 In perioada domniei regelui Carol I, inainte de

Primul Razboi Mondial, a avut loc o transformare

radicala a societatii romanesti, transformare care a
continuat si in perioada interbelica, odata cu
aparitia unor legi, a unor reforme si a unor partide
politice noi.
 Literatura interbelica se caracterizeaza prin doua
tendinte majore: traditionalismul si modernismul.
 Criticul literar Eugen Lovinescu este cel care
introduce in vocabularul istoriei literare acesti doi
termeni, desi erau cunoscuti de mai multi ani.
 Conceptul de traditionalism reprezinta o
tendinta a literaturii de a se indrepta spre
lumea satului, spre folclor, spre istorie, spre
“primitivism” prin respingerea ideii de
civilizatie.

 Este un concept opus modernismului.

 Traditionalismul s-a concretizat prin trei
grupari literare:

- samanatorismul si poporanismul in perioada

premergatoare Primului Razboi Mondial;

- gandirismul in perioada interbelica.

 S-a format in jurul revistei
“Semanatorul” (1901-1910) din
Bucuresti;
 Principalul ideolog: N. Iorga;
 Colaboratori: A. Vlahuta, G. Cosbuc, O.
Goga, M. Sadoveanu, St.O. Iosif s.a.
 Scopul gruparii era protejarea traditiile
rurale, a specificului national,
insituirea unei zone securizate care sa
fereasca satul de influentele nocive din
afara.
 S-a realizat in jurul revistei “Viata Romaneasca”
(1906-1929) din Iasi, apoi la Bucuresti incepand cu
anul 1930;
 Principalul ideolog: G. Ibraileanu;
 Colaboratori: G. Toparceanu, I. Minulescu, M.
Codreanu, T. Arghezi s.a.
 Continua ideile semanatoriste, dar renunta la a se
mai axa exclusiv pe lumea rurala.
 Se organizeaza in perioada interbelica
in jurul revistei “Gandirea” (1921-1944)
la Cluj, apoi din 1923 la Bucuresti;
 Principal ideolog: Nichifor Crainic;
 Colaboratori: L. Blaga, Gib I. Mihaescu,
I. Pillat, V. Voiculescu, A. Cotrus, I.
Teodoreanu, Camil Petrescu, G.
Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Sextil
Puscariu s.a.
Programul revistei a oscilat intre doua directii:

 Autohtonia – prin articolul lui L. Blaga intitulat

“Revolta fondului nostru nelatin”;

 Ortodoxismul (crestinismul) – prin articolul-

program “Sensul traditiei” si prin eseul “Isus in
tara mea” ale lui Nichifor Crainic.
 Lucian Blaga considera ca traditia poporului
nostru este preistorica si mitica. El face o distinctie
intre cultura, care apartine popoarelor tinere,
necivilizate (ex.geto-dacii) si civilizatie, care
anunta declinul (ex. romanii).
Blaga considera ca trebuie sa redescoperim
acele elemente rudimentare de cultura dacica pe
care civilizatia romana, latina nu le-a putut
distruge.
“Sa fim din cand in cand barbari”(Blaga)
(barbar=nelatin)
 Nichifor Crainic militeaza pentru o
etnicizare a credintei in conformitate cu
sufletul national.

El considera ca o literatura valoroasa nu

poate fi lipsita de spiritualitate, de
ortodoxism.
 In sens larg, modernismul este o tendinta
inovatoare intr-o anumita perioada a
literaturii.

 Acceptiunea cea mai raspandita a notiunii de

modern este ceea ce dateaza de curand ori
dintr-un trecut foarte apropiat.

 Modernul se opune ideii de clasic, invechit,

depasit.
 In studiul critic “Modern. Modernism.
Modernitate”, Adrian Marino arata ca pot fi numite
ca apartinand modernismului totalitatea miscarilor
ideologice, artistice si literare care tind, in forme
spontane sau programate, spre ruperea legaturilor
de “traditie”, prin atitudini anticlasice,
antiacademice, antitraditionale,
anticonservatoare, de orice speta, repulsie impinsa
uneori pana la negtivism radical.
 Modernismului ii sunt incorporate urmatoarele
curente literare:

 Simbolismul;
 Expresionismul;
 Futurismul
 Avangarda (dadaismul, suprarealismul,
abstractionismul s.a.)
 In literatura romana interbelica, modernismul
se caracterizeaza prin:

 Continuarea actiunilor de autonomizare si

esentializare a lirismului inceputa in simbolism;
 Introducerea altor tehnici poetice;
 Largirea sferei de inspiratie;
 Propunerea unor atitudini lirice noi.
 Modernismul romanesc s-a constituit in
jurul revistei “Sburatorul” (1919-1922 si
1926-1927), aparuta sub conducerea lui
E. Lovinescu.

 Aceasta publicatie urmareste promovarea

tinerelor talente: “O revista are datoria
sa caute elemente tinere. Descoperind
un singur talent, si-a indeplinit datoria cu
prisosinta.” (Lovinescu)

 Programul revistei se contureaza in acord

cu ideologia literara a lui E. Lovinescu
bazata pe un “spirit al veacului” si pe
legea sincronismului.
 In paginile revistei au publicat : I. Barbu, Camil
Petrescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, Camil
Baltazar, G. Calinescu, Vladimir Streinu s.a.
 In paralel cu aparitia revistei, a functionat si
cenaclul literar “Sburatorul”, pana in 1943, la
moartea lui E. Lovinescu.
 “Saptamana muncii intelectuale” (1924) si
“Cetatea literara” (1925-1926) ale lui Camil
Petrescu;
 “Miscarea literara” (1924-1925) si “Romania
literara” (1932-1934) ale lui L. Rebreanu;
 “Viata literara” (1926-1938) a lui Ion
Valerian;
 “Kalende” (1928-1929)- Serban Cioculescu, V.
Streinu, P. Constantinescu;
 “Revista Fundatiilor Regale” (1934-1947)-Paul
Zarifopol, M. Eliade, M. Sebastian s.a.
 A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A.
Savoiu- Limba si literatura romana, manual
pentru clasa a XII-a, Editura Art Grup
Editorial, Bucuresti, 2007