TRADITONALISM VERSUS MODERNISM

(PREZENTARE SINTETICA)

CONTEXT ISTORIC

In perioada domniei regelui Carol I, inainte de Primul Razboi Mondial, a avut loc o transformare radicala a societatii romanesti, transformare care a continuat si in perioada interbelica, odata cu aparitia unor legi, a unor reforme si a unor partide politice noi. Literatura interbelica se caracterizeaza prin doua tendinte majore: traditionalismul si modernismul. Criticul literar Eugen Lovinescu este cel care introduce in vocabularul istoriei literare acesti doi termeni, desi erau cunoscuti de mai multi ani.

TRADITIONALISMUL
TRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTE

Conceptul de traditionalism reprezinta o tendinta a literaturii de a se indrepta spre lumea satului, spre folclor, spre istorie, spre primitivism prin respingerea ideii de civilizatie. Este un concept opus modernismului.

Traditionalismul s-a concretizat prin trei grupari literare:

-

sematatorismul si poporanismul in perioada premergatoare Primului Razboi Mondial;

gandirismul in perioada interbelica.

Semanatorismul

S-a format in jurul revistei Semanatorul (1901-1910) din Bucuresti; Principalul ideolog: N. Iorga; Colaboratori: A. Vlahuta, G. Cosbuc, O. Goga, M. Sadoveanu, St.O. Iosif s.a. Scopul gruparii era protejarea traditiile rurale, a specificului national, insituirea unei zone securizate care sa fereasca satul de influentele nocive din afara.

Poporanismul

S-a realizat in jurul revistei Viata Romaneasca (1906-1929) din Iasi, apoi la Bucuresti incepand cu anul 1930; Principalul ideolog: G. Ibraileanu; Colaboratori: G. Toparceanu, I. Minulescu, M. Codreanu, T. Arghezi s.a. Continua ideile semanatoriste, dar renunta la a se mai axa exclusiv pe lumea rurala.

Gandirismul

Se organizeaza in perioada interbelica in jurul revistei Gandirea (1921-1944) la Cluj, apoi din 1923 la Bucuresti; Principal ideolog: Nichifor Crainic; Colaboratori: L. Blaga, Gib I. Mihaescu, I. Pillat, V. Voiculescu, A. Cotrus, I. Teodoreanu, Camil Petrescu, G. Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Sextil Puscariu s.a.

Programul revistei a oscilat intre doua directii:

Autohtonia prin articolul lui L. Blaga intitulat Revolta fondului nostru nelatin;

Ortodoxismul (crestinismul) prin articolulprogram Sensul traditiei si prin eseul Isus in tara mea ale lui Nichifor Crainic.

Lucian Blaga considera ca traditia poporului nostru este preistorica si mitica. El face o distinctie intre cultura, care apartine popoarelor tinere, necivilizate (ex.geto-dacii) si civilizatie, care anunta declinul (ex. romanii). Blaga considera ca trebuie sa redescoperim acele elemente rudimentare de cultura dacica pe care civilizatia romana, latina nu le-a putut distruge. Sa fim din cand in cand barbari(Blaga) (barbar=nelatin)

Nichifor Crainic militeaza pentru o etnicizare a credintei in conformitate cu sufletul national. El considera ca o literatura valoroasa nu poate fi lipsita de spiritualitate, de ortodoxism.

MODERNISMUL
TRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTE

In sens larg, modernismul este o tendinta inovatoare intr-o anumita perioada a literaturii. Acceptiunea cea mai raspandita a notiunii de modern este ceea ce dateaza de curand ori dintrun trecut foarte apropiat.

Modernul se opune ideii de clasic, invechit, depasit.

In studiul critic Modern. Modernism. Modernitate, Adrian Marino arata ca pot fi numite ca apartinand modernismului totalitatea miscarilor ideologice, artistice si literare care tind, in forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor de traditie, prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale, anticonservatoare, de orice speta, repulsie impinsa uneori pana la negtivism radical.

Modernismului ii sunt incorporate urmatoarele curente literare:

Simbolismul; Expresionismul; Futurismul Avangarda (dadaismul, suprarealismul, abstractionismul s.a.)

In literatura romana interbelica, modernismul se caracterizeaza prin:

Continuarea actiunilor de autonomizare si esentializare a lirismului inceputa in simbolism; Introducerea altor tehnici poetice; Largirea sferei de inspiratie; Propunerea unor atitudini lirice noi.

Modernismul romanesc s-a constituit in jurul revistei Sburatorul (1919-1922 si 1926-1927), aparuta sub conducerea lui E. Lovinescu. Aceasta publicatie urmareste promovarea tinerelor talente: O revista are datoria sa caute elemente tinere. Descoperind un singur talent, si-a indeplinit datoria cu prisosinta. (Lovinescu)
Programul revistei se contureaza in acord cu ideologia literara a lui E. Lovinescu bazata pe un spirit al veacului si pe legea sincronismului.

In paginile revistei au publicat : I. Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, Camil Baltazar, G. Calinescu, Vladimir Streinu s.a.

In paralel cu aparitia revistei, a functionat si cenaclul literar Sburatorul, pana in 1943, la moartea lui E. Lovinescu.

Alte publicatii care au promovat orientarea modernista

Saptamana muncii intelectuale (1924) si Cetatea literara (1925-1926) ale lui Camil Petrescu; Miscarea literara (1924-1925) si Romania literara (1932-1934) ale lui L. Rebreanu; Viata literara (1926-1938) a lui Ion Valerian; Kalende (1928-1929)- Serban Cioculescu, V. Streinu, P. Constantinescu; Revista Fundatiilor Regale (1934-1947)-Paul Zarifopol, M. Eliade, M. Sebastian s.a.

Bibliografie

A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A. SavoiuLimba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art Grup Editorial, Bucuresti, 2007