FISA DE LUCRU

Enigma Otiliei
G. Calinescu
GEN, SPECIE

IW

1. Enigma Otiliei de G. Calinescu poate fi lncadrat In mai multe tipuri de roman.

Argumenteaza acest lucru.
obiectiv .......................................................................................................................................... .

realist ........... ............................ ......... ........................... ..................... ......... ......................... .. ....... .. .

interbelic ............................ ........... ........ .............................. ......... .. .. ...................................... ........ .

citadin(Calinescu realizeaza romanul citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din
literatura ro1ndna.- AI. Piru) ...................................................................................................... ..

doric .... .... ....... ............ ........................ ... ............. .. ......... .......... .. ............... .... .............. ..... .... ......... .. .

balzacian ...................... ......................... .. ....... ........... ....... ................ .... .................... .. .................. .. .

de tipologie ......... ...... ...... .......... ........................... .......... ....... ............ .. ................... ........................ .

Bildungsroman ...... .................................. ................................ .... .................................................. .

fresca sociala ...................................................................................... .. ......................................... .
2.

Nume~te

eel putin doua opere

speciei amintite mai sus.

~i

autorii lor din literatura universala care sa corespunda

CA TEGORII ESTETICE
Comicul
Alaturi de tragic, ridicol, sublim, comicul este o categorie estetica fundamentala care
identifica una din atitudinile esentiale ale spiritului uman In fata vietii ~i artei. Comicul l~i
are originea In sesizarea ~i prezentarea unui contrast In planul existentei, pe care publicul II
poate sanctiona printr-o gama larga de reactii morale (de Ia compasiune Ia dispre!). Comicul
implica o participare afectiva specifica din partea spectatorului, manifestata prin dis. Se face
cunoscut printr-o mare diversitate de nuante, de unde dificultatea elaborarii unor definitii .
Aristotel atribuie comicul ,oamenilor cu o mora Ia infe,rioara", lipsiti de curaj ~i
fermitate In a lnfrunta viata sau In a-i lndura loviturile. I!! lumea moderna, Ia Hegel,
comicul ~i tragicul se afla lntr-un raport dialectic (DEX- (In filozofia antica) Arta de a
discuta In contradictoriu , In scopul ajungerii Ia adeviir.).
Henri Bergson, In eseul Rdsul sintetizeaza natura comicului In formula: ,du mecanique
plaque sur du vivant" (ceea ce este mecanic suprapus pe ceea ce este viu). Reactia
spectatorului In fata situatiilor cornice presupune o anume deta~are a inteligentei care sesizeaza
adevarul sub aparenta falsa, dar ~i o insensibilitate ~i cruzime a observatiei, elemente care
lnsotesc rasul.
Comicul se definqte prin nuantele sa le.
/ Comicul bonom se asociaza cu compasi unea.
/ Comicul spiritual se manifesta prin jocuri de cuvinte, ironie ~i glume abstracte,
adresate inteligentei.
/ Comicu l buf este extravagant ~i rezulta din evidentierea unor automatisme
comportamentale, am intind jocul arlechinil or ~ i al bufonilor.
/ Comicul burlesc coboara In vu lgar ~i In caricatura situatii grave ~i solemne
sau personaje eroice.
/ Eroi-comicul trateaza Ia modul eroic, epopeic, lntamplari ~ i personaje derizorii.
/ Comicul tragic (tragicomicul) implica sensuri tragice sub aparente cornice.
Comicul se asociaza cu grotescul, ironia, satira, sarcasmul, batjocura.
(Gheorghe Craciun)
1. Definqte, cu aj utorul diqionarului, urmatorii termeni:
grotesc ............................. ...... ........................................................................................................ .
1ron1e ....... ........ ....... ....... ... ........................ ............. .......... .. ............ ................................... ... ........... .
autoironie ..................................................................................... ..... ... ......... .. ............................... .
satira .............. ..... .... ................... ..... .................................................................................... ...... ..... .
sarcasn1 ......................... ......... .. ..... .... ................... .... ............... ......... ........... .. ................................. .
batjocura .................. ..... ............... .... ..... .. .... .................. .... ..... ........................................................ .

2. Comicul provine din discrepanta dintre aparenta ~i esenta, care este enorma. Gase~te
astfel de exemple avand In vedere urmatoarele repere: spatiul, descrierea fizica a
personajelor, comportamentul personajelor (ex. instinctul de posesie, care se manifesta
uneori In go!; scopul urmarit orbe~te, nu rational), limbaju l personajelor etc.

3. Sursa comicului, conform lui Paul Georgescu, este socialiL Efortul micii burghezii,
lncapatanate pe mica ei posesie, e ridicol lntr-o epoca In care averile nu se fac prin
stra~nica agonisire, ci prin lovituri lndraznete. Explica aceasta afirmatie, avand In
vedere contextul istorico-economic de Ia lnceputul secolului XX .

................. ........................................................................................................................................

Tragicul

Categoria estetica a tragicului a fost definita filosofic , aducandu-se In centrul analizei ideea
de destin (eroul nu se poate sustrage, orice ar face, fortei distrugatoare a sortii), de vinovii{ie
(involuntara, din ne~tiinta , sau asumata, din orgoliu) sau de conflict extrem, fiirii alternativii,
lntre forte marete sau caractere grandioase, al carui deznodamant este lnfrangerea ~i moartea
eroului.
Tragicul presupune un anumit mod de raportare a omului Ia univers sau Ia existenta, bazat pe
o valoare moraH'i superioara aparata cu pretul autodistrugerii, ori pe credinta 'intr-un
ideal care sa triumfe ~i dupa disparitia protagonistului.
Tragicul se exprima, de regula, printr-o structura lnchisa (lnceputul aqiunii anticipeaza
deznodamantul): eroul tragic se afla in lupta cu forte de nelnvins (exterioare sau psihologice),
ceea ce duce Ia un deznodamant dinainte stabilit. Maretia eroului se pastreaza nealterata
chiar prin 'infrangere. ldealul moral pe care el II lntruchipeaza capata dimensiune de simbol.
De aceea, o data cu disparitia eroului tragic, se prabu~e~te o 'intreaga ordine morala I
exitentiala, fiind lnlocuita, In final, de alta noua.
In conceptia lui Gabriel Liiceanu, ,cu tragicul ne a~ezam lntr-o zona a fiintei populate de
existentefznite ~i co~.;tiente. Situatia tragica nu este compatibila decat cufiinte con~tiente .finite
confruntate cu limita. '"
Tragicul nu se limiteaza Ia tragedie, nici Ia genu! dramatic. El se poate exprima In orice
arta, precum ~i In diferite specii ale genului epic (mai ales nuvela ~i roman) ~i chiar ale genului
liric. Se poate astfel analiza conditia tragica a personajului Ghita (din nuvela Moara cu noroc a
lui loan Slavici), a lui Tlie Moromete, eroul lui Marin Preda, a lui Dionis (Sarmanul Dionis de
Mihai Eminescu), sau a lui Hyperion (din poemul eminescian Luceafarul), a emirului din
Bagdad {Noaptea de decemvrie de AI. Macedonski) ori a printului levantin din balada Mistretul
cu colfi de argint a lui ~t. Aug. Do ina~.

In drama lui Lucian Blaga, Me.;terul Manole, tragicul este exprimat prin situatia
existentiala tara ie~ire In care se atla protagonistul pus sa aleaga lntre dragostea pentru sotie ~i
patima de creatie. Destinul lui Manole - erou tragic - dezvaluie valoarea arhetipala a creatiei,
nascuta prin sacrificiul omenesc suprem.
4. Paul Georgescu spune, In Sensu! clasicismului (Polivalenfa necesara), ca romanul este
o tragedie, In sensu! ca, In tragedie, finalul nu produce surprize, e cunoscut sau
previzibil. Viitorul este anulat, el fiind continut In caracterul eroului, a~a cum In
sambure preexista copacul. Analizeaza finalul romanul, pe baza informatiilor cunoscute
despre urmatoarele personaje: Otilia, Felix, Pascalopol, mo~ Costache, familia Tulea.
(Gabriela Dinu)

Concluzie: Deci, viitorul abolit, destinul interior a! personajelor fac din Enigma
Otiliei o tragedie, discrepanfa dintre efortul depus .;i felul urmarit fi genereaza comicul
superior. (Paul Georgescu)

lucid desta~urarea mecanismului declan~at, tara a

lncerca, prin trucuri ieftine, sa rupa evolutia fireasca, lnnodand
caracterele."
(Paul Georgescu)

AUTOR - , Scriitoru l realist

urmare~te

1. Unul dintre personajele romanului este lntruchiparea(ca

atitudine) scriitoru lui , este o reprezentare a spiritului critic.
Nume~te acest personaj , argumentand alegerea tal

2. Conform lui Nicolae Manolescu, Balzac are vocatia de a crea viata, iar G. Calinescu o
are pe aceea de a o comenta(Nicolae Manolescu). Gase~te citate care sa ilustreze cea de
a doua parte a enuntului .

........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................

................. ...... ...... .................. ............ ....... ................................ ......................................................

NARA TOR- ,Atitudinea naratorului din Enigma Otiliei fata de personajele sale nu difera in
mod esential de atitudinea pe care o are, in general, criticul literar fata de
personajele ce populeaza un univers fictional."(Carmen Mu~at)

~~~-- - -_. ~ -

1. Efortul consta in a vedea sobru, obiectiv ~i pe eroii favoriti.

Obiectivitatea este paradoxala, caci nu mai desemneaza absenta din
evenimente a unui narator impartial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul
permanent al unui comentator savant ~i expert, care in Joe sa infati~eze lumea, o
studiaza pe probe de laborator.(N. Manolescu)
Motiveaza ca, prin perspectiva lui Felix, avem de a face, de fapt(de nenumarate ori), cu
,ochiul unui estet", adica, ne aflam in fata parerilor, impresiilor naratorului.

2. Naratorul calinescian este deci un specialist. Ilustreaza urmatoarele competente prin

citate:
Inuzicale ....................... ...... ...................... ...................................................................................... .

plastice ........................................................................................................................................... .

psihologice ..................................................................................................................................... .

sociale .... .. ...................................................................................................................................... .

estetice ........ ..... .......... .................... ............. .................. ........................................... .... .................. .

3. Se comenteaza, cu ironie blanda ~i plina de simpatie tabieturile lui Pascalopol sau

nelndemanarea In relatiile sentimentale de care da dovada Felix(S. Damian). Gase~te
citate care sa dovedeasca acest lucru.

CURENT LITERAR- ,Nu exista In realitate un fenomen artistic pur, clasic ori romantic.
[ ... ] Clasicism - Romantism sunt doua tip uri de ideale, inexistente practic In stare
(G. Calinescu)
genu ina[ ... ]".

Dovede~te

validitatea urmatoarele afirmatii:

in favoarea realismului clasic(balzacianismului):

1. Centrarea unui caracter pe o trasatura dominanta(+ realizarea personajelor):

../ Felix .............. ........................... ............... ................ .... ..................... .. .................. .. .

../ Otilia ............... ........... ........................................................................ .. ...................
../ Mo;; Costache ...................................................................................... .................. .
../ Pascalopol ............... ...... ... ... ................................................................................... .
../ Aglae ................................................................................................................... .. .
../ Stanica ................................................................................................................... .
../ Aurica ......................... ... ................ .... ......... ........................................................... .
../ Oli1npia ................... ....... .............................................................................. .. ...... ...
../ Titi ................... ............. ......................................................................................... .
../ Simion ..................... ........... ................................................................................... .
2. Fixeaza In ni~te cadre sociale bine precizate o fresca din viata burgheziei bucure~tene.

3. Arhitectura(structura) romanului.

4. Te1na ................... ..... .... ............ .......... ..................... .. ......... .................... ............................ .
5. Narati unea ............. ....... ................................................................ ...................... .. ............. .
6. Narator .... ............................... ... ......................................................................................... .
in favoarea romantismului:

7. Antiteza dintre unele personaje.(N.M.)

8. Decorul de ruine.
9. Baraganurile aistorice cu fertilitati enorme de Atala.

I 0. Coexistenta tragicului ;;i a comicului face parte din programul romanticilor.(P.G.)

Depa~irea

realismului clasic . ..

II .. .. prin
12 . .. . prin
13 . ... prin
./

spiritul critic ~i polemic .... ..... .... ....... .. .... ................ .. ............ .. ........... ... ... ..... ... ... ... .
spiritul parodic, ludic .... ... ... ...... ........... ...... .. .. .. ....... ... .. ....... ....... .. .. ... .... ... ........... ... .
elemente ale moderniHltii
ambiguitatea personajelor ....... ...... ......... ..... ... .... ..... ... ... ................................... ...... .

./

interesul pentru procesele psihice deviante (naturalism), motivate prin ereditate

~ i mediu .. .. ..... ................... ...... ..... ........ .... ...... ...... .......... ........ ................ ........ ... ... .. .

./

aparenta similaritatea incipitului

~i

finalului .. ..... .. .. .. ...... .... .. ... ........... ... ......... ... .. .

./ am b'Igu1tatea
.
. ..... ... ........... ..................... .... ........ .. .................... ....... ..
unor personaJe

./ prezenta unor secvente specifice genului dramatic ...... ........ .. ........................ ....... .

In favoarea orig inalitatii :

, Originalitatea nu lnseamna tabula rasa, ~i a ignora traditia lnseamna a fi In afara culturii .

Scriitorul original nu descopera roata ~i focul , ci le folose~te adaptat cerintelor secolului sau.
Iar marele scriitor este aceta care anexeaza cat mai multe zone ale spiritului uman . Scriitorul
original nu este acela care ignora descoperirile anterioare, ci acela care, lntr-un echilibru fericit
al mijloacelor, sintetizeaza larg, In spiritul vremii sale, o cat mai cuprinzatoare imagine a
umanului. "
(Paul Georgescu)
Concluzie: , G. Calinescu este un clasic care a trecut prin romantism ~i curentele

contemporane, refacand clasici smul pe un cere mai larg, modern, al spiralei ." (Paul Georgescu)

TIMP (9
1. Cand se petrece actiunea?

SPATIU - ,G. Ca.linescu parodizeaza cu nedisimulata voluptate Iocuri

comune ale romanului realist a! secolului a! XIX-Iea."
(Paul Georgescu)

1. Numqte Iocurile actiunii In romanul Enigma Otiliei de G.

Calinescu.

2. Reprezinta, prin c itate, focalizarea asupra casei(cap. I) aratand cum se transforma

spatiul descris.

3. Reconstituire spatiului initial se face(subliniaza raspunsurile corecte):

../ de departe catre aproape
../ din afara catre lnauntru
../ de aproape catre departe
../ di-nauntru catre afara.
4. Casa din strada Antim este descrisa cu lux de amanunte. Aceste informatii sunt menite
sane introduca In viata unei familii. Cu ajutorul strazilor, caselor ~i mobilelor
cunoa~tem oamenii. Dovede~te veridicitatea celor enuntate, aducand exemple din
roman.

5. Casa lui Pascalopol este descrisa de ellnsu~i. Este un prilej de a-~i prezenta biografia.
citatele In cauza ~i arata cum II caracterizeaza obiectele, mobilele pe posesorul lor.

Gase~te

STRUCTURA-$
-,Enigma Otiliei este o reconstructie, dar lnainte de a fi una a lumii,
este una a formulei lnse~i de roman." (Nicolae Manolescu)
1. Pentru echilibrul cartii, G. Calinescu a evitat contrastele extreme, care ar fi pretins,
poate, o alta maniera de narare, cu participarea declarata a autorului.(S. Damian)
2. Cate capitole contine romanul? ................................................................................ .
3. Prezinta cele doua planuri narative principale ale romanului.

4. Incipitul

~i

finalul dau simetria romanului.

Dovede~te

acest lucru.

CONFLICTE -7~,: . ~
Exemplifica- le!

./ 2 conflicte succesorale ....................................................................................................... .

./ conflictul erotic ........ .. ............ ... ......................................................................................... .

./ conflicte fami li ale ............................................................................ .. ............ .. ................. ..

TEME, MOTIVE

I. lnterpreteaza urmatoarele teme ~i motive Ia modul general , arata cum sunt ele prezente
'in roman:
viata burgheziei bucure~tene ......................................................................................................... .

Iupta pentru

mo~tenire(tema

balzaciana) ...................................... ... .............................................. .

10

........................................................................................................................................................

familia (paternitatea/ maternitatea) ............................................................................................... .

........................................................................................................................................................

iubirea(+atitudinea personajelor, din perspectiva deznodamantului) ............................................ .

cuplul(~i/sau casatoria)

parven1rea ........................ .. ................... ... ............................ ... .. ..................................................... .

Adauga altele, gasite de tine!

2.

Nume~te

eel putin cate doua opere literare din literatura romana, respectiv literatura
universala In care temele ~i motivele de mai sus sunt prezente:

11

PERSONAJELEI. In realism, personajul a devenit lntruchiparea unui viciu sau a unei virtuti, lnceteaza de
a mai fi individ, pentru a fi categorie umana(Ulise, Harpagon, Don Quijote, M-me
Bovary etc.). In romanul discutat exista caractere date ~i se cristalizeaza In jurul unei
trasaturi dominante. [ndica aceste trasaturi .
./ Felix ....................................................................................................................... .
./ Otilia ...................................................................................................................... .
./ Mo~ Costache ....................................... ........ ........ .... .... .. ........ .................. .. ........... .
./ Pascalopol ........................... ............... ...... ................... ................. .... .................... .. .
./ Aglae ..................................................................................................................... .
./ Stanica .. .. ..... ................................. ........... ........... ...... .......... ............ ............ ........... .
./ Aurica ................... .......................... .... .. .............................. ........ ...... ..... ................ .
./ Olimpia .................................................................................................................. .
./ Titi ......................................................................................................................... .
./ Simion ................................................................................................................... .

2. Personajele sunt prezentate Ia lnceputul carpi. Rescrie aceasta secventa.

3. Personajele sunt expresive prin exces de calitati

argumenteaza acest lucru.

~i

defecte. Alege un personaj

~i

4. Relatiile familiale sunt surprinse cu o luciditate analitica remarcabila. Ilustreaza-le!

12

5. In romanul Enigma Otiliei, G. Calinescu reu~e~te sa contopeasca doua atitudini umane

majore, aparent antagonice: tragicul ~i comicul. Personajele care reu~esc sa scape din
acest mecanism tragic, datorita unor calitati, sunt trei Ia numar, conform lui Paul
Georgescu . Enumara-le ~i arata aceste calitati.(S. Damian spune ca aceste personaje se
sustrag viziunii cornice!)

6. In aceea~i ordine de idei , personajele alese Ia exercitiul 3 sunt singurele capabile de

motivatia actelor proprii. Celelalte personaje sunt construite din automatisme.
Dovede~te acest lucru.

7. Clasifidind tipurile, G. Calinescu opereaza ~tiintific, cu impartialitatea cercetatorului de

laborator. In foaia de observatie clinica sunt notate datele ereditare, antecedentele,
starea somatica. Alcatuie~te ,foaia de observatie" a unuia dintre personaje, Ia alegere.

8. Evidentiati trasaturile morale ale lui Costache

Giurgiuveanu, prin referire Ia cele mai
semnificative !ntamplari ~i semnificatii.

13

Mo~

Costache Giurgiuveanu

9. Relevati corelarea elementelor descriptive ale ambientului

realizarea personajului Costache Giurgiuveanu.

~i

ale celor portretistice 'in

10. Selectati din portretul lui Costache Giurgiuveanu eel putin cinci dintre cele mai
expresive sintagme.

14

Felix

~i

Otilia

II. Re levati particu laritati le de constructie a personajului Fe li x.

12. Argumentati ca Oti lia face parte din ,galeria feme il or inacces ibil e": voluntare, spontane
~ i imprevizibile.

IS

Otilia

~
1

', .

___::::-___'"'.:..-#

13. Evidentiati trasaturile Otiliei evocate prin perspectiva altor personaje: Costache
Giurgiuveanu , Felix, Pascalopol, Aglae.

14. Explicati ce trasaturi ale Otiliei evoca indirect ultimele sale aqiuni.

15 . Aratati trasaturile fizice ale lui Pascalopol , evidentiind rolul acestora In relevarea
adancimilor suflete~ti ale personajului

16

SHinicii Ratiu

Aglae

Clanul Tulea

17

Olimpia

Au rica

Titi

16. Comentati portretullui Titi.

Simion
17. Relevati exemplele care sugereaza dificultatile de
comunicare ale lui Titi.

18. Selectati secventele In care autorul face referiri ironice la acest personaj.

PROCEDEELE NARA TIUNII

I. Romanul adopta metoda de lucru a lui Balzac: viata sociala e studiata In spiritul
~tiintelor naturale cu sentimentul unitatii ansamblului ~i cu intentia clasificarii
indivizilor pe specii. Argumenteaza!

18

2. Tehnica prezentarii personajelor prin descrierea mediului In care

traie~te(vezi

spatiul) .

3. Familiarizarea cu mediul se obtine prin procedeul restrangerii treptate a

cadrului(tehnica detaliului).

4. Metoda balzaciana- recurgerea Ia un element arhitectonic pentru a recompune o casa,

o ambianta, o biografie, o drama, un destin, intocmai cum Cuvier pornea de Ia os ~i
reconstituia o intreaga specie disparuta.

LIMBAJUL
Prozei narative
1. Argumenteaza faptul ca, de~i adopta un ton obiectiv, naratorul se ascunde in
spatele ma~tilor sale, care sunt personajele.

0
0

19

Limbajul personajelor

2. In limbajul personajelor se utilizeazi'i acelea~i mijloace lingvistice, indiferent

de situatia sociali'i sau de cultura lor. Cu toate acestea, Aglae pronunta
lnvechit cuvintele, marci'i a inculturii ~i snobismului. Gi'ise~te astfel de
exemple.

IN LOC DE FINAL

Exprima-ti pi'irerea In legi'ituri'i cu acest roman!

20