cumpără material demolat, mai ieftin, sau încearcă la
mai multe farmacii ca să vadă la care e mai ieftin, pentru câteva centime. Mănâncă
cu lăcomie la masa oferită de un fost chiriaș devenit proprietar, dar aproape nu-i dă
bani Marinei pentru mâncare. Scena îmbolnăvirii subite, în care este rapid înconjurat
de familia Tulea, dezvăluie elocvent izolarea indusă de teama pierderii averii. Otilia
este singura care-i mai este alături, iubindu-l necondiționat, dar avariția lui
îndepărtează repetat pe toți ceilalți, pe Felix, pe Marina, pe văduva care-l îngrijea,
pe Pascalopol.
 Aglae Tulea
 Baba abso­lută, aceasta este caracterizată succint într-o convorbire dintre
Felix si Weissmann.
 Sora lui moș Costache, aceasta este asemenea lui definită de dorința de a se
îmbogăți, mai cu seamă moștenind banii lui. Astfel, aceasta devine autoritară
și agresivă în fața slăbiciunii, "ca un comandant de militărie", fără nici un
considerent moral, caracteristici relevate vibrant de scena ocupării casei
fratelui ei în momentele lui de boală. Angrenând toată familia Tulea în urma
ei aceasta veghează înfrigurată ca Felix și Otilia să nu înstrăineze ceva în
timp ce ceilalți mută și scotocesc mobilierul în căutarea banilor.
 Despotismul Aglaei se exercita asupra întregii familii, influențând până și
alegerea lui Costache de a o înfia pe Otilia.
 S-a observat că totuși Aglae își apăra copiii și că goana ei fără scrupule după
averea lui moș Costache are o justificare în acest scop. Pledează
ca Simion să-i dea zestrea Olimpiei, soția lui Stănică, îi caută zadarnic un soț
Auricăi, îl ține sub aripa ei pe nevolnicul Titi. În același timp însă îl aruncă în
ospiciu pe Simion fără remușcări, pentru a se elibera de povară, ca să-și
trăiască viața. Avidă de avere, Aglae nu cunoaște limite morale și
manifestările ei se dezlănțuie spasmodic și fără ezitare.
 Stănică Rațiu
 Arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, Stǎnicǎ este un avocat fără
procese care își exercita debitul verbal în sânul familiei și în cercul
prietenilor. Tema lui favorită este paternitatea, căsătoria, familia. Patosul
discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei experiente câștigate și
pe care o repetă cu orice ocazie. Obiectivul urmarit este banul, pe care nu se
sfieste să-l dobândească de la oricine și în orice calitate.
 Activiatea lui constă în general prin căutarea unor căi de a obține bani, de la
oricine, fără discriminare: Otilia, Felix și de la Pascalopol, și de la Marina, ca
și de la rudele sale. Nu pierde nici o ocazie să "ciupa", încredințat că va putea
pune odată mâna pe banii lui moș Costache, pe care, într-adevăr, îi fură pur
și simplu. Îmbogătit, paraseste pe Olimpia, căsătorindu-se cu Georgeta; a fost
chiar prefect într-o scurtă guvernare, este proprietarul unui block-haus și
patronează tripouri și cercuri de morfinomani. Stanica este și el un produs al
societății capitaliste, încadrându-se în seria tipologică reprezentată de Dinu
Păturică, Tănase Scatiu, Gore Pirgu și Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion
Marin Sadoveanu.
 Simion Tulea
 Simion Tulea simbolizează în roman maniacul decrepit, căzut în
senilitate.
  Simion Tulea este sotul Aglaei si tatal celor trei copii, Olimpia,
Aurica si Titi. Fost mecanic, acum pensionar, devine senil si
apatic, evoluand treptat spre nebunie, proces care
ilustreaza naturalismul, ca formula estetica a modernismului. Starea
lui se manifesta prin crize de melancolie sau, dimpotriva,
de agitatie, devine obsedat de mancare, se crede Iisus Hristos,
lucreaza la gherghef fete pentru perne decorative, picteaza tablouri,
copiind carti postale ilustrate. Toate acestea o lasa total indiferenta
pe sotia lui, pe care o interesau numai banii, asa cum
noteaza naratorui omniscient: "Aglae avea destula avere, stransa din
chiar banii lui Simion, privat sistematic de orice placeri".
 Aurica Tulea
 Aurica Tulea reprezintă tipul fetei bătrâne.
 Pe o imaginara scara a evolutiei in timp a unui tip anume de personaj, s-ar
parea ca Aurica este imaginea Aglaei in tinerete, sau altfel spus, Aglae este o
batrana, o baba rea pana la monstruozitate.
 Aurica este fiica cea mica a Aglaei, in antiteza cu feminitatea si delicatetea
Otiliei, supusa de la inceput si pana la sfarsit unui automatism psihologic, si
intreaga ei miscare in roman se petrece intre coordonatele stramte ale
familiei Tulea, ale casei lui mos Costache, miscare monotona, intrerupta
doar, la un moment dat, de „turneele de pe calea Victoriei”.
 Dupa cateva incercari de cucerire a lui Felix, Aurica, neputincioasa, incearca
cu disperare o ultima solutie, dorind sa-l constranga pe Felix sa o ia de
nevasta. Rautatea Auricai nu are margini. Ea cere ajutor in numele onoarei
patate: „s-a plans lui mos Costache ca el, Felix, n-a fost cavaler cu ea, ca ia
dat bratul in vazul tuturor pe strada si a intrat de atatea ori in odaia ei,
inducand-o in eroare ca ar avea intentii serioase”.
 Titi Tulea
 Reprezintă tipul debilului mintal.
 Este mezinul familiei Tulea, un tanar neputincios,
incapabil de a gandi ceva creativ.
Descrierea detaliata a infatisarii lui Titi este facuta de
Felix, ca personaj-martor, cu prilejul primei sale vizite la
familia Tulea. Tanarul era "mai in varsta decat Felix cu
cativa ani", avea "o usoara mustata si barbia despicata in
doua", semanand cu Simion la barbisonul abia schitat de
cateva tuleie, reiesind de aici elementul
genetic ca procedeu artistic de caracterizare
indirecta, prin care se sugereaza labilitatea psihica a
personajului.
 Olimpia Tulea
 Potrivit lui Călinescu, Olimpia o reprezintă pe femeia placidă.
 Este fata cea mare a familiei Tulea si sotia lui Stanica Ratiu.
 Dupa ce se casatoresc, Olimpia si Stanica vin mereu la masa la Aglae, uitand cu
desavarsire de copilul care avea numai doua luni. Relu moare din
cauza neglijentei si inconstientei Olimpiei, care "primi lovitura cu mare calm,
aproape ca o usurare". Iresponsabila si total lipsita de sentimente
materne, Olimpia este "nepasatoare, plictisita" la inmormantarea copilului si nici
nu se gandeste ca ar putea suporta ei cheltuielile.
  Incapabila sa recepteze realitatea din cauza lenei structurale, nu-si da seama
ce se-ntampla nici atunci cand sotul ei o paraseste. Dupa ce Stanica fura banii lui
Giugiuveanu si devine bogat, constata ca Olimpia "il plictisea" si-i spune ca vrea
sa se desparta de ea si "de jure". Ea isi inchipuie "ca bate campii ca de obicei",
asa ca, somnoroasa fiind, "casca lenesa si adormi adanc", fara sa inteleaga ceva
din discursul lui Stanica. In cele din urma, ea accepta sa divorteze si
astfel destinul ei se aliniaza aceluia al lui Titi si al Auricai.
 Leonida Pascalopol
 Moșierul este un aristocrat care își caută ieșirea din blazare prin lux și
rafinament spiritual. Trăiește și el un sentiment complex de paternitate,
căruia i-a găsit un paliativ în familia lui moș Costache.
 Leonida Pascalopol, personaj secundar si realist,este tipic pentru categoria
mosierilor si,mai nou, a burgheziei aflate in plina ascensiune la inceputul
secolului al XX-lea. Mosierul are capacitatea de a se adapta noilor conditii
economice si, fara a fi tributar uzantelor traditionale,cultiva pamanturile
mosiei sale din Baragan (situata la vreo cincisprezece kilometri deCiulnita,
spre Dunare) cu tot felul de plante ori cereale pe care le exporta, aceasta
abilitate inafaceri incluzandu-l in burghezia epocii.
 Comportamentul, gesturile si atitudinile personajului contureaza, indirect,
un barbatgeneros, rafinat, cu gusturi desavarsite, elegant, iar casa mobilata
cu distinctie si pasiuneadiscreta pentru flaut completeaza un spirit cultivat si
plin de noblete. In biblioteca luiPascalopol se afla "rafturi tntesate cu carti",
cuprinzand volume frantuzesti, nemtesti sienglezesti, din domenii diferite,
precum si caili de istorie, filologie, dar mai ales "foarte multaliteratura".
Generozitatea deloc ostentativa a mosierului se manifesta in diverse situatii ,
fata de toate personajele romanului.
VA
MULTUMESC !