Sunteți pe pagina 1din 1

Ion Barbu

-universul liricIon Barbu apartine epocii interbelice si se incadreaza prin creatia liricain curentul modernist reluand o
viziune noua asupra poeziei.
Pe numele sau adevarat, Dan Barbilian este in acelasi timp un matematician renumit, abordand poezia doar
din ambitia de a-i demonstra prietenului sau, criticul literar Tudor Vianu ca se poate stabili o relatie intre
poezie si matematica. In ceea ce priveste poezia, autorul distinge doua tipuri: poezia lenesa si poezia pura.
Poezia lenesa este cea a carei semnificatii
aproape orice proces cognitiv.

sunt expuse in mod direct cititorului astfel incat este exclus

Poezia pura se caracterizeaza prin incifrarea si abstractizarea sensurilor, cititorului, revenindu-i rolul de a
redescoperi ideea poetica.
In studiul publicat de Tudor Vianu in 1935, ,, Intoducere in opera lui Ion Barbu,, , criticul distinge trei etape
ale creatiei:
Etapa parnasiana se incadreaza cu aproximatie intre 1919 si 1921 si se caracterizeaza prin
obictivitate. Poetul isi exprima propriile trairi si sentimente dar nu in mod direct, ci transferandu-le unor
elemente ale natuii ( in creatii precum Muntii, Lava, Copacul, Banchizele). Cele mai multe dintre poezii au
forma sonetului de tip italian.
Etapa baladic-orientala se desfasoara cu aproximatie intre 1921 si 1925. Majoritatea textelor se
caracterizeaza prin prezenta narativului si descriptivului. Scriitorul se inspira din universul pestrit al
scrierilor lui Anton Pann. Universul descris este cel balcanic, iar personajele sunt pitoresti ( in creatii precum
Isarlik, Nastrativ Hogea, Riga Crypto si lapona Enigel, Dupa melci).
Etapa ermetica se desfasoara dupa 1925 si are ca trasatura incifrarea sensurilor si abstractizarea lor.
Poetul nu exprima seemnificatiile poeziei in mod direct ci le plaseaza in zona metaforei, lasandu-i cititorului
rolul interpretarii lor. Creatii precum: Oul dogmatic, Joc secund.