Forme verbale nepersonale: infinitul și participiul

Modurile nepersonale nu-și schimbă forma după persoană și nu pot avea funcția sintactică
de predicat.
Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziu, supin.

Modul infinitiv
-denumeşte acţiunea și reprezintă forma din dicționar (a mânca, a crede, a citi, a hotărî);
-se recunoaște dupa prepozitia a și are sufixe diferite pentru fiecare conjugare a verbului:
Conjugarea I: a cânta
Conjugarea a II-a: a vedea
Conjugarea a III-a: a râde
Conjugarea a IV-a: a vorbi
Conjugarea a V-a: a hotărî

-are următoarele funcții sintactice:

a)subiect: A citi este pasiunea mea.
b)nume predicativ: Dorința noastră este de a câștiga.
c)atribut verbal: Visul de a reuși este îndrăzneț.
d)complement direct: Nu poate vorbi.
e)complement prepozițional: Se gândește la a da un mesaj.

Modul participiu
-arată o acțiune suferită de cineva;
-are sufixele -s (a scrie -> scris) sau -t (a citi -> citit);
-este forma adjectivală a verbului: spus, spusă, spuși, spuse; privit, privită, priviți, privite.
Am citit toată cartea. - valoare verbală
Oameni citiți conversează ușor. - valoare adjectivală -------- CÂND APARE INDEPENDENT,
PARTICIPIUL DEVINE ADJECTIV PROVENIT DIN PARTICIPIU ȘI ÎNDEPLINEȘTE
FUNCŢIA SINTACTICĂ DE ATRIBUT ADJECTIVAL (cartea citită, prietenei apropiate)
SAU DE NUME PREDICATIV (Amintirile sunt plăcute.).
-forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat, nedormit). Între
prefixul ne- și participiu se poate intercala semiadverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut).
 Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul

Modul gerunziu
-denumește o acțiune în desfășurare.
-se recunoaște după terminațiile:-ÂND; -IND;
-unele gerunzii se ortografiază cu doi „i”, de ex: fiind, știind;
-se scrie cu cratimă când se rostește împreună cu un pronume formă neaccentuată, de ex: văzând-
o, crezându-l, ascultându-i;
-NU are funcție de predicat, ci alte funcții sintactice:
 circumstanțial de mod: Cântă atingând clapele pianului cu grație.
 circumstanțial de timp: Trecând prin parc, a văzut-o pe Maria.
 atribut verbal: Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.
-gerunziul are formă afirmativă (de exemplu: auzind) și formă negativă (de exemplu: neauzind),

!!!Când se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine

adjectiv, construcția numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns cu buzele
tremurânde.).

Modul supin
-arată scopul sau destinația;
-este alcătuit din participiul verbului + o prepozitie (de, din, după, la pentru etc.), de ex: de
învățat, pentru arat, la scăldat etc.
-are următoarele funcții sintactice:
a)subiect: E lesne de vândut dar anevoie de cumpărat.
b)nume predicatic: Poezia este de învățat.
c)complement direct: Avem de terminat compunerea.
d)complement prepozițional: M-am săturat de asteptat.
e)atribut verbal: Am cumpărat cartofi de copt și cartofi de prăjit.
- supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justificarea ei este de înțeles.) și formă negativă (de
exemplu: Justificarea ei este de neînțeles.).