INTRE ORIENT SI OCCIDENT

-dezbatereDezbaterea este o discutie sau o analiza detaliata prin care este tratat un subiect de interes
general si de actualitate, la care participa unn numar mare de vorbitori.
Tema abordata trebuie sa fie bine cunoscuta de catre participanti, iar oratorii trebuie sa
sustina prin argumente convingatoare opiniile privitoare la subiectul respectiv. De cele mai multe
ori se manifesta puncte de vedere diferite si adesea contradictorii, ceea ce poate da dezbaterii
caracter polemic.
Dezbaterea presupune o documentare prealabila asupra problematicii si, bineinteles,
studierea unei bibliografii. Conditia obligatorie pentru a participa la o dezbatere o constituie
existenta unui punct de vedere clar si consolidat despre tema tratata.
Dezbaterea respecta cate norme ce se impun pentru claritatea discursurilor si receptarea
corecta
a
punctelor
de
vedere
exprimate:
Afirmatia opiniei - formule consacrate: Consider ca, Sustin ideea ca, Cred cu tarie ca.
Argumentatia - sintagme persuasive: Fundamentez opinia pe faptul ca, In aceasta afirmatie ma
bazez pe, In sprijinul acestui punct de vedere aduc drept argument.. O doda in sprijinul celor
afirmate
ar
fi.,
Aduc
in
sprijinul
acestei
idei
cel
putin
doua
argumente

Concluzia
expresii
concluzive:
in
concluzie,;
Se
poate,
asadar,
concluziona .; Sintetizand, se poate conchide ; Drept urmare , Deci
, In final, concluzia se desprinde firesc. etc
Texte-suport pentru tema propusa:
Continuitatea din cultura romana,in epoca umanista,si-a pus amprenta asupra intregii miscari
intelectuale din spatiul carpato-danubian.Si,de aceea ,de aceea miscarea nu poate fi divizata
dupa surse.S-a afirmat,si se mai afirma inca in studii de amploare ,ca Unirea cu Roma a deschis
transilvanenilor portile spre Europa,in timp ce influenta neogreaca a dat un impuls
hotarator ganditorilor din principate..Dar nu numai sursele pe care iluministii din toate cele 3
provincii ,ci reactiile lor similare in fata modelului occidental pledeaza in favoarea unei
reconstruiri a Iluminismului roman.Deosebiri intre problematica transilvanenilor si aceea a
ganditorilor din principate exista;dar,laolalta ,ei vorbesc despre romanitatea poporului roman
,despre rolul lui in Sud-Estul european,despre necesotatea aflarii unor rezulate ale progresului
occidental.Prezenta carturarilor greci pe de o parte,contractul cu Iluminismul german,mai
puternic in Transilvania ,pe de alta parte,au introdus in circuitul culturii romane elemente care
pun in lumina o sinteza de date provenite din lumea mediteraneana si din centrul Europei.Iar
aceasta sinteza este originala tocmai pentru ca a pus in miscare forte care existau ,si pentru ca
a ajuns sa se inchege intr-o noua forma culturala.

(Alexandru Dutu,Cultura romana si civilizatia europeana moderna)

Intr-un fel,punctul meu de plecare nu era foarte diferit de al lui Pompiliu Eliade:aveam
sentimentul ca adancile prefaceri prin care trecuse tara noastra in veacul trecut prezentau
caracteristici tipice ale fenomenului de aculturatie in ipostaza unei intalniri intre 2 civilizatii.[]
Afirmatia ca pe 1800 tarile noastre nu apartineau civilizatiei occidentale- e perceputa de
multi ca insemnand ca ele nu faceau parte din Europa!Atitudine antipatriotica!Se uita ca
aproape de un mileniu si jumatate ,Europa era taiata in doua.Erau 2 Europe.Prima ruptura se
produsese odata cu Impartirea Imperiului Roman in doua,in 395.De o parte si de alta a
acestei linii de despartire ,cu totul arbitrara la inceput (taia de-a curmezisul Iugoslavia de
ieri!),aveau sa se dezvolte cu incetul 2 lumi care,cu toate ca puntile nu vor fi rupte cu totul
niciodata ,vor evolua totusi pe cai din ce in ce mai deosebite []De atunci se poate vorbi de un
adevarat clivaj intre culturi,intarit statornic de nesfarsite dispute religioase.Stapanirea otomana
se va intinde o vreme si asupra unei parti a lumii catolice,in Croatia si Ungaria,dar,in ansamblu
,ea va coincide cu fosta sfera de influenta bizantina,pe care,in tot sud-estul european,o
inchide cu o adevarata cortina de fier avant la lettre.O inchide si o ingheata in forme invechite
,in vreme ce Occidentul catolic,apoi si protestant ,trece,de la inceputul Renasterii,prin uriase
prefaceri pe
toate
planurile
culturii-in
intelesul
larg
al
cuvantului:religie,filosozofie,stiinta,arte,institurii,moravuri,Din toata aceasta transformare,prea
putin patrunde in lumea noastra[]Asa se face ca,dintre toate poparele ortodoxe din Europa
Rasariteana ,romanii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapida si,mai cu
seama,cea mai spontana ,favorizata fiind de apartenenta la familia popoarelor neolatine si de
afinitatile sentimentale si temperamentale cu italienii si francezii ,in sfarsit de afirmarea
aproape obsesiva a latinitatii,devenita o idee-forta in lupta de emancipare.
(Neagu Djuvara ,Intre Orient si Occident.Tarile romane la inceputul epocii moderne)
[]A fi si a ramane roman este marea teama a unei culturi care a trebuit intotdeauna sa se
gandeasca pe sine in termenii ,uneori constrangatori ,ai supravietuirii.Acest mit al identitatii a
ramas in mod constant proritar fata de oricare alta problema culturala sau ideologica.Singurul
loc ravnit de integrare era unul imposibil :latinitatea occidentala.Dorinta de a reveni aici a dus la
o cautare sau intoarcere la vatra mitica,ale carei rezultate au fost adesea dezamagitoare
,permisiunea de a patrunde in acest teritoriu nefiind totuna cu cea de a se stabili acolo.In
secolele al XVII-lea si al XVIII-lea,Italia ii fascineaza pe umanistii munteni sau moldoveni,iar
in secolul al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea,pe latinistii transilvaneni ;Franta
seduce inteligenta secolului al XIX-lea .Dar nepasarea sau aproape nepasarea Vestului
asemanator,dar departat,ca si deosebirea de vecinii apropiati ,dar uneori agresivi ,creeaza
sentimentul unei singuratati dureroase,al unui dor sfasietor dupa un altundeva care nu este
nicaieri,si sporesc forta propriilor traditii,unicul loc accesibil ,in care Identitatea si Diferenta se
accepta si se imbogatesc reciproc.
(Sorin Alexandrescu ,Paradoxul roman)
Apusul a fost corupator ,nu doar stimulator ,dupa cum Rasaritul a reprezentat nu pur si simplu
un model de imobilism,ci si un focar insemnat al unora din noile idei.Fapt este ca elita
intelectuala de la Bucuresti sau Iasi,in pragul secolului XIX si in primele lui decenii,poate

fi inteleasa prin ceea ce are in ea hibrid si indisociabil,mai profund decat prin infatisarea
teatrului ei de contraste .Ea insasi nu pare constienta de vreo polaritate.N-are sentimentul ca e
sfasiata .In ochii accidentalilor a parut cu totul altfel decat se simtea ea pe sine.Este in fond o
lume organica ,desi aflata la o rascruce istorica
(Nicolae Manolescu ,Istoria critica a literaturii romane)
Cultura si civilizatia romaneasca se dezvolta ca efect al intalnirii in acelasi spatiu geografic a
doua tipuri d civilizatie-orentala si occidentala
Apatenenta Romaniei la Orient poate fi discutata din mai multe puncte de
vedere:geografic,istoric.politic,religios si cultural.
Din punct de vedere geografic,cuvintele occidentsi orient desemneaza spatial
situate la apus si,respective,la rasarit fata de un punct de referinta.Din punct de vedere
cultural,cei doi termini denumesc spatiile europene caracaterizate prin mai multe cupluri de
opozitii.Cea mai impotanat opozitie este cea de natura religioasa:Occidentul este
catolic,:Orientul este ortodox.De aici porneste o suma de polaritati associate ,de obicei,
spiritualitatii religioase:Occidentul este pragmatic,rational si profound individualist,iar Orientul
este contemplative,orientat spre sacaralitate si cu un climat care promoveaza grupul in
defavoarea individului.Insa,in legatura cu fenomenul cultural romanesc,influentele si
interferentele sunt complexe,iar cliseele dihotomice sunt adesea privite simplist.
Situate geografic intr-o zona da frontiera,intre Europa Rasariteana,Balcani si
Europa Centrala,Romania a cunoscut,de-a lungul istoriei,influente venite din toate cele 3 arii de
civilizatie.Daca dupa scindarea Imeriului Roman,in 395,in Europa au continuat sa se dezvolte 2
lumi ,cu un adevarat clivaj intre culturi,intarit statornic da nesfarsite dispute religioase,iar
realitatea istorica a plasat evolutia poporului roman in aria Imperiului Roman de Rasarit , in sfera
de influenta bizantina , procesul de occidentalizare s-a produs mai rapid si spontan aici , ca
urmare a intensificarii constiintei originii latine, incepand cu umanismul , continuat de iluminism
si pasoptism.
1.Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite,insa
comunicarea cu civilizatia occidentala este permanenta,chiar daca influentele curentelor culturale
din Europa apuseana se mainfesta la noi mai tarziu.
Umainsmul si cultura occidentala.Afirmarea latinitatii
Lectura textelor cronicarilor,cda si biografia lor spirituala dovedesc faptul ca influentele
culturii apusene sunt vizibile inca din secolul al XVII-lea,cand apare o elita intelectuala formata
atat in Occident,la scolile din Polonia,Ungaria,Italia,cat si din Orient,la Constantinopol.Carturarii
umanisti apartin in cea mai mare parte unor familii boieresti,ceea ce le faciliteaza accesul la o
formare intelectuala de nivel European:Nicolae Milescu,Grigore Ureche,Miron Costin,fratii
Greceanu,Dimitrie Cantemir.

Desi umanismul romanesc apare mai tarziu decat umanismul European,se poate vorbi
despre o comuniune de idei,ca si despre trasaturile distincte.In studiul Asupra caracterelor
specifice ale literaturii romane,Tudor Vianu afirma ca printer trasaturile cele mai importante ale
umanismului romanesc se numara folosirea scrierilor vechi ca principal izvor de cultura si
intensificarea cunostintei romantice,adica accentual pus pe latinitate.
Marturie a preocuparilor constante legate de originea romanilor si de consemnarea
istoriei lor stau scrierile umanistilor:
*Letopisetul Tarii Moldoveide cand s-au descalecat tara de Grigore Ureche,
*Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-voda incoace si De neamul moldovenilor,din
ce tara au iesit stramosii lor de Miron Costin,
*Letopisetul Tarii Moldovei de Ion Neculce,Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor de Dimitrie Cantemir.
Ele se inscriu in paradigma umanista prin afirmarea orgolioasa a apartenentei la cultura
si civilizatie Imperiul roman,prin afirmarea continuitatii romanilor in Dacia si mai ales prin
conceptia despre rolul educativ si moralizator al istoriei in dezvoltatea unei natiuni.Pentru ca
lucararile cu caracter istoric trebuie sa slujeasca adevarul,carturarii umanisti se preocupa de
cercetarea critica a izvoarelor si a documentelor provenite atat din surse autohtone(scrieri,dovezi
de ordin ligvistic,istoric,folcloric),cat si a textelor istorice occidentale(autori antici si umanisti,in
special cronicile poloneze).
In Letopisetul Tarii Moldovei,cronicarii moldoveni reconstituie istoria neamului de la
origini,continuand scrierea de unde a parasit-o predecesorul.intr-un act de
responsabilitate.Grigore Ureche isi incepe cronica din anul 1359,adica de la descalecatullui
Dragos-voda.Miron Costin va continua cronica lui Aron-voda,adica de unde a lasat.o Grigore
Ureche,iar Ion Neculce se va duce istoria scrisa pana in anul 1743.Pentru cronicari,istoria este nu
numai un sir de evenimente,dramatice de cele mai multe ori,ci si un model pentru urmasi,astfel
incat sa urmeze exemplele bune sis a nu se repete erorile inaintasilor:sa ramai feciorilor si
nepotilor,sa le fie de invatatura,despre cele rele sis a se fereasca sis a se socoteasca,iar de pre
cele bune sa urmeze sa sa invete si sa sa indirapteze(Grigore Ureche-Predoslovie).
Iluminismul romanesc.Reafirmarea latinitatii
In aceeasi paradigam a comunicarii culturale si spirituale cu Occidentul se inscrie si miscarea
iluminista din Transilvania(1780-1830).Invatatii ardeleni descopera spiritualitatea apuseana prin
intermediul studiilor facute in Occident(la Viena sau la Roma)gratie apartenentei la Biserica
Unita(Greco-catolica,aparuta in 1697).In scrierile reprezentantilor Scolii Ardelene-Samuil MicuKlein(1745-1806),Gheorghe
Sincai(1754-1816),Petru
Maior(1761-1821),Ion
BudauDeleanu(1760-1820)-latinitatea este instrumentata ideologic,iar apartenenta la romanitate este
modalitatea de afirmarenationala.Fata de manifestarile Iluminismului din alte
tari,Iluminismul Scolii ardelene are ca trasaura specifica imbinarea luptei antifeudale cu lupta
pentru emancipare nationala a romanilor din Translivania.

Pe plan cultural,s-au constituit doua directii de activitate:emanciparea poporului

prin cultura,conccretizeaza in sprijinirea accesului la educatie si popularizarea stiintelor
vremii(Gheorghe Sincai initiaza infiintarea a 300 de scoli in limba romana,se scriu
abecedare,aritmetici,catehisme,carti de popularizare stiintifica s.a)si directia erudita,care
cuprinde tratatele de istorie,filologie,teologie,filozofie.Majoriatea fiin clerici,au si scrieri
religioase.
Carturarii iluministi urmareau,in primul rand, sa dovedeasca cu argumente
stiintifice latinitatea limbii romane,continuitatea elementului roman in Dacia si unitatea
poporului roman.Au continuat astfel ideile cronicarilor,dar le-au fundamentat stiintific,in
lucrari de factura istorica si filozofica precum:
*Itoria si lucurile si intamplarile romanilor de Samuil Micu-Kklein
*Hronica romanilor si a mai multor neamuri Gheorghe Sincai
*Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia si Istoria beserecei romanilor de Petru
Maior.
In domniul lingvistic,aduc contributii importante la cercetarea stiintifica a limbii
romane:in anul 1780 ,Samuil Micu-Klein si Gheorghe Sincai scriu in limbva Latina prima
gramatica a limbii romane Elementa linguae daco-romanae sive valachicae,iar in1825,Samuil
Micu-Klein
si
Petru Maior publica primul dictionary etimologoc in limba romana,Lexiconul de la
Buda.Exagerarile (puritatea etnica si puritatea lingvistica)sunt explicabile in contextual socialpolotic.
Literature este reprezentata de prima noastra epopee,Tiganiada de Ion BudaiDeleanu,subintitulata Poemation eroi-comoco-satiric,ce reperezinta o sinteza a ideilor
iluministe.
Popularizarea literaturii si a stiintelor
Desi cu mai slabe ecouri in Tara Romaneasca si Moldova,ideile iluministe patrund in varianta
franceza prin lecturi prin intermediar grecesc sau ori rusesc,punand mai mult accent pe aspectul
filozofic,pe conditia umana.Primul mare iluminist din Tara Romaneasca,episcopul Chesarie de
Ramnic,este si primul filozof roman al istoriei.
Spiritul iluminist se prelungeste pana in primele decenii ale secolului al XIX-lea ,mai ales in
ideologia literara a lui Ion Heliade-Radulescu si in activitatea sa de educare a publicului si de
popularizare a literelor si a stiintelor.Circulatia cartilor,incurajarea traducerilor,a
compilatiilor,aparitia unor scrieri originale sunt modalitatile prin care iluminismul se manifesta
in cele 2 tari romane.
In Moldova si Tara Romaneasca ,invatamantul se dezvolta subg influenta
iluminismului.Gheorghe Asachi in Moldova si Gheorghe Lazar in Tara Romaneasca pun bazele

invatamantului national,liceal si superior.Au loc primele reprezentatii teatrale in limba romana

(in 1816 iasi ,in 1819 Bucuresti) si se intemeiaza scolile necesare pregatirii artistilor dramatici
:Scoala de muzica vocala ,de declamatie si de literatura,la Bucuresti si
Conservatorul filodramatic,la Iasi.
Preocupari literare,culturale si didactice de pe pozitiile gandirii iluministe au fratii Iordache si
Dinicu Golescu ,boieri munteni.Dinicu este primul roman autor al unui jurnal de calatorie in
Apusul Europei :Insemnare a calatoriei mele ,Constantin Radovici din Golesti ,fcauta in anul
1824,1825,1826 ,ocazie de a compara realitatile sociale si culturale de la noi cu acelea
apusene intr-o carte cu scopuri declarat pedagogice ,adica in spiritul iluminismului.
Concluzie 1
Influenta culturii si a spiritualitatii apusene este prezenta in tarile romane inca din secolul al
XVII-lea ,o data cu umanismul.Comunicarea cu Apusul se manifesta la nivelul elitelor
intelectuale.Recuperate de Mihail Kogalniceanu in secolul al XIX-lea ,cand incepe sa
editeze Letopisetele Tarii Moldovei(1843),scrierile umanistilor nu au avut ecou in epoca
tocmai pt ca ele se adresau unei elite.Nici iluminismul nu aduce schimbari radicale in
structurile sociale.Occidentalizarea este insa posibila datorita apartenentei la familia
popoarelor neolatine.Factorul religios este covarsitor in secolul al XVII-lea ,dar nu este restrictiv
la deschiderea spre spiritualitatea apuseana:Asa se face ca,dintre toate popoarele ortodoxe din
Europa Rasariteana ,romanii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapida si,mai cu
seama,cea mai spontana,,favorizata fiind de apartenenta la familia poparelor neolatine si de
afinitatile sentimentale si temperamentale cu italienii si cu francezii ,in sfarsit de afirmare
aproape obsesiva a latinitatii ,devenita o idee forta in lupta de amancipare.
2.Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusenesi,concomitent
,prin optiunea pentru construirea identitatii nationale.
Etapele influentei oocidentale
Infuzia de europenism si contemporaneizarea cu paradigma culturala europeana s-a produs prin
contactul direct al oamenilor de cultura din epoca,care au facut studii in Occident (intai
in Franta si apoi in Germania).
Influenta culturii si a spiritualitatii occidentale cunoaste 3 etape.Primul moment,cel al
pasoptismului ,sta sub semnul culturii franceze si germane (Herder) ,prin promovarea etnicului
ca valoare de diferentiere si ca semn al identitatii culturale.A doua perioada cea clasica,a
junismului-sta sub semnul predominant al culturii germane(Hegel-estetica).A treia
perioada,interbelica,sta sub semnul interferentei intre traditionalism si modernism ,dar trebuie
notat faptul ca traditionalismul acestei perioade este preponderent spiritualizat si se
manifesta ca o revigorare a ortodoxismului.
Despre mentalitatile epocii si despre receptarea culturii si civilizatiei apusene scrie tot
Vasile Alecsandri, in teatrul sau. Comedia Chirita in provintie, reprezentata pe scena in 1852,

infatiseaza modul in care sunt receptate influentele Occidentului intro familie de boieri din
provincie.
Chirita, personajul principal al piesei, este sotia boierului Grigore Barzoi. Visul ei este sa
introduca ideile progresiste in Barzoieni, sa-l casatoreasca pe Gulita, fiul ei cam prostanac, cu
Luluta pentru avere si sa-l faca pe sotul ei ispravnic, pentru a parvenu. Conflictul piesei pune in
evidenta diferite conceptii de viata: conceptia conservatoare a boierului de tara, reprezentat de
Barzoi, falsul progres atitudinea femeii care imita moda timpului, reprezentata de Chirita si
ideile noi, progresiste, ale tinerei generatii, reprezentate de Leonas, un tanar istet si cinstit,
indragostit de orfana Luluta.
Atitudinea autorului este ironica si critica la adresa unor moravuri din epoca: falsa
cultura, imitarea cu orice prt a modei, snobismul, cosmopolitismul, negarea traditiei. Chirita
reprezinta, in piesa, parvenitismul, ridicolul, discrepanta majora intre ceea ce este si ceea ce vrea
sa para.
Privita insa din perspectiva schimbarilor din societatea in care traieste, Chirita ofera
imaginea adoptarii stangace, dar sincere a influentelor apusene, deschiderea catre noua moda,
care contrasteaza cu conservatorismul retrograde al lui Barzoi.
De altfel, receptivitatea femeilor la noutatile civilizatiei occidentale, atitudinea lor
progresista in contextul epocii, reprezinta o constatare comuna in notele de calatorie ale unor
straini, asa cum sunt reproduce de Neagu Djuvara in capitolul Boierii, din lucrarea Intre Orient si
Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne. Prima marturie ii apartine lui Saint-Marc
Giradin ( literat si om politic francez ): Dupa inegalitate, lucrul cel mai izbitor pentru un strain,
la Iasi si la Bucuresti, este amestecul si diversitatea hainelor. [] Femeile insa, de multa vreme,
se imbraca toate europeneste Se stie bine ca femeile sunt intotdeauna primele care pasesc pe
calea civilizatiei
A doua constatare face parte din jurnalul de campanie al contelui de Langeron, emigrat
francez, general in armata rusa, despre perioada 1806 1812: In 1806, am intalnit inca multe
femei purtand imbracaminte orientala, traind in casa fara mobile si cu barbati gelosi nevoie
mare. Insa revolutia care s-a petrecut atunci la Iasi, apoi la Bucuresti si in provincie, a fost pe
cat de rapid ape tot atat de completa: dupa un an, toate femeile din Moldova si din Tara
Romaneasca au luat portul European [] Casele s-au umplut de servitori straini, de bucatari
francezi si, prin saloane si iatacuri, nu s-a mai vorbit decat frantuzeste. [] Moda apuseana
accentueaza, la aceste doamne, gustul pentru lux mai mult decat la barbatii lor. [] La barbate,
schimbarea este intr-adevar mai inceata. Si, mai ales, li se intampla sa se intoarca la ce fusese
altadata.
Aceste observatii sunt valabile si pentru Chirita. Ea adduce un profesor francez pentru
educarea lui Gulita (e adevarat ca rezultatele sunt de-a dreptul hilare), il obliga pe servitor sa
respecte eticheta, sa-I aduca scrisoarea pe tava (o scena de un comic savuros), cocheteaza cu
barbati mai tineri, face echitatie, adopta noua vestimentatie, obligandu-l si pe Barzoi sa poarte
haine stramtenemtesti, schimba meniul traditional (Barzoi ii reproseaza ca nu se ocupa de
gospodarie: sa faca cozonaci, pasca, pastramuri, dulceti, vutci, visanapuri ca la casa

omului sau macar sa-mi faca la masa vreun cheschet, vro plachie, vro musaca, vro capama,
vro baklava vro ciulama bucate crestinesti sanatoasa si usoare), schimba tabieturile
sotului (ii serveste masa de pranz la ora 5, cand joaca boierii carti). Cum fiii de boieri isi fac
studiile la Paris, iar in saloane conversatiile se poarta in franceza, din dorinta de a imita vorbirea
la moda, Chirita utilizeaza cu volubilitate un jargon romano-francez. In portretizarea Chiritei,
comical de limbaj reda incultura, imitarea cu orice prt a modei.
Dincolo de aspectul comic, Alecsandri surprinde o societate in schimbare, in care
coexista formele hibride ale civilizatiei romanesti. Efectele comice rezulta din contrastul dintre
intentia de schimbare, de adaptare la nou si mijloacele utilizate. Stangaciile hilare ale Chiritei
sunt oglinda unei societati polarizate: pe de-o parte, elita intelectuala care adduce mantalitatea
occidntala si, pe de alta parte, masa care adopta noutatile civilizatiei, intro prima etapa, prin
imitatie.
Concluzie 2
Secolul al XIX-lea este secolul in care s-a format Romania moderna. Acum este adoptat
definitive alfabetul latin; in limba patrund multe neologisme, in special de origine Latina, pentru
adaptarea limbii la institutii, mentalitati si obiceiuri noi.Se dezvolta literature originala, apar
ziare si reviste romanesti, se dezvolta teatrul si artele. O caracterizare pertinenta a generatiei de
la 1848 realizata Neagu Djuvara: Erau doar o mana de oameni, insa luptau ca manati de
credinta netarmuita in destinele tarii lor. Au zvarlit, ca pe niste vechituri, obiceiurile, institutiile,
pana si vocabularul, impuse de o putere straina. Au sorbit cu nesat din izvoarele culturii
apusene; au adoptat institutii noi, au innoit limba, au creat pe de-a-ntregul o literature de
valoare universala, au inceput, in liniste, un process democratic, intr-un ritm nemaicunoscut de
vreo alta tara din Europa; au fixat, pentru generatii, cu indrazneala si realism, marile obiective
politice ale neamului si au determinat Europa sa tina seama de ele. Ei au facut toate acestea. Au
facut chiar mai mult: au faurit Romania.
Cultura si civilizatia romaneasca se dezvolta ca efect al intalnirii in acelasi spatiu
geographic a doua tipuri de civilizatie orientala si occidentala. Spatiu al latinitatii tarzii,
despartita geographic de celelalte popoare romanice, cultura si civilizatia romaneasca, legata de
Orient (Bizant) prin religia ortodoxa, si-a dorit prin elita cultura sa intre in constiinta europeana
mai intai ca modalitate de cucerire a centrului, apoi ca form de emancipare nationala si, in
secolul al XIX-lea, prin dorinta nedisimulata de sincronizare.
Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite, insa comunicarea
cu civilizatia occidentala este permanenta, chiar daca influentele culturii apusene se manifesta
uneori mai tarziu. Pasul decisive al modernizarii este asumarea structurilor occidentale. Din acest
moment procesul occidentalizarii va deveni ireversibil.